Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • O Călătorie Prin Corpul Uman PDF

    Uploaded by

    Maria
    46 views230 pages

    Original Title

    O călătorie prin corpul uman.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    46 views230 pages

    O Călătorie Prin Corpul Uman PDF

    Uploaded by

    Maria

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 230
    qutoregiane GUMONSNNSE Si GutorEproducere, CITOLOGIA este ramure biologie! care studiazi structura, dezvoltarea sifunctiile celulelor, == lat in relatii de echilibru cu mediul incon- IC un subsistem. atunc cnd este component’ a unui fesut organ sau organism pluricelular gator, atund cand reprezinté un organism unicel one [career deosedit de dinamic, Organisms dint-0 Snguré celulé = unicelulare, cum sunt bacterille, protozoarele sunt aicaouite Gin mai muke celule = pluricelulare, cum sunt unele protiste si fungi, plantele cnimaiele indusiv omul Z onM > Conta a fost descoperta Ge Robert Hoock in 1665, in timp ec tuturor organismelor vii sun ai multe celule. din ait celulé prin procesul de diviziune. ULTRASTRUCTURA CELULEI EUCARIOTE ANIMALE ‘© Membrana Un strat dublu fosfolipidic, ce contine $i proteine si glucide; elementele membranare celulara sunt dispuse in mozaic fluid, adic se pot deplasa liber in interiorul membranei. © Gitoplasma, nestructurata = hialoplasmé; poate exista in stare de sol sau gel, tari reversibile. structurata: organite citoplasmatice: structuri diferentiate si specializate func- tional in diferite activitati celulare © |--+ribozomi (granulele lui Palade) - rol in sinteza proteinelor mitocondrii - se celulare;,uzine de energie” centrozomul - rol ine; format din doi centri genereazi fusul de di « citoschelet - confera celul sustinere + aparatul Golgi (dictiozomi) - rol important in secretia/ excretia celular’ «lizozomi - rol in digestia intracelulara reticul endoplasmatic neted (REN)-rolintranspor- tul intracitoplasmatic Tugos (RER), ergastoplasma, format din REN + ribozomi- rol in transport i in sinteza proteinelor specifice + incluziuni citoplasmatice- materiale prezente tranzitoriu sau per- manent in citosol, fiind reprezentate de: @ | *substante de rezerva « produi de secretie al celulei « substante rezultate din catabolismul cel in citoplasma (ex. hemoglobina, acum cogen, substante minerale: fier, siliciu etc.) © Nucleul este cel mai mare siimportant organit celular celulei este responsabil de asigurarea ereditatii (transmiterea caracterelor genetice de la pirintila descendenti) si de controlul functillor cel informatii pentru functionarea celulei lor vi, deoarece ADN-ul contine 1. Membrana celular - membrana plasmaticé (plasmale _ [Capat polar | Lant polizaharidic | Ee [ Gtcaprateina| ie lar’ —— . ae Suprafata externa a membranei plasm Regiune |. polars Colesterol Proteind Suprafata transmembranara | ternd a membran @ Celula Membrana celulara poate avea denumiri spe ifice in cazul unor celule, astfel membrana corpului celular al neuronului se numeste neurilems membrana axonului se numeste axolema membrana fibrei musculare se numeste sarcolema efinitie Membrana celulara reprezinta structura celulard ce delimiteaza continutul celular. Structural a fost explicata prin modelul mozaicului fluid, elaborat in 1972 de Singer si Nicholson, membranei conform caruia, in esenta, membrana celulara este alcatuita di celulare @ |< doua straturi de fosfolipide impermeabile pentru moleculele hidrosolubile proteine membranare, asociate, care asigura functionalitatea membranei Roluri in transportul substantelor in realizarea homeostaziel: mentinerea constantelor mediului intra- si extracelular intre tele valorilor normale jn apararea spatiului celular di forma celulei asigur’ echilibrul osmotic (mentinerea constanta a raportului moleculelor de apa ce ints ies din celula) , manifesta permeabil tate selectiva, permite patrunderea/iesirea doar a anumitor substante asigura comunicarea intre celule si mediul extracelular 2. Citoplasma Gitoplasma reprezinta mediul intracelular, situat intre membrana celulara si nucleu, constituind masa fundamentals a acesteia, formata din citosol, citoschelet si organite citoplasmatice, comune si specifice Citosolul fluid in care se petrec reacti se prezinté in stare coloidala, format de dispersie: apa aza dispersata: sdruri m poate exista sub doua forme reversibi estarea de sol functionare « starea de gel (vascoasa) Citoscheletul reprezentat de tuburi si filamente confera celulei forma si sustinere rol in @ }-« locomotia celulara « transportul intracelular «schimbul de substante cu mediul extern si cu alte celule 2} Qe Fig, 3 Citoscheletul leucocitelor vazut la microscopul cu imunofluorescenta neuroplasmé, a Seen ied On ry f i Per eray) Acestea sunt: @ Ribozomii @ Reticulul endoplasmatic (RE) se gasesc in majoritatea cel © Lizozomii @ Centrozomul tiozomi) @ Mitocondrii sunt alcatuiti ubunitatea mica si subunitatea mare pot exist liberi in citoplasma sau atas; prana nucleard externa sau pot filegati de canaliculele ercalului endoplasmaticneted (REN), formand reticulul endoplasmatic rugos (RER) contin ARNr (acic ozomale rol in biosinteza proteinelor (la nivelul lor se asambleaz8 aminoaci |ARNm - acid ribonucleic mesager) pe baza informatiei genetice din George Emil Palade a primit Premiul Nobel in 1974. Aminoacizi Proteind nou format {lant de aminoacizi) | Subunitate oD © Reticulul endoplasmatic (R.E) reprezinta 0 retea de tuburi si cisterne, in interiorul citoplasmei, nucleare, cu rol in transportul intracelular nor reactii metabolice importante are structura similaré cua membrane plasmatice REN (neted) implicat in procese metabolice (sintezd de RER (rugos) produce si ransporta proteinele; format din REN si ibozomi Membrana nucleard Por nuclear ~ ® Fig, 5 Reticulul endoplasmatic neted si rugos @Celula © Aparatul Golgi (dictiozomi situat in celula, in apropierea nucleului alcatuit din cisterne suprapuse din care se desprind micro- si macrovezicule prezinta o fata cis = acceptoare, primeste veziculele incrcate cu proteine care provin de la RER *E trans = secretorie, din care se desprind vezicule destinate unor functil in interiorul sau exteriorul celulei rol in procesarea si impachetarea protei idelor sintetizate in celula (secretie-excretie) este bine reprezentat in celulele secretoare ~° Veziculé secretori Formare de vezicule ° @ (racers OX fezicula secret Fig. 6 Aparatul Golgi (dictiozomii) @ Mitocondi numite si ,uzine de energie” deoarece rey au forma sfericd, ovala sau de bastonase ‘icdtuire: membrana dubla (neteda la exterior, pl matrix (stroma) - substanta amorfa ADNmt (ADN mitocondrial ce cont respiratorii) si ribozomi ( produc gi stocheaz energie sub forma d foarte numeroase in celulele cu activitat ’Prezint8 sediul respiratiei celulare it in interior formand criste sau tubuli) ine informatia geneticd necesara sintezei enzimelor (pentru sinteza enzimelor, care sunt proteine functionale) fe ATP (acid adenozintrifosfat) ' metabolica intensa (celulele hepatice, musculare) ATP ~ moleculé | macroergica_ mitocond | Enzime oxido-| | Membrand | reducitoare | | externa neted& | @ Celula _ ee _ ® Lizozomii organite de forma sfericd sau veziculara, formate din membrané si matrice izozomala, ‘in care se gasesc peste 40 de enzime hidrolitice ( igestive), pastrate in stare inactiva intr-un mediu alcalin; puse in libertate, enzimele devin active intervin Exocitozé Vacuolé digestive Fagozom Particulé solid& Fig. 8 Lizozomul si digestia intracelularé @Centrozomul ‘organit celular specific celulei animale este format din doi centrioli (pachete de microtubuli) protejati de o centrosfera (citoplasma densa) participa la formarea fusului nuclear de diviziune pe care se ataseaza cromozomii prin intermediul centromerului ipseste din celula nervoasa, de aceea aceasta nu se divide asigura distributia egala a materialului genetic in celulele-fiice | Pereche de centriol Triplete de microtubuli Fig. 9 Centrozomul @Celula A2. Organitele citoplasmatice specifice ingen sledtuirea anumitortipuri de celle, Acestea sunt: @ Miofbrile @ Neurofibrile © Corpusculi Niss © Miofibrile - in fibra musculara striata organite foarte lungi, au lungimea fibrei musculare sant formate din proteine fibrilare cu rol contract aetina (subire), miozina (groasa) aarta unitate structurala si functional sarcomerul (stuat intre doua membrane Zsuccesive) rolin contractia fibrei musculare | Muschi] [Membrané Z] Fascicul defibre | [Banda H | Sarcolema musculare (membrana) eee Sarcoplasma ae Fibra musculard L_ striatés Nucleu|-—@ \| Miofibrile I Sistem tubular || Tubul T y] ij transvers = (tubul triad& (tubul | | tra a T+ 2 cisterne nsversal)]} | Reticul sarcoplasmic Cisternd terminalé sarcoplasmice) = lui opens Fig. 10 Fibra musculara striata si miofibrilele Neurofibrile si corpusculi Nisst — in celula nervoass @ Neurofibrile sunt filamente subtiri, de lungimi variabile, ce stra Sustinerea neuronului siin conducerea (corpul celular) pana la locul de at corpul neuronului (pericarionul siaxonul veziculelor cu mediator chimic de la locul de sinte iberare (butonii terminali, axonici) © Corpusculi Nissl (corpi tigroizi) seintalnesc in corpul neuronal sila baza dendritelor reprezint’ mase dense de reticul endoplasmatic rugos \elor neuronale [Corp cater] Corpusculi | Nis Neurofibrile | Dendrite sintetizaté de celulele Schwann Teaca Henle axonice Strangulatie Ranvier Butoni terminal | Fig. 11 Neuronul @Celula 3. Nucleul este un organit celular fundament: descopert in 1831 de R, Brown in celulele de orhidee coordoneaza toate procesele intracelulare este organitul cu cele mai mari (otreime din volumul celulei) prezinta @ {+ membrana nucleara (anvelopa nucleara) dubla, cu pot St rol de protectie si de transport al substantelor si ARN-ului; membrana externa vine in contact cu ribozom cu cisternele reticulului endoplasmatic enucleoplasma — format’ din substanta fundamentala sub forma unui sistem colo: idal (cariolimfa) si o retea de filamente ce fi confera un aspect granulat: cromatina, ide etc; in timpul diviziunii celu formata din ADN, ARN, proteine, mici cantitati de i tina se spiralizeaza si se condenseaza, indivi idualizand cromozomi lare, cromat —e nucleolii au forma ovoidala sau sferica nu sunt delimitati de o membrana proprie sunt formati din ARN, ADN, proteine ‘au rol in geneza ribozomilor (prin sinteza ARNr si a proteinelor ribo- zomale) sin diviziunea celulara ce confine materialul genetic (programul genetic al celulei) erent s c Proprietatile celulei: >) integralitatea: desi sistemul celular este alcatut din mai multe componente, el se comporta fata de mediu ca un intreg, ca un tot unitar; aterial si energie din mediul exterior autoconservarea: reprezinta capacitatea de a extrage $i utiliza m se realizeaza prin metabolism (totalitatea transformarilor care au pentru sinteze de produsi propri loc in celula, in urma schimburilor de materie si energie cu mediul inconjurator); t, asigurandu-se jutoreglarea: insusirea de a-si mentine integralitatea printr-un control automat conservarea morfofunctionalé a structurii celulare; rutoreproducerea: procesul prin care se formeaza celule noi din celule preexistente. Membrana |__ nuclevlui_| ——— Cromat 4 nuclearé i [Nudleo! | nuclear Fig. 12 Nudeul: a) structura; b) imagine microscopicd ON Mp@Tesuturile efinitii Jesutul reprezint3 o grupare permanent de celule, care au aceea! aproximativ aceeasi forma aceeagi structur (componente) indeplinesc aceeasifunctie in organism HISTOLOGIE - ramuré a biologiei care se ocupa cu studiul tesuturilor. Exist patru tipuri de fesuturi animale epitelial conjunctiv muscular nervos O Tesuturi de acoperire invelesc suprafata corpului (epiderma) epiteliale (mucoase) specifice: de absorbtie (mucoasa intesti- nala) secretoare intra in alcdtuirea glandelor, impreuna cu tesutul conjunctiv, f- brele nervoase si vasele de snge aferente senzoriale sunt epitelii care au rol in receptionarea stimulilor din mediul ‘inconjurator, pe care le transforma in impuls nervos sunt alcatuite din @-|- celule senzoriale + celule de sustinere intra in alcatuirea @-{-» epiteliul senzorial gustativ organelor de simt -« epiteliul senzorial auditiv « epiteliul senzorial vestibular etc. Tesut epitelial c simplu (mucoas bronhiolelor, peretele | unor canale mi | de secretie ale glandelor salivare) Tesut epitelial | cilindric simplu (mucoasa tubulvi digestiy, intre stomac si rect, mucoasa trompei uterine) Fig, 1 fesuturi epiteliale de acoperire de tranzitie stratificat - uroteliu ( uretra la femeie, cilindric stratificat (uretere, Tesut epitelial pavimentos ekeratinizat: epiderm enekeratinizat: mucoasa bucala, esofagiand, uretere Tesut epitelial cubic stratificat (canalele glandelor salivare) Tesut epitelial pseudostratificat (c&ptuseste traheea, bronhiile, cavitatea nazalé) uretere, vezica urinaré, uretra) mucoasa laringiana $i faringiand) @Tesuturile — — © Tesuturile conjunctive sunt alcatuite din 3 componente de baz’: ‘celule conjunctive fibre conjunctive: de colagen, de reticulin, de elastina substanta fundamental In functie de consistenta substantei fundamentale, tesuturile conjunctive pot fi: Tesuturi conjunctive moi ~ predomind substanta fundamentala moale sunt foarte raspandite in organism indeplinesc functii variate exista mai multe tipuri: lax, fibros, reticulat, adipos si elasti sangele este o varietate de tesut conjunctiv moale, de tip reticulat, ‘Tesutul conjunctiv semidur, formeazi cartilajele (substanta fundamentala este semidurd, alcatuité din condrina, substanta organica si sSruri minerale de calciu si sodiu) hialin: are aspect translucid, albicios si elasticitate redus& fibros: este bogat in fibre si are o rezistenta deosebita elastic: este bogat in fibre de elastina care fi confera elasticitate ‘dur (tesut 050s) - substanta fundamentala este dura, fiind alcatuitd dintr-o substants 8) impregnata cu séruri de calciu si fosfor tesut osos compact @ |< format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale care contin fesut conjunctiv, vase de sange si nervi « formeaza corpul osului lung, lama externa si interna a oaselor scurte prezent sila suprafata epifizelor fesut osos spongios ‘@ [+ lamelele osoase (trabecule) se intretaie, lasand intre ele spatii numite areole,inca® se gaseste maduva osoasé rosie « formeaza capetele oaselor lungi (epifize) si corpul oaselor scurte 5 late; este late aa conjunctiva [Fibre de | colagen Celule | TESUT CARTILAGINOS HIALIN Fibre de colagen Matrice ‘ibre Canal central elastice TESUT OSOS _ Globule COMPACT Matrice ros Globule albe Plasma de fesut conjunctiv @ Tesuturile _— J ai (fibre musculare) ~ © Tesutul este alcatuit din celule ( 2 i ia musculara cu rol locomotie muscular functia prin ipala este contracti« yosor area diferitelor func i striati sunt formati din fibre musculare striate sunt inserati pe schelet si ajutd la miscarea acestuia (scheletici) 4 contractia lor este voluntara involuntare ale organelor interne, ce nu pot fi con. Tipuri de muscl realizeazi misca trolate constient detip @-{- visceral: intra in alcatuirea peretilor organelor cavitare ara, vezica urinar§, uter) nive. netezi (ex: stomac, intestin, vezica - multiunitar: format din fibre musculare separate ul irisului) cardiac formeaza peretele inimii (miocardul) are structura asemanatoare muschiului striat, dar functioneazé ca un muschi neted Muscl muschilor se (scheletic) | datoreaza filamentelor de actina si miozina (proteine contractile), grupate in miofibrile, organite specifice fibrelor musculare. Contractia musculara se produce prin glisarea filamentelor de actin printre cele de miozina, urmata de scurtarea muschiului, mecanism complex ce implic’ ioni de calciu si ATP (adenozintrifosfat) pentru furnizare de energi Fig. 3 Tipuri de fesut muscular Funciiile de RELATIE - Sistemul nervos Dette istemul nervos reprezint8totalitatea organelor alcdtuite din fesut nervos are rolul de a @-|-« receptiona transmite sate din mediul extern sau inter prelucra _» elabora raspunsuri specifice CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS © Din punct sistem nervos @-}-»encefal @-|-» trunchi cerebral bulb rahidian de vedere central (ax puntea luiVarolio topografic cerebrospinal) mezencefal cerebel sdiencefal. _— talamus metatalamus. epitalamus hipotalamus emisfere cerebrale maduva spinarit sistem nervos @-|-2nervi @ |» 12perechi de nervi cranieni petiferici 31 perechi de nervi spinali ~ somatici « vegetativi @ Dinpunct @ f «sis de vedere functional # siste 2 eaza sistem autonom activitatea simpa (vegetativ) organelor neobisnuite interne de sistem nervos intervine parasimpatic in situat obisnuite de viata NEURONUL Tesutul nervos @-}-« celule specializate - neuroni -*elule de sustinere - nevroglii (celule gliale) efinitie Neuronul reprezinta unitatea morfologica si functionala a sistemului nervos, care are rolul de a genera si transmite impulsurile nervoase. @Sistemul nervos __ [Nuclev cv nucleoli | Denalie orl +|Nevrofrie celular { Corpi i tigroii ———[Celula Schwann | | celulei Schwann | Con axonal Teac& de mielind | [Teaco Henle | Nod Ranvier Ramificatii terminale ale axonului Buton terminal sonsou jnwaysis @ Altuirea neuronului membrana tw nor unitati morfofunctionale numite sinapse NS" @ Sistemul nervos Ey Sino p oe conexiunea functional ce se stabileste intre neuroni. Fiecare neuron poateavea mi de, Sinope formand astfel retele neuronale. : ao esea intr terminaile axonulu unui neuron sidendrtele sau corpul celular ale atui neuron in cadrul sinapseiceidoi neuroninu se ating intreei se gaseste un mic spatiu numitfanta sinaptics, nq, trece mediatorlchimic (neurotransmitatorelberat prin spargerea veziculelor in care acesta este sige = vericulele cu mediator chimic se sparg sub influenta impulsului nervos care traverseaza neurony| = = Potential By dup componentele intre care sere- de acfiune | Buton terminal al = alizeaza legatura, sinapsele pot fi neuronului presing re sinapsé intereuronala —— @- | ax0-somatics Vezicule a axo-cencitic cu mediator chimi dendro-dendritica ———__ inapss receptoare Neurotransmitator Te celula senzoriala - dendrite ale neuronului senzitiv Corp inapsd efectoare ‘axon neuron motor - celular sav organ efector dendrité a muschi neuronul glands postsinaplic | Fanta sinapticé [Receptor] Receptor al neuronului postsinaptic Fig. 4 Sinapsa ( Y proprietatile neuronilor ppctabiltates ag Were neuronilor de a rispunde la act 'ea Uni stimul din mediut inter » 2gomot, temperatura, etc) “men apoi spre axon axonii care prezinté teacd de mi nod Ranvier la urmatorul, conducere Nnumita saltatorie Itd teaca de mielina, influxul nervos este condus de-a lungul axonului pana la butor Mielina este o substanta de culoare alb-sidefie, produsa de celulele Schwann; are rolul deaizola electric fibrele nervoase, Prevenind pierderea impulsului nervos de citre axon, indrumul acestuia Corp Axon - transmite ne nervoase o bette celular - la corpul eller sav dene meat % confine nuclev —_altui neuron sau la un ef genereaz i influxurile si organite nervoase _citoplasmatice Fig. 5 Conductibilitatea neuronal @ Sistemul nervos SISTEMUL NERVOS CENTRAL este alcatuit din encefal maduva spinari sotripls 5 @ | -«cutia craniana (pentru encefal) prezintd 0 tripls protectieosoass @ E Coloana vertebrala (pentru maduva spinar meningele @-[-- un ansamblu de trei foite Piamater (la interior) arahnoida (la miloc) duramater (la exterior ie rol protectie nutritie pentru fesutul nervos lichidul «se afl intre piamater $i arahnoida cefalorahidian (LCR) | -» este asemanator limfei sangvine rol protectie hranire amortizarea socurilor si loviturilor La nivelul sistemului nervos, neuronii formeaza: Substanta cenusie alcatuita din corpii celulari ai neuronilor are culoare cenusie Substanta alba format din prelungirile neuronilor (axoni si dendrite) care se grupeaZa in fascicule @-| -» ascendente (de la maduvé la encefal) « descendente (de la encefal la maduva) are culoare alba, conferita de mielina CNT rsa ‘ eitinde de abaz encetllipi in ep bare L, de unde se continu cu un con acesta cu o formatiune subtire numita flum terminal care, impreuns cu nervilombaris ymeaza coada de cal idru usorturtt antero-posterior, doaspinatl cy giametrul aproximativ de 1/cm «in dreptul membrelor, in zone cervical silombar, preinta doua umfltur care controleaa activitatile complexe ale membrelorsuperiaresinferioare «est situat in continuarea mauve! spin «are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus «este alcatuit din 3 portuni (dnspre méduva pin Trunchiul cerebral «se aflain partea posterioard a trunchiului cerebral ‘© este format din doua emisfere cerebeloase unite intre ele printr-o formatiune mediand ingust’ numita in3 perechide ~ Superiori (de mezencefal) substantacenusie: este aseatl interior insectune, are forma de future saude itera, Hr ontnecorpineuronior este con coame antercare, aera posternae substanta lb a 8 la exter, format in ire nervoaegrupatein fasccle ascendente si descendente formeazd cordoanle:posteriare lateral anterioare Clie ascendente urd spe encfl cuinfomatisenzte Cle descendent coboara de a ence cu informat mato (comenaictre mada substanta cenuse formeazi nuclei de substan cenusie substanta albé: ior frmandscoartacerebeloasd interior formand nuclei cerebelosi se afd in interior are forma coroanel unui arbore Pa @ Sistemul nervos TE ‘esupraftaemisereloreste foarte cata e prezntsnumerase te a cei ceretrali ———_fontal: parietal temporal octal nel superfalecare impart obi in sur sau cicurvoutun crebale are mires foarte mit suprafata emisterlr cereale Emisfre cerebrale (areierul mare) -substanta cenusie: “ seafi la exterior formand scoarta cert « are ogrosime de numai 2-4 mm «prin cutaea accentuatsdobandese prezint’ dou zone functonale: Bulb rahidian Méduva spinéri Fig, 6 Fata mediala a emisferelor cerebrale — |STEMUL NERVOS PERIFERIC ul nervos periferic este format di sistent er alcatuiti din fibre nervoase (prelungiri ale neuron pot fi spinali @ | *31 perechi * conecteazé maduva spinarii cu receptori si efectori cranieni @-|-» 12 perechi » doar 10 perechi apartin trunchiului cerebral, fac exceptie nervul optic nervul olfactiv i nervosi micsti(V, Vil, VI, IX, X) motori @—|-» simpatici -+ parasimpatici lor, nervii se clasifica in: Nervi seni conduc informatille de la periferie la centrul nervos contin numai fibre nervoase senzitive Nervi motori conduc comenzile elaborate de axul cerebro-spinal spre periferie contin numai fibre nervoase motor Dupd alcdtuirea si rol Nervi micsti sunt cei mai numerosi contin fibre nervoase @ |» senzitive mot Sistemul nervos_— ee | Nervi c cox t G G i Ug 8 perechi ig | nervi cervic [ 12 pera aan Pe rc Con medular e ouflun Regiunea terminale Teabarn Regiunea |S perecti nervi lomber sacralé 1 pereche nervi coccigieni Fig. 7 Plexuri nervoa a Fig. 8 Nervii spinali Alcituirea unui nerv spinal radacini Posterioaré @ | este senzitiva * confine ganglionul spinal * aduce informatii de la periferie (receptor) spre miduva ~ asiguré legatura intre receptor si maduva spinarii anterioara @-|—» este motorie ~»conduce comanda de la maduva spindi trunchiul este format din unirea celor dous rédcini nervului spinal este mixt, adicd prezinta fibre somatice si vegetative, atat senzitive, cat si motorii dorsala (posterioara) este mixta nervului spinal -+ sedistribuielategumentul spatelui ai spatelui ventrala (anterioara)@-|_» este mixt se distribuie la tegumentul si la muschii regiunii anterolaterale a trunchiului, membrelor superioare si inferioare meningeala ef: mixta -» contine fibre viscerosenzitive si vasomotorii alba’ @-{-. _—s«| a @ Sistemul nervos Substanta cenusie | Receptor Neuron Muschi senzitiy extensor TOON e Neuron Méduva aa 7 a spiett Muschi A @ Neuron senzitv lexor @ Neuron motor Fig, 12 Reflex monosinaptic: refi fi Receptorul pentru durere este activat Sectiune transversalé prin méduva Muschiul se contracté iron Substana motor cenusie Fig. 13 Reflex polisinaptic: reflexul de a UTE Emisfere cerebrale Trunchi cerebral Cerebel Bulbul rahidian Fig. 14 Raporturile anatomice ale trunchiului cerebral Functiile cerebelului Emisferele cerebeloase cuprind urmatorii lobi: Aaeenerd este alcatuit din vermis, portiunea cea mai veche din punct de vedere filogenetic are legaturd cu aparatul vestibular (echilibrul) = vestibulocerebel extirparea lui provoaca pierderea echilibrului Paleocerebelul AL are legaturd cu sensibilitatea proprioceptiva it cu o portiune alungita (lob floculonodular) extirparea sa provoaca pierderea acestei sensil Neocerebelul oom miscarile fine, precise extirparea sa provoaca pierderea preci Mersul ebrios —+ mersul de om beat Astazia — imposibilitatea de a Astenia — lipsa fortei muscular ‘Atonia — lipsa tonusului muscular ES I Picoare dacd nu exists o baza larga de sustinere Cerebelul nu este un organ esential pentru Viat&, extirparea sa nu Provoaca moartea. In prima lund de la extirpare se instaleaza simptomele Prezentate anterior, dar care se vor. atenua si vor disparea in urmatoarele luni, deoarece functiile sale vor fi preluate de Scoarta cerebrala, Lob anterior (poleocerebel) in anterior Lob posterior (neocerebel) \ SS lob posterior Vermis lob floculonodular lob anterior Lob Posterior Fig. 15 Cerebelul @ Sistemul nervos le emisferelor cerebrale -ortexul senzitiv 50 Funct 0c vot seste asigurata dem e care aduc excitatii de la piele tegument) OFuncia © i fibrele ascendent in aria senzitiva sosesc uce pees fae Spoformate in senzati de dure, termice,pipalt etc. lenervilor de la organele de simt (ureche, ochi, limbs i senzoriala Nn es -* inariile senzoriale sosesc fibrel nas). Toate informatille primite de auz, viz, gust, miros © Functia este asigurata de neocortexul motor motorie _|-«din centrii nervosi motori pornesc comenzi, spinarii side acolo la muschi fibrelor cailor ascendente si descendente, de la organele de simt sunt transformate in senzai fibrele descendente, spre miduva la nivelul maduvei spinarii sau excitantului, iar comenzile se al bulbult realizeazi la nivelul efectorilor din jumatatea contralateral a corpului. -s este asigurata de neocortexul de asociatie ‘easigura legatura intre centrii motori si cei senzitivi si indeplinesc functii psthice: gandirea, atentia, evocarea etc. coordoneaza acte reflexe invatate in timpul vietii (se formeaz prin educatie: vorbirea, scrierea, infelegerea cuvintelor auzite sau citite) © Functia de asociatie aaa REFLEXE NECONDITIONATE Pees numesc conditionate, iar cele cu care | Suntinvoluntare suntvoluntare nenastem se numescneconditionate, | —suntmostenite inascute) sunt dobsinite invdfte) pe parcusu vi Invatarea presupune: apartn tuturoindiviztorunei _apartinindividulu,constitund expen * fixarea cunostinfelor spedi personal * formarea deprinderilor sunt permanente 5 a daptalv + memorareainformailor a 2, Se Mentin toatd sunt temporare, avand caracter a *evocarea cunostintelor cind necesitiile oimpun, sunt constante, se transmit pot disparea prin lipsarepetiie, neschimbate generator sunt experienteindividuale Elementul esential in invatare il con- Stituie elaborarea de reflexe conditio- Nate la nivelul scoartei cerebrale. arcl flex nchide netajele arcu oreflexsencidea nivel > inferioare ale axuluicerebro-spinal_ cerebral realzead acti conse (miduvaspinri,trunchicerebral) rationale) BOLI ALE SISTEMULU! NERVOS erg MANIFESTARI @ Funciiile de RELATIE - Analizatorv! “— miFLEA (TEGUMENTUL)- ORGAN DE SINT TACT, DUREROS, TERMIC SI DE PRESIUNE segmentul receptor: terminatile nervoase libere si corpuscull nervosi de unde se formeaza impulsurile nervoase; receptia cutanss Analizatorul cutanat velul structurilor deserveste sensibilitatea tactild, termica si dureroasa alea de conducere: nervi si fascicule de fibre nervoase ascendente spre scoar cerebral segmentul central: zona de pe scoarfa cerebral (aria cortical din lobul parts fat in spatele santului central Rolando) unde se formeaza senzatile tactile (p vale |, dureroase, termice (cald, rece), presi Desi Pielea reprezinta invelisul exterior al corpu- lui, care se continua la i pului cu mucoasele; are o suprafata de 1,5 m sio.grosime de 2,4- 4mm. Alcituirea pielii | Ar rare) ° format din celule strans unite intre ele, asezate pe mai multe straturi suprapuse, Nu contine vase de sange, dar este bogat inervat. Este alcat Stratul comos stratul superficial le turtite, moarte care confin cherating, impermeabilé pentru apa i gaze in contact cu factorii de mediu, celulele stratului se desprind sid Stratul generator situat in profunzimea epidermt format din celule care se divid continuu celulele contin melanina, cu rol in colorarea pi ‘© paturd conjunctiva densa care contine fibre capilare sangvine terminafii nervoase si anexe cutanate « este mai gros decat epidermul ta de separate dintre derm si epiderm, receptori dureros(algoreceptoi) rdacina si muschul firului de par alande sebacee vase de singe « este stratul profund al pie, format din tesut conjunctv lax siceluleadipoase comtine glomeruli glandetor sudoripare receptori pentru vibratii vase de singe Anexele pielii « fixatd in derm; are forma unui bulb sradacina @ ANEXE Firul de par @ contine vase de sange si nervi CORNOASE « reprezintd partea vie a firului de par tulpina @ | «formatd din celule moarte, ce contin ch ratinad « contine un pigment numit melanina, ce coloreazé firul de par Unghiile sunt lame cornoase alcatuite din celule cheratinizate sunt situate pe fetele dorsale ale degetelor © parte vizibild - numita corpul unghiei prezints @-| 0 portiune ascunsa - numita rédacina unghiei intre corpul unghiei si rdcina se afla 0 zona albicioasa numi- ta lunuld au forma tubular si formeaza un ghem (glomerul in profunzimea hipodermului se deschid la suprafata pielii printr-un por au rol in formarea sudorii eliminata prin procesul 4€ transpiratie, realizand functia de excretie a pielii ANEXE Glandele raspandite pe suprafata pielii, mai numeroase pe frunte, GLANDULARE sudoripare axile, palme Glandele au forma de ciorchine, fiind situate in apropierea fru! sebacee de pir, in derm secret o substanta grasa numita sebum care se elimin? printr-un canal la baza firului de par, dandu- strluct® sirezistenta la nivelul fefei, glandele sebacee sunt mari se deschid la suprafata pi prin pori Muschiul frului de pair Epiderm Fir de par Glandé sebacee Vase limfatice Fibre nervose Tesut Hipoderm adios Vena Arterd Gland& sudoripard Fig. 2 Structura tegumentului © Rol de organ de sims, pentru: esensibilitatea tacti Receptoril @-f- sunt r3spanditila nivelulintregului tegument tactili “* sunt mai numerosia nivelul Pot fi stimulati de o atingere mai putemicd a unui obiect, cazin care se determind senzatia de presiune , mai mari sau mai mici decat a corpului nos- tru (37°C) esensibilitatea dureroasa Receptor sunt foarte numerosi pentru durere orice stimul, fie ta dureros Senzatia de durere apare la excitanti mecani integritatea pi senzatia de durere este un sem 2 reflexe de aparare | fie termic, daca depageste o anumitd intensitate devine (lovituri, taietui care afecteazi nal de alarma, un avertisment, care declansea- Discuri Merkel Fibr& nervoasé Hipoderm Fig. 3 Repartizarea receptorilor cutanafi in pielea cu par si in cea glabra - i # °}32~}§ Analizatorul qwtanat TIPURI DE RECEPTORI CUTANATI Fibr& nervoasé centralé Lamele concentrice Celule accesorii NJ Terminatii nervoase Fibra Corpuscul Meissner | nervoasé senzitiva ~ BOLI ALE ANALIZATORULUI CUTANAT a «# sunt bol provocate deci patos) caderea parului Orr) See me) MONEE « searetia cescut de sebum, pe Dermatazi ce fond hormonal eet afecteans 80% inte adolescent - . ol infamati folicuara « couriareaparsub forma unorpustle Rl de origine seboreicé purulente dureroase PIODERMITE Infamai act ale isirosilanivell AC eT a pies firuli de pit) abcese « leziuni dureroase etc. Pee HERPESUL - boald a « infectiivirale i Pieli sia mucoaselor @Analizatorul vizval_—__ OCHIUL - ORGANUL DE SIMT AL VAZULUI Detrie Analizatorul vizual reprezinta unitatea morfofunctionala care asigura: receptionarea stimulilor luminosi si transformarea lor in impulsuri nervoase de catre celulele fotoreceptoare din retina a . transmiterea impulsurilor nervoase, prin nervi optici si cai nervoase, la scoarta cerebral transformarea impulsurilor nervoase in senzafil de vaz, la nivelul ariel vizuale de pe scoarta ce rebrala Ochiul organ pereche situat intr-o cavitate osoasa numita orbit este alcatuit din glob ocular organe anexe @-|-» de protectie de miscare Rolul ochiului receptioneaza peste 90% din informatiile mediului inconjurator asigura orientarea in spatiu receptioneaza forma, culoarea, luminozitatea, forma obiectelor contribuie la realizarea tonusului cortical (atentia) Organele anexe ale globului ocular Organele de protectie © Organele de miscare x z = & = & = 3 3. = e s = = fe a, | @ Analizatorul vizual _ © organele sprancenele de protectie pleoapele - tivite cu gene ia eee asezate in unghiul extern al orbitei secret continuu lichidul lacrimal (lacrimile + lacrimile protejeaza, curata simen a iuiumeds si mentin supratata chy. = + lacrimile au actiune bactericid& prin lizozim i conjunctiva membrana fina, care céptuseste pleoapele si partea anter: ey oard a globului ocular, cu exceptia corneei = rol de protectie si aparare, prin formarea si mentinerea pel. Ro culei lacrimale prin inflamarea ei se produce conjunctivita | © Organele sunt reprezentate de 6 muschi externi da rehearse globului ocular: drept superior (a), drept sS inferior (b), drept extern (c), drept intern (d), oblic superior (e) si oblic inferior (F) a se inser cu un capat pe sclerotica gi cu celalalt capat pe orbita sunt muschi ce execut miscari foarte bgt fine si precise Globul ocular are forma aproximativ sfericé diametrul antero-posterior: 2,4 cm greutate: 6 g prezinta 2 componente tuni ocular - 3 inveliguri concentrice mediile transparente - refringente Re CUTTY Tunica externa, formata din: ei, se declanseaz’ automat «© coroida, afata sub sclerot entnereatemperaturiconstante a acestia proceseciliae care secrets umoarea apoass Tunica Fcurol in acomodarea vede formati luring slab) sau micgorarea rnumeroas celule pigmentate ce cloreava difert Se giseste doar in partea print care sicelule fotoreceptoae, cu conut i bastonase, care trans- forma energia luminoaséinimpuls nervos ca urmare a descomput |.TUNICILE GLOBULUI OCULAR Celulele cubastonas Aispuse spre perifriaretine responsabile de vederea nocturna celulee cu con Sunt responsable de vederea dium, cromatica (olo- rata) Tunicaintema se gises in numar mare in pata galbend 64 =| a @ Analizatorul vizual ‘e este transparenta, avasculara comeea este bogat inervat ‘© este sensibila la durere, presiune, tact, cald, rece ‘@ se afla in camera anterioard a ochiului (intre cornee si « produsi de procesee ciliate s drenats permanent in sstemul venos al globu Uumoatea aPO%sS ste principal transportor al substantelor nutri depinzindpresiunea intraocular MEDIILE TRANSPARENTE (REFRINGENTE) ALE este o lentila biconvexd GLOBULUI OCULAR cristalinul © este situat inapoia irisului ‘este inconjurat de o capsulé numita cristal « este substanta omogens ‘© este usor transparent umoarea sticloasé 4 are consistent de gel ‘¢ este situata in camera posterioard a globului ocular (intre cristalin si retin) Camera posterioaré . = Sclerotica Fea Ora serrata marcheaza imita dintre retina vizuala siceanon- vizuala (portiunea Procese ciliare [Ora serrata | | Canal hialoid Fig. 2 Structura globului ocular Fiziologia ochiului Procesele prin care se realizeazd vederea au la bazé urmitoarele etape: O Receptia razele de lumina provenite de la corpurile din naturd strabat mediile transparente vizuala corneea umoarea apoasa -* cristalinul umoarea sticloasa la trecerea prin aceste medii, lumina sufera trei refractii principale: una la nivelul corneei (cea mai important) si celelalte dous, pe cele doua fete ale cristalinului razele de lumina se refracta si ajung pe retina, in pata galbend, unde se formeazé o imagine real, mai mica si rasturnata © Transmiterea imaginea formata pe retina se mentine scurt timp (1/30-1/50 s), aparand in vizuala continuare noi imagini, iar cele anterioare dispar pe calea vizuala, in encefal sosesc informatii provenite de la cei doi ochi: aceas- ta vedere binocular asigura elementul de relief al obiectului (vedere stereo- scopic) pe traseul lor spre aria vizualé, cei doi nervi optici isi incruciseaza fibrele care vin din regiunea nazala a retinei, rezultand tracturi optice; acestea pleacd de la chiasma opticd pana la metatalamus, in corpii geniculati laterali (externi) © Formarea pe retina fiecdrui ochi se formeazé o imagine a obiectului; cele doua imagini se senzatiei contopesc, la nivelul creierului, unde se formeaza senzatia de viz de vaz imaginile de la cei doi ochi sunt proiectate intr-o zona a creierulul unde se afla ai vizuale primare si secundare, localizate in scizura calcarina si pe marginile acesteia, din lobul occipital la nivelul encefalului cele doud ima: real, a obiectului pri campul vizual reprezinta spatiul \gini fuzioneaza, rezultand o singurd imagine, | cuprins cu privirea cand privim fix un obiect e Analizatorul vizual . cromatice (diumne si colorate) i ibil numit iodopsina contin un pigment fotosensibil : p a eseasgiat eae ee sunt raspunzatoare de vederea diurna (fotopica) igurd vederea clara, in culor ; ‘bile numai la lumina intensa Mecanismul vederi culoarea rosie culoarea verde culoarea albastra celulele cu con contin pigment sensibil la rosu, verde sau albastru la una dintre culoril eran aes fiecare tip de con este sensi conurile au capacitatea dea recepta radia ile luminoase reflectate de obiectul privit celelalte culori, in afara de rosu, verde si albastru, sunt date de stimularea combinata, in propc diferite, a celor trei tipuri de receptori galbenul stimuleaza atat conurile rosii, cat si pe cele verzi cand conurile rosii sunt stimulate mai puternic, percepem culoarea portocaliu cAnd sunt stimulate in egala masura toate cele trei tipuri de conuri percepem albul lipsa stimu lor determina senzatia de negru Mecanismele vederii cromatice sunt explicate prin mai multe ipoteze, dintre care cea mai acceptata este cea formulata de Young si Helmholtz, Conform acestei ipoteze, ochiul Percepe separat cele trei culori fundamentale, iar diferitele senzatii cromatice rezulta prin stimularea concomitenta siinegala a celor trei tipuri de celule cu care Adaptarea celulelor fotoreceptoare ochiul receptioneaza radiatii luminoase de diferi sensibilitatea conurilor si bastonaselor este diferi iodopsina (in celulele cu con) rodopsina (in celulele cu bastonase se realizeaza prin descompunerea pigmentilor fotosensi ite intensitati it8, find data de pigmentii fotosensibili ) = contine vitamina A ili sub actiunea luminii si refacerea pig- mentilor la intuneric depinde de cantitatea de pigment fotosen: lumina sau intuneric adaptarea la intuneric dureazé 30 - 40 minute adaptarea la lumina dureazé 5 minute din celulele fotoreceptoare si durata expunerii lor la Acomodarea vizualé : procesul prin care imaginile obiectelor situate mai aproape de 6 m sunt proiectate pe retina proces automat de adaptare a ochiului pentru vederea clara a obiectelor situate mai aproape, intre punctul proxim si punctul remotum punctul proxim - punctul cel mai apropiat de ochi, la care vederea clara a obiectului se face cu efort maxim de acomodare (la tineri este de 25 cm de globul ocular) « punctul remotum — punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clara a obiectului se face fara acomodare (la tineri este de 6 m de globul ocular) VEDEREA DE APROAPE presupune: \VEDEREA LA DISTANTA presupune: contractia fibrelor circulare ale muschiului ci- Le relaxarea muschiului ciliar ; iar tensionarea