………………………..

EVALUAREA RISCURILOR DE ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ ȘI ACCIDENTARE LA LOCUL DE
MUNCĂ: BIROU-TEREN

INTRODUCERE
 Punctul de plecare în optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale într-un
sistem îl constituie evaluarea riscurilor pentru locul de muncă.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc la locul de muncă și cuantificarea dimensiunii lor pe
baza combinației dintre doi parametri: gravitatea și frecventa consecinței maxime posibile asupra organismului uman.
Se obțin astfel niveluri de risc parțiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc globale pentru întregul sistem
analizat (loc de muncă).
Factorii ce trebuie luați în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătății;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătății.
Evaluarea factorilor de risc este un act cu caracter obligatoriu ce se elaborează odată, dar se revizuiește ori de câte ori:
- intervin schimbări sau modificări în ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă, substanțe ori preparate
chimice utilizate;
- după producerea unui eveniment (accident);
- la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi;
- etc.

PREMISE TEORETICE

Relația risc – securitate, risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea lucrătorului care încadrează locul de muncă Birou-Teren în procesul de
muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și îmbolnăvire
profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge
într-o primejdie, pericol potențial. Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare și îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea și riscul sunt două noțiuni abstracte, contrare, care descriu două stări care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există
sistem în care sa fie exclus complet pericolul potențial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie
și numai datorita imprevizibilității acțiunii omului. Daca nu se fac intervenții corectoare pe parcurs, acest risc rezidual crește, pe
măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire". În consecință, sistemele pot fi caracterizate prin
„niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar
suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca și o limită de risc maxim, care sa fie echivalentă cu un nivel atât
de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcționarea sistemului.
Noțiunea de risc acceptabil
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securității muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de
muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvență și gravitate a consecințelor. În consecință,
putem atribui unor cupluri gravitate - probabilitate diferite, același nivel de risc.
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
• cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
• ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relația risc - factor de risc.
Existenta riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenței factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire
profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale,
sunt de fapt probabilitatea cu care acțiunea unui factor de risc poate conduce la accident și gravitatea consecinței acțiunii
factorului de risc asupra victimei. Ca urmare, pentru evaluarea riscului/securității este necesară parcurgerea următoarelor etape:
- identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
- stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
- stabilirea frecventei probabile de acțiune a lor asupra executantului;
- atribuirea nivelurilor de risc funcție de gravitatea și probabilitatea consecințelor acțiunii factorilor de risc.
Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă și bolilor profesionale elaborat in cadrul Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui
instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem. În condițiile unui sistem de muncă real, aflat
în funcțiune, nu există suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice, etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra
tuturor factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională.
 Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănțuire se finalizează potențial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care
pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci, devine
obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
Diferențierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinței este ușor de realizat. Indiferent de factorul de risc și de
evenimentul pe care-l poate genera, consecințele asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege:
incapacitate temporară de muncă, invaliditate și deces.
Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecința sa maximă posibilă. De exemplu,
consecința maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecința maximă a depășirii nivelului normat
de zgomot va fi surditatea profesionala - invaliditate.
Cunoscând tipurile de leziuni și vătămări, ca și localizarea potențială a acestora, în cazul accidentelor și bolilor
profesionale, așa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, se poate aprecia pentru fiecare factor de risc
în parte, la ce leziune va conduce în extremis, ce organ va fi afectat și, în final, ce tip de consecință va produce: incapacitate,
invaliditate sau deces.
La rândul lor, aceste consecințe se pot diferenția în mai multe clase de gravitate.
De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 1 zi (limita minima stabilita prin
lege pentru definirea accidentului de munca).
Ca și în cazul probabilității de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili și pentru gravitatea consecințelor mai
multe clase, după cum urmează:
- clasa 1: consecințe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 1 zi);
- clasa 2: consecințe mici (incapacitate , care necesită tratament medical);
- clasa 3: consecințe medii (incapacitate TEMPORARĂ de muncă, tratament medical și spitalizare);
- clasa 4: consecințe mari (DIZABILITATE);
- clasa 5: consecințe grave (DIZABILITATE);
- clasa 6: consecințe foarte grave (DIZABILITATE);
- clasa 7: consecințe maxime (deces).
Referitor la frecvență, este cunoscut că accidentul sau boala, sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor
diferenția între ei prin faptul că fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident/îmbolnăvire. Astfel,
frecvența, probabilitatea de producere a unui accident datorită mișcării periculoase a organelor în mișcare ale unei foreze este
diferită față de cea a producerii, la același loc de muncă, a unui accident datorită fulgerului.
 De asemenea, același factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvență de acțiune asupra executantului, în diverse
momente ale funcționării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcție de natura și de starea elementului generator.
De exemplu, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat acționat electric este mai mare dacă
acesta este vechi și are uzată izolarea de protecție a conductorilor decât dacă aparatul este nou. Din punct de vedere al
operativității, nu se poate lucra însă cu frecvențe determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi
calculate, cum se întâmplă cu factorii proprii executantului. Probabilitatea de a acționa într-o anumită manieră generatoare de
accident nu poate fi decât aproximată. În alte situații, calculul necesar pentru determinarea riguroasă a frecvenței probabile de
producere a consecinței este atât de dificil, încât ar fi mai costisitor și mai îndelungat decât aplicarea efectivă a măsurilor de
prevenire.
De aceea ar fi mai indicat să se stabilească frecvențele, de regulă prin apreciere, și să se grupeze pe intervale. Este mai
ușor și mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acțiunea unui
factor de risc cu o frecvență mai mică de o dată la 100 de ore.
Diferența față de niște valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi
caracterizat în toate trei cazuri ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate în CEI-812/1985, obținem 6 grupe de evenimente, pe care le putem
ordona astfel:

• extrem de rare: P < 10-7/h;

• foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
• rare: 10-5 < P < 10-4/h;
• puțin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
• frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
• foarte frecvente: P > 10 /h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, așa încât vom spune că evenimentul E 1, a cărui
frecvență probabilă de producere este de P1 < 10 -7/h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E 6, cu frecventa P6 >10 /h,
este de clasa a 6-a de probabilitate.
Având la dispoziție aceste două scale - de cotare a probabilității și gravității consecințelor acțiunii factorilor de risc, putem
să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate - probabilitate, pentru fiecare
cuplu stabilindu-se un nivel de risc. Pentru atribuirea nivelurilor de risc/securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.
 Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalității protecției muncii, s-a admis
ipoteza că are o incidență mult mai mare asupra nivelului de risc decât frecvența. În consecință, corespunzător celor 7 clase de
gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relația invers
proporțională între cele două stări (risc - securitate):

N1 - nivel minim de risc S7 - nivel maxim de securitate

N2 - nivel foarte mic de risc S6 - nivel foarte mare de securitate
N3 - nivel mic de risc S5 - nivel mare de securitate;
N4 - nivel mediu de risc S4 - nivel mediu de securitate
N5 - nivel mare de risc S3 - nivel mic de securitate
N6 - nivel foarte mare de risc S2 - nivel foarte mic de securitate
N7 - nivel maxim de risc S1 - nivel minim de securitate
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiții, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentării obținute a
mulțimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, așa cum se explicitează în continuare.
Menținând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care delimitează nivelurile de risc trebuie să
fie echidistante. În consecință, împărțim diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulțimilor nivelurilor de risc în 7
segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

Nivelul de risc 1 - cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 - cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 - cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
 Din relația risc - securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic, la care securitatea
sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai
poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului/îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin
cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem -
decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, în general, se
stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare
poate fi caracterizată prin elemente măsurabile, fie interdicții - factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective
corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcție de condiţiile economice şi sociale.
DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ:
Lucrător de birou-teren (administrator, operator introducere date, manager vânzări, etc. ) în cadrul “..........................” S.R.L.
PROCESUL DE MUNCĂ:
 Asigură funcționarea întreprinderii în condiții optime și în baza programelor de dezvoltare și cheltuieli stabilite;
 Stabilește strategia de dezvoltare a societății în conformitate cu obiectivele stabilite;
 Asigură baza materială pentru funcționarea societății;
 Urmărește îndeplinirea obiectivelor;
 Ia decizii cu privire la: încheierea de contracte, investiții, dotări, achiziții etc.;
 Reprezintă firma faţă de furnizori, clienți, media, persoanele/organizațiile cu care intră în contact în interes de serviciu;
 Administrează eficient relația cu furnizorii;
 Lansează comenzile către furnizorii externi;
 Asigură permanenţa în stoc a produselor cu viteză rapidă de mişcare;
 Identifică stocurile cu mişcare lentă/fără mișcare şi propune măsuri de corecție;
 Solicită furnizorilor aprobarea pentru aplicarea corecţiilor (stock rotation, stock balancing);
 Aplică regulile stabilite pentru asigurarea necesarului de marfă/minimizare a pierderilor datorate stocurilor fără mişcare.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCȚIE:
Echipamente de muncă:
 mobilier de birou (scaun, birou, fișet);
 aparatura de birou (computer, monitor, imprimanta, telefon);
 accesorii de birotica/papetărie;
  cuter, foarfece;
 documente (facturi, liste inventare, etc.);
 autoturism;
 trusă de scule tip auto.
Mijloace de protecție:
 trusă medicală de prim ajutor;
 extinctor;
 materiale igienico – sanitare.

SARCINA DE MUNCĂ:
 Organizează activitatