KDFS Scanned with CamScannerCapitolul 3 er DEFICIENTE POSTURALE. SEGMENTARE ($3) nestructurale au urmatoarele caracteristici: nu prezinté la nivelulcoloanet vercbrale modificiri morfologice decelabile prin examen radiologic; ~ corecteada sau hipercorecteaza prin autoredresare, adoptarea uunor pozitii (decubit dorsal, atérnat) sau la efectuarea probei de control (extensia trunchiului), dovedind astfel ci axul vertebral igi pistreazd supletea; ~ scad ca incidenja cu varsta; .', — au evolutic lenta si prognostic favorabil; ” » ~ se corecteazi - uneori exclusiv - prin mijloace Kinetice;* ~ netratate la timp determina modificari structurale. Astfel, potrivit legii lui Delpech vertebra dobandeste treptat forma conic si ~ daca nu se intervine a timp - deviatia vertebrala se cristalizeaz’, transformandu-se in cifoza patologica. ADEFICIENTELE COLOANE! | VERTEBRALE™ : (INPLANSAGITALT Deficienjele Solve’ vertebrate 4 in po agit 8 ‘sunt reptezentate x de cifoze, lordoze si combinafii ale acestora, respectiv cifolordoze: #LOROZELE! Cifozele sunt incurbiri exagerate alé ‘coloanei vertebrale in pl sagital, cu convexitatea orientata posterior. Denumirea provine de la gre- cescul kyfos, care se traduce prin indoit anterior, incovoiat, cocosaty':") P. Stagnara si, Charritre le clasificd dup regiumea vertebrafin care se localzeaza tn tipice si atce ; Formele cifozelor funefionale, ve Cifozele habituale numite si de obignuini sau de deprindére sunt consesinta adoptti i menjneritindelungate a pozifilrcifozante, in activitatile cotidiene;.. Cifozele de crestere se produc fi in urma dpeopiorle intre sterea, exagerata in inal}ime si dezvoltarea insuficienti a forfei muschilor de » sustinere; Ciforele profesionale’ sunt consecinta exercitatit activitijilor profesionale, ca rezultat al menfinerit unor pozifii cu trunchiul inclinat anterior, spatele incurbat si umerii proiectati anterior. in aceasta categorie sunt incluse urmatoarele profesii: ceasornicari, cismari, opticieni, croitori, ciclisti ete; - Cifozele compensatorii se instaleazi pentru’ compeisaréa’tunei F lordoze primare ajunsi la un anumit stadiu de dezvoltare sau a unor | _defecte ale analizatorilor (cifoza miopilor). Ye Citozele obicei Coa Cifozele atipice se produc: i ‘ ~ in regiunile cu lordozd fiziologied, prin inversarea fncnbai,d ci intereseazA regiunea lombard sau cervicalasi's'" ~ prin extinderea cifozei dorsale la regiunile supra- sau subiacente sau la intreaga coloand vertebral, situafie in care se formeaza’ cifoza total. Dupa gravitate, cifozele se sistematizeazd in: itfionle sip: B. Cifozele patologice —_— \ Cifozele patologice numite si adevarate, structurale § sau deformatii ‘A. Ciforele functionale ‘au urmatoarele caracteristici: Cifozele functionale nuimité si atitudini cifotice saw cifoz Scanned with CamScannervie {oy POSTURA CORPORALA NORMALA $I PATOLOGICA * DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE(, ©) ee ~ prezinta la nivelul coloanei vertebrale modificdri morfologice SSS. decelabile prin examen radiologic; trunchiului), dovedind astfel c& axul vertebral este fix, rigid; ~ au prognostic favorabil cu condifia inlaturdrii cauzelor determi nante si prelungirii duratei terapieis : ~ tratamentul este complex, ortopedico-chiruirgical si kinetic, Formele cifozelor patologice =: ° ” Cifozele congenitale si ereditare se produc datorita tnor malfo imafii localizate la nivel... 0... eh = corpurilor vertebrale: aplazie, atrofie,turtire, infundare sau (fig, 3.14); : : ‘si creafea unui bloc vertebral (fig.3.1b)3::: “= coastelor: coaste supranumerate, latite, atipice et Gifozele congenitale au urmatoarele’caracteristic gerati deasupra sau sub nivelul . malformatiei.s=.-7.5 Diagnosticul de certitudine se stabi leste prin examen radiologic. Fig. 3.1, Malformatii vertebrale a) vertebri cuneiform’ b) bloe vertebral loace kinetice. ~ mu se corecteaz& prin autoredresare, adoptarea unor pozifi (de- cubit dorsal, atérmat) sau la efectuarea probei de control (extensta ~articulafiilor intervertebrale: discuri ingustate sau aplatizaté, spa- | fii intervertebrale absente, sudarea mai multor corpuri vertebrale | _ [produce distrugerea unuia sau mai multor corpuri vertebrale urmatii de “f= pribusirea anterioara a acestora si impingerea posterioara a arcurilor vertebrale neafectate de procesul infectios tuberculos; rezult astfelo Tratamentul este complex, ortopedic: | sau chirurgical, consolidat prin mij Ciflozele’ traumatice sunt consecinfa unui traumatism, nor, a nivelul coloanei vertebrale in urma cdruia se produc frac feplasiri ale corpufilor vertebrale. foes ” Dupa ait interval liber, de minimum 4-5 funi de Ia accidentul sumatic apare un proces de rarefiere osoas manifestat inifial prin dureri Yertebrale localizate, urmate de turtirea vertebrelor si instalarea unei jfoze scurte insofiti de cele mai multe ori de tulburari motorii si sen- tives uneori turi sau Diagnosticul de certitudine se stabileste prin examen radiologic. Tratamentul este complex ortopedic sau chirurgical, consolidat prin mijloace kinetice, care au ca scop tonifierea musculaturii para- vertebrale.. ‘ Cifozele infectionse sunt consecinta unor boli iifecfioase: tu- berculoza vertebral numité si morb Pott, osteomielita vertebrala etc. Tuberouldza vertebrala se locatizeaz la nivelul spongioasei si leformatie de tip cifotic cu urmatoarcle caracteristi ss ~ primul semn de boald este durerea vertebrala urmatd de rigiditate; — se localizeazi mai ales in regiunea dorsal; — este scurti, fix si unghiulara (cu raza mica de’ unghiului fiind reprezentat de apofiza spionoas& ~ se insofeste de tulburari nervoase (pareze, paralizii.... urd, varful proemin’; " Diagnosticul se stabileste de medic; 2s oyeru S's, Tratamentul este complex: medicamentos, ortopedic, chirurgical si + prin mijloace kinetice. Cifozete reumatismale sunt consecinfa unor inflamatii acute spondilita ankilopoietica) sau unor procese degenerative (reumatism cronic deformant). Scanned with CamScannerGe POSTURA CORPORALA NORMALA STPATOLOGICA. ‘ : : .__Spondilita ankilopoietica debuteazs mai ales la tineri de sex mas: Culin; are o evolutie lenta si in pusee. Osificarea ligamentelor comune ale. coloanei vertebrale si formarea punjilor intervertebrale determina i stalarea unei cifoze ireversibile. wn ‘Tratamentul este kinetic si tinai ales hidrokinetie, 2-1) Reumatismul cronic deformant este caracteristic varstei a Illa: ia Cifozete tumorate sunt consecinta ‘unor tumori vertebrale pris mitive sau secundare (metastaze) care produc lizA osoasi cu prabusirea anterioara a corpurilor vertebrale, urmata de instalarea unei cifoze ui ghiulare, Tratamentul este de competenta medicilor specialist; prograraul Le de recuperare trebuie dozat cu prudenté datorita riscului Sracturllor"¢ cur interesare medulara. Cifozele endocrine sunt secundare procesului de osteoporozi care apare in sindromul Cushing, postmenopauzA sau in hipertiroidie, Medicul | este cel care stabilesteetiologia cifozei precum si tratamentul adeevat: [5° Cifozele carentiale cu raultiple caze: rahitism, eons, ‘osteoporoza dureroasa a digestivilor etc. t + Cea mai rispandita este cifoza rabiticd si are urmatoarele crac: teristici: +84 ~ se localizeaza de reguld tn regiunea lombard, este deci atipica ‘= tegumentul devine aspru, gros si se pigmenteazi la nivelul apofi- zelor spinoase;::......, eae — este nedureroas’;:\ AM 21 In pozifa gezind, se reduce si uneoridispare in poztia stad; tale, genu varum ete, Tratamentul de reeducare prin mijloace kinetice se efectucazd = concomitent cu cel patogenic, care se adreseaz4 cauzelor generatoare ale rahitismului. ’ : Bees ~ coloana vertebralé isi pistreazi mobilitatea: cifoza se accentiea- | Capitolul3*: » DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE ana a aca Cifozele distrofice includ: » *. i 5 ~ cifoza senila sau presenila; . i ~ epifizita vertebrala (maladia Scheuermann); ‘ ~ cifoza prin insuficienfa musculo-ligamentara distofiea ate Cifoza senilé apare la’ persoanele in varst& si esté consecinfa - © 5 modificdrilor degenerative ale vertebrelor si articulatiilor intervertebrale, la care se adaugi hipotonia musculara tn general si a spatelui, in special. Afecteazd in proportii egale ambele sexe, diferi localizarea: | ‘bArbati se instalcazé mai ales in regiunea dorsala sau cervico-dorsala, iar Complicatiile cardiovasculare sunt secundare tulburi staticd vertebral gi fenomenelor arteriosclerotice specifice. varstei. * Cifoza din matadia Scheuermann numitd $i cifoza grava a ado- “tegiunea dorsal’. sey * — Examenul radiologic este singurul in masura si stabileascd diag- ~nosticul pe baza unor imagini sugestive stadiilor evolutive: *:+,:!tus ial se evidenfiaza o neregularitate a platourilor vertebrale care au aspect denivelat, deformat la care se adauga ingustarea spafii- lor intervertebral; ; ~in stadiile mai avansate apar hemi intraspongioase (parti mici din cartilajul fisurat patrund in spongioasa corpurilor vertebrali sub forma nodulilor lui Schmorl); ‘ ~ in stadiile finale, una sau mai multe vertebre se deformeaza si devin cuneiforme. LA agravarea leziunilor contribuie: puseele de crestere pubertar’, tn timpul c&rora_structurile osoase sunt remaniate, concomitent on cresterea presiunilor exercitate asupra lor si atitudinea habitual cifo- zant&, pe care copilul o mentine timp indelungat pentru studiu. Scanned with CamScannerin \ aia yee, (ey POSTURA CORPORALA NORMALA SIPATOLOGICA | + : ‘Tratamentul diferd in fimcfie de stadiul boli: <-) « ia tee ~ este medical kinetic cu supraveghere permanent fn stadiul ini- any tial, cénd sunt asimptomatice si se descopera intamplator, prin” | ryt examen radiologic de rutin’; |! .. = este complex, ortopedico-kinetic in stadiile avansate $i se aplic i : sub aceasta forma pani la incheierea complet a osificarii, : “P Stagnara a stabilit tratamentul complex ambulator constind f ips anticifoza si reeducare prin mijloace kinetice. Corsetul gipsat trebui s& scada solicit c& in doi timpi: inigial se confectioneaza in cifoz’ lombara si apoi.ft | extensie dorsal. Gipsurile se schimba suecesiv pin la a uni corecfii satisfaictoare. , ... . Tratamentul continua cu exer exerci de posturare i} “fozele’ iewropsihice apar i copii nervosi si debuteaza bruso cu durere’violenta la nivelul spatelui insofitd de contracturi ‘muscular * paravertebral’, Cafocteristied: tndurbarea cifoticd dispare tn decubit si fa impul ‘somnului (prin relaxare musculara) si reapare In pozifia stand. ‘Tratamentul vizeazt tn primol rnd inlBturarea cauzelor declan *gatoare si este = de reeducare nat Cifozele para ice ‘sunt celé mai periculoase datorta evolutic rapide si posibilitatii generarii unor deformafii grave. Cauza cea mai frecventa este poliomielita, care determina distrugerea neuronilor moto) din coarnele anterioare ale maduvei spindrii urmati de paralizi musculare, Caracteristicd: deviatia ‘vertebral raindrie mult inp mobili, dar accentueaz’ treptat sub acfiunea gravitafiei si a musculaturii regitinil ‘ anterioare a toracelui (antagonist) neafectat. De multe oti, se complica si cu o scolioza realizand 0 cifoscolioza. 0.) Tratamentul este complex, ortopedico-chirurgical, dublat de reeducare prin mijloace kinetice. Rezultatele sunt indoielnice, chiar dac a se aplicd in stadiile precoce. 7 sagital cu convexitatea orientati anterior. Denumirea cescul lordos care se traduce incurbat. + care se localizeazit in tipice si atipice. tologice. mie Lordazele font incarbiri eeagerate ale coloanei vertebrate in plan provine de la gre- P Stagnara gi L. Charrire le clasificd dup regiunea vertebrala in 'Lordozele’tipice sé produé prin ‘aecéntuarea lordozelor fizio~ logice, lombard i cetvical. Lordozele atipice se produc?