ligamentului suspensor al crista~ eliberarea de sub tensiune a ligamentuluisus- } _linului i pensor al cristalinului scaderea curburii cristalinului (aplatizare) ctesterea curburii cristalinului (bombare), in dilatarea pupilei special a fetei anterioare, datorata elasticitatii acestuia micsorarea pupilei @Analizatorul vizval__ aa _ Defecte de vedere (vicii de refractie) care imaginea focalizeaza inaintea retinei te alungit, fie puterea de refractie a lui este prea mare 0 Miopia defect de veder fie globul ocular es lara , . maginea de ochi astfel incat aceasta sa focalizeze pe retina izeaza cu lentile biconcave (divergente) defect de vedere in care imaginea focalizeaza in spatele retinei fie globul ocular este prea scurt, fie puterea de refrac ie a lui este prea mi subiectul indeparteaza obiectul de ochi, ca acesta sd focalizeze pe retin corectarea se realizeaza cu lentile biconvexe (convergente) 5 defect de vedere datorat neregularitatilor curburii cristalinului sau cormeei | razele luminoase nu sunt focalizate intr-un singur punct pe retina, ci exists focare diferite pentru razele orizontale si pentru cele verticale corectarea se obtine prin folosirea lentilelor cilindrice © Prezbitismul: Odata cu inaintarea in varsta, punctul proxim creste, astfel c& distanta la careun obiect este vazut clar ajunge la circa 1 m se datoreaza scdderii elasticitatii cristalinului, deci a pute! acestuia imaginea se formeaza in spatele retinei Se corecteaza cu lentile biconvexe (convergente) ii de acomodare @ ee a —— Vedere normal’ Plan de focalizare pe retina Fig. 3 Defecte de vedere Pa @ Analizatorul vizual BOLI ALE ANALIZATORULUI VIZUAL CATARACTA ri, diabet, intoxicatii, varsta modificarea c ‘ opacifierea totalé sau partial a inaintata, cauze cong} Pierderea vederi caistalinului GLAUCOMUL © varsta inaintata, ereditate, diabet, boli Gresterea tensiuni (apa neagra) vasculare, miopie severa scaderea vederii pan: « afectune cronicé ocular cu rea dureri de cap volente, ingustarea campului vizual roseata in ochi, atrofierea CONJUNCTIVITA inrosirea conjunc- + infamatia conjunctive’ lobului_« tivel globului ocular ocular senzatie de arsura la nivelul © este contagioasa, se transmite prin secret care ajung pe Scurgere purulent, mancérimi ‘maini, prosop fa de pera oculare © netratata, duce la orbire lentilele de contact STRABISMUL © Berderealastittiunuimuschi _. incapactatea de ap (privrea in crucis) extem al globului ocular un obiect (,fuge” oc DALTONISMUL « absenfa conurilor,verz’sau,rosii” incapacitatea de a distinge unele [2 ‘© este 0 boala genetica Culori de altele (mai ales rosul deverde) e Analizatorul acustico-vestibular le URECHEA - ORGANUL DE SIMT AL AUZULUI $1 ECHILIBRULUI Rol receptioneaza undele sonore participa la asigurarea echilibrului, respectiv a ortostatismul oferite de vedere si de proprioceptorii din talpa) sta la baza comunicarii interumane mersului corect (alaturi de Analizatorul receptori auditivi: celule senzoriale auditive situate in organul Corti din cana- acustico- lul cohlear (din urechea interna) care receptioneaza vibratiile si le vestibular transforma in impuls nervos | vestibular celule senzoriale din maculele otolitice din utricula si sa- | cul8, precum si celule senzoriale din crestele ampulare de la nivelul } canalelor semicirculare membranoase (din urechea interna), unde stimulul este transformat in impuls nervos calea auditiva; transmite impulsul nervos pana la aria au- ditiva calea vestibulard; transmite impulsul nervos pané la aria calea de conducere vestibulard scoarta cerebral unde impulsurile nervoast superior) si echilibru (locé aria cortical - zone de pe e sunt trans- formate in senzatii de auz (girus temporal re difuza in \atatea ariilor auditive) D) UCC ae Ng @ Analizatorul acustico-ve: Conduct auditiv extern Timpan chp Canale semicirculare membranoase Ureche externa | Ureche medie Ureche intern Fig. 1 Structura urechii Trompo hi Eustachio Alcatuirea urechii, organul de sim! al auzulyj si echilibrulyl Pavilionul urechii @-4-» are forme de palni rec olin Captarea undelor sonore ~* Prezinta un schelet ¢ stern artilaginos cu mai fe denivelari Conductul @-» un canal de 2,5 cm audi extern, Se gasesc perisori si glande ce secret tinerea impuritatilor) * conduce undele sonore spre urechea medie ~*12 capatul intern, prezinta o membrana elasticd bombata spre in- terior, numita timpan Ureche medie Timpanul ii situat intre urechea externa si urechea medie membrana timpanica este elasticé, subtire, bata spre interior si asezata in pozitie oblica are rol rezonator deoarece transmite vibratille undelor sonore la urechea interna rezistenta, bom- ‘are forma unei cavitati care, lacapatul dinspre rehes Oscioarele @4-» intre timpan si fereastra ovala se gaseste un lant de trei os- interna, urechii cioare: ciocan, nicovala si scar prezinta ie oscioarele sunt articulate intre ele, sustinute prin ligamente ous orifci si muschi fereastra oval cciocanul se sprijind cu un capat pe timpan si cu celalalt se articuleaza cu nicovala, iar aceasta cu scarita celdlalt capat al scaritei, prin talpa ei, se sprijina pe membra- na ferestrei ovale q rol in transmiterea vibratiilor timpanului la fereastra ovals ii sdie si partea superioara a fa~ legatura intre urechea medie s Trompa lui @-}-* face Eustachio ringelui sifereastra Presiunea atmosferics 4in exterio contine Unlang 63 oscioare, rol in egalizarea presiunii aerului de o parte side alta a are membranei timpanului @ Analizatorul acustico-vestibular i] Ureche labirint sir de cémarute spate in stanca osului temporal interna ‘sos Contine un lichid numit perilimfa 3 canale e| orientate in cele trei directii ale spatiulu semicirculare | + se deschid in vestibul osoase | ede circa 1 mm diametru fiecare we vestibul osos @ | 0 camera centrala cu 2 ferestre care se deschig | = urechea medie: fereastra ovala si fereastra rotund = melcul osos @-|- un canal osos spiralat care porneste din vestibu 3 (cohleea |. aspect de cochilie de mele, avand un ax 0505 cer = ‘osoasa) | tral, numit columelA, in jurul caruia melcul realizes 5 242% ture Ss labirint contine un it endolimfa membranos 3 canale semicirculare @ |» baza canalelor contine receptori pen- membranoase | truechilibru: crestele ampulare vestibul @-} -* utricula membranos |< sacula +! melcul membranos @ |< contine receptorii pentru auz: orga. (cohleea membranoass) | nul Corti © suprafata vibrant’ produce sunete prin impingerea $i tragerea alternativa a straturilor de aer din jurul ei, in acest mod realizandu-se deplasarea vibratiilor prin aer. Viteza sunetului depinde de densitatea mediului. De exemplu, in apa, sunetul se deplaseazé de 5 ori mai repede decat in aer si de peste 3 ori mai rapid in sticlé decat in apa. Acest lucru se datoreazé faptului cd particulele dintr-un mediu dens, cum e sticla, sunt m i apropiate decat cele dintr-un mediu mai putin dens, cum e aerul, apropierea particulelor facilitand deplasarea 05 tillor de la o particula la urmatoarea. Comprimarea unui gaz fi creste densitatea, deci viteza sunetului intr-un gaz cresteodatacu cresterea presiunii gazului. O unda sonora se propaga cu 0 viteza mai mare in metal decat in aP deoarece metalul are o densitate mai mare decat apa. Vitezele sunetului prin diferite medii: granit: 6,096 m/s, plumb: 1,219 m/s, in spatiul cosmic: 0 m/s; in vid, sunetul nu circula. pluta: 503 m/s, cdrimidé: 3,627 m/s, —— Receptorii analizatorulyi Acustico-vestibular © Receptorii auditivi sunt celule ciliate, aseza} melcului membranos acestecelule,labazi, vinin dritele neuronilor din ganglionul cor far axonii acestora formeaza ramura aud tiva a nervului acustico-ve: te de-a lungul dou zone membranos e cule otolitice: celule ate, acoperite la nivelul cililor de o membrana gelatinoasa, care contine Numeroase cristale mi Croscopice de carbonat de calciu, numite otolite la baza canalelor semi membranoase @ | 02) 1109 19] jnunbig ¢ 614 40>) 01)8uD5) vs (esboni6u aiqy) eg MTOR ta ae 20 AD/NGISIA-O91jSN)D [asojozijpuy are [Craseanntiee Macula [Creste ampulare | | utricularas Macula sacularé [Endolimfa | receptoare vestibulare Celule de sustinere | [Terminati nervoase dendritice Terminatiile nervoase patrund la baza celulelor senzoriale Fig. 4 Receptori vestibulari: a) macula; b) creasta ampulara @ Analizatorul acustico-vestib | |Fiziologia analizatorului acustico-vestibular | re. Excitantul pentru receptorii auditivi este reprezentat de undele sono intensitate (urechea umana percepe sunete cu intensitate cu. Undele sonore se amplitudine = eas rinsa intre 0-1 | caracterizeazé prin: | Pe eventd ~inslime (urechea umana percepe sunetele cu o frecvents cuprin. 8 intre 16-20.000 Hz) vitezd = 331-340 m/s —sunetele percepute de om in plan orizontal si aceste Excitantul pentru receptorii vestibulari este reprezentat de variatiile de acceleratie liniara precum si pozitia capului (miscarea capul vertical); aceste miscari care fac ca otolitele sa se deplaseze si s8 excite astfel celulele cu c miscari stimuleaz8 receptorii situati in utricula si saculd) miscarile de rotagie ale capului si corpului si de balansarile puternice: stimuleaza receptorii de la baza canalelor semicirculare Functia ouditivé UNDELE SONORE ORGANUL | unde oi | RECEPTOR corn FL ENDOUMFA }2"de | PERILIMFA pVbra impulsurifnervoase CREIER LOBUL TEMPORAL captate or PAVILION SENZATIA DE AUZ ja vestibular’ functia ¥ i - ce ee CRESTELE | LABIRINTUL | _ stimuleazs |e ACCELERATIE | determina miscarile LINIARA | endolimfei din | MEMBRANOS ete | sau CIRCULARA | | $1 MEMBRANA [SAUL impulsuri nervoase CREIER SENZATIA LOBUL TEMPORAL le DE ECHILIBRU 1S NERVULUI CEREBEL | ACUSTICO-VESTIBULAR | Receptorii auditivi sunt inconjurati la baz de dendrite care vor prelua impulsul nervos. Axonli ne T vor forma nervul auditiv sau ramura auditiva a nervului acustico-vestibular care va ajunge inpartea superioara a lobului temporal, unde se va forma senzatia de auz. Dela receptorii vestibulari pornesc fibre nervoase care vor forma nervul vestibular sau ramura ves- tibulard a nervului acustico-vestibular care ajunge in | bul temporal, emitand colaterale, pe traseul sdu citre cerebel, contribuind astfel la menfinerea echilibrului corpulul in timpul mersului gi redre- sarea pozitiei de echilibru in timpul unor alunecari. Senzatille de echilibru semnalizeaza accelerarea sau incet fiei corpului in raport cu centrul de greutate. Echlibrul corputui este asigurat_ prin activitatea corticald egaté Ponte audi, ii din muschi si receptoriicutanati ‘audit, precum si proprioceptor ea miscarilor, cat si modificarile pozi- t) Cee ata @ Analizatorul acustico-vestibular BOLI ALE ANALIZATORULUI ACUSTICO-VESTIBULAR ro CAUZE Tm Ty OmITA «in perl) otta externa ons eczer’ act sau cronics ene oan Se scéderea auzului Sr febra, frisoane Sarg Tes cor HIPOACUZIA ~ scéderea auzul « varsta; tumori cerebrale Soot Ur SURDITATEA _» zgomate puternice @ diminuarea — varsta sau pierderea « formarea dopului dec completia _» unele medicament auzului inzonatemporala | gAnalizatorul olfactiv + Sl. ORGANULDESIMT AL MROSULUL | Analizatorul segmentul receptor: neuronii olfactivi (localizati in mucoasa olfactiva) care recepti | otectiv oneaza substantele odorante volatile si le transforma in impuls nervos | segmentul de conducere: calea olfactiva (nervul si tractul olfactiv), prin care impul surile nervoase sunt transmise la nivelul scoartei cerebrale segmentul central: zona olfactiva situaté pe fata mediala a lobului temporal (paleo- cortex), in care impulsul nervos se transforma in senzatie de miros Nasul @-f-* organ asezat in mijlocul fetei | indeplineste rol olfactie (miros) | respiratie alaturi de gust, ajuta la declansarea secretiilor digestive depisteaza in aer substantele nocive cavitatea este alcatuit’ din doua fose nazale, despartite prin septul nazal nazala fosele nazale comunica cu exteriorul prin dou orificii numite narine | cuinteriorul prin doua orificii numite coane prezinta cute osoase numite cornete nazale @-|- inferior |< mijlociu | superior sunt cptusite de mucoasa nazala, respiratorie cornetele nazale superioare, sunt captusite de mucoasa olfactiva, care se intinde pe o suprafata aproximativ 2 cm? Mucoasa celule de sustinere - . olfactiva celule receptoare ale mirosului sunt reprezentate de neuroni bipolari (cu o dendrité $1 un axon), care au rol in olfactie ; : dendritele sunt scurte si butonate, cu cate 6-12 cili care interactioneaza cu moleculele substantelor odorante din aer si apoi stimuleaza celulele olfactive, formandu-se impulsul nervos axonii neuronilor bipolari preiau impulsul nervos format si-l transmit mai de- parte; din unirea axonilor neuronilor bipolari rezulta nervul olfactiv care se intinde pand la nivelul bulbului olfactiv DS SspRRnRRERREIEREERENNSERSSEUSSENEENSEESENINNONEREERSSIIIES @ Analizatoru! one poo — NN receptoare (neuronii bipolari din mucoasa of axonii celulelor activa) nducere ss Calea de - ante unesc $i formeazé nervul olfactiv aimpulsurilor ner axonil (fibrele nervulul olfactiv) strabat lama ciuruitd a osului etm, id fac sinaps8 cu neuroni (celule mitrale) din bulbul olfactiv (orm tractul olfaciv) $1 de aici Informatia ajunge la creler unde se formes, senzatia de miros Senzatia olfactiva apare cand: aerul care transport substanfele vola mucoasa olfactiva trebuie s8 aiba un grat cazul unei raceli, determina diminuarea s vaporii emisi de substantele odorante se dendritele neuronilor olfactivi receptione pe calea olfactiva pan la creier (in paleoc le odorante prezinta o anumita viteza de deplasare d optim de umiditate. Umiditatea Scazuta sau ridicata, cain enzatiei de miros izolva in mucusul produs de mucoasa nazala az excitatia care se transmite sub forma de influx nervos cortex), unde se formeaza senzatia de miros Categorii de mirosuri a a x. florile parfumate Rolul simturilor chimice: gustul si mirosul de aparare — ne avertizeaza asupra substantelor alterate pe care le introducem in gura sau le mirosin stimuleaza secretia sucurilor digestive pot avea o influent emotionala, contribui contribuind la elaborarea unor stari afecti inor st in jor momente placute sau neplacute ee de mucus Fig, 1 Strucura mucoasei olfactive ee NEURONI! OLFACTIVI DIN MUCOASA OLFACTIVA + yinolizatorut gustatiy Vk APCAMIN ne IBA - ORGANUL DE yy “ Analizatoru segmentul receptoy ' L GUSTUL wai mugurii gustativi situ, nervos Segmentul intermediar:calea gust se ajung pe scoarta cerebrala segmentul central: aria corticals,situats Sunt transformate in senzati de gus Limba Organ musculos, situat in cavitatea bucala alcatuita din radacina E corp varf indeplineste numeroase functi masticatie si deglutitie Patticipa la vorbire, pronuntia unor consoane este organ de simt stimularea secre i sucurilor digestive Particularitati morfologice si functionale ale limbii suprafata limbii este acoperita de mucoasa linguala rezinta ridicaturi numite papile gustative de diferite forme: = un cil care patrunde in porul la polul apical (supe gustativ al mugurel la baza - terminatil tra in alcatuirea a te i _ lendritice ale unor neuroni ce vor in i perechi de nervi cranieni de sustinere ee @Analizatorul gustativ 86 receptorii gustativi sunt stimulati de substantele cl e dizolvate in saliva, care vin in Contact direc cu cilii celulelor senzoriale, generand impulsul nervos, care va fi transmis pe calea gustativa in partes inferioara a lobului parietal (aria gustativa), unde se formeazd senzatia de gust J pentru a stimula mugurii gustativi, substantele chimice trebuie: s se dizolve in saliva si sa fie sapide (sa aiba gust) s& aib& o anumita concentratie si o temperatura de 15-30 °C = Tesut = conjunctiv Papile circumvalate gustativ im 1a de sustinere Papile fungiforme Fibra nervoasé senzoriala Muguri gustativi Por gustativ cil gustativ Fig. 1 Structura mugurilor qustativi Tipuri de gusturi Gusturile primare (funda- mentale) Gusturile secundare Epiglota Amigdala palatins Amigdala lingual