Yuval Noah Harari 2A de lectii entru secolul XXI POLIROMCapitolul 2 Munca nd vei fi adult, e posibil sé nu ai loc de munca Habar nu avem cum va a piaja muneii in 2050. Parerea genera este ca invaijarea automata si robotica vor schimba aproape toate sectoare mun ii - de la fabricarea iaurtului la predarea cursurilor de yoga. Totu exist viziuni contradictorii in cea ce priveste natura schimbarii si ir nenta ei. Unii cred c&, doar intr-un de niu sau doug, miliarde de oame vor fi disponibilizati. Altii sustin cA, si pe termen lung, automatizarea genera in continuare noi locuri de munca si mai mult prosperitate pe tru toti Agadar, ne aflim in pr unei transformari terifiante sau aceste pr viziuni sunt doar un nou exemplu de isterie luddita neintemeiata? Es greu de spus. Temeri din secolul al XIX-le c& automatizarea va genera un somaj masiv datea iar pand in clipa de fata nu s-au materializat. T Ia inceputul revolutiei industriale, pentru fiecare slujba pierduta in favo. rea unei magini a fost creat cel putin o slujbi nou’, iar nivelul med de trai a sporit simgitor!) Tot em motive sf credem « intemeiat de aceastit data va fi diferit si cd invafarea automata va schimba cu tot regulile jocului, Oamenii au doua tipuri de abiliviti — fiziee si Cogiiitive. in trecu masinile le-au fcut concurent oamenilor doar in ceca ce priveste abil {tile fizice, in vreme ce oamenii si-au pistrat un avantaj enorm in fa masinilor ~ cunoasterea. Astfel, pe misura ce muncile manuale din cultura si industri au fost automatizate, au aparut noi locuri de munc in sfera serviciilor car e necesitau tipul de abilititi cognitive pe care detineau doar oamenii: invitare, analiza, comunicare si, mai presus ¢lrerea g foate sectoarele le yoga. Totus, Aimbarii si imi- Arde de oameni tomatizarea va fosperitate pen sail aceste pre: Temeiat? Este imasiv dateaza faterializat: De rduta in favoa- Enivelul mediu b si credem ca Phimba cu totul live. in trecut, Epriveste abili- /enorm in fara Anuale din agri beuri de munca Itive pe care le | inai presus de MUNCA 8 intreacd pe oricey intelegereaemotiilor umaney Totusi, IA incepe st ‘oameni la tot mai multe dintre aceste abilitati, inclusiv in ceea ce priveste injelegerea emotiilor umane?, Nu cunoastem un al treilea domeniu de activitate - dincolo de cel fizic si de cel cognitiv - in care oamenii isi vor pistra mereu un a Este esential sA constientiziim fapt computere mai rapide si mai inteligente. Ea este alimentata si de inovatiile din stiintele naturale si din stiinjele sociale, Cu cit intelegem mai bine mecanismele biochimice aflate la baza emotiilor, dorintelor si alegerilor umane, cu atat mai performante pot deveni computerele in analiza compor- soferilor, ntaj sigur 1 cd revolutia IA nu inseamn’ doar tamentului uman, anticiparea-deciziilor_umane. siinlocuirea bancherilor si avocatilor umani. in ultimele decenii, cercetirile din domenii precum economia compor si neurostiintele Je-au permis oamenilor de stiinta sa patrund’ tamental in mintea oamenilor si indeosebi sAfimeleagimult-maibine cum iau oainenii décizii, S-a dovedit c& toate alegerile noastre, de la méncare la i curand parteneri, nu se datoreazi unui liber-arbitru_misterios, ci m re calculeazi probabilitati intr-o fractiune ecunoas- cétorva miliarde de neuroni de secundei, Mult Kiudata ,.intuitie omeneasc&” este in realitate , tere de tipare”®. Soferii, bancherii si avocagii buni mu au intuitii magice legate de trafic, de investitii sau de negocieri ~ mai curind, identifi tiparele recurente, observ si incearcai si evite pietonii neatenti, debitorii inepti’ si eserocii mincinosi. De asemenca, s-a dovedit ci algoritmii biochimici ai creierului uman nu sunt cAtusi de putin perfecti. Acestia se ind bazeazi pe euristic’, scurtaturi si circuite inyechite adaptate mai cu ta savana africangi deca la jungla urban. Nu ¢ de mirare cd pana si soferi bancherii si avocatii buni mai fac uneori greseli stupide Asta inseamna cX 1A fi poate intrece pe oameni chiar gi in privinta sarcinilor care necesiti, chipurile, ,intuitie”. Dac credeti c& 1A trebuie 4 concureze cu sufletul omenesc in termeni de intuitii mistiee, pare imposibil. Dar, da6X/TAV chiar trébuie si concureze cu rejelele neurale la calculul probabilitatilor si identificarea tiparetor, pare mult mai putin descurajator TA poate indeplini mai bine indeosebi sarcinile care necesiti intuiti despre alte persoane. in numeroase domenii de activitate - cum ar fiu PROVOCAREA TEHNOLOGICK conducerea unui vehicul pe o strada plind de pictoni, acordarea unor imprumuturi solicitate de necunoscuti si negocierea unei tranzactii ~ & ele altor persoane. Copilul nd. A se fac nevazut’? Avocatul acela va da curs amenin- acealma ? Atat timp cat s-a crezut ci asemenea nevoie si apreciezi corect emotiile si dorin tagneasca pe carosabil?” Birbatul la costum are de acela e pe cale si simi ia banii si Lirilor sau merge doar la al, un lucru parea emotii si dorinfe erau generate de un spirit imat evident: computerele nu aveau si fie niciodati capabile si inlocuiased soferii, bancherii $i avocatii umani. Cici cum poate un computer sa inte- spiritul uman creat de divinitate? Totusi, dacd aceste emotii’ $i sunt it algoritmi biochimici, nu exist esti algo- leaga ‘un motiv pentru care computerele sii nu poatt descifra a ritmi — si fac acest lucru mult mai bine decat orice Homo sapiens Un sofer care anticipa intentiile unui pieton, un bancher care evalueazi credibilitatea unui potential debitor si un avocat care analizeazit atmosters de la masa negocierilor nu se bazeaz pe vrajitorie. Mai curdnd, fara ca ei si stie, creierele lor identifica tiparele biochimice analizand expresiile ‘rile mainilor si chiar mirosurile corpo- faciale, tonalititile vocilor, mis: rale, O TA dotat& cu senzorii potriviti ar putea face toate astea cu mult mai mult acuratete si precizie decat un om. ‘Asadar, amenintarea pierderii locurilor de munci nu este generat’ doar a tehnologiei infor de dezvoltarea tehnologiei informatiei, ci de confluent matiei cu biotehnologia. Drumul de la RMN-u! functional la piata muncii este lung si intortocheat, dar tot poate fi parcurs in céteva decenii. Ceea ald si cerebel ast ce descopera astizi specialistii in neurostiinte despre amig ar putea permite computerelor si intreac& performanjele psihiatrilor si bodyguarzilor umani in 2050. a oamenilor si si-i intreact {n privinta abilitatilor pant acum tipic umane. E: ca diferenta dintre o IA si un ad. Dou’ abilitati TA nu este doar gata s& patrunda in mint bucurd de asemenea de abilitati specific nonumane, care fa ‘muncitor uman si fie mai curdnd de tip decat doar de nonumane deosebit de importante pe care le define IA sunt acelea de a se conecta si updata Dat fiind faptul c& oamenii sunt indivizi, este dificil si-i conectez unul cu altul si s& te asiguri c& sunt toti updatati. In schimb, computerelefea unor factii - € Copitul be gind amenin: {semenea iru prea locuiasca Pst inje- trot si fu exis biti algo ns Walueazai limosfera 1, fara ca bpresile le corpo eu mult frat doar fiei infor fa muneii hii. Ceea ficerebel fatrilor si Fintreaca Asemenca JA si un Habilivay Plea de a bonectezi pputerele MUNCA nu sunt indivizi si e usor si le integrezi intr-o singurd retea flexibili, Prin urmare, nu ne confruntim cu inlocuirea a milioane de muncitori umani individuali de catre milioane de roboti