“ ~ in regiuile cu cifozs fiziologiea, prin inversarea fneurbai, deci intereseaza mai ales regiumea dorsal; . ~ prin extinderea lordozel la intreaga coloand vba ae Functional Sipe Dupa sraittate, loedozete'se sisteatizéaza Lonozele Radley numite si atitudini lordotice’ sai lordoze nestructurale au urmatoarele caracteristici: = nu prezint& la nivelul coloanei vertebrale modifica morfologice decelabile prin examen radiologic; ‘ —corecteazi sau hipercorecteaza prin autoredresare, adoptaiea unor pozifii (asezat) sau la efectuarea probei de control (flexia trunchiu- lui), dovedind astfel ca axul vertebral isi pistreazi suplete « —scad ca incident cu varsta; ~ay evolurie lent& si prognostic favorabily #2 =se ee. uneori exclusiv - prin mijloace kinetice; — netratate la timp, determina modificari force ae structurale sisé tranisfor- Scanned with CamScanner: Capitotul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE Gy ~ au prognostic favorabil eu conditiainlaturdri eauzelor genera: — taunt ene complex, otopedico-chngieal st Kite B. eo lordozelor patologice OEE TAY NS 22°" Formele lordozelor funetionate Lordozele habituale \ « ad Rete « lordoza primet copilérii apare 14 copii intre 1 si 5 ani,’ care mentin in ortostatism o pozitie deficient’, cu lordozi lombara accentuat é urmata de bombarea abdomenului; se asociaza freevent cu picioare plate: si genunchi in hiperextensie (genu recurvatum) si alte semne de, Londozele congenitale¢iereditare se produc datorit i) ‘eunot malformatii ale vertebrelor si articulafiilor intervertebrale hiperlaxitate articulard. Aceste deficienfe statice regreseazi odatd’ cu localizate in zona de trecere lombo-sacrala a coloanei vertebral, Crestereas- istry seyueeatens ge yn tices seenyeansaest constind in: ccd sae ate Sete Re cr '« lordoza varstei prepubertare si pubertare se instaleazi datorita = lombalizare, care reprezinta separarea de sacru a primet lipsei controtului voluntar. Caracteristici: la proba functional de flexie a vertebre sacrale si asimilarea ei vertebrelor lombare, re~ coloanei vertebrale curbura lordoticd se corecteaz8, dar nu hipercorec: giunea lombari numardnd astfel 6 vertebre; lordoza tom= taza; se poate corecta chiar la scoala in baned, in pozitia asezat. bard se lungeste, ingusteazi si adanceste, iar regiunea fe- : - eee Eck a sierd se scurteazi gi se lafeste; ste Lordozele profesionale apar la petsoanele care Iuereazi ‘ci ©. = sacralicare, care reprezint& separarea ultimei vertebre trunchiul in extensie gi membrele superioare in plan anterior (la nivel lombare si asimilarea ci de catre regiunea sacral dup’ sau deasupra liniei umerilor): zidari, vopsitori, ospatari, electricieni, producerea urmatoarelor modifica structurale: turtirea balerine etc. Caracteristici: incurbarea nu are tendinté de agravare, cof - si lafirea corpului vertebral, subtierea si disparitia discului Ioana pastrdndu-si mobilitatea. ‘ . intervertebral si transformarea apofizelor transverse in pba ; Se stage: uy ie hy aripioare sacrate. SOR Y Lordozele compensatorii se instaleazA secundar, in urma unei 2S" Lordozele astfel instalate sunt neduréroase si compenseazi de obi cifoze primate sau basculdrii anterioare a bazinului, Corectarea nu ridicd | © cei cu o cifoz’ tungd. Diagnosticul se stabileste prin examen radiologic. probleme deosebite si se realizeacd paralel cu corectarea deficien(e # unor modificdri in forma’si functia : primare, i articulatiei coxofemurale, care includ uxajia congenitala de sold si coxa : vara, dint eer, Sheetin bcn guar es in luxafia congenitala de sold Lordozelé patologice numite si adevarate, structurale sau defor: capul femural pardseste cavitatea mafii au urmatoarele caracteristici: asta nig hy acetabulara (fig. 3.2) si se depla- — prezinta la nivelul coloanei vertebrale modificari morfologic seazi in sus $i posterior de acesta; decelabile prin examen radiologic; 5.0... eee bazinul basculeazi anterior sin jos, — nu corecteaza sau hipercorecteazd prin autoredresare, adoptarea fo: determinand instalarea unei lordoze ‘unor pozifii (agezat) sau la efectuarea probei de control (flexia, ‘compensatorii. : trunchiului), dovedind astfel ci axul vertebral este fix, rigi fn tuxafia unilateral lordoza este Lordozele patologice * Scanned with CamScanner{i Qi POSTURA CORPORALA NORMALA $1 PATOLOGICA ites ce bilateralA determina modificsri complexe ale , evidentiate prin examen somatoscopic static si dinamic: a _ Astfel, la examinarea din fata se constata: tranchiul scurt si infundat in bazin, abdomenul larg, soldurile latite, membrele inferioare in valg. Examinarea din profil remarei: lordoza accentuati la nivelul coloa- nei lombare, bazin mult inclinat anterior, abdomen proeminent, mai ales in etajul inferior, “ Examenul dinamic cvidenfiazi un'mers lent, legiinat, ‘ca de rapa: Alergarea este dificila si chiar imposibila. ‘ si ‘Semmne clinice importante: scurtarea coapsei, limitarea abduct rotatiei externe. : <4 ‘Tratamentul este in primul rand ortopedico-chirurgical, consolidat prin mijloace kinctice. en in coxa vara! se micsoteazi unghiul cervico-diafizar, realizat intre. colul si diafiza femurala, unghi care aré in mod normal o valoare de 125-135° (fig. 3.3). % my b, s ti ee : } ; a * Alte’ aspecte ‘clinice’ de stabilire a diag nosticului constau in: ee = lirgirea bazinului, mai ales Ia nivelul dia metrului bitrohanterian; : a = limitarea abductiei la nivelul articulatici : ‘ coxofemurale; Fig 333 Unghtulcervicos' —~ Benuvalgum; yo diafiar “.—mers leginat, Lordozele traumatice se prodiie dupa traumatismie la nivelul coloanei vertebralé sau articulajiei coxofemurale. : ; <0 Lordozele secunidare traumatismelor coloanei vertebiale sau chiar microtraumatismelor repetate apar prin alterarea discurilor intervertebrale si spondiloliza (topirea) pediculilor vertebrali, urmati de spondilolisteza | (alunecarea anterioar) corpurilor vertebrale lombare, TAfectiunea este prezentats tn deta la deficenfee membrutui inferior, © uneori cu deficit senzitivo-motor. “capitotul3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTAR! Freevent este interesatt vertebra Ly, rar L, si exceptional by LE Spondilolisteza apare prin suprasolicitarea coloanei in hiperlor-doz srrorits ridiedit unor greutiji mari (Ia halterofili, hamali ete.) sau 17 q ern © momentul aterizarit (la gimnasti, sdritori in inalfime). : te IL ‘ Lordoza este aceentuatd, dureroasi, cu contractura muscular’ $t Tratamentul este ortopedie si const © Jombostat, inalt pind Ia unghiurile inferio: fenomenclor neurologice impune recurgerea are ale scapulclor. Prezen{a Ta tratament chirurgical.. » °° § smul cronic deformant;, ; Lordozele reumatismale apar tn reumati tractura musculara lom- ~ Sunt simptomatice, determinate de durerile si cont ‘bard; dispar dup’ atacul dureros. Lordozele de cauzé musculard (central sau perife iA) includ: + lordozele paralitice, produse prin pareze sau paralizii ale muscu, Jaturii abdominale, Curbura lordotica lombariise exagereazat prin contractura musculaturii antagoniste (lombo-Sacrate) neafcctata. Evolutia este rapida gi grava datorita alterarii pronunfate a, staticii si dinamicii coloanei vertebrale. : ‘Tratamentul este complex, de lung’ durati, iar rezultatele sunt slabe; corsetele, care fixeaza trunchiul sunt esenfiale. © elordozele miopatice apar datorité proceselor de atrofie musculara progresiva intalnite in miopatii de diverse cauze. A Caracteristica este pastrarea mobilitajii coloanei vertebrale. Lordozele carentiale sunt secundare rahitismului, fiind determi- rate de hipotonia musculara i insuficienfa aparatului ligamentar. Se f fesc si de alte manifestiri: modificari ale formei capului, ale implantai Gispozitiei dingilor, ale toracelui, abdomenului si membrelor inferioare. Caracteristici: — sunt lungi, depaigese zona lombara;',’.. : — compenseaz deasupra cu o cifoza, realizand 0 cifolordozi; — sunt nedureroase. 4 Tratamentul este complex si it i inti Rial asareniape plex si necesita mai intdi corectarea defi- Scanned with CamScanner in purtarea unui corset de tip: «.. t©.) 68) PosTURA CORPORALA NORMALA STPATOLOGICA * 2 LLDiignoste pozitiy stabileste prin: = metode subicctives 0's \ ~ anamnezis = somatoscopie.” ie generals." "wes EES ; - studiul aliniamentelor (Somatoscopie instrumentala); ~ somatometrie; fe ~ examen cinetic; : r ~~ examen radiologies © 82°)", - alte examene de laborator, Diagnosticul deficienfelor coloanei vertebrate in plan’ sagital se DEFICTENTE POSTURALE SEGMENTARE / 05) At Metode subiective . 4 Anamneza este deosebit de utili in m&sura in care ne poate Somatoscopia permite apreciérea staturii, stiri de nutritic, a xistenfei eventualelor semne de rahitism, pubertate etc. » pB. Metodé obiective: #6 6).' Examenul clinic general este efectut de medic, care evalueazi prin percufie, palpare si auscultatie starea diverselor aparate si sisteme: cardiovascular, respirator etc, » Studlial atiniamentetor (somatoscopia instrumental’) se efec- tueazA cu firul eu plumb (mai comod) care se aseaza in dreptul vertebrei < Cy, pentru a exclude segmentul cervical care este éxtrem de mobil la copil, siSau cu cadrul antropometrie de simetrie (CAS), eventualitate fn care examinarea este complexa, raportarile realizandu-se atat pe verticald cat si pe orizontala, Examinarea din profil stabileste diagnosticul de certitudine. In cazul cifozei (fig. 3.4b) la verticala firului cu plumb sau 00 a b) cifoza Fig: 3-4 Somatoscopia instrumentala de pr ‘Scanned with CamScanner‘ DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE 14a it igiil i bit Adaptarea coloanei vertebrale in pozifitle eee i oeeita a Pentru aprecierea adaptarii coloanei vertebr: led de es fi i * subjectul se aseazi pe un scaun care sa-i permita realizarea unei e jazin. si it a See ordoclor prin aceasté proba se face eaasosticnl “Giferenfial dintre lordoza functional si cea patologica: in lor 2a ee fionala incurbarea se reduce sau dispare, in timp ce in lordoza patologic®, POE et ete gee tet NE ar . fa cifoza dorsala, tipica, indiferent de forma stricturala sat ie fionald, incurbarea se accentueaza cu atat mai mult cu cat scaunul pe care este asezat subiectul este mai jos si nu permi alizarea ahghiului de 90) fntre coapse $i bazin, foray Lan = ee Uneori, in pozitia asezat incurbarea cifotied este hing’, cuprinde si coloana lombara realizand o cifozé atipica, totala. In ortostatism insa, ct- foza lombara dispare, coloana reludndu-si aspectul ¢i cifotic'tipic. = O cifoza atipica de tip lombar se accentueaz sau se evidentiaza in pozitia asezat, indiferent de forma ei... me Diagnostiet de lordoza (fig. 3.4c) se stabileste cand tangenfa este "ata in punictele dorsal si sacral, ca si la subiectul normal (fig. 3.4a), numai c& examinarea trebuie completata cu misuratorile antropometri Speciale, respectiv cu sigefile cervicala si lombara cu valori mai mari decat cele normale. Hea wpb La examinarea din profil, in cazul unei cifoze tipice dorsale se" Constaté urmatoarele deviafii compensatorii in plan anteriot:. .... ..,° ; ~ capul gi gatul se menfin in rectitudine sau se flecteaz ugor, in’ functie de gradul incurbarii dorsale; cen 38 — umerii sunt proiectafi anterior si coborafi sub orizontaia liniel' biacromiale; : Faia wy — omoplafii sunt abdusi si desprinsi de grilajul costal; = toracele este infundat. ‘ in cifoza totala se adaug’ flexia genunchilo: fn cazul lordozei tipice sau lordozei totale, deviatiile’ compen *satorii se produc in plan posterior si sunt inverse celor din cifoza tipic’ si totala: bazin anteversat, genunchi in hiperextensie (genu recurvatum).,: ¥ * Mobilizarea coloanei vertebrale in plan sagita Mobilizarea coloanei vertebrale in plan sagital se efectueaza pozitia sténd si consti din efecturea unor miscari test, de flexie-extensie. Aprecierile se fac in ansamblu si pe segmente, , Flexia de ansamblu se considera insu-’ -— ficient cfind degetele mainilor nu le ating pe cele ale picioarelor, situafie in care se masoard distanfa degete-sol (fig. 3.5) si supranormala, semn de hiperlaxitate, cand pacientul plaseazd palmele pe sol fara dificultate, é in cifoze, proba functional ‘const’ in “executarea migctirii de extensie a trunchiului. Pe baza ei se realizeazd diagnosticul diferential _ intre o cifozd functional, nestructurala, situatie in care curbura corecteaza sau hipercorecteazi | (se inverseaza) si o cifoza patologica, structurala ) incare incurbarea riméne fix sau se corecteazi nesemnificativ. Somatometria include: Say 2M — masuratori antropometrice generale prin care se apreciaza: inal: fimnea subiectului, care are valori peste media varstei si sexului diametrul anteroposterior al toracelui cu valori mai mici ete. ~ misuratori antropometrice speciale, care constau in aprecieréa. sigefilor cervicala (fafa de apofiza spinoasd a vertebrei C,), si Iombarai (fal de apofiza spionoasd a vertebrei L,, sau L,). Valoril sigetilor, apreciate cu ajutorul riglei gradate, sunt mai mari decat. maximele normale in funcfie de talie si varst vezi fig. 3.4a, b si ’” Bxainenul’ cinetic permite tealizarea diagnosticului diferensial Intre deviatii si deformafii prin aprecierea: : eadaptarii coloanei vertebrale la pozifiile asezat si decubit; smobilizarii coloanei vertebrate in plan sagital.. Sgn ae Fig. 3.5 Distanja degete-sol “Scanned with CamScanner:i A A S1PATOLOGICA wey BI PostuRA CORPORALA NORMALA SI GI i Capitolul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE Ki0)) AS In lordoze raspunsul va fi acclasi ca si in cazul cifozelor née 1) °° structurate si structurate, numai c& proba functionala va consta din exec cutarea miscarii de flexie a trunchiului, + complicatii dureroase - secundare comprimerii radscinilor ner- voase (nevrite radiculare) sau contracturii musculare; « ploze viscerale instalate prin relaxarea musculaturi peretelui ab- dominal;, ’ ‘complexe psihice de infericritate sau chiar tulburiri psihice seve- Fe, generate prin congtientzarea atitudiniideficiente a Exainenul radiologic permite vi. zualizarea coloanei in ansamblu, a stiuc.f turii si a eventualelor ei deviajii sau de. of formafii. Se pot constata si eventualele é 1 1.2 Tratament ‘ Ae i j boat ie tials : malformati Sram le in plan sagital tre- } congenitale, epifizite vertebrale in diver idualizat in funcfie de tipul i localizarea ti | se stadii, tberculozA vertebral, tansy nie eee funcfie de tipul, forma, numrul si localizarea incur- | Ae Cee fe fi raga a SF Se. Astlel, tn'carul Riel’ fneionaté tatamentl ‘eva ialioa i zie ‘rghit ‘Cone ee tineori exclusiv prin mijloace kinetics... ; ernie Tain moods Gabe (ea 2 in formele patologice strictirate,tratamentul este mult mai com- e fa Cobb (fig. 3. lex, medicamentos, ortopétic $i/sau Chirurgical con ineto- i astfel: se traseaz4 din vertebrele neutre ia ee oon eureisal comple re Fame. 4 (cele mai tnclinate, care delimitea Tm i jel printed priv i ; | mat. tnctinate, a portantl este realizarea proflaxiei primaré privind menfinérea : e superior $i inferior incurbarea) dowa lini liniamentului normal al coloanei vertebrale. Aparifia deviatiilor ridicd : re £28 Pomese din marginea superioard si} problema profitaxei secundare 3 terjare, [ palate inferioara; la intersecfia lor se formeazi | wie ‘ 5 ig, 3.6 Metoda ifozei S&S a : ‘ | de'misurare a unghivlot curburit —unghiul cifozei. f ov, ENE © Trataméntul profilactic se realizeaz& prin adoptared unot posturi corecte in diverse activitiji cotidiene: * ~asezat pe scaun cu menfinerea unui contaet permanent al spatelui cu spitarul pana la nivelul spinelor seapulelor (fig. 3.7c); ~ evitarea menfinerii indelungate a pozitiei agezat pe un fotoliu sau scaun inadeevat inaltimii subiectului (fig. 3.7a si b); ~ adoptarea pozitiei corecte la masa de lucru, a ciel inaltime tre- buie sa ajunga la nivelul pieptului, iar antebrafele si se sprijine Pe masi; atitudinea favorizeazé menfinerea in rectitudine a trin- chiului; — adoptarea pozitiei decubit dorsal (fig, 3.8) pe'un pat tare, fra perndi sau cu pernd mica si cu goldurile si'genunchii perfect ex- tinsis . - menierca {in ortostatism a unei distante maxime intre pubis si apendicele xifoid, \ oS) Alle examene de laborator sunt indicate de medic doar in anumite cazuri pentru stabilirea diagnosticului etiologic: VSH, fibrinogen, caleemie, IDR ete. ‘ : Complicatii® . MS : + insuficienfa respiratorie - constantd in toate deviatiile coloanei vertebrale, chiar dac& nu sunt insotite de deformafii toracice. incurbarea exageratd a coloanei vertebrale se rasfrange asu- ‘pra mecanismului convergentei coastelor si in consecinfa scade amplitudinea lor de migcare. Ca urmare, bronsitele i tuberculoza pulmonara gasesc un teren favorabil; ; ooh 3 « cardiopatie ischemica - secundarit compresiei, deviatiei cordului si suprasolicitdrii miocardului; Scanned with CamScannerCIENTE POSTURALE SEGMENTARE 1D) » DEEI 38 Decubit dorsal Sy at cea final pozi- . 1) incorect 'b) ifcorect ce) corects i} se aH Bh AAMT te a Pozitia inigiala va coréspunde pozitiei vicioase, i 318 pozi rane Fig. 3. Pozitia agezat : tii corective sau hipercorective. Se va insista pe crestrea amplitudinii, ‘ ; Roe : i 7 : ea \ 7 i ay : prelungindu-se acjiunea la nivetul ultimelor grade de corectie meni i 21 QeMeR ioeshenctionsled . ‘Revenirea la pozifia initiala, care coincide cu pozifia yicioast, va |e limitata tn timp, pentru ea pe misura ce subjectul progresedzésa se evite revenirea completa la pozitia vicioasd. 3 Le Dupi asuplizare, tonifierea musculard se va aplica atat grupelor musculare alungite cat si celor scurtate, deoarece este nécesard menfinerea _~ pozitiei corectate. 4 Pentru toni “cui interna, in timp ce tonifierea in condifii de alung < migedri excentrice in curs extern’. Exercifile fizice se vor adresa at | sicelor care mengin postura corectatB.. 3... = Corectarea deficientelor_secundare compensatorii este obliga- du-se'c& atitudinile vicioase determina reechilibréri supra- sau ' Tratamentul formelor funcfionale se realizeazd prin mijloace kine- tice in cadrul cérora exereifiul fizic ocupé locul principal. ‘8s Obieetivele kinetoterapiei sunt: Ye 1 Evercitarea componentet neuro-psihice care const in stergerea. reflexilul de atudine gresitt gf formatés unui reflex now, de atitudine’ | corecta gi aulomatizati fa gestica cotidian’. Pentru aceasta, subiectul va i constientizat in privinta influenfei nocive a atitudiniivieioase asupra sinitii gi capacit estetic. y ifere tn condifii de scurtare se va Iucra ‘concentric in re se va obfine prin At grupelor imusculare afectate, cat ‘de munc&, dar gi asupra inconvenientelor de ordi subjacente. , Programul de recupétare prin mijloace kinetice se exedutt’ pe 0 duraté de aproximativ 45 minute, la inceput individual sub supravegherea Wocttrept, ‘care urmareste corectitudinea exercifiilor. Dupa fnsusirea corecté a avestora subiectul va execuia piogramul acast, ale side 3 oti pe stiptimana sub control de specisltae. ot urata tratamentului se poate intinde in bs. ; : pe perioade de timp foarte = diferite, de Ja cdteva luni pana la cAtiva ani in functie de varsta sublect i i " numarul incurbiilor, stadiul boli. a : — invatarea pozifiei corecte; z ~ invatarea mijloacelor tehnice corectives i. : ©! susinerea si impulsionarea acfiunii motrice.. ‘museulare va avea in vedere att muscu- Exercitarea componentei, ic fn ambele situatii se va realiza si Jatura scurtatli cat gi pe cea alungitd. tonifierea musculara. fn cazul musculaturii scurtate (datorati contracturii musculare sau redorii articulare) se vor efectua migcairi cu efect de asuplizare. Acestea se Vor realiza in planul de corecfi, respectiv planul anteroposterior... Scanned with CamScanner(By POSTURA CORPORALA NORMALK $1 PATOLOGICA tid = Capitolul3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE(TI3) pe vertex sau prin abductia brafelor peste 90°; ~~ membrele inferioare se mentin in plan anterior; cu ajutorul lor se realizeaza profilaxia lordozei lombare compensatorii. ‘rataient kinctie Specific formetor clinice inetionate. + Sep Citoza tipies dorsala Pozitiile utilizate in programul de recuperare sunt ~ stéind depastat, tnclinat posterior sau pe varfuris oy asezat rezemats.. mae } : ~ Be genunchi pe caledie sezind, cu sprijin pe palme (patrupedie) cu trunchiul sub sau la orizontals; . ~ decubit ventral sau lateral; 7 ‘ Obiective Tate west oh 8 'L, Exeretarea componentel neuro-psihice: consta th stetgerca © reflexului de attudine gresit si formarea unui reflex hou, de atitudine- corectd i stabilf in gestica cotidiand.. 6. 2, Exercitarea componentet inusculare Vizeazs:,. oe a fir condifir de sourtare’a musculaturié Spatelu Ee TRA i \ — atdrnat, ae \ realizabilé prin exercifii statice constind in mentinerea || bas be ea : Nancy anchiului in plan posteriorin extensie) sau prin Goes 3 Exercifile dinamice constau din: St ERtensii) sau ‘ ~ mobilizari ale trunchiului sub forma migcarilor de: extensie, in- interna); lina laterale, risucici si circumducyi in plan’pgsterior; se exe~ 1S cuta activ liber si/sau cu rezistent’; —mobilizari ale membrelor ‘Superioare constand din mobilizdri ac- live liberé executate in plan posterior la nivel liniei umerilor sau deasupra acesteia (vezi exercifi statice); ~mobilizari ale membcelor inferioare sub forma migcatilor de: fle- xig, abdicti, rotatie, citeumductii tn plan anterior, ~ exercifii de gimnastica respiratorie pentru corectarea fetoimene- lor de insuficienya respiratorie; ~ exercifi cu obiecte (mingii medicinale, maciuci, haltere etc.) sau 4a aparate (scard fixa, banchetd) care ingreuneaza si localizeacs .v.__ Migcatile; se vor executa tespectand planurile tn care lucreazs a musculaturii regiu To) 0)_anteriare a toracelu,realizabilé prin oceeas exerci {sate si active libre apliabil fn eazul musculaturitahun ; Bite Ia care se adaug si cele active ezistive consténd in| oie migcari excentrice in cursi externa. a 3. Corectarea deficienfelor compensatorit: cap $i gat inclinat ante. | \ ‘riot, umeri addusi si cobordji sub orizontala liniei biacromiale (in otto: statism), omoplafi abdusi si despringi de grilajul costal, torace infundat, 4, Profilaxia forméarii lordozei lombare compensatori : x Mijloacele kinetic utilizate pentru atingorea acestor obiective se Saar ee ‘runchjul (posterior), membrele superioare (posterior) si inferioa- ' ’ sistematizeaza in exercifi staice, dinamice si masaj. me, ai Se ‘ 1 ~ exercifii utilitar-aplicative: tAtére, echilibru, suspensit fn cdpastra : Exercifile statice constau din wienfinerea’ not pozitit corecte . on corective, alternand cu te hipercorective, in Carer ©) = thunchiul se neiiiiie ta plan posterior, in extensie; ~redresari pasive si active sub forma autocontiolului. \ Alititi de exerciti fizieé se recomand’ si masajul tonifiant al i si relaxant, decontracturant al toracelui, * Se contraindicd pozitia décubit lateral si mijedtile trunchiutui, ‘Constind in flexi si cireumductii in plan anterior, orizontalei liniei umerilor sau deasupra aceste i Pozijionarea la nivelul liniei umerilor se objine prin abd tia braelor la 902, in timp ce poztionarea deasupa iniei umed- lor se objine prin mentinerea maiilor i axile, pe ume acattfh ie FICTENTE POSTURALE SEGMENTARI/1I3) apitolul3 Di : ezistive constind in miscari excentri- adauga cele active r ‘ ce in curs& extern’. | woe tery ; " Gorectarea deficienjelor compensatorii: bazin antéversat, ge- inchi in hiperextensie (genu recurvatum)... 4. Profilaia dane cifozei dorsale comparator : a N" : 7" : sy Si ‘ ny POSTURA CORPORALA NORMALA SIPATOLOGICA. “0B. Ciféza atipied totala {in acest (ve 2a, tntreaga musculaturl a spate este aly ita, rn ce musculatura toracelui anterior si abdomenului este scurtatd Fafa de cifoza dorsala are urmatoarele particularititi'\ ~ Compensarea incurbai vertebrate se realizeaz nunchilor (genu flexum);: . « Mijlodéete kinetige utlizate pentri atingerea acestor obiective se. sistematizeazi in exert statice, dinarnice si masa. 5 " iii din menfinerea nor ‘pozifi’ corecte in care: : Exeret "statice const corective, alternand cu pozifii corecte hipercorective, i ~ trunchiul se menfine in plan anterior; , — membrele superioare se mentin in plan posterior la nivelul sau deasupra linie! umerilor; eu ajutorul lor se realizeaza profilaxia cifozei dorsale; — membreleinfrioare se mentin in plan anterior. in programul de recuperare se utilizeaz toate pozifiile funda- mentale cu disponerea segmentelor coxpaa tn planutile prezentate ~ se contraindic& pozitia agezat, C. Cifoza atipick lombar’. fn acest caz, musculatura sacrolombara este alungit’, fatura abdomenului scurtata. : Fafa de cifoza dorsala are ‘armnitoarels partiouléit pe “= mémbrele’ superioare se vor menfine sau vor lucra in plan’ * Beercigile dinamice constau dint: fal . anterior; «°° eae = trunichiul igi va 16¢ migcarile in regi ; , ~mobilizari ale trunchiului sub forma miscdirilor de: flexie, indoiri \ laterale, rasuciri, circumductii in plan anterior} ©...» *'D: Lordoza tipied lombari >: ~mobilizari ale membrelor inferioare sub forma migcirilor de: fle- |. Xie, abductie, adductie si circumductii in plan anterior; + mobilizri ale rhembrelor supérioare Ia nivelul orizontalei ume- tilor - sub forma miscdrilor de abductie a bratelor a 90° sau dea- supra orizontalei umerilor sub forma migcarilor de ducere a mai- nilor in axl, pe uma, la cea, e vertex sau prin abdueia bra- telor peste 90°; ~exercifii de gimnastica respiratotie, insistnd pe ‘eapteagia a tip diafragmatics, oo. ¢ nist 4 —exercifii cu obiecte portative sau la aparate cu respectarea planu- rilor in care lucreaza trunchiul (anterior), membrele superioare (anterior) si membrele inferioare (posterior); ~ exercifii utilitar- -aplicative: mets, tardre, echilibru, suspensie; ~ redresiri pasive si active, sub forma’autocontrolului, Objective p ate : \ 1. Exercitarea componentet neuro-psihice: const in stergere: reflexului de atitudine gresiti si formarea unui reflex nou, de atitudine = corecta si stabila in gestica cotidiant. 2. Exercitarea componentei musculare vizeaz&: ‘weit w"onifierea in condi de scurtare a musculaturi abdom: cue nale realizabila prin exercitii statice constand in menfine-- \ rea trunchiului in plan anterior (in flexie) sau prin exer- "OSS iti active libere (executd flexii) sau rezistive (mised concentrice in cursd interna); ~ tonifierea in condifii de alungire a musculaturii sacrolom- ! bare realizabila prin aceleasi exercitii statice si active li : bere aplicabile in cazul musculaturii alungite, Ia care s Scanned with CamScanner( (GS) vostuRA CORPORALA NORMALA $I PATOLOGICK apitolul 3 vsti) DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE (17 Cittoedocd ca etna combate inte ios Deci, se vor tonifia tn condifii de scurtare musculatura spatelui in E, Cifolordoza ca rezultanta a combinayiei dintre ocifora, de obj. Ji egiumea dorsal i musculatura abdominla si tn condi de alungire mus. ci dorsal si 0 lordo2s, de obicei lombara, presupune $i asocierea exer culatura regiunii anterioare a toracelui si musculatura saerolombard. citer rezomandate in tratamenl Kinetic al acestor; cy respected B Concitte aeeneuecaen uma rnp so va 0 Gnbt in pi eet Creed Mijloacele kinctice utilizate pentru atingeréa abestor obiective se hipercorectiva care va oferi in acelasi timp posibilitatea mobiliziti siematizzact in exer fie tac, dinanies sas dinamice a celeilalte curburi: curbura cifotics darsalit se va fit eit r torul membrelor ‘supercar, iar curbura lordticdlombart cu ajutana membrelor infesiere corective care alterneaz& cu pozitii corecte hipercorective executate din: “stind, pe genunchi, asezat, atdrnat si decubit, in care una din curburi este + fixatd in pozifii care oferi in acelasi timp posibilitatea mobilizdrit corective a celeilalte curburi. Exemple de pozit fy 7stind eu runchial nena sau indoit anterior, liber sau eu spijn © Gixeazs cifoza dorsalt); ~ stand cu un membru inferior fa sprijin pe un supoit orizontal fnalt pnd la nivelul soldului (fixeazi lotdoza lombara); "=e genunchi cu tunchiul Mectt i sprjin a sear fxd (yess cifoza dorsala); ios)" Oblective’ ‘ ae ae Exercitarea componentei neuro-psihice: const im stergerca | reflesului de atitudine gresité si formarea unui reflex nou de atitudin corecti si stabild in gestica cotidiand. 2. Exercitarea componentet musculare vizeazi alungirea coleane Yertebrale prin redresarea simultana a curburilor:.. — tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii spatelui, realiza- Bie. — pe genunchi eu Sprijit pe ilme (patrupedie) ‘itvuhohial iron. finut la orizontal(fixeazd-redreseaza ambele curburi); ~ decubit dorsal (fixeazs-redreseaza ambele curburi); "+ = atdrmat la scara fixd sau pe un plan inolinat (fixeazi-tedreseazA ambele curburi); : Ve plan posterior (in extensie) sau prin exercitii active libere (execu. t Ui extensii) sau rezistive (misedri concentrice in curs& inter’) $i i oare a toracelui, realizabila prin aceleasi exercifii statice gi active ‘. — ibere aplicabile in cazul musculaturif alungitg, la care se adaug s cele active recistve constind tn met excentrice in ciitsa Din pozitii de clongatie a coloanei vertebrate se executl r8- ‘»* suciti, indoiri laterale, circumductii in plan anterior, cdnd este fi- xati curbura cifoticd dorsal i circumducfii in plan posterior, cand se fixeaza curbura lordotic’ lombarls eis — mobiliziti ale membrelor superioare in plan posterior amplifica redrésarea coloanei vertébrale la nivel superior; constau din ex- ¥ tensii si rotatii extemey, "= mobilizari ale membrelor inferioare in plan. interior: silateral; am- plificd redresarea coloanei vertebrale la nivel inferior; constau din flexii, ciroumduetii, addueti si abductiis: zal prin exerci in plan anterior (in flexie) sau prin exercifii active libere (executd_ 1 t flexii) sau rezistive (miscari concentrice in cursa interna) gi toni- ficrea in condifii de alungire a musculaturii sacrolombare, realiza- bild prin aceleasi exercitii statice si active libere aplicabile in ca zul musculaturii alungite, ta cate se adaugii cele active rezistive constind in miscari excentrice in curs& extern’, \ Scanned with CamScanner Exercifile statice constau din mentinerea unot poziti' corecte " wa aa| | woe tebrale = Pentru care nu va fi abordat. si acti folosind: Z Hooton dye ~ forfa de presiune, de ol +, ~forfa de tractiune, care tinde si curbura. idee ey Fig. 39 Corsetul Milwaukee a) cifo ©) redresarea coloanei vertebrale sub corset 4 3.1.2.2 dyatatientul formelor patologice B. Tratamentul ortopedic este indicat in urmitoarele situa — deformatii structurale osteoarticulare accentuate: = deformafii care prezinta un caracter evolutiv accentuat: ‘Tratamientul ortopedic se realizeaza prin aparate corectore pasiv ive. Aparatele corectoare pasive constau din aparate gipsate, corset sau orteze. Au rol de menfinere a coloanei vertebrale in pozitie corecti Tratamentul formelor’patologice’ ale’ deficientelot’ coloanet ‘ver. ale in plan sagital este mult mai complex si const din tratament medicamentos, ortopedic, chirurgical si prin mijloice kinetice:'* ~ A. Tratémentul medicamieritos va fi individualizat de la ¢az la'c&z functie de etiologia deficienfei; este de competenta medicului, moti lordoza; by ide tories LS ~ exercifii utilitar-aplicative: mers, __ 7 xercifii de redresare pasiva si acti i la nivelul parfii convexe a curburii;, intinda coloana, reducdnd astfel tarare, suspensie, echilibru: a punctele de presiane ale corsetului aaron oe DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE (118) Capitolul3 . Corectarea este realizat in general prin pies ST ett anor ia maxi i este fi “Cfind se obfine corecfia maxim’, menfinerea ci n i as cede uneori, gipsul poate realiza o clongafic progresiva cu jutorul aparatului tip Stagnara. weeos ey peeneg CUR : ‘Aparatele ortopedice’ active obfin corectia pri autoredresarea ‘activi. a coloanei. Corsetul Milwaukee (fig. 3.9) reprezint& aparatul clasic ‘si poate fi purtat permarient ‘sau intermitent, in functie de gravitatea ». deficientei. sen hentzay wisi vy C. Tratarieritul chirurgical se aplicd foarte rar in'cazul deviatiilor coloanei vertebrale in plan sagital gi se limiteaz& urmstoarelor situati ~ deviajii vertebrale grave, evolutive, a c&ror agravare este lent dar conti ? nua. Se intervine numai dupa incetarea cresterii. Intervenfiile chirurgicale ‘in cazurile grave vor fi precedate de tratament ortoped . eee “ } D. Tratainentul kinetic consolideaz’ de obicei tratamentul orto- pedic sau chirurgical; kinetoterapia va fi permanenta si se va aplica’:: | —Preoperator, cu scop de asuplizare i tonifiere tnusculara general’; ~ inainte de corectia gipsatd, cdnd isi propune sa asuplizeze coloa- na vertebrala pentru a ugura obfinerea redresiriis: «.. — fn cursul imobilizarii in aparat gipsat, cAnd tinde si intrefind in special troficitatea musculara; i ~ in corset ortopedic, cand continua s& tonifice musculatura si si amelioreze corectia; De it tani ae ~ dupa suprimarea corsetului, cand pe Langa obiectivele enumerate anterior vizeaza redresarea posturala si integrarea ei in gestica coti ey : Z Corectarea voluntara a jinutei - atat cat permite mobilitatea red coloanei - trebuie exersata de zeci de ori ute, Se va adiuga o sedinfa zilnick de tenté de citea 15-20 minute, fn unele situarii, tiilor coldainei vertebrate ‘ment kinetic: 1 fist pe zi, in reprize de cate 5-6 mi: recupetare kinetic mai consis- chiar si in cazul formelor pitologice aie devia, in plan sagital se’poate recurge mumai la trata: ~cAnd gradul curburii nu este prea mate, cifoza este torsivals' ce depigeste 40-509; jet nae sg foracala ium ber g ahs tae ASKI/Y ~ Seanned with CamScanner~ cand coloana nu este complet rigids, deci deviajia se poate redre- Sv, . sa parfial, dar evident; sat ~ cénd leziunile structurale au sunt prea accentuate si nui se extind supra unui numir mare de corpuri vertebrale; — cand dup aplicarea programului de exercitii nu se observa la controlul medical periodic agravarea deviafiei, dimpotriva se con: stata dacd nu ameliorarea, cel pufin stagnarea evoluti : Din punct de vedere tehnic trebuie si se fin cont de urmatoarele; = toate exercifiile corective si fie localizate;, >) Zgeva evita tendinga naturalt de compensate prin fared regiuni> Jor invecinate in pozitie corecta;.. -» . ‘se vor asupliza, in toate planurile, zonele fixate pentru a Se putea obfine pozitia cea mai corecta; ~ mobilizarea va fine cont de posibilititile articulatiilor interesate: | ‘. —grupele musculare solicitate vor lucra la inceput izotonic sicu am. | plitudine din ce in ce mai mare si epoi izometric in postura cea mai corectd; et ~ pozitia corectatd a coloanei vertebrale va fi enfinuté fn cursul t= turor exercifilor fizice eu earacter general, dar si al actvititilor 1» habituale sau profesionale: deviafii in ele trei plantiri anatomice: frontal, transversal si sagital. Dupi gravitate scoliozele Se clasifica in funcfionale si patologice. a) in plan frontal - coloana vertebral eéte deviata lateral, Prezentnd una sau mai multe tncurbiri alteme. Scolioza cu o singurd curburl este denumitt seolioza in C si poate ‘ALE COLOANEI VERTEBRALE®,") NN os hy tee Deficienfele tridimensionalé’ ale ‘coloanei ‘Vertebrate sunt repre- Ee DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE /qZ) « unicd, totals, cind afecteazd intreaga coloand vertebrala; + partials, cdnd se limiteaza la o regiune a coloanei-vertebrale (lombar’, dorsala sau cervicald); cénd scolioza fn C afecteazi coloana dorsal, hemitoracele de partea convexitafi se ingusteazi. Scolioza in C are tirmatoarea evolujie: ~ rimane unica - dacd tonusul muscular este bun gi mengine capul deasupra centru- lui de greutate; ~apare 0 noua curburd, de compensare, in sens invers, deasupra sau sub curbura ini b fil (primitive) dact se instaleazkhipoto- Ey nia musculard, realizind scolioza fn S;.. Examindea'di spate datorit’ aceleiasi cauze poate apare sia Bcclgand nonmala treia ncurbare (fig. 3.10b)., + Denumirea scoliozei are in’ vedere’ orientarea convexitatii Incurbatii, care poate fi spre dreapta sau stinga. Ct fn cazul scoliozei cu mai multe incurbiri, se va denumi mai fntai sensul curburii primitive si apoi cel al curburi sau curburilor secundare. ») inplan transversal - se produce rotafia corpuuilor vertebrale, care 4si orienteazi apofizele spinoase spre convexitate. incurbarile laterale ale coloanei vertebrale si rotafia corpurilor vertebrale sunt constante atit in scoliozele functionale, cat si in cele patologice. ¢ In evolufie - scoliozele functionale - si chiar scoliozele patologice - prezinta si deviatii, ) fn plan sagital - datorate rotatiei corputilor vertebral. + Céind scolioza este localizaté - exclusiv sau secundar - ta nivelul coloanei dorsale, rotatia vertebral angreneaza si coastele ale cSror arcuri {gi accentueazi incurbarea si proemind, realizdnd aga numita gibozitate Scanned with CamScanner2 G21 postura CORPORALA NORMALA SI PATOLOGICA : costal. posterioari. Totodata coastele sunt atrase tn sens caudal de tensiunéa |} musculaturii abdominale, inedt converg | si chiar se intricd, aspectul gibozitai devenind monstruos. 7 Gibozitatii costale ‘posterioare ii, | ‘corespunde in hemitoracele opus, 0° gibozitate anterioard, ins mai pufi evident’, incat toracele devine oblic, ovalizat, mai ales in formele grave. | (fig. 3.11). . Cand scolioza este ldcalizata la nivel Jombar (In cazul scoliozei in C) sau sila nivel lombar (in cazul scoliozei in $) rotajia corpurilor vertebrale lombare determina proeminenfa apofizelor transverse din aceasta regiune si formarea unor gibozitifi paraspinale, Daca scolioza are mai multe incurbari, gibozitatle se vor evidentia de partea ‘convexitatilor. Fig. 311 Sectiune transversal lanivelu toracelut Frecvena ‘ » Seolioza afecteazi 17% din eo mai frecvente (14,5%), urracazi cele dorsale drepte-lombare stangi (1,5%); toate celelalte incurbari reprezinta impreund numai 1%, Uneori scoliozele se insofesc de cifoze dorsale sau lombare,... 4 {in privinfa sexului, se constat& 0 supraafectare a sexului feminin 3/1, raport care in timpul pubertifit ajunge la 9/1... Repartitia pe glob evidenjiaza cit afectiunea este mai frecventd si mai gravi in Europa Centrala si mai pufin frecventi in America si ‘Australia si aproape lipseste in Africa, America de Sud si India. ‘A. Scoliozele functionale, : ae ‘Scoliozele functionale numite si atitudini scoliotice sau scolioze nestructurale au urmatoarele caracteristici ; ~ nu prezintl la nivelul coloanei vertebrale modificdri morfologice decelabile prin examen radiologic; ‘ ~ sunt suple, reductibile, deci corecteaza sau hipercorecteaza prin autoredresare, adoptarea unor pozitii (decubit), in suspensie sau. DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE/ 129) Capitol : corecta voluntar sau pasiv prin presiune , ; se pot a asi ini est pana se atinge 0 attudine invers (dupa a te Ia fete; \ = sunt mai freevente Ta Fetes © a i { prognostic favorabil wh See lent 9 Prosaclusi- prin mijloace kinetice; = se core’ ai - uncori exclusi = excepfional se trans forma in scolioze structurale, Formelé seoliozelor functionale ced sad indere, sau obisnuint’ se produce prin: ~ permanentizarea vicioase, asimetrice, de sprijin prelun- “soldie”) t8 la tineres t unipodal (atitudine “soldie”), freeventd la tinere; _ Bitienrea repetati a aceluiasi membre superior in transportul de greutifi, de exemplu a ghiozdanului, ‘Scolioza profesionald este determinats de pozitia asimetricd ce ca- fesionale (de exemplu proiectantii) sau ‘Scolioza habituald, de deve racterizeazi unele activitaji prof sportive (serim, tenis, canoe ete.) : Scolioza staticd este secundard asimetriei morfologice a bazinului si membrelor inferioare. inclinarea bazinului lateral si in jos determina jncurbarea de aceeagi parte a coloanei vertebrale. Cea mai freeventé cauzi este inegalitatea Iungimii membrelor inferioare, ca urmare a unei fracturi vicios consolidate, a unei luxafii coxofemurale unilaterale sau unei deformatii accentuate la nivelul unui sau varum), gambe sau picior (plat sau ecvin). prin inalarea bazinului din pozitia agezat sia membrului inferior din pozitia stand evidenfiaza nivelul asimetriei. Scolioza now-néscisfului se produce din cauza eventualelor pozitii asimetrice ale fitului in ultima perioada a viefii intrauterine; are prog- nostic favorabil. : \ in general, atitudinile scoliotice nu evoluéaza citre scolioze struc- turale, Coloana rimane de obicei supla Scanned with CamScanner69) vOSTURA CORPORALA NORMALA SI PATOLOGICA : re eee B, Scoliozéle patologice Scoliozele patologice au urmatoarele caracteris . = prezinta deformari complexe: vertebrale, tsi reduc volurnul de partea concavitifii, devin conice (cuneiforme); gibozitafile cos- tale sunt constante si monstruoase; sunt ireductibile, nici o manevrd nu este in masurd si reduc’ fn~ curbitile, lexia trunchiului Ie exacerbeaza si accentueaz4 pro- eminenfa gibozitiilor existente. : Formele scoliozelor patologice Cuprind dou’ subgrupe distinet = seolioze structurale cu etiologie cunoscuta; = scolioze structurale cu etiologie si mecanisme patogenice incd necunoscute, numite si scolioze idiopatice sau esenfiale, ‘Seoliéze structurale cu ctiologie cunoseuta Scoliozele congenitalé sunt foarte diferite ca aspect, datorit mul- titudinii malformafiilor care pot apare la nivelul vertebrelor si coastelor (Gig. 3.12): = i ~ turtiea ‘uneia sau mai multor vertebre; ~ vertebre neregulate sau supranumerare; °°, _ ~ blocuri vertebrale localizate fn regiunile de trecere ale coloanei vertebrale; i i ~ asimetrii structurale ale regiunii lombosacrate; s; 2+ ~ sacralizarea sau lombalizarea etc. vrpfise Pe regiuni, malformatiile scoliozelor congenitale se prezinta astel: —hemivertebre, coaste cervicale - fn regiunea cervical; , ~ hemivertebre sau malformatii ale coastelor prin sud, agenezii sau supranumerare - in regiunea dorsal; i ~ hemivertebre, spina bifida - in regiunea lombara. . Scoliozele instalate prin tasarea laterala a vertebrei L,'sau a blocului vertebral din segmentul Dg ~ Dy, sunt considerate tipice.. . a ae Capitotul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE 133) Fig. 3.12. Malformatiicongenitale ©] a)bloc vertebral prin sudarea a3 vrtebre; b) bloc vertebral prin sudaré 2 vertebre; €) hemivercba;d) vertebra de fom conics; e) fziuneacoasteor de partea concavi Caracteristici: \ = au aspect angular; | — sunt fixe si nedureroase; ‘ ~ se accentueazA in pozifiile stand si agezat; — evolueaza lent si rd complicafii. ‘Tratametnul este complex: ortopedico-chirurgical si de reeducare iloace kin Scotiozele rahitice se incadreazk in grapa scoliozelot metabolice, (carenfiale) si sunt secundare rahitismutui; devin manifeste citre varsta pregcolari, cind presiunea pe corpurile vertebrate creste. 4 Caracteristici: " = se localizeaza frecvent in regitinea dorsal& — sunt mobile gi nedureroase; — au evolufie lenti, Tratamentul este complex si consti in rezolvarea ortopedic’ a {incurbatitor coloanei vertebrale, tratament antirahitie, curd heliomaring gi Scanned with CamScannerPOSTURA CORPORALA NORMALX SI PATOLOGICA ; , { recuperaré prin mijloace kinetice. on Indicatia privind succesiunea instituirii térapiei enunfate este ferité. Unii specialisti le aplic& simultan. Alfii asociazs initial tratamentul ortopedic si kinetic, urmat de tratament medical heliomarina, schema pe care o susfinem. ‘motori din coarnele anterioare ale m&duvei spinarii (in poliomielita) si manifesta clinic prin pareze sau paralizii asimetrice ale muschilor spatelui, Caracteristici:! 4's 808 eS) PY ~ vertebrele'rimdn mult timp nedeformate;, = coloana vertebrala este mobila, asthe CL sl Prognosticul este deosebit de grav, din cauza degeneririi muschilor afectati.. ete 18 ‘Tratamentul vizéaza récuperarea functionala a grupelor musculare celor indemni. . i Cobh eeMAES goats 1 vey ‘Scoliozele' posttraumaticé sunt foarte rate si apar imediat dup’ accident in cazul interesdrii directe a coloanei vertebrale sau sardiv in ca= zul interesarii inifiale a altor elemente ale aparatului de sprijin; sunt Practic irecuperabile. d ? ‘Tratamentul are ca obiective opritéa evolutici, prevenires si cotec- tarea incurbarilor compensatori <2 Scoliazele toracogene apat ca vimare a unt modificati la nivelul toracelui sau ca efect a unor afectiuni pulmonare grave: toracoplastii cicatrici toracice secundare unor traumatisme sau arsuri, pleurezii pur. lente care produc aderente intinse si retracfii cicatriceale pleurocostale, urmate de atrofii si scleroze. Coastele se turtesc si se Supragiun, inet spate intercostale dispar, | iar parenchimul pulmonar este retractat gi sclerozat"s..., Cu timpul hemitoracele se transforma fntr-o mare gibozifaie, : . tes 13 Te 4 + * Scoliozele paralitice se instaleaza ca efect al lezirii neuronilor afectate, din cauza degenerarii muschilor, si dezvoltarea compensatorie a’ DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE KG?) ic se aplict imediat dup’ rezolvarea chirurgicala ica in special exercitii de respirafie Sooliézele tubéreuloase sunt consecinja tuberculozei corpurilor = vertebrale (morb Pott) care se taseaz& in plan frontal si sagital, ere orsvogramul recuperator se aplict imediat dupa rezolvatea chirur- roped tive tonifierea musculaturii de sustinere jcald si ict gi are ca obie« crea musculat sustin Fi rer tracelu pin exerci de gimnastic8 respirator, : , stiologie rar includ: boala Scheuermann, neuro- Sen incase sindromul Apert, osteomul osteoid al coloa- _ fibromatoza Recklinghausen, x ~) neivertebrale etc, : 5 fn aceste situa cel mai imp care va fi aplicat de medicul specialist. iniportant este tratamientul bolii de baza, mie Bee Scolioze structurale cu etiologie necunoseu 5-1 Seoliozele ‘striétitale cu ‘etiologie necunoscuta S¢ mai numese esentiale sau idiopatice si reprézinté 85% din totalul scoliozelor; au caracter familial si includ: scolioza infantila, juvenild gi adolescentin’, ©" Scolioca infantila debuteaca sub varsta de 4 ani, | Caracteristici: reid : — este de obicei toracicd stangas\ ©: 8° y —apare mai ales la baieti; ‘ : ~ forma benigna are un prognostic favorabil - curburile sé stabili- ‘zeazi si se teduc'spontan, ; % \ °°" Scolioza juvenild debuteaz’ tnire 4 si 12 ani: eps \" Scolioza adolescentind afecteazA mai ales fetele si evolueazA in toati perioada de crestere osoasi vertebrala. Scanned with CamScannerGas? vostuna conronatA NORMALK SLPATOLOGICR 3.2.1 Diagnostic pozitiv) hate cg Diagnosticul deficientelor tridimensionale ale coloanei vertebrale | se stabileste pri ~ metode subiective: - examen cinetic; ‘: - examen radiologic; 4 ‘ alte examene de laborator. "* A. Metode subicetive * Aniamneza este deosebit de'utild in’ misura in care'ne poate in: forina asupra etiologiei scoliozei. Vom nota’ antecedentele familie si persénale, fii cazul anitecedentelor familiaie ne intereseaza existenta unei ere: sti mulfactrial, la care se asociad fector de medi, Trebue rein siexistenta altor cazuri de scoliozd in familie. : In privinta antecedentelor personale s¢ va reconstitui istoricul bolit de Ia sarcin8,nastere pnd la data depistiii. / “SS” Somatoscopia permite apreciered staturii, stir de: nutrifie, a even- tualelor semmne de rahitism, pubertate (dezvoliaréa mamari fa fete, matus ratia sexuald la baiefi - pilozitate, dezvoltarea testiculelor) etc, \"” B,Metode obiective': is 5 Examenul clinic general este efectut de’ medic, ‘care evalucaz’ prin percujie, palpare si auscultajie starea diverselor aparate si sisteme (cardiovascular, respirator ete.). ae Capitotul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE (129, Se va insista sistematic asupra elementelor anatomice ale coloanei vertebrale pentru depistarea durerii: inexistenta la copil si adolescent, du- rerea este fecventa la adult. Cand durerea este prezenti la grupele de varst Scopul somatoscopiei (inspectici) si al examenului clinic general este triplu: analiza, cercetarea etiologiei sia ecoului general si local al de- M Studiul aliniamentelor (somatoscopia instrumentala) se efectu- eazi cu firul cu plumb si/sau cu cadrul antropometric de simetrie (CAS), prin care examinarea este complex, raportirile realizandu-se pe vertical si peorizontala.. La examenul cu firul cu plumb se elimina - in cazul copiilor = seg- mentul cervical, deoarece este extrem de mobil. Firul cu plumb se va plasa in dreptul vertebrei C, si se va urmari pan la nivelulvertebrei S. Examinarile din spate, fafa si profil stabilése diagncstl, Examinarea din spate se tealizeazd dupa ‘marcarea’ apofizelelor spinoase cu un creion dermatograf si evidentiaza incurbari laterale ale coloanei vertebrale. Verticala firului cu plumb poate trece: — prin pliul interfesier,situafie tn care sco- \ lioza este echilibrata (fig. 3.13a); . lateral de pliulinterfesier, situatie in ca- Cy. rescolioza este dezechilibratd de partea & Tespectiva (fig. 3.12b); se vor stabili nu- mérul, forma si sensul incurbarilor, Se constatA de asemenea: =: ~ lipsa paralelismului inte liniile bispi noast, bicretd si orizontala CAS sau pla- \. Rul suprafetei de sprijin in cazul sco! \. ozei in C, sau prezenta paralelismului \ "Inte Finiile bispinoasd si bicreta dar nu | si cu orizontala CAS sau planul supra- to fe{ei de sprijin, in cazul scoliozei in S; = ~asimetria scapulelor: varful scapulei de alae Crt partea convexitail este ascensionat; '» 4} teollozt ela ') seolioz’ dezechilibrata Scanned with CamScanner— inegalitatea “trin este mai ascutit maj coborat (fig.3.14); ay iil talict curburii lombare, fea di ‘ilu subfester Seersaa rik Vet planul suprafe sau planul suprafefei de sprijin tn cazul scolidzei in S. “yy Examinarea din profil evidentiaz’: ~ gibozitate cosiala posterioara situatd de partea convexit — proeminenta paraspinal lombara - in eventualitatea unei scolio- — proeminenta varfului scapulei de partea convexittis = proeminen{a fesei de partea convexitiii coloanei lombare; ~ gibozititi condro-costale anterioare situate pe hemitoracele opus, k de partea concavitéfii curburii principale; ~—eventuala asociere cu o cifozi dorsal sau lordoz lombard Sau 0) ‘eventuala inversare a curburilor coloanei vertebrale in plan sagital. : 8S" Somatometria include: '< fishes i fl ~misuratori antropometrice gerierale, care permit cunoasterea exac- ta dezvoltirii fizice a subiectului in raport cu varsta, Se misoara: delimitate de: marginile laterale al trunchiului $i bazinului si fafa medialé a membrului superior de acecasi: parte; unghiul inferior al triunghiului. ~ dirijarea extremit&fii superioare a pliului interfesier spre convexitatea | Examinarea din fata evidensiaza lipsa paralelismului intre liniile biacromiald, biiliacd, bitrohanteriand, bimaleolara si orizontala CAS sau je sprijin in cazul scoliozei in C sau prezen{a para: ~ lelismului intre liniile biacromiala gi biiliaca, dar nu gi cu orizontala CAS | zein § - de partea convexitatii curburii lombare, datoraté proemi;’ d nenfelor apofizelor transverse in musculatura ganfurilor vertebrale; DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE AL) inalyimea si bustul in pozitie vici- casi sidup§ autoredresare, pentru |). ‘a constata posibilitajile de auto- control, greutatea, lungimea mem- brelor inferioare, diametrele si pe- etrele toracice. E Masuratorile Tepetate ale ; bustului oferd posibilitatea urna 4, ririi evolufiei scoliozei: stagnarea cresterii bustului este semn de a- ee gravare: Fig. 3. 3.15, 5 ae bo tt ape tt — Rasuritori antropomietrice spe- 35, isan ciale, care apreciaza: ségeata (In cazul scoliozei in C) sau sigetile (In cazul seo- liozei in 8); - gibozitiile costae - semn esential al structualitii, pen- tru care se procedeazit astfel: subiectul executa flexia trun- chiului care accentueaz gibozitatea. Se noteazd virful sgibozittfii si punctul simetric de partea concavititii. Var- ful gibozitiii se marcheaz cu o rigla carc se pozitioneaz’ paralel pe cu suprafafa de sprijin (cu orizontala CAS); pe aceasta rigld se aplicd perpendicular o alt&righ& gradatl ca- re pomeste din punctul simetric al concavitati (fig. 3.15). Distanfa dintre punctul simetric al concavitatii si punc- tul de intersecfie al riglelor reprezinti marimea gibozitatii costale. in cazul mai miultor gibozitati, valorile acestora se vor miéstira in acelasi mod, ‘us Prin palpae se va preci crater angular sau 2 rotunjit al curburii. * : i Se éalculeaza $i indicele de proportionaitate, care reprezinta raportul dintre lungimea coloanei vertebrale mi- surat de la C, pana la varful coccisului, urmarind girul \apofizelor spinoase (deviate lateral de incurbarea sau in- curbarile scoliotice) si lungimea masurata in linie dreapti Intre aceleasi puncte de reper. Cu cét valoarea raportului este mai mare, cu atét deviatia este mai accentuaté. Scanned with CamScanner432) POSTURA CORPORALA NORMALA SI PATOLOGICA.., \ Capitolul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE A137 flexiune lateral cu vertebre modificate, cuneiforme; - rotafia vertebrei varf (cea mai deformata) prin proiectia apofizei spinoase spre convexitate. Examenut cinetic realizeazA diagnosticul diferential intre atitu- dinea scolioticd si scolioza structuraté, iar in cazul unei scolioze cu mai multe incurbari evidenjiaz4 incurbarea primitiva prin: ~ aprecierea adaptirii coloanei vertebrale la anumite pozifi: age~ zat, decubit si atdrnat; ~ raspunsul coloanei vertebrale Ja proba de control, care const tn flexia trunchiului, cu genunchii extingi, Examinarea din pozifia asezat permite stabilired etiologiei sco- liozei adevarate: ~ dac& scolioza dispare, rezultd c& este consecinfa inegalititii lun- gimii membrelor inferioare; — daca scolioza persisti, tulburarea mecanicd inifiala isi are sediul la nivelul bazinului, ; Examinarile din poztile decubit si atamat permit realizatea di nosticului diferenfial intre atitudinile scoliotice, in cazul c&rora curburile dispar, si scoliozele adevarate, variant& in care incurbarile persista. fn. scoliozele cu mai multe incurbari, curbura sau curburile primitive nu se reduc sau se reduc foarte putin. : : Proba de control (flexia trunchiului), oferd umatoarele posi Prin examen radiologic se poate aprecia unghiul curburii Scoliotice prin mai multe metode. ‘in metoda Risser-Ferguson se procedeazi astfel: se precizeazi mai {ntdi vertebra varf (cea mai deformata) in mijlocul cdceia se intersecteazi F dreptele care pomesc din vertebrele neutre (cele mai inclinate) ce deli- miteazi lateral curbura; unghiul se deschide spre concavitate (fig. 3.16a). : in metoda Cobb se procedeaza astfel: se traseazi doua linii catre concavitate, pornind din vertebrele neutre superioari gi inferioard, * respectiv din marginile superioara si inferioara. La intersectia liniilor se |) formeazi unghiul scoliozei (fig. 3.16b). Pe baza unghiului, scoliozele au fost clasificate f ~ usoare, cu unghi sub 30°; = — medii, cu unghi intre 30° -50°; — grave, cu unghi peste 50°. litagi: tn scolioze patologice curburile se accentueazA si evidentiaz’ si rotafile coloanei vertebrale prin gibozitsfi la nivel dorsal si proeminenfe paraspinale la nivel lombar. Practic, pacientul executi flexia pink cind apare gibozitatea, fn scolioze cu mai multe ineurbar la flexia trunchiului, pnd la 90° curbura sau curburile primitive mu se reduc sau se reduc foarte putin. Examénul radiologi¢ se va efectua din faf& si profil in pozijiile stind i decubit.Aspectul modficdrilorradiologice este der in funfie de tipul scoliozei = in attudinil soliotice se constats inflexiunea disretéa colo nei vertebrale, datoratd elastcitafii crescute a discurilor interverte- brale, fra alteriri morfologice ale corpurilor vertebrale; ~in soliozele patologice modifictrileradiologice sunt importante si constau in: 16 Masurarea unghiuluicurburit seo 'Siietoda RiseeFergusony O)metoda Cobb. °\ Scanned with CamScannerAsay Pr | a {341 POSTURA CORPORALA NORMALA SI PATOLOGICA von ‘Capitotul3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE / 135°, ; i le —) Alte ‘eximene de laborator ‘sunt ‘indi ‘ cate penti etiologiei seolozei (VSH, fibrinogen, IDR la tuberin forse leucocitara etc) si a ecoului acesteia asupra funetiei Tespiratorii (capacitata vitala, VEMS etc) si cardiace (EKG)., i Iniportafa duratei de evolutie pand la maturitate osoasa este data de “rata cresteri unghiului scoliotic cu valoriintre 1-2° pe lund. Rezulta astfel 4 scolioza este o maladie tipicd de crestere care isi incheie evolutia odata su atingerea maturitifii osoase. Scoliozele evolueaz& si la varsta adults coristituind in acest caz = factor de rise pentru suferinfele vertebrale (artroze, discopatii etc.). Agra- ‘varea este ins mult mai lenta, cu o medie de 1° pe an. La femei se accen- tueazd cu sarcina sau la menopauza. ‘i aisaite deites ah d in privinfa relafiei dintre unghiul curburii scoliotice si evolutivitate x a constatat c&: — sub 30° scoliozele sunt pufin evolutive, atét in perioada de cres- fere, cat si dupa aceea, in aceasti situafie sub rezerva unci supravegher atente din 6 in 6 luni, tratamentul este exclusiv kinetic; = peste 30°, inainte de maturitate osoasa, aproape toate scoliozele ‘sunt evolutivé, Dacd nui au depisit al doilea prag de gravitate feprezentat de valoarea de 50%, tratamentul este ortopedic (aparaté gipsate, de diferite tipuri, sau redresiri cu aparate ortopedice) insofit dé kinetoterapie sus- finuta; Evolutie Evolufia scoliozet este dependents de: sedi via de pe sedi, grad de fhcinbare Gradul cirburit se sitweacs ta jal pragulat de 300, Scoliozele | sub 30° au evolutivitate mic, iar cele peste aceasta valoare prezinté rise, de agravre. ‘Varsta de aparitie indica progriosticul bolii: cu Goce cu atat prognosticul este mai grav. Agravarea curburii scoliotice este. continu pani la maturitate osoasa. a Duval ~ Beaupére 2 ‘au studiat relafiile inte ‘agravarea curburii see iotice, cresterea si maturitatea osoasi. Acestia afirma existenfa a dows perioade evolutive ale curburii scoliotice, separate prin apatiia primelo semne de pubertate: » yg — In petioada ini al agravarea este relativ lenta;. ~ dup8 apaifiaprimelorsemne de puberte, in jurul varstei de. 10-11 ani a8 ori: peste 50° potenfiaful evoluiv'al Scolidzelor nu poate fi sipat printr-un tratament ortopedic. in aceasta situatie, se impune intervenfia chirurgicala, amanata pe cat Posi pina ta maturitate osoast Complicati” 5 : = ‘«durerea lipseste la copil si adolescent; aparifia ei stigereaza cxis- ~ f- tenta unui proces tumoral vertebral sau medular. La adulti durerea este de tip mecanic si trebuie precizat sediul; presiune al filetelor nervoase radiculare ale maduvei spindrii; se observa mai ales in scoliozele dorsale cu valori ale unghiului peste 100°; « tulburirile digestive constau tn sciderea apetitului, 1a care se _/ adaugd gi alte acuze subiective digestive (balonati epigastrice, grefuri etc.) | care obliga scolioticul s4 ingere cantitati reduse de alimente; * tulburdri psihice, de ordin estetic, motiv pentru care nu ebuie, neglijati psihoterapia, mai ales in cazurile grave, * fncheierea perioadei evolutive se produce odaté cu fncetarea ores ‘erii i atingeréa maturitiii osoase, in medie la 17 ani in cazul fetelor $i 19 ani la baiefis Exemplu: 0 scoliozi aptirutd 1a 0 fetid de 5 ani are'o evolutie tung, de circa 12 ani; aparitia la 13 ani este urmati de o evolutie scurta, de aproximativ 4 ani pana la maturitate osoasd. d Scanned with CamScanner168) PosTURA CORPORALA NORMALA St PATOLOGICA t ; 3.2.2 Tratament ere “Tratamentul deficiéntelor ttidimensionale ‘ale coloanei vertebral a trebuie individualizat in functie de tipul, forma, numérul si localizarea' incurbatilor vertebrale. — : Jn formele functionale tratamentul este in special kinetic, i jar in cele patologice structurate, tratamentul este mult mai complex: medica- kinetoterapie. Ag ia’ scoliozele fimctidnalé prima. misurd instinuita’ consti in inlaturarea cauzei generatoare: educarea pacientului pentru abandonatea sprijinului unipodal prelungit, anularea inegalitafii Iungimii membrelor inferioare prin aplicarea unei talonete (indlfitor) pentru compensare etc. Tay Obleetive oo vss xului de atitudine gresit si formarea unui reflex nou de atitudine corect’ si automatizati in activititile cotidiéne. Pentru aceasta, pacientul trebuie q cadrul programului kinetic, ci pe tot parcursul zilei: S Exercitarea componentei musculare consta it Sete tonifierea in condifii de scurtare a musculaturii paravertebrale de in cazul scoliozei in C — ‘sau a L convexitailor alterne inter’... tonifierea in conditii de alungire a musculaturii een deo partea concavitafii — in cazul scoliozei in C — sau a concavitafilor alterne ~ in cazul scoliozei in $ - realizabilA. prin migciri excentrice in curs | externa. = Corectarea defieienjelor secundare si reintegrarea in aliniamentul normal al corpului a bazinului, umerilor si a altor deviatii secundare care apar in cadrul afectiunii de baz sau compensator. Pentru aceasta se vor executa exercifii de tonifiere a musculaturii spatelui, abdomenului, memibrelor $i exercitii de crestere a capacitijii generale de efort, sistematizeaza in exercitii statice, dinamice si marl we DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE 1 Tratamentul kinetic se instituie cu respectarea urmatoarelor © principii: — se aplicd numai pe coloaria redtesata ~ se tonifica si se mobilizeazi concomitent misculatura spatelui, deoarece mobilizarea fard tonifiere accentueazi curbura, iar toni- fierea fird mobilizate este urmati de consolidarea si fixarea defi- cienjeis, ~ in scolioza in $ se fixeaz’ ini pozitié corectd corectiva sau hiper- corectiva o curbura - cu ajutorul membrelor superioare curbura dorsala si cu ajutorul membrelor inferioare curbura lombara - in pozijii care sa ofere curburii alterne posibilitatea mobilizarii di- namice. oat ssheenes Mijloacele inetice utilizate pente atingerea acestor obiective se Exercitiile statice constau din méntineréa Bor pozitii asimetrice corecte corective, care alterneaz cu pozitii coreéte hipercorective ale centurilor scapulara, pelviana si coloanei vertebrale, realizabile prin dis- punerea asimetrica a membrelor superioare si inferioare, ~ membrul superior de partea convexitifii se va fixa in plan poste~ rior i la nivelul liniei umerilor (pozitie corecti corectiva) sau sub aceasta (pozitie corecta hipercorectiva), realizand astfel aplati- zarea convexitatii si chiar inversarea ei; — membrul inferior de partea convexitatii se va fixa in plan anteri- or gi la nivelul orizontalei bazinului (pozifie corecta corectiva) sau deasupra acesteia (pozifie corecta hipercorectivs), realizind astfel lateroversia bazinului. ite uttzat sunt: ~ stand cu picioru! de partea convexitifii i urmitoarele pozitit: pe varf, pe bancd, pe o treapti a scirii fixe, fandat anterior; ~ fandat lateral sau agezt pe coaspa de partea concavititiis ~ pe genunchi cu sprijin pe palme (patrupedie) cu: - dispunere simetric& pe hemicorp in cazul scoliozei in S: se vor plasa anterior ména i genunchiul de aceeasi parte; Scanned with CamScanner- forme de scolioza. * Tey wt superioare; : sage se vor plasa anterior mana si genunchiul de partea opusi (mana de partea concavitatii si genunchiul de parca cig ff _vexitiis pe hemicorp in scolioza in S si asimetric’ pe hemicorp tn scolioza in C (vezi dispunerea in patrupedie); i ~ atdmat cu priza unica sau dubla, dar asimetricd pentru ambele, Exercitiile dinamice se sistematizéazk ast deficienta, respectiv mobilizati ale trunchiului care in cazul scoliozei in C constau din: : ~ indoiri laterale de partea convexititii pentru reducerea curburii laterale; uth i — rotafii spre coiicavitate;. . ~extensi, deoarece lordozatea coloane usureaz derotare, rere: : seazi coloana vertebrala si creste tonusul musculaturii spatelui; ~intinderi in axul vertical elongata Core! fig. 3.17) sau autotrac- = i sine; —s cium in plait posterior. ‘mentar: * petra curbuira dorsald cu ajutorul i amplificate de inembrele DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE / ($9 = pentru curbura lombara cu ajutorul si amplificate de membrele ~ inferioare, : Se va respecta principiul fixitii alternative a unei curburi. Se contraindicd Mexia trunchiului, Exorcifi execurate cu segmentele supra s1 subjacente, reprezentate ' de membrele superioare si inferioare: ~exercifiile de membre superioare constau din miscdri asimetrice: = membrul superior de partea concavitajii va Iucra la nive~ lul liniei umerilor (pozitie corecta corectiva - abductia la 90° a bratului) sau deasupra acesteia (pozitie corecté hi- percorectivd, obinuta prin plasarea mainii in axila, pe uma, la ceaf’, pe vertex sia bratului oblie anterior sau in abduc- fie peste 90°); = membrul superior de partea convexititii va tucra la nive- lul finiei umerilor (pozitie corecta corectiva, obtinuta prin abduefia brajului fa 90°) sau sub aceasta (pozifie corecta hipercorectiva objinuta prin ducerea mainii la spate) Abductia la 90° a ambelor brafé reprezint un exér= “s" eifiu corect corectiv atat de partea concavitatii cat si de partea convexitifi. ; Exercifiile au efect direct asupra umerilor, omopla- * _ filor si indirect asupra coloanei vertebrale. "* '~exercifiile de membre inferioare se executd asimetric si urmareso redresarea lateral a bazinului: - membrul inferior de partea convexitatii va luera Ia nivelul orizontalei bazinului (pozitie corect& corectiva objinutd prin abductie) sau deasupra acesteia (pozitie corecta hi- percorectiva obfinuta prin fandare anterioara pe piciorul respectiv); -membrul inferior de partea concavitatii va lucra la nivelul orizontalej bazinului (pozitie corecta corectiva obfinuta prin abductie) sau sub nivelul acesteia (pozitie corecti hipercorectiva objinut’ prin fandare posterioard pe picio- “ues nul respectiv). Pozitia stand departat este corecta corectiva atat de ~* partea concavitatii ct si de partea convexitatii curburii. Scanned with CamScannerfe G4 POSTURA CORPORALA NORMALA SIPATOLOGICA oe c Exercigiile de respiragie se executa simetric sau asimetric din po- 2ifii corective stabile care nu vor stinjeni miscdrile toracelui; au ca scop corectarea asimetrici cclor doua hemitorace. Exercifii de respirafie simetricd se efectueaz4 in cazul migcdrii de) | extensie a trunchiul ; : ol Exereifiile de respiratie asimetried constau din comprimarea unui hemitorace concomitent cu dilatarea celuilalt si se objin prin indoiti late- rale ale trunchiului de partea convexitatii gi risuciri de partea concavititi Exercitiile utilitar-aplicative cu caracter corectiv includ: — suspensia realizat: ey - pasiv prin cofsete de gips, plastic sau piele care realizeazd intinderea, derotarea gi corectarea Jaterala a coloanei; - activ cu ajutorul membrelor superioare gi inferioare, care transforma fortele de presiune asupra coloanei vertebrale. in forte de tracfiune, cu redresarea curburilor. |, ~ exercifii de echilibru, executate de obicei cu ingreunare, un exem- plu fiind transportul unei mingi medicinale pe cap susfinutd cu mana de partea concavitatii; ae ~ exercifii de tardre, realizate din pozifia pe genunchi cu sprijin pe palme; sunt specifice metodei Klapp. Pozitia de start este neutra. (cu trunchiul la orizontala), cifozanta sau lordozantdy, iar pozitia finala este invers’ (fig. 3. 18a si b): bil re . ‘apitolul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE Adi ~ pentru scolioza in C se utilizeaz mersul obisnuit al patru- pedelor (mani si genunchi opus anterior) ; se revine cu membrele paralele si se reia pasirea; : ~ pentru scolioza in S se utilizeaza “pasul cdmilei” singurul animal care pageste concomitent cu membrele de aceeasi parte. Metéda conceputa de Klapp (fig. 3.19 si fig. 3.20) nu oferd posi- litati satisRicdtoare de recuperare, deoarece miscirile dinamice sunt Jativ rapide si momentele corective sunt menfinute pentru perioade [FIG EE EEE foov Po An Fig 3.18 Diferite grade de inclinare a tunchiulut pe bazin in pole e patrupedie lordazani () si Tn pozitile de patrupedie cifozanté (6) Fig. 330 Schewa pomillor coranie ‘Sate nuns Core ean, 19 Shem pon onpaate tt Se Bcc eat Scanned with CamScanner— > copittu3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE /(q~. etic ate urmatoarele obiective:\ ii ‘alului evolutiv; gabilizarea potenfiatului evolutiv; ~ fompensarea si diminuarea curburii principale; = pregitirea preoperatorie; =. Hs cercntinerea unui tons muscular coréspunzitor in timpul i dupa tratamentul ortopedic. ; POSTURA CORPORALA NORMALA SI PATOLOGICA i In prezent, se utilizeaza exercitii care constau din deplasare tents! | si mentinerea membrelor in pozifii corective prin contracii statice cu. durata de cateva secunde, ae Exercitiile de redresare se executi sub forma activa prin autore- > dresiri in fata oglin: : ae __ Exercitiile cu obiecte portative wilizeaza bastoane, maciuei, mingi medicinale si ofera avantajul ingreunirii si localizarii migearilor... <°) Cele mai utilizate sunt exercifiile eu bastoane. pena ____ Inscoliozele inC bastoanul se fixenzi oblic Ia nivelul omoplailor si se apucii asimetric de capete: cu mana de partea concavitiii capatul de» sus si ména de partea convexit3fii capatul de jos. Se executd exercifii de trunchi (inclinari laterale de partea convexitijii, derotiri de partea con: cavititii, circumduetii in plan posterior). os In scoliozele in S bastonul se fixeazi th acclasi mod, migearile: trunchiului sunt aceleasi, numai ci incurbarea lombard trebuie fixatl in pozifie corect corectiva (sténd departat) sau hipercorectiva. (membrul inferior de partea convexitiii lombare se pozifioneaza in fandat anterior), 0B Tradamentul Kin (2° peglaceste forme alé scoliozelor sunt structurale, sunt situa ty » care kit i ied in exclusivitate: care kinetoterapia se aplicd in exc va ~ edind unghiul curburii este sub 30°; ° ©, Lip seoliozele infantile cfnd unghiul curburii masoara pana la 40°, L ~ tn scoliozele juvenile fn care curbura nu depaseste 30° si nu sunt semne clinice de evolutie; eras s — in scoliozele adolescentilor la care sunt prezente'Scmnele matu- ritdtii osoase, iar curbura nti depaseste 50% oe 3 on \°°" Bxercitille fizice sunt contraindicate fn: "5.4 Exercifiile trebuie fnvijate’ sub supraveghered specialistului — scolioza de etiologie tuberculoasa (morb Pott);.: Durata unei sedinte de reeducare este de 30-45 minute si se executa = scolioze care prezinta curburi complexe compénsate $i fixate; inceput de 3-5 ori pe s&ptimand si apoi de 2-3 ori. Eficienta exercitiilor "= <__ scolioze fixate i nedureroase. este amplificati prin constientizarea posturii deficiente si redresarea activa = : permanenta in activitaile cotidiene. re Me 3.2.2.20ivatamentul scoliozelor patologicey: aes hoco at 3 ek ; in tratamentul scoliozelor se indie’ si practicarea unor -sporturi = natafia prin care coloana vertebrala se giseste in pozitie orizon- tal, favorabila miscdrilor corectoare (sc eviti in scoliozele cu : fh sean Gatoto Sick teateinens Sind plons med gibozitate mare sau insofite de cifoz’); se vor folosi stilurile bras : in Scolioizele patologice se aplica un tratament complex: medi sicraul : ‘mentos, de reeducare prin mijloace kinetice, ortopedic si/sau chirurgical, i Sport Ge vous Sateneié colsenci: Udo gvolee , - oe = schiul si patinajul pot fi adjuvante pref tru reeducarea A. Tratamentul medicamenios va fi individualizat de la’caz la'caz ential ee pot fi adjuvante prefioase pen! fn funcfie de etiologia deficientei; este de competenta medicului gi nu va 7 — feninl pein 3 inloate eB gal avec ete alla fiabordat. are de partea opusa incurbairi scoliotice. , y i ‘Se contraindica echitatia si canotajul, Scanned with CamScannerfg) POSTURA CORPORALA NORMALA $I PATOLOGICA \, § C. Tratamentul ortopedic igi propune corectarea si menfinerea | corectiei deviatiei vertebrale pentru a neutraliza riscul agravarii repre- 9.4 zentat de puseul pubertar de crestere. ve Tratamentul ortopedic este eficient dact reuseste si menfind des viatia vertebrala Ia o valoare cel mult egala cu valoarea iniialé. Se instituie in urmétoarele situati i ~ fn scoliozele infantile care prezinta o angulatie de 40° sau chiar mai mica, dar se constata semne de agravare prezente la un su: biect cu hipotonie musculara; ~ in scoliozele juvenile evolutive cir angulatie —in scoliozele adolescentilor cand unghiul curburii masoara sub 409° ‘a cu conditia purtirii corsetului pentru 0 perioada de peste 1 an.” Aparatelé ortopedice'corective sunt pasive si active:-. ‘| Aparatele ortopedice pasive realizeazi corecfia deviajiei folosind forta de presiune, de obicei la nivelul partii convexe a curburi si forfa de tracfiune care tinde s producd elongatia coloanei. Corectia se realizeaza cu ajutorul unui cadmu care produce atat elongatia, derotarea coloanei vertebrale cat si presiunea pe convexitate. Se utilizeazi diverse tipuri de cadre (Cotrel, Abbott, Risser etc.) care actioneaza pe acelasi principiu, Peste cadru se aplicd aparat gipsat. Dupa o perioada de 1-2 luni, cand se obfine o noua corecfie, se schimba aparatul gipsat. ‘ Aparatele ortopedicé ‘active. mentin corecfia prin autoredvesarea, activa a coloanei. 1 Clasic $2 wtlizeaed aparatul Milwaukee. Corsetul cuprinde 0 por fiune ce imbraca pelvisul si trei bare. (una anterioaré si dou posterioare) care conduc spre doua pernute occi- pitale si un sprijin submentoniet. occipital si mentonier redreseaza’ curburile. O pelota pasiva incearcd s& reduc rotatia (fig. 3.21). Capitolul 3 DEFICIENTE POSTURALE SEGMENTARE /{43” Corsetul este purtat permanent sau intermitent in, functie de gravitatea curburi. D. Tratamentul chirurgical este indicat in functie de vdrsta su- biectului. Cu ct varsta este mai mica cu atat interventiile chirurgicale sunt mai riscante, deoarece blocheazA cresterea in zona fuzionalé, limitand cresterea in inaljime, Importanta este si lovalizdrea scoliozei: cea dorsald reprezinta indicatia chirurgicala majora. Scanned with CamScannerBGK Scanned with CamScanner200 / KINETOLOGIE MEDICALA )B2Pozitiiyfundamentalorsivderivate) & Exercifiul fizie este inifiat si finalizat din si in diverse pozifii fundamentale si/sau derivate. 4 Pozitii fundamentale Pozitiile fundamentale sunt; stand, asezat (Sezind), pe genunchi, culcat, atémat. ind) (fig. 4.1) - numita si iui ortostatic este specific Se descrie astfel: barbie orizontalA, privirea anterior, umerii relaxaji, trunchiul drept, brajele relaxate lang’ corp, palmele in pozifie inter- mediara ‘de pronosupinatie, coapscle, genunchii extinsi, picioarele orientate anterior, cilodiele si varfurile apropiate; ca varianti - cilefiele se apropie, iar varfurile se departeazi Ja un unghi de maxim 45°, & Fig a Pooja tind “ Caracteristict: * are cea mai mick bazi de susjinere; *, centeul principal de greutate este in pozifia cea mai inalta si se proiecteaza in mijlocul bazei de susjinere, usor anterior de articulayia talocrurala. Din aceste considerente, stand este cea mai instabila pozitie fundamentald si solicitt musculatura posturalé si reflexele respective, Favorizeaz8 migcarile ample, izotonice ale membrelor superioare si contractia izometricé a musculaturii membrelor inferioate, trun- chiului, capului si gétului. Este indicati in reeducarea deficienjelor fizice globale gi segmentare, 2 mersului si echilibrului. 2. Ponitia asezat (fig. 4.2) ~ se realizeazh astfel: subiectul agezat pe un scaun ale c&rui dimensiuni trebuie si asigure flexia le 90° a soldurilor si genunchilor, genunchii usor departafi, picioarele in sprijin 4 q 4 Capitotol 4 pe.sol, orientate anterior, ctlediele si varfurile aptopiate; ca varianté - cilediele se apropie, iar varfurile se departeazi la jn unghi de ma. xim 450, ere Capul, truachiul gi membrele superioare sunt menjinute fie ca in pozifia stand, fie ou mifinile pe compse. 4 Trunchiul se sprijina pe. “tuberozitajile ischiatice (regiunea fesier8) si.patjial pe fefele posterioare ale coapselor. : Caracteristict: q 4, bazd mai mare de susjinere; 4 pozitie fixatoare pentru coloana’lombar % centrul principal de gieutate mai jos si Este o pozitie comoda ssi odihnitoare, realizeari cu consum energetic. sc&zut. Centrul de greutate se proi Bi 'a"““pe genunchi, 3 chil flectati, spr MUJLOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE / 201 — Tea Tes ar ra Ep Bazin; situat. F a cérei' menfinere se fala dorsala a picioarelor, menfinute in extensie maxims. +) baz& marc-de susfinere} ;. ‘ +" centrul de greulate situat jos, in apro- pierea solului. Z Stabilitatea corpului este.’thai bund spre posterior, centrul de greutate! proiectindu-se direct pe suprafafa de sprijin. }: Mentinerea acestei pozit incomoda; trunchiul inferior si mobilize cu usurin}a. piecteazd spre partea posterioari a bazei 4e susfnere, realizand spre anterior o stabiltate matbun’ a corpului. 3 Pozitia (ig. 4.3) ~ cu trunchiul drept, barbia srizontala, privirea, anterior, umerii relaxayi, membrele’ superioate pe Jing tunchi, palmele tn pronogupinajie, degetele ugor flectate, genun. ul realizindu-se pe fafa anterioara’a gambelor si Tig 33 Bo Benue nh Scanned with CamScannerCapitolul 4 MIILOACELE KINETOLOGIEL MEDICALE /203 membrele} inferioare hi picioarelé cu varfurile orientate gul corpulli, palmele 4a pronatie ‘ ' prezentate de; regiunea foccipitala, |, Tegiunealfesicrd si calcdie, Wfaproape de ( a (de bprijin, a ae © mare deoarece luni peo ts 90° din atele extinse, méinile prind bara, jentate in Bronafie sau {supinatie; inferioare’ apropiate, ektinse din juncbi si picioare, nu ating solul. ‘acteristici: | de greutate este situat sub supra- sprijin (cel ‘sustinere); | rea impund! un efort mare. | rq Pozitia atérnat menfine coastele ridicate si trinchiul ugor extins; blocheaza respiratia in inspir si st€njeneste circulafia, de, aceea este contraindicata bolnavilor pulmonari si cardiovasculari. (Poziti fe Pozijiile derivate se obtin din pozifiile fundamentale prin modificarea: ‘ a) bazei de sustinere (suprafefei ‘de sprijin); trunchiului si/sau a capului; membrelor superioare; if 4) pozitie? membrelor inferioares {if ae ©) combinafii parfiale sau totale; ale posi anterioare ae Kz tronchiulinlinat anerior Mipian la 30°),"cu ane in extensie; staad cu trunchiut aplecat (pan& la 90%, stand cu trunchiul indoitYanterior (peste 90°); stind cu trunchiul si capul fn extensie; stind eu.trunchial inclinat sau rasucit dreapta sau stanga jetc; ©) modificarea poritie: membrelor, superi- oare: membrele superioare cu coatele extinse se menjin lateral (se abduc din articulajia umérului) sau anterior (se flecteaz4 din articulafia umarului); se flecteazi din conte, iar méinile se, menjin: pe umeri, la ceafé, pe vertex; membrele superioare cu coatele extinse se Incruciseaza anterior sait posterior etc; a) modificarea pozitiei membrelor infert- are, reprecinté de fapt modificarea suprafefel de sprijin; ©) modificéri complexe: stind pe ‘var, genunchii si coapsele extinse, capul mentinut la vertical’, mainile pe solduri (creste iliace), coatele flectate, brafele abduse, trunchiul inclinat dreapta sau stinga ete, : t 466 Pozitia MMfad depart 1 Scanned with CamScanner204 / KINETOLOGLE MEDICALA 2. (Agezat/="derivate a) modificarea suprafetei de sprijin: asezat la marginea mesei de reeducare; agezat pe o fest (hemi- agezat); agezat pe podea (fig. 4.7) etc; b) modificarea potitici trun- chiului si/sau a capulué: asezat pe scaun cu trunchiul si capul in exten- sie; cu trunchiul aplecat peste coapse sau intre coapse etc; Fig. 4:7 Pozifia ajezst po podea ©) modificarea potitiei membrelor superioare; idem pozitia stind; 4) modificarea poritie membrelor inferioare: agezat pe podea cu coapsele si genunchii flectefi; un genunchi flectat si celalalt extins; asezat pe podea cu membrele inferioare depirtate etc; ©) modificdri complexe: agezat pe podea cu sprijin posterior pe antebrafe si anterior pe plante (membrele inferioare flectate din genunchi si sold), Cunchiul si capul in extensie; acceasi poziie, numai c sprijinul se realizeaz’ pe maini; agezat cu sprijin posterior pe midini, tranchiul si capul se menfin in rectitudine, un membru inferior extins din genunchi si celdlalt flectat si sprijinit pe planta etc. 3. (“Pelgenwnehi" = derivate a) modificarea suprafefei de sprijin: pe genunchi cu sprijin pe palme, ‘trunchiul Ie orizontald, sub sau deasupra ei, pozifie numiti atrupedie (fig. 4.8); se foloseste frecvent in recuperare pentru urmé- foarele caracteristici: suprafaj& mare de sprijin, centru de greutate in pozitie medie (stabilitate relativa), elibereaz’ coloana, faciliténd astfel mobilizarea. Sprijinul mai poate fi efectuat pe coate sau antebrafe; b) modificarea poritiet trun chiului sisau a capului: pe genunchi cu trunchiul fnclinat anterior, capul menfinut in recti- tudine; pe genunchi cu trunchiul si capul inclinate Jateral dreapta sau stinga etc; of Fe OF Pepede 25 Capitotul 4 MULOQACELE KINETOLOGIEL MEDICALE/ 205 ~ ©) modificarea pozitie’ membrelor superioare: metabrele superi- oare cu coatele extinse se menthi lateral (se abduc din articulajia uma- ruluj) sau anterior (se flecteaz& din articulafia umarului); se flecteazé din coate, iar mfinile se menjin: pe umeri, la ceafié, pe vertex etc; 4) modificarea pozitiei membrelor inferioare:..pe ,genunchi cu membrele inferioare. depirtate, sau cu un genunchi anterior fafa de celalalt et . ©) modificdri complexe: pe genunchi cu sprijin pe palme, cu trun- ~ chiul deasupra orizontalei, capul flectat, mana si genunchiul de acecasi parte (homolateral) sau de pertea opusi (hetero- sau controlateral) situate anterior; pe genunchi cu sprijin pe coate, trunchiul sub orizon- — talé, capul flectat; pe un genunchi, sprijin pe palme, celilalt membra ~ inferior extins din sold si genunchi, capul si trunchiul in extensie; pe genuochi departat cu trunchiul fn extensie; pe genunchi in sprijin pe — antrebraje, gétul in extensie. © 1 td (J 4. (Deeubits=mderivaty * a) modificarea suprafetei de sprij decubit lateral este 0 pozitie stabil pentru c&: are bazi mare de susjinere si centrul de greutate jos situat. Din aceste motive este folosit’ in recducarea newromotorie a marilor disabilitati, pe care fi pregateste pentru activitaji wzuale: im- bracat, misclri libere in pat; * decubit ventral (fig. 4.9) sre bazd mare de susfinere (menton sau partea laleralé a fefei, fafa anterioard a toracelui, coapselor, gambelor, fata dorsalé a picioarelor) si centrul de greutate aproape de suprafafa de sprijin. 7 : b) modificarea pozitiei trunchiului: culeat rezemat, eu trunchiul la diferite grade de extensie “chaise longue”; sunt pozifii relaxante; ~~ ©) modificarea potitiei membrelor superioare: decubit dorsal, ~ membrele superioare cu coatele, extinse, brafele departate de trunchi {abduse); decubit dorsal cu méinile pe vertex, umeri, sub axile, pe sold; decubit dorsal cu membrele superioare in- crucigate anterior; | i + i i i Scanned wit