Nuh lingual suprafata limbii @ Funciile de RELATIE - Sistemul endocrin Notiuni generale efinitie Tistemul endocrin este alcatuit din totalitatea glandelor endocrine. Impreund cu sistemul nerves Mu rol in reglarea activitatii tuturor organelor interne. Reglare, at, pe cand reglarea umorals se realizeszs formeazi sistemul neuro-endocrin, nervoass se realizeaza rapid, este de scurtd durats si direction. prin intermediul hormonilor, este de lunga duratd si se poate tor. Dupa locul unde- ‘adresa mai multor organe in acelasi timp bereazé produsul de secretie, glandele se Glandele sunt organe cu rol secret canalul de excretie: clasificd in: glande exocrine @ | + produsul lor de secretie este eliberat p' ia suprafata corpului:glande sudoripare, glande sebacee etc landele salivare, gastrice etc. in cavitati ale corpult _aglande endocrine @ |» nu au canal de excretie « produsul de secretie se vars «au secretie dubla: exocrina si endocrina exocrin: secret sucul pancre sange sau limfa: hipofiza, tiroida etc. care se varsa in duoden ina si glucagonul _« glande mixte @ pancreasul endocrin: secret hormonii - ins «glandele sexuale secretie exocrina: gametii femeiesti (ovule) si barbatesti secrefie endocrina: hormonii sexuali feminini simasculn’ 1s Produsul de secretie al glandelor endocrine se numeste HORMON (mesager chimic) si este eli ae in pec sange sau limfa, prin intermediul cdrora ajunge la celulele sau organele tinté, unde actioneazé 51 -« Hormonii actioneaza in cantitati foarte mici -« Hormonil intervin siin @ | * reglarea metabolismului celular «crestere si dezvoltare « diferentiere tisulara comportament +» homeostazia organismului (mentinerea unor valo' glicemie, calcemie, fosfatemie etc.). intre anumite ig Glandele endocrine au o secretie de baz, minimals, iar in anumite perioade sau in cazul unor afectiuni, secretia poate s8 scads foarte Secreta gastrina, cu rol in digestia gastricd; " mult (hiposecretie) sau 8 creasca chil: secret eritropoietina, cu rol in formarea (hipersecretie), efectele produse lobulelor rosii ale sangelui de aceste disfunctifiind diferite, in duodenul: secreté hormoni cu rol reglator pentru functie de perioada de dezvoltare a organismului (copilarie sau maturitate), activitatea sistemului digestiv — colecistochinina, se- Prezentare glande endocrine © Hipofiza © Epifiza ©Tiroida O Paratiroidele ©Timusul Glandele suprarenale @ Pancreasul endocrin © Gonadele atea altor glande prin hormonil pe are ii secret, acti Jui intro depresiune a osulusfenoid endocrine (,creier endocrin’ ; Se mai numeste glanda pituitard $1 este situatd la baza encefalul num 2 i i _stractul hipotalamo-hipofizar: intre nucle Se afla in stransa legaturd cu hipotalamusul prin: tract poole ea pofizei legatura de natura nervoasa distemul circulator port hipotalamo- fizar: intre nucleii mijlocii hipotalamic si ade- nohipofiza, legatura de natura vasculara 4 epitel Este alcatuita din trei lobi:@-}—* lobul anterior (de nature 75% din masa glandei) eo —-sfobul intermediar (de natura epiteliala; 2%din masa gland _slobul posterior (de natura nervoasa; 23% din glanda) FTN ose eal 4s Lobul anterior hipofizor_ FAA Nes Hormoni glandulotropi @ | ACTH (Corticotropina — hormon ai corticosuprarenale) _ TSH (Tireostimulina - hormon Gonadotropinele @-|—» FSH (hormon foliculostimulant) »controleaza LH (hormon luteinizant) | activitatea gonadelor (glandelor sexuale) denocorticotrop): controleaza activitatea glandei tireotrop): controleazi activitatea tiroidei . om (Somatotoping ~ hormon somatotrop) - hormon de: . rmon luteotrop, lact: tr 7 Smo fotrop sau PRL = Prolactina) Depresiune a osului stenoid (soua turceascé) | Hipotalamus | [Tis hipofizora Sistem port hipetolame: Tract hipotalamo- _—_Hibeliaa hipofizar : 1 Lob anterior Lob posterior hipofizar hipofizar Fig. 1 Gland endocrind din regiunea capulul ~ HIPOFIZA istemul endocrin ————- TD i imuleaz’ pigmentogeneza (formarea pigmenticy MSH (hormonul melanocitostimulant) - stimu! melanici) aU ve) ear aN (eee F Z ji anteriori hipotalamici (contin neuron) hormoni ji depoziteazs pe cei produsi de nucleti anterior n moatfcat eae oo capactote secretone 4 if pésteazs axonii care formeazd legatura nervosss dintre hipotalamus si hipofiz3). produce ADH (vasopresina - hormon antidiuretic) intervine in procesul de formar in cantitati mari, creste tensi- unea art Ocitocina (oxitocina) - intervine la nastere, in expulzia fatului, prin stimularea contractiei musculaturii netede a uterului gravid. 2. EPIFIZA - GLANDA PINEALA Este situaté deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori (mezencefal). -+ Este legata de epitalamu: eae cu retina, activitatea ei secretorie find influentata de lumina (inhiba) / intuneric (stimu- leaza). Secreta doi hormoni® | »Melatonina gonadelor (actiune frenatoare) Secretia ei se reduce odata cu varsta actiune antigonadotropa (anti-LH) mineral, glucidic, lipidic, proteic, + Vasotocina - are Hormonii pineali intervin siin metabolismul [Plexul coroid | | Epifiza | | } | (glands |__ {pineal} |Mezencefal —\e Fig. 2 Glanda endocrind din regiunea capului ~ EPIFIZA @ Sistemul endocrin 3. TIROIDA ‘Coloidul folicu sintetizeaza hormoni = EI Tiroxina si triiodotironina 4, PARATIROIDELE za gatului printr-o portiune intermediar numita istm, Din punct de vedere microscopic, este format din: ; foliculi care secreta hormonii tiroidieni tiroxina si triiodotironing celule parafoliculare (celulele C) care secreta calcitonina, roidieni contine tiroglobulina, proteind ce reprezinta suportul pe care se roidieni (tiroxina si triiodotironina), prin iodarea aminoacidului tirozin Calcitonina - are efect hipocalcemiant (scade concentratia calciului in s4nge), stimuland fixarea calciului in oase. cresc metabolismul bazal si consumul de energie stimuleazé procesele de crestere sidiferentiere tisuars au actiune pregnanta asupra sistemului nervos intervin in metabolismul intermediar al glucidelor, pro- Sunt in numér de 4 (doua perechi) si sunt situate pe Partea posterioara a lobilor tiroidieni. Parenchimul glandular este organizat in cordoane celulare anastomozate. Contin celule principale care secreta parathormonul sicelule parafoliculare care secret calcitonin. Parathormonul (PTH) actioneaza asupra oaselor, rinichilor gi tractului digestiv actiunile sale produc hipercalcemie si hipofosfatemie mentine echilibrul fosfocalcic asigura cresterea i dezvoltarea normala a scheletului Lobul drept Laringe Vedere din spate [ Glandele paratiroide | Fig. 3Tiroida si paratirotdele a @ Sistemul endocrin 5. TIMUSUL Este o glanda situata retro: glanda endocrina in perioada cop! organ limfoid, cu rol in selectarea celular, la maturitate Este format din doi lobi ineg: impart glanda Hormonul sternal (in spatele sternului), care funct fioneaza ca: (glanda copilariei) maturarea limfocitelor T (LyT), cu rol in imunita, de o capsuld conjunctiva, din care se desprind septurcs are din foliculi de forme diferite. | tervine in metabolismul calci ui controleaza cresterea scheletului . controleaza dezvoltarea organelor sexuale (actiune frenatoare) este timocrescina care TCR tae Lad Glanda |_tiroidé Trahee | Yah b. GLANDELE SUPRARENALE sunt situate la polul apical al rinichilor, ‘sunt formate dintr-o zoné corticala (situata i aI i lainterior), diferite din punct de vedere al Bf ae Jona corticala, de origine epitelials, @ | min secreta trei tipuri de hormoni na medulard (situata nines ic $i fiziologic, ‘alocorticoizi, ir in zona glor a lucocons glomerulara corti Zona fasciculata ii , Sexosteroizi, i Hormonii corticosuprarenalei sunt hormoni steroizi de Ratna} eae ; urd lipidic’, derivati Rolul acestora este vital. Zona medulara are origine nervoasa i; este formata din n i : pt vost \euroni sec i hormoni cu rol de mediatori chimici in sistemul nervos vegeta Pe ead drenalina (norepinefrina) care se mai numesc si catecolamine. eae aeie ae (orticosuprarenala Hormoni mineralocorticoi @-|-

    You might also like