si computere individuale. Mai curind, anumiti indivizi vor fi, cel mai probabil, inlocuiti de o retea integrati. Asadar, cnd vine vorba de automatizare, este gresit sa compa- rim abilitigile unui singur sofer uman cu cele ale unei singure masini autonome sau pe cele ale unui singur medic uman cu ale unui singur doc- tor IA. Ar trebui sa comparim mai degraba abilititile mai multor indivizi umani cu abilitatile unei retele integrate. De exemplu, multi soferi nu sunt la curent cu toate regulile de circulatie care se schimbi si deseori le incaled. in plus, dat fiind ca fiecare vehicul este 0 entitate autonoma, atunci cind dowd vehicule se apropie de aceeasi intersectie in acelasi timp, e posibil ca goferii si-si comunice gresit inten- {iile si si se tamponeze. in schimb, toate masinile autonome pot fi conec: tate una cu alta, Cand douk asemenea vehicule se apropie de aceeasi intersectie, ele nu sunt dous entititi cu adevarat separate ~ fac parte dintr-un singur algoritm. Riscul ca acestea sX comunice gresit intre ele si si se ciocneasca este prin urmare mult mai mic, Jar daca Ministerul Transporturilor decide si schimbe vreo regult de circulatie, toate vehieu- Iele autonome pot fi updatate usor exact in acelasi timp si, dact nu exist nici o eroare in program, toate vor respecta intocmai noile reguli’ in mod asemanator, daca Organizatia Mondiali a Sanauiii identifica © noua boala sau daca un laborator produce un medicament nou, este aproape imposibil si updatezi toti doctorii umani din lume in legitur’ cu aceste progrese. in schimb, chiar daca ai zece miliarde de doctori LA in lume ~ si fiecare dintre ei monitorizeaza starea de sindtate a unei singure fiinfe umane ~, tot poti si-i updatezi pe toti intr-o fractiune de secunda, estia igi pot transmite unul altuia feedback cu privire la noua boaki sau la nou! medicament. Aceste potentiale avantaje ale capacititii de a se conecta si updata sunt atat de mari, incat cel putin in unele domenii de activitate ar putea fi mai indicat ca tof’ oamenii si fie inlocuiti cu computere, chiar daca, individual, unii oameni se descured mai bine decat maginile. Ai putea obiecta ca, inlocuind indivizii umani cu o retea de computere, vom pierde avantajele individualititii. De exemplu, daca un doctor uman36 PROVOCAREA TEHNOLOGICA ia 0 decizie gresita, nu ucide tofi pacientii din lume si nu blocheazi dezvoltarea tuturor medicamentelor noi. in schimb, dac& toti medicii sunt de fapt un singur sistem, iar acel sistem face o gregeald, rezultatele ar putea fi catastrofale, La drept vorbind insa, un sistem computerizat integrat poate a pierde beneficiile individualitatii maximiza avantajele conectivitatii fara Poti si rulezi multi algoritmi alternativi pe aceeasi retea, astfel incat o pacienta dintr-un sat izolat din jungli si poat& accesa prin intermediul ci IA smartphone-ului ei nu doar un doctor competent, ci o suti de medi diferiti, a cAror performanta relativ este comparati in mod constant Nu-ti place ce ti-a spus doctorul IBM? Nici o problema. Chiar daca esti izolat undeva pe versantii masivului Kilimanjaro, poyi contacta cu usurint medicul Baidu pentru inca o parere Beneficiile pentru societatea umana vor fi, cel mai probabil, uriase servicii medicale mult mai bune si mai ieftine Doctorii IA ar putea of pentru miliarde de oameni, indeosebi pentru cei care nu beneficiaz’ acum a. Gratic algoritmilor de invatare si senzorilor biometrici, deloc de asa ce un (iran sarae dintr-o far subdezvoltata ar putea ajun; servicii medicale mult mai bune prin intermediul smartphone-ului su e si se bucure de persoanii din lume in cel mai avansat decat are parte astizi cea mai bo spital urban® in mod asemanitor, vehiculele autonome ar putea si le ofere oamenilor servicii mult mai bune de transport si, mai ales, si reduc mortalitatea cauzati de accidentele de circulatie. in prezent, aproape 1,25 milioane eeidente de circulatie (de doud ori mai de oameni sunt ucisi anual in multi decat victimele rizboaielor, crimelor si terorismului laolalta)*. Peste 90% dintre aceste accidente sunt cauzate de erori eat se poate de umane cineva care conduce dupa ce a consumat alcool, cineva care scrie un mesaj pe telefon in timp ce conduce, cineva care adoarme la volan, cineva care 74 cu ochii deschisi in loc sa fie atent la drum. Administratia Natio: guranta Traficului Rutier din Statele Unite a estimat in 2012 pe fondul consumului nalii pentru S c& 31% dintre accidentele fatale din SUA au avut | de alcool, 30% pe fondul vitezei excesive, iar 21% pe fondul neatentiei soferilor’, Vehiculele autonome nu vor face niciodatd nici unul dit aceste lucruri, Desi au si ele problemele si limitirile lor, iar ur ii umani cu computere, dente sunt inevitabile, daca am inlocui toti sofelume si nu blochea: |, daca toti medicii sunt ld, rezultatele ar putea Puterizat integrat poate Pficiile individualivagii i retea, astfel incat o a prin intermediul Gio sutd de medici 1A fati in mod constant. blema. Chiar dact esti dticontacta cu usuringa mai probabil, ur fai bune si mai ieftine fe nu beneficiaza acum senzorilor biometrici ljunge si se bucure de | smartphone-ului sau Lime fn cel mai avansat si le ofere oamenilor fi reducd mortalitatea Proape 1,25 milioane tie (de doua ori mai Mnului laolalta)®. Peste Ise poate de umane {yacare scrie un mesaj la volan, cineva care Administratia Natio. {nite a estimat in 2012 [Pe fondul consumului | pe fondul neatentiet jati nici unul dintre Je lor, iar uncle acci- mani cu computere, am reduce, potrivit estimarilor, numarul mortilor si ranitilor in accidente rutiere cu cirea 90 Altfel spus, adoptarea vehiculelor autonome ar putea salva un milion de vieti omenesti in fiecare an Tata de ce ar fi nebunie curata si blocim automatizarea in domenii precum transporturile si serviciile medicale doar pentru a proteja locurile de mune ale oamenilor. La urma urmei, ar trebui si protejaim in definitiv ‘oamenii ~ nu slujbele. Soferii si medicii disponibilizati vor trebui si-si giiseasca pur si simplu altceva de ficut Mozartul din masina Cel putin pe termen scurt, ¢ putin probabil ca IA si robotica s& elimine complet industrii intregi ‘intr-o gama restrdinsi de activititi de rutina vor fi automatizate, ‘ya fi mult mai dificil de inlocuit oamenii eu masini in cazul slujbelor care implica mai rrutind si care reclama utilizarea simultand a unei game variate de abilit&ti si capacitatea de a face fat unor scenarii neprevaizute. S& luim exemplul serviciilor medicale, Multi doctori se concentreaz’i aproape in exclusivitate asupra procestirii informatiilor: preiau datele medicale, le analizeaza si stabilesc un diagnostic. in schimb, asistentele au nevoie si de abilititi motorii si emotionale dezvoltate ca si faci o injectie dureroasa si inlocuiasca un bandaj sau si stipdneasc un pacient violent. Tati de ce vom avea probabil un medic de familie IA pe smartphone cu cAteva decenii inainte si avem o asistenti-robot de incredere®. Industria ingrijirii de tineri si de varstnici - va rimane omului ~ ce are griji de cei bolnavi probabil multa vreme un bastion uman, Ba chiar, pe masurai ce oamenii vor trai mai mult si vor avea mai putini copii, ingrijirea batranilor va fi proba bil unul dintre sectoarele pie{ei umane a muncii cu cea mai rapida crestere. i/ereativtatea pune probleme deosebit de dificile automatizarii, Nu mai avem nevoie de oameni care si ne vanda Pe langa industria ingrijirii, muzica ~ o putem descirca direct din magazinul iTun intaretii si DJ-ii sunt ined di pe creativitatea lor nu doar es -, dar compozi- torii, muzicienii, am si oase. Ne ba carn: a si product muzica noud-nout’, ci si ca s4 aleaga dintr-o gama uluitoare de posibilitati disponibile8 PROVOCAREA TEHNOLOGICA Cu toate acestea, pe termen lung, nici o slujba nu va fi pe deplin fer de automatizare. Pani si artistii ar trebui avertizati. In lumea moderr arta este asociati de regula cu emotiile umane. Avem tendinta si crede ca artistii canalizeaza forte psihice interioare si c& scopul artei este de de a ne conecta cu emojiile noastre sau de a ne inspira un nou sentimet Prin urmare, atunci cand evaluim arta, avem tendinta s& 0 apreciem functie de impactul ei emotional asupra publicului. Totusi, dacd arta e: definita de emotiile umane, ce s-ar putea intimpla odat& ce algoritn externi vor fi capabili si infeleaga si si manipuleze emotiile umane n bine decit Shakespeare, Frida Kahlo sau Beyoncé? Laurma urmei, emotiile nu sunt un fenomen mistic — ele sunt rezulta unui proces biochimic. De aceea, in viitorul nu foarte indepirtat algoritm de invatare automat ar putea si analizeze datele biometr! obtinute prin intermediul senzorilor de pe corpul dumneavoastra si ¢ interiorul acestuia, si va stabileasca tipul de personalitate si dispoziti schimbatoare si si calculeze impactul emotional pe care un anumit céntec chiar si o anumiti tonalitate ~ il va avea probabil asupra dumneavoastra Dintre toate formele artistice, muzica este probabil cea mai susceptib la analiza Big Data, fiindea atat inputurile, cat si outputurile se pretee la reprezenttiri matematice precise. Inputurile sunt modelele matemat ale undelor sonore, iar outputurile sunt tiparele electrochimice ale fi tunilor neurale. in cdteva decenii, un algoritm care analizeaza milioa de experiente muzicale ar putea invaja si prezicl felul in care anum inputuri genereaz anumite outputuri" Sa presupunem ca tocmai v-ati certat urdt de tot cu iubitul. Algo mul responsabil de sistemul dumneavoastra audio va va discerne imed framantarile emotionale interioare si, pe baza a ceea ce stie despre du neavoastri si despre psihologia omului in general, va alege cdntece per: nalizate, care s& rezoneze cu tristefea pe care o simiti si sa va oglindea suferinja, Poate cX aceste cAntece nu funetioneaza si in cazul altor p. soane, dar sunt perfecte pentru tipul dumneavoastra de personalitate. Du ce va ajutt si ajun; {ila ridacinile supararii, algoritmul va alege singu cntec din lume care are sanse si va inveseleascd ~ poate pentru ca st constientul dumneavoastra il asociazi cu o amintire fericité din copitabplin ferita modern’, ‘i credem ieste doar Sentiment preciem in arta este algoritmii Imane mai {rezultatul pirat, un biometrice bird si din lispoztile itcimtec boastra” Isceptibit & preteaza fatematice fe ale fur { mitioane F anumite Algorit- le imediat spre dum- fee perso- flindeasca Altor per: ate. Dup’ }singurul u cd sub- ccopilirie MUNCA 9 de care nici macar nu sunteti constient, Nici un DJ um: n nu ar putea spera vreodata si egaleze abilivitile unei asemenea inteligente artificiale. Ali putea obiecta cX IA ar elimina astfel descoperirile intamplitoare ar inchide intr-un cocon muzical ingust, creat de preferintele si aversiunile noastre anterioare. Cum riméne cu explorarea unor noi gusturi si stiluri muzicale? Nici o problem’. Ai putea ajusta cu usuring’ a ritmul, astfel incat si fact 5% dintre alegerile sale complet arbitrar, oferindu-va pe neasteptate o indon nregistrare cu un ansamblu traditional zian, 0 oper de Rossini sau cel mai recent hit K-pop. Cu timpul, monitorizandu-va reactiile, IA ar putea chiar si stabileasc nivelul ideal de arbitrar care va optimiza explorarea fara s& irite, reducéind poate nivelul de serendipitate la 3% sau miirindu-1 la 8% O alta obie stabileascd scopul emotional. Dac& tocmai v-ati certat cu iubitul, algo- ie posibila este cH nu e clar cum ar putea algoritmul si-si itmul ar trebui si-si propund sk vi intristeze sau si va inveseleasca? Ar urma orbeste o scar rigid’ a emofiilor ,bune” si a emotiilor rele”? Poate cit exist unele momente in viata cand este bine si fii trist? Fireste, aceeasi Intrebare ar putea fi pusd gi in ceea ce ii priveste pe muzicienii si DJ-ii umani. Totusi, un algoritm, exist numeroase solutii interesante pentru acest puzzle. © optiune este si lagi totul in seama clientului. Va puteti evalua cemotiile oricum doriti, iar algoritmul va da curs dorintelor dumneavoastra Fie c& vreti va plangeti de mila sau s& siriti in sus de fericire, algoritmul va merge supus pe mana dumneavoastra. De fapt, e posibil ca algoritmul si inveje s va identifice doringele fair ca macar s le constientizati pe deplin in schimb, da nu aveti incredere in dumneavoastrd, puteti instrui algo- ritmul si urmeze recomandarea unui di tins psiholog in care aveti incre- dere, Daca pina la urma iubitul va parasest . algoritmul v-ar putea ajuta si parcurgeti cele cinci etape oficiale ale suferinjei, mai intai negand cele intamplate cu ajutorul piesei lui Bobby McFerrin Don’t Worry, Be Happy” ‘poi stérnindu-va furia cu Alanis Morissette, , You Oughta Know”, i curajan- du-va sii negociati cu cdntecul Iui Jacques Brel ,Ne me quitte pas” si melo- dia lui Paul Young ,Come Back and Stay”, aruncéndu-va in ghearele depresiei cu Adele, ,Someone Like You” si Hello”, si ajutandu-va in cele din urm Will Survive” acceptati situayia cu piesa Gloriei Gaynorcu insesi eferinjelor Intec altfel far nivelul bnervanta re be intregi e pian. Pe % melodii bniversul € antistice burprinzat va incepe bavoastr, fie indivi- Heare ia bint: chiar fe nimeni 4B, fiindca ror. Cum nu o mai ta fi mai Folosind bri, algo- bdued un $ de dans bipulezi), bureze cu inelege- uuman, Pinde de Iscultito jometrici A fine de ceva mai profund decat emofiile umane si ar trebui si exprime un adeva situat dincolo de vibratile noastre biochimice, atunci e posibil ca algorit- mii biometrici s4 nu devina artisti foarte buni. Dar in a afl si majoritatea oamenilor. Ca si patrunda pe piafa artisticd si st inlocuiascd numerosi compozitori si interpreti umani, algoritmii nu vor fi nevoiti s4 inceap’ prin a-I depasi imediat pe Ceaikovski. Ar fi de ajuns performanjele lui Britney Sp Slujbe noi? Pierderea multor slujbe traditionale din toate domeniile, de la arti la serviciile medicale, va fi compensata partial de crearea unor noi locuri de munca umane, Medi¢ii generalisti axati pe diagnosticarea bolilor cunos: cute si administrarea unor tratamente familiare vor fi probabil inlocuiti cu doctori IA. Dar tocmai din aceasti cauzi vor fi mult mai multi bani pentru a-i pliti pe doctorii_umani_si pe asistentii. de laborator sa faci cercetari revolujionare si si elaboreze proceduri chirurgicale sau si creeze medicamente noi IA ar putea contribui si altfel la crearea unor noi slujbe pentru oameni. InlJoe s4 concurezé cu TA, oamenii ar putea si se concentreze asupra intre- linerii si exploatirii inteligentei artificiale. De exemplu, inlocuirea pilo- tilor umani cu drone a eliminat anumite slujbe, dar a creat numeroase oportunitati noi in mentenangi, controlul de la distant’, analiza datelor si Securitatea cibernetica. Forjele armate ale Statelor Unite au nevoie de treizeci de oameni ca si opereze toate dronele Predator sau Reaper fir pilot care survoleaz’ Siria, iar de analiza informatiilor astfel culese se ocupa cel putin optzeci de persoane. in 2015 Aviatia Statelor Unite nu dispunea de suficienti oameni calificati care si ocupe toate aceste posturi, confruntindu-se astfel in mod ironic cu o eriz’ in operarea aparatelor sale de zbor fra operatori la bord" Asa stind lucrurile, piata muncii din 2050 ar putea fi caracterizati mai curind de cooperarea dintre om si IA decat de concurenta lor. in domenii diverse, de la aplicarea legii la serviciile bancare, echipele alca- tuite din oameni si IA i-ar putea intrece atit pe oameni, cat si computerele. Dupai ce pro amul de sah Deep Blue produs de IBM I-a invins pe Garry¢ sah. Mai curdnd Kasparov in 1997, Oamenii nu au incetat si mai ji gratic instructorilor IA, maestrii umani ai sahului au devenit mai buni ca oricand si, cel putin pentru o vreme, echipele om-IA cunoscute drept centauri” au inregistrat performante mai bune la sah decat oamenii si computerele. in mod aseminator, IA ar p tivi, bancheri si soldati din istorie Problema cu toate aceste slujbe noi este ins cd vor necesita probabil niveluri ridicate de competenta si, prin urmare, nu vor rezolva problemele somerilor necalificaji. Crearea unor noi slujbe pentru oameni s-ar putea dovedi mai usor de ficut decat recalificarea oamenilor in vederea ocupatii acestor locuri de munca. in cazul valurilor anterioare de automatizare. ‘oamenii puteau trece de obicei de 1a o slujbi de rutin’, de calificare redusa Iaalta. in 1920 un muncitor rimas somer la o ferma din cauza mecanizarii agriculturii isi putea gsi un loc de munca intr-o fabric producitoare de a pregati cei mai buni detec- tractoare. in 1980 un muncitor concediat dintr-o fabric’ putea si se ‘angajeze casier la un supermarket. Asemenea schimbari ocupationale erau fezabile, fiindck trecerea de la fermi la fabric’ si de la fabri market necesita doar o recalificare limitat’. Dar in 2050 un casier sau un textilist care isi va pierde locul de munca la super- in favoarea unui robot nu_va putea incepe si munceasc’ in calitate de cercetitor in domeniul cancerului, ca operator’ de arona adrul unei-echipe bancare om-IA. Nu va avea abilititile necesare. in Primul Rizboi Mondial si inearce mitralierele si si moar cu miile. Abiligile lor individuale contau prea putin. Astizi, in ciuda numérului insuficient de operatori de ‘au in a logic s& trimiti milioane de recrusi fra experienga drone si pe locurile vacante persoane concediate de Ws de date, Aviatia Statelor Unite nu este dispusi si aduct mart, Nu v-ar pkicea un recrut fra experienté si confunde o nunti afgh a an cu o conferinta taliband de nivel inalt Prin urmare, in ciuda aparitiei unui numar mare de slujbe noi pentru oameni, am putea asista la aparitia unei noi clase inutile”. Am»putea chiar s& avem parte de ce © mai riu din ambele lumi, confruntandu-ne simultan cu 0 rata sporité a somajului si cu insuficienta fortei de calificate. Multi oameni ar putea impartasi nu soarta vizitiilor din s al X1X-lea ~ care au devenit goferi de taxi -, cia cailor din secolul al XIX-lea, munca colul care au fost scosi pand la urma cu totul de pe piata muncii"’.b. Mai curand, ‘nit mai buni ca lunoscute drept beat. oamenii si nai buni detec- feesita probabil bIva problemele heni s-ar putea bderea ocuparii } automatizare, llificare reduss. Yaa mecanizarii Foducatoare de Hi putea si se Opationale erau bricd ta super locul de munca in calitate de sau in cadrul fre. in Primul enti lor individuate fe operatori de lind exper pusd si aduct V-ar plicea ca bo conferina jbe noi pentru le”. ‘Amputea fifruntandu-ne Mei de mune for din secotul flulal XIX-tea, i MUNCA % in plus, nici una dintre slujbele rimase pentru oameni nu va fi ferita vreodati de ameninjarea automatizirii viitoare, deoarece invatarea auto- si robotica se vor imbunatai in continuare. Un casier de la Walmart mas somer, in varstd de patruzeci de ani, ce reuseste, gratie unor eforturi supraomenesti, sd se reinventeze ca pilot de drond ar putea fi nevoit sa se reinventeze din nou zece ani mai tarziu, deoarece pana atunci si ope rarea dronelor ar putea fi automatizati. Aceast’ yolatilitate’ vai face de asemenea mai dificild organizarea sindicatelor sau garantarea drepturilor muneitorilor. Chiar si in zilele noastre, multe slujbe noi din economiile avansate implici munca temporara neprotejat, de tip freelance si angaja- mente individuale'®, Cum sindicalizezi 0 profesie care prolifereaza si dispare in decurs de un deceniu? in mod asemanator, echipele-centaur om-computer ar putea fi caracte- rizate printr-o competitie constanta intre oameni si computere, in loc s& iat pe viatdi. Echipele alcatuite exclusiv din oameni ~ eum Sherlock Holmes si Dr. Watson ~ isi creeazi de regutd ierarhii dezyolte un partent si rutine permanente ce rezisti decenii la rand. Dar un detectiv uman care face echipa cu sistemul informatic Watson produs de IBM (care a devenit celebru dupa ce a castigat emisiunea-concurs televizata Jeopardy ! din Statele Unite in 2011) va constata cf fiecare rutin’ este o invitatie la dezordine, iar fiecare ierarhie, 0 invitatie la revolutie. Partenerul de ieri ar putea deveni seful de maine si toate protocoalele si manualele vor trebui si fie rescrise in fiecare an” O privire mai atenta asupr se indreapti lucrurile pe termen lung. Este adeviirat c&, vreme de cAtiva computer lumii sahului ne-ar putea indica incotro ani dup ce Deep Blue I-a invins pe Kasparov, cooperarea om a inflorit in sah, Cu toate acestea, in ultimii ani, computerele au ajuns i joace atat de bine sah, incat colaboratorii lor umani si-au pierdut valoa- rea, iar in curdnd e posibil si devind cu totul irelevanti decembrie 2017 a fost un moment de rascruce, nu pentru cd un computer a invins un om Ia sah - asta e deja de domeniul trecutului -, ci pentru c& programul AlphaZero de la Google a invins programul Stock fish 8. Stockfish 8 era campionul informatic mondial la sah in 2016. Avea acces la experienja acumulati de oameni de-a lungul secolelor in dome- niul sahului, precum si la experienta de zeci de ani a computerelor, Era ccapabil si calculeze 70 de milioane de muti de sah pe secunds. in schimb,“ PROVOCAREA TEHNOLOGICA AlphaZero efectua doar 80.000 de astfel de calcule pe secunda, iar crea. umani nu |-au inviijat niciodata vreo strategie in sah ~ nici ma torii sé . deschiderile standard. fii AlphaZeto folosea cele mai noi principii de invatare automatii ca s& invete singur sah jucdnd impotriva sa insusi. Cu toate acestea, din cele o suti de partide pe care novicele AlphaZero le-a sia remizat in 72 jucat impotriva lui Stockfish, AlphaZero a cfstigat “Nua pietdut nici micar o dati. Dat fiind e& AlphaZero nu a invatat nimic de la nici un om, multe dintre mutirile si strategiile sale céstigdtoare e-au_pirut-neconventionale oamenil6r. Ele ar putea fi considerate crea~ tive, dac& nu de-a dreptul geniale. Puteti ghici de cat timp a avut nevoie AlphaZero ca si invete sah de la zero, u partida cu Stockfish si si-si dezvolte instinctele geniale? (Delpatru Ofe, Nu e o greseala. Secole la rand, sahul a fost considerat una dintre cele mai impresionante realizari ale inteligentei umane. AlphaZero a evoluat de la ignorant desavarsitai la maiestrie crea- tiv in patru ore, fara ajutorul vreunui instructor uman'®. AlphaZero nu este singurul software inzestrat cu imaginatie. Nume roase programe ii intrec acum in mod curent pe jucatorii umani de sah nu doar in ceea ce priveste calculele brute, ci chiar si la capitolul ,crea- tivitate”, in turneele de sah rezervate oamenilor, arbitrii sunt mereu cu i triseze apel’ind pe ascuns la ajutorul ile de a-i prinde pe cei care triseazi e dau dovada jucitorii ochii pe jucitorii care incearca computerelor. U este monitorizarea nivelului de originalitate de ca ia dintre modalita Daci fac o mutare deosebit de creativa, arbitrii presupun adesea ci € imposibil ca aceasta si fie 0 mutare conceputd de un om ~ trebuie si fie mutarea unui computer. Cel putin in sah, creativitatea este deja mai curand sahul este indicatorul nostru timpuriu cu privire la un potential pericol, canarul din mina de cérbuni, suntem avertizati cum se cuvine c& acest canar e pe moarte. Ceea ce se intimpla astizi cu echipele om-IA din sah s-ar putea marca inregistrata a computerelor decat a camenilor! Asadar, di intampla mai tarziu si cu echipele om-IA din sfera aplicarii legii, a medicinei si a sistemului bancar” Prin urmare, crearea unor noi locuri de mune si reconversia profesio- nal a oamenilor in vederea ocuparii lor nu vor constitui un efort singular. K se va stabiliza pur si simplu, dobandind un nou echilibru, Mai curdnd wolutia IA nu va fi un eveniment de riscruce unic dupa care piata muncii| iar crea fii maar incipii de hsusi. Cu ero zat in 72 {tat nimic fHigatoare fate crea- te sah de dezvolte hd, sahul (eiigen, trie crea- }. Nume- Bi de sah bil crea here [ajutorul | trigeaza fucttori ‘sea cle bie si fie bicurand {ea sahul } canarul {nar e pe profesio. Singular. Amuncii curind, MuNcA “ va fi un val perturbari din ce in ce mai mari. Astizi putini angajati se °. fn 2050, nu numai ideea unei asteapti si aib’ acceasi slujba toata viata _slujbe pe viata", ci si cea a unei ,profesii pe viata” ar putea piirea ante- diluviene. a recali Chiar dacd am putea s inventim in permanent slujbe noi gi ficam fora de munca, ne-am putea intreba daca omul de rand va avea rezistenta emotional’ necesard pentru o via, marcatt de asemenea trans- formari fara sfarsit. Schimbarea este intotdeauna stresanti, iar lumea agitat& de la inceputul secolului XXI a generat o epidemie global de stres”', Pe misuri ce volatilitatea pie(ei muneii sia carierelor individuale ar creste, ar fi oamenii in stare si-i faca fai? Probabil ci am avea nevoie de tehnici mult mai eficiente de diminuare a stresului ~ de la medicamente si neurofeedback la meditatie ~, care sii impiedice mintea sapiens si cla cheze. Pana in 2050 e posibil si apara o clas ,inutila”, nu numai din cauza lipsei absolute a locurilor de munca sau a educatiei relevante, ci si din cauza tonusului mental insuficient Fireste, mare parte din aceste lucruri sunt pure speculatii. Ea momen- tul in care scriu ~ inceputul anului 2018 -, aiitoniatizarea/a perturbat nume= roase industrii, dar nu a produs un somaj masiv. De fapt, in multe (ari, printre care si Statele Unite, somajul se afla la un minim istoric.!Nimeni nu poate sti sigur'ce fel de impact vor avea invatarea automat si automa. tizarea asupra diferitelor profesii in viitor si este extrem de dificil de cstimat cronologia transformarilor relevante, mai ales pentru c& ele depind side deciziile politice si traditiile culturale, nu doar de progresele pur tehno |. chiar si dupa ce vehiculele autonome se vor dovedi a fi mai logice. Astfe sigure si mai ieftine deat sofe i umani, € posibil ca politicienii si consu- mi orii si blocheze totusi schimbarea ani la rand, daci nu chiar decenii Totusi, nu ne putem mite SX ne complicem, E periculos s4 pornim pur si simplu de 1a premisa c& vor apirea suficiente slujbe noi pentru a compensa eventualele pierderi. Faptul c& acest lucru s-a intamplat in tim pul valurilor anterioare de automatizare nu este cétusi de putin o garantie cd se va intémpla din nou, in conditiile cat se poate de diferite ale secolu- lui XI. Potentialele perturbiri sociale si politice sunt atat de alarmante. incét, chiar dac& probabilitatea somajului sistemic in masa este redusd, bui si o lutim foarte in serios.46 PROVOCAREA TEHNOLOGICA in secolul al XIX-lea, revolutia industrial a creat noi condisii si pro- frora nici unul dintre modelele sociale, economice si politice bleme, existente nu le-a putut face fata. Feudalismul, monarhismul si religiile traditionale nu erau adaptate sa gestioneze metropole industriale, milioane de muncitori dezradacinati sau natura mereu schimbatoare a economiei modele complet moderne. Prin urmare, omenirea a fost silita si creeze noi - democratii liberate, dictaturi comuniste si regimuri fasciste ~ si a woie de mai bine de un secol de razboaie si revolutii cumplite ca grdul de neghind si si implementeze avut 1 si testeze aceste modele, si separe g cele mai bune solutii. Exploatarea copiilor in mine de cérbune dicken- siene, Primul Rizboi Mondial si Marea Foamete din Ucraina din 1932-1933 re le-a platit au constituit doar 0 mica parte din taxele de scolarizare pe omenirea Provocarea lansati omenirii in secolul XXI de tehnologia informatie’ ult mai mare decat provocarea repre si biotehnologie este fra indoial ventati in perioada anterioar’ de motoarele cu abur, caile ferate si a civilizatiei electricitate. $i, avind in vedere imensa putere distructiv noastre, pur si simply nu ne mai putem permite alte modele esuate easta, modelele izboaie mondiale si revolutii singeroase. De data eguate ar putea provoca rizboaie nucleare, monstruozititi modificate genetic si colapsul total al biosferei. Prin urmare, trebuie si ne descurcim mai bine decit am faicut-o atunci cand ne-am confruntat cu revolutia industrial De la exploatare la irelevanta em ca Potentialele solutii se incadreaza in trei mari categorii : ce sa f sa impiedicim pierderea locurilor de munca ; ce si facem ca s& creim sufi ciente slujbe noi; sice s& facem dacd, in ciuda tuturor eforturilor noastre, locurile de munc& pierdute depagese cu mult slujbele nou-create, Prevenirea in ansamblu a pierderii locurilor de munca este o strategie nut, deoarece ar insemna si re- neatractiva si probabil imposibil de su: ‘nungém la imensul potential benefic al inteligentei artifi ale si al roboticii Cu toate acestea, guvernele ar putea decide sa incetineasci cu bund stiintaonditii si pro hice si politice nul si religiile triale, mitioane fe a economiei Aodcle complet | fasciste ~ si a Iii cumplite ca Limplementeze Erbune dicken: tain 1932-1933 care le-a platit gia informatie dvocarea repre. eile ferate si a civilizatiei odele esuate Asta, modelele iti modificate ine descun n at cu revolutia ce si facem ca A sicretim sufi- lurilor noastre, bereate. este o strategie finsemna sa re bsial roboticii, cu bund stiinta MUNCA riumul automatizarii, ca si reduc socurile provocate si sé cstige timp pentru rectificari. Tehnologia nu este niciodata determinista, iar faptul cf uin lucru poate fi Ricut nu inseamnii ci el trebuie si fie ficut. Normele Wernamentale pot si blocheze cu succes noile tehnologii, chiar dact ele sunt viabile din punct de vedere comercial si profitabile din punct de ia necesard vedere economic, De exemplu, avem de zeci de ani tehnol edrii unei piete de organe umane, cu ,,ferme de corpuri” umane in tarile subdezvoltate, si 0 cerere aproape imposibil de satisficut din partea cumpiritorilor bogati si disperati. Asemenea ferme de corpuri umane ar putea valora si sute de miliarde de dolari. Cu toate acestea, legile au blocat comertul liber cu parti ale corpului uman si, cu toate ca existé 0 piagé neagra pentru organe, ea este mult mai mica si mai limitata decat ne-am fi putut astepta” Diminuarea ritmului schimbarii ne-ar putea oferi timpul necesar pentru a crea suficiente slujbe noi incat si suplinim majoritatea pierderilor. Totusi, dupa cum remaream mai devreme, antreprenoriatul economic va trebui s& fie insogit de o revolujie in educatie si psihologie. Presupundnd cA slujbele noi nu vor fi simple sinecuri guvernamentale, ele vor necesita probabil niveluri ridicate de ex fi se imbunatateascd, angajatii umani vor trebui sd randuri abilititi noi si si-si schimbe profesia, Guvernele vor trebui si tiza si, pe masura ce 1A contin si insuseasca in repetate intervina, atat prin subventionarea unui sector al educatiei pe tot parcursul ea unei plase de siguranta pentru inevitabile! tranzitie. Dac unui fost pilot de drone in varsti de 40 de vietii, cat si prin gar perioade d si se reinventeze ca designer de lumi virtuale, statului ca si-gi ani ii trebuie trei ani c: e posibil sii aiba nevoie de foarte mult sprijin din parte: poata intretine familia in aceast perioada. (Acest tip de sistem este testat in prezent in Scandinavia, unde guvernele respect’ mottoul ,Protejati muneitorii, nu slujbele”.) Totusi, chiar daca vuvernele ofer un sprijin consistent, nu este catusi de putin clar dac’ miliarde de oameni ar putea si se reinventeze in repetate randuri fara si-si piarda echilibrul mental. Prin urmare, daca, in ciuda tuturor eforturilor noastre, un numér semnificativ de oameni ar fi eliminati de pe piata muncii, am fi nevoiti si explorim noi modele de societiti post-munea, economii post-munca si politici post-munea. Primul pas este“8 PROVOCAREA TEHNOLOGICA sii recunoastem in mod deschis cd modelele sociale, economice si politice pe care le-am mostenit din trecut nu sunt adecvate pentru abordarea unei asemenea provocari { luiim exemplul comunismului. Dat fiind cH automatizarea amenint& sii zgudui e sistemul capitalist din temelii, am putea presupune ca va reveni la mod& comunismul. Dar comunismul nu a fost creat ca si exploateze acest gen de crizi. Comunismul secolului XX pornea de la premisa cX patura muncitoare e vitald pentru economie, iar ganditorii comunisti au incercat si invete proletariatul si in influenta politic’. Planul politic comunist indemna fa o revolutie a clasei si transforme imensa putere economica muncitoare. Cat de relevante vor fi aceste precepte daci masele isi vor pierde valoarea economic’ si, prin urmare, vor fi nevoite si lupte mai curand impotriva irelevantei decat a exploatirii? Cum pornesti o revolutie a clasei muncitoare fara o clas muncitoare? Unii ar putea sustine ci oamenii nu ar putea deveni nicicand irelevanti din punct de vedere economic, deoarece, chiar daca nu pot concura cu IA pe piata muncii, va fi mereu nevoie de ei in calitate de consumatori Totusi, nu este deloc sigur ca economia viitorului va avea nevoie de noi nici macar in calitate de consumatori. Masinile si computerele ar putea prelua si acest rol. Teoretic, poti avea 0 economie in care o corporatie de exploatare minieri produce si vinde fier unei corporatii de robotica, corporatia de robotic’ produce si vinde roboti corporatiei de exploat minier, care extrage si mai mult fier, folosit pentru a produ roboti si aga mai departe. Aci tind in intreaga galaxie, neavand nevoie decit de roboti si de computere ste COFporatii pot si se dezvolte gi si se ex ele nu au nevoie de oameni nici macar ca si le cumpé produsele. De fapt, computerele si algoritmii incep deja si fie si clienti, nu numai producatori. La bursa de valori, de exemplu, algoritmii devin cei ma im. portanti cumparatori de obligatiuni, actiuni si bunuri. in mod asemanator. in sectorul publicitar, cel mai important client este un algoritm : algoritmul utare Google. Atunci cdnd oamenii creeaza pagini de preferint web, tin cont adese: ele acestui algoritm, si nu de ale vreunei fiinte umane algoritmii nu au cc osebire de consu nstiinta, asa ci, spre de Fireste matorii umani, nu se pot bucura de ceea ce cumpir, iar deciziile lor nute si politice drdarea unei fea ameninta ied va reveni Lexploateze premisa c& wunisti au b economic ugie a clasei Asele isi vor & lupte mai tio revolutie fd iretevanti concura cu bnsumatori foie de noi - be ar putea brporatie de fe robotic’ b exploatare si mai multi si si se ex- tomputere ~ Kdusele fi, mu numai cei mai im- poeminitor, algoritmul beaza pagini fale vreunei fe de consu- iziile lor nu MuNca 4” sunt influentate de senzatii si emotii, Algoritmul folosit de motorul de gust are inghefata. Totusi, algoritmii aleg pe clutare Google nu simt baza calculelor lor interne si a preferingelor prestabilite, iar aceste prefe~ rine ne modeleaza lumea din ce in ce mai mult. Algoritmul motorului de tare Google are gusturi foarte sofisticate atunci cand vine vorba de cl inilor web ale vanzatorilor de inghetata, iar cei mai de succes sif area pag vanzitori de inghejati din lume sunt cei pe plaseazii pe primele locuri - nu cei care produc cea mai gustoasd inghetat oritmul Google ii Stiu asta din proprie experiengi. Atunci cénd public o carte, editorii imi cer s& scriu 0 scurti descriere pe care s& 0 foloseasci online in scop promotional. Dar au un specialist care adapteazi ceea ce scriu eu la pre- ferinfele algoritmului Google. Expertul imi citeste textul si spune: .Nu folosi acest cuvant — foloseste-I mai bine pe sta. Asa vom atrage mai mult atentia algoritmului Google”. Stim ci, daca putem trezi interesul algorit mului, cu oamenii vom merge la sigur. Asadar, dac& oamenii nu vor fi necesari nici ca produciitori, nici in va asigura supravietuirea lor fiziea si bunaista- calitate de consumatori, rea lor psihologica? Nu putem astepta pana céind se va generaliza criza ca unci va fi prea tarziu. Pentru a face incepem s& cautim solutii nomice fir precedent din secolul XX1. fai perturbitrilor tehnologice si creim cat de curdnd noi modele sociale si economice. Aceste trebuie modele ar tr slujbelor, Multe locuri de munc& sunt corvezi neinteresante, care nu Wi casier. Ar trebui si ne ui si fie ghidate de principiul protejrii oamenilor, nu a merit si fie salvate, Nimeni nu viseaza si devin concentriim sa satisfacem nevoile fundamentale ale oamenilor si si le protejim statutul social si respectul de sine Unimodel nou, care atrage tot mai multi atentie, este venitul de baz universal. VBU propune ea guvernele si taxeze miliardarii si corporatiile care controleazi algoritmii si robotii si si foloseasca bani pentru a asigura fiecirei persoane un venit generos care si-i acopere nevoile de bazii. Acest Ps a Jucru fi va proteja pe cei siraci de pierderea locurilor de munca si de dislocare economica, ferindu-i totodati pe cei bogati de furia populist” idee asociat’ propune lirgirea sferei activitatilor umane care sunt considerate ,slujbe”. in prezent, miliarde de pirinti isi crese copiii, vecinii au grié unul de altul, iar ceta(enii organizeaz’ comunitai, Prd ea yreuna5 PROVOCAREA TEHNOLOGICA dintre aceste activitdti importante sa fie recunoscutd ca fiind 0 slujba Poate ci in mintea noastri trebuie s4 se producti un declic si sit ne dam 4 indoiali cea mai important si seama ci ingrijirea unui copil este mai provocatoare slujba din lume. Astfel, mu ni Jocurilor de muncé, chiar daca robotii si computerele vor lua locul yom mai confrunta cu 0 ori tuturor soferilor, bancherilor si avocatilor. intrebarea este, fireste, cine cunoscute? Daca bebelusii ar evalua si ar plati pentru aceste slujbe nou-r de 6 luni nu le vor oferi mamelor lor salarii, probabil ci va trebui s& si Je asume statul. [ar dac& vom vrea ca aceste salarii st acopere toate nevoile de bazi ale unei familii, rezultatul va fi ceva foarte asemainditor cu venitul de baz universal ‘Alternativa ar fi ca guvernele si subventioneze serviciile de baz uni- versale, si nu venitul de baz universal. in loc si le ofere oamenilor bani cu care isi vor cumpira apoi tot ce-si doresc, statul ar putea oferi educatie atuit si asa mai departe. atuit’, servicii gratuite de sanatate, transport De fapt, aceasta este viziune: nist de a porni o revolutie a clasei muncitoare ar putea deveni dep utopicd a comunismului. Desi planul comu- sit, poate ar trebui si ne propunem si indeplinim obiectivul comunist prin alte mijloa Este discutabil dac& ¢ mai bine si le asiguri oamenilor un venit de bazi universal (paradisul capitalist) sau servicii de baz universale (para- disul comunist). Ambele optiuni au at 1 avantaje, ct si inconveniente. Dar, grata problemi este de a defini ce inseamna orice paradis ati alege, ade cu adevarat universal” si ,de baz’ Ce inseamna ,universal"? Atunci céind oamenii vorbese despre Sprijiniil/de"bazaiuniversal ~ fie el sub fetta Venitului, fie a'servieiilor -, se refer de obicei la un sprijin de baza nafional. Pana in prezent, toate initiativele VBU au fost strict nationale sau municipale. In ianuarie 2017, Finlanda a inceput un expe riment de doi ani, asigurandu-le unui numar de 2.000 de finlandezi someri indiferent daca isi g&sesc sau nu de munca. Experi- 560 de euro pe lu mente asemiindtoare se desftisoara si in provincia canadian’ Ontario, ina fiind © slujba leclic si sa me dam mai important gi hai confrunta cu lerele vor lua locul este, fireste, cine P? Daca bebelusii a trebui si si dpere toate nevoile bandtor cu venitul leiile de baz’ uni- oamenilor bani tea oferi educatie asa mai departe. Desi planul comu- fa deveni depasit {ul comunist prin bilor un venit de uuniversale (para- Conyeniente, Dar, {fini ce inseamna universal ~ fie ficei la un sprijin SU au fost strict inceput un expe {nlandezi someri munca. Experi {and Ontario, in MUNCA s (in 2016 Elvetia 4 organizat un referendum cu privire la implementarea unui program ) orasul italian Livorno si in mai multe orase olandez: re a venitului de bazi, dar alegitorii au respins ide« national de asigi Problema cu asemenea proiecte nationale si municipale este ins cA, ssc in Finlanda, automati probabil, ‘principalele victime:ale Ontario, Livorno sau Amsterdam, Globalizarea i-a Picut pe locuitorii unei {ari complet dependenti de piejele altor ari, dar automatizarea.ar putea globali,.cu.con- rile elimina pari insemnate. din aceasta retea. comercial secinte dezastruoase pentru verigile cele mai slabe. din) SeeoluhXx, in curs de dezyoltare lipsite de resurse naturale au progresat economic mai ales din vanzarea mainii de lueru ieftine reprezentate de muncitorii lor necalificati. Astizi, milioane de locuitori ai Bangladeshului isi castigat existenta producand camasi si vanzndu-le clientilor din Statele Unite, in vyreme ce oamenii din Bangalore lucreaza in call centere si se ocup de plingerile clientilor americani®. ‘Totusi, odati cu dezvoltarea inteligentei artificiale, a robotilor si a imprimantelor 3-D, forta de munca ieftind si necalificata ar deveni mult mai putin important, in loc s& confectionezi o cmasi in Dhaka si si 0 expediezi tocmai in Statcle Unite, ai putea si cumperi online codul cmasii de pe Amazon si si o imprimi la New York, Magazinele Zara si Prada din Fifth Avenue ar putea fi inlocuite cu centre de imprimare 3-D in Brooklyn, iar unit oameni ar putea chiar si aibai o imprimanta acasa. in acelasi timp, in loc sa suni la un centru de servicii cu clientii din Bangalore ca sa te plangi de imprimanta ta, ai putea sta de vorbai cu un reprezentant IA in cloudul Google (ale cérui accent si tonalitate a vocii sunt adaptate preferintelor tale), Muneitorii din Dhaka si operatorii din call centerele din Bangalore, rimagi someri, nu au educatia necesard pentru a ince] Si confectioneze cimiisi la moda sau si serie coduri de programare ~ prin urmare, cum vor supravieui? Daci IA si imprimantele 3-D ii vor lisa intr-adevar someri pe locuitorii veniturile ca Sud vor umple acum cuferele catorva giganti tehnologici din California loc ca dézvoltarea economic’ s& amelioreze conditiile pretutindeni pe jungeau inainte in Asia de in din Ban idesh si Bangalore, lob, Shae posibil ca unele centre de inalt& tehnologie, precum Silicon Vall leze noi averi uriase, iar multe tari in curs de dezvoltare si intre in colaps,Desigur, unele economii mergente ~ inclusiv India si Ba putea avansa indeajui de rapid ineat si se alZture echipei c Cu timpul, copiii sau nepotii textilistilor si operatorilor din call centere ar putea deveni inginerii si antreprenorii care vor construi si vor detine sf intre computerele si imprimantele 3-D. Dar 0 asemenea tranzitie ris in criz& de timp. in trecut, forta de mune ieftina, necalificats a repre zentat o punte sigurd peste pripastia ‘onomica global si, chiar dac& o {ari avansa lent, se putea astepta ca la un moment dat st ajung 1a adzipost Progresul rapid era mai putin important decat pasii corecti. Cu toate acestea, acum puntea e gubredi, iar in curand e posibil si cedeze cu totul Cei industrii de inalvt calif are au traversat-o dej avansind de la mand de lucru ieftin’ la re ~ probabil cA vor fi in regul, Dar cei care au rimas in urmi s-ar putea trezi izolati pe partea gresit a haului, fra nici 0 posibilitate de a trece dincolo. (Ce faei/atunei cand nimeni nu are neyoie de muncitorii tai ieftini si necalificati, iar tu nu dispui de resursele ecesare pentru a construi un sistem de educatie bun gi a-i a dobandeasca noi califictri?” Care va fi atunci soarta celor ramasi in urmi? E de presupus ci ale; gatorii americani ar fi de acord ca taxele plitite de Amazon si Gog! pentru a erile lor din Statele Unite si poati fi folosite pentru a le ofe ajutoare sau servicii gratuite minerilor someri din Pennsylvania si soferilor de taxi rimasi fra job la New York, Cu toate acest . ar fi alegitorii americani de acord si ca aceste taxe si fie folosite pentru a-i sprijini pe somerii din locuri calificate de presedintele Trump drept tari de rahat””*? Daca credeti asta, afi putea la fel de bine si credeti cd Mos Criciun si Iepurasul de Pasti vor rezolva problema, Ce inseamna ,de baza"? Sprijinul de baz universal este menit sd satisfaca nevoile fundamentale ale omului, dar nu exist nici 0 definitie acceptati a acestora, Dintr-o perspectiva pur biologica, un sapiens are nevoie de doar 1,500-2.500 de calorii pe zi ca supraviequiasca. Orice est in plus e un lux. Inst, pe lang sia sluj ace ink con lain in 2 Bai alol pro, pan imt trat pe par baz bio cu vet ing ace net mi pre si ar oat tot balBangladesh ~ ar pei in call centere igatoare. {ui si vor detine fie riscd si intre lificara a repre- Si, chiar daca o binge recti. Cu toate Fedeze cu cotul a adipost lucru ieftina ta B. Dar cei care Ba hiului, fara Phime ni nu are Puide resursele Si ai ajuta si de presupus ci lazon si Ge fentru a le oferi Ania si soferilor fr fi alegitorii [ai sprijini pe bride rahat”®*? ffos Craciun si fundamentale ‘Stora. Dintr-o 500-2.500 de Hux. ins, pe MUNCA 3 lang acest prag biologic al siriciei, fiecare culturd din istorie a inclus ie si alte nevoi printre cele ,de baz”. in Europa medievala, accesul la slujbele religioase era considerat mai important decat hrana, deoarece acestea se ingrijeau mai curand de sufletul vesnic decat de trupul efemer in Europa zilelor noastre, educatia si serviciile medicale rezonabile sunt considerate nevoi de baz ale omului, iar unii sustin c& pana si accesul Ja imernet este acum esengial pentru fiecare birbat, femeie si copil. Dac’ , Amazon, Guvernul Mondial Unit va accepta si taxeze Googl Baidu si Tencent pentru a le oferi un ajutor de baz tuturor oamenilor de pe ob ~ att in Dhaka, cat si in Detroit -, ¢ zi"? va intelege el prin ,.de bai De exemplu, ce include educatia de baz: doar citit si scris sau si ntat la vioard? Doar sase ani de scoala primara sau totul programare sic pand la doctorat? $i cum rméne cu sistemul de sSnatate? Dac pana in 2050 progresele din medicina vor face posibil’ incetinirea proceselor de imbatranire si vor mari semnificativ speranta de viatd a omului, noile tratamente le vor fi accesibile tuturor celor zece miliarde de oameni de pe planet sau doar cdtorva miliardari? Daca biotehnologia le va permite pirintilor si-si upgradeze copiii, aceasta va fi considerata 0 nevoie de baz a omului au vom asista la impartirea omenirii in diferite caste biologice, supraoamenii bogati bucurandu-se de abilititi care le vor d cu mult pe cele ale siracilor Homo sapiens? Oricum ati alege si definiti ,nevoile de baz ale omului”, odati ce le veti satisface in mod gratuit pentru tofi, vor fi considerate de Ia sine injelese, iar apoi luptele politice si rivalitatile sociale acerbe se vor concentra asupra articolelor de Iux ~ fie ele masini autonome extravagante, acces la parcuri de realitate virtual’ sau corpuri imbundtatite prin bioing nerie. Cu toate acestea, dacd masele somere nu dispun de active econo: mice, e greu de crezut cd ar putea spera si objind vreodati asemenea ati (managerii Tencent produse de lux. Prin urmare, decalajul dintre bog si actionarii Google) si siraci (care depind de venitul de baz universal) ar putea deveni nu numai mai mare, ci realmente imposibil de eliminat Asadar, chiar da ‘oamenilor siraci 0 educatie si servicii medicale mult mai bune deca alititii glo: in 2050 un sistem de sprijin universal le va oferi astizi, tot e posibil ca acestia si fie extrem de furiosi din pricina in bale si a lipsei de mobilitate social’. Oamenii vor simfi c& sistemul esPROVOCAREA TEHNOLOGICA ‘manipulat in defavoarea lor, c& guvernul ii slujeste doar pe cei superbogati si cd viitorul va fi chiar mai rau pentru ei si pentru copiii lor” ‘Homo sapiens pur si simplu nu este facut si fie satisfacut. Fericirea omului depinde nu atit de conditiile obiective, cat de propriile asteptiri Ins asteptirile tind si se adapteze 1a conditii, inclusiv la conditia altor asteptarile crese si, drept urmare, 1d situagia se imbundtat oameni ¢ posibil ca si in urma unor imbunaiitiri semnificative ale conditiilor si fim la fel de nemultumiti ca inainte. Daca sprijinul de baz universal este ive ale omului de rand in 2050, are le obiec menit si amelioreze condit sanse mari de reusité. Dar, daci este menit si-i fact pe oameni mai i prevind nemultumirea sociald, cel satisficuti subiectiv de soarta lor si mai probabil va esua Ca si-si ating’ cu adevirat obiectivele, la sprijinul de baza universal vor trebui adaugate si anumite preocupari importante, de la sport la rel acum legat de modalitatea aie. Poate cel mai reusit experiment de pa esfiigurat in de a avea 0 Viat& multumitoare intr-o lume post-munci s-a di Israel, Acolo, circa 50% dintre barbatii evrei ultraortodocsi nu lucreazat niciodata. fsi dedied viata studiului sfintelor scripturi si indeplinirii ritua lurilor religioase. Ei si familiile lor nu mor de foame pentru ci, pe de 0 parte, adesea sotiile muncese si, pe de alt& parte, guvernul le ofera aju toare generoase si servicii gratuite, asigurandu-se c’ nu le lipseste strictul necesar, Acesta este sprijinul de baz universal avant la lettre’ Desi sunt siraci si someri, acesti evrei ultraortodocsi raporteazi in sondaj dup sondaj un grad mai ridicat de satisfactie in ceea ce priveste t lucru se viata lor decat orice alt segment al societitii israeliene. Ac datoreaz’ fortei legaturilor lor cu comunitatea, precum si semnificatiei profunde pe care o au pentru ei studierea seripturilor si indeplinirea despre ritualurilor, E posibil ca o cAmaruté plina de evrei care discuti Talmud sa genereze mai multi bucurie, implicare si introspectie decat un atelier textil urias, plin de oameni care muncesc din greu. in sondajele Israelul se situeaz de obicei i globale cu privire la satisfactia in via undeva aproape de varf, gratie, partial, contributici acestor oameni sir si someri™ tribuie Israelienii laici se plang adesea amarnic c& ultraortodoesii nu suficient la prosperitatea societatii si c& trtiesc de pe urma trudei altora, De nu sap sus aju ies se cu de tn in attr pe cei superbogagi Copiii lor”. Satisficut. Fericirea | propriile asteptari biv la conditia altor fc si, drept urmare, ve ale conditiilor si baz universal este le rand in 2050, are Aci pe oameni mai Jumirea sociala, cel Bde baz universal de la sport la reli- gat de modalitatea 63 s-a desfigurat in fodocsi nu lucreaza $i indeplinirii ritua pentru ca, pe de o Nernul le ofera aju: [ule lipseste strictul Hate Hocsi raporteazd in in ceea ce priveste Phe. Acest lucru se tum si semnificatic flor si indeplinire bare discuta despr Atrospectie decat un greu. in sondajele situeazi de obicei stor oameni sdraci Hocsii nu contribuie lurma trudei altora MUNCA 8 De asemenea, israelienii laici tind s& afirme ca stilul de via(a ultraortodox nu este sustenabil, mai ales pentru ci familiile ultraortodoxe au in medie sapte copii. Mai devreme sau mai tarziu, statul nu va mai fi capabil si sustin& atat de multi someri, iar ultraortodocsii vor fi nevoiti s&i munceasc’ Totusi, s-ar putea si se intample exact pe dos. Pe misurit ce robotii si IA ii vor scoate pe cameni de pe piata muncii, evreii ultraortodoesi ar putea ajunge si fie considerati mai curdnd modelul viitorului decat o fosila din trecut. Asta nu inseamna cd toti vor deveni evrei ortodocsi si vor merge la iesive ca s& studieze Talmudul. Dar, in viata tuturor oamenilor, cdutarea si a comunitatii ar putea eclipsa ciutarea unui loc de munca i economic’ universal sensului Dac’ vom reusi s combindim o plasa de sigurant cu comunitati puternice si preocupari cu insemnatate, s-ar putea ca pier: derea locurilor noastre de munc& in favoarea algoritmilor sa se doved a fide fapt o binecuvantare. ins pierderea controlului asupra vietii noas: tre este un scenariu mult mai inspaimantitor. Pe lang pericolul somajului in masi, cea ce ar trebui si ne ingrijoreze si mai mult este transferul autoritatii de Ia oameni la algoritmi, care ar putea si spulbere tot ce a mai rimas din credina in povestea liberal si si faciliteze ascensiunea dictaturilor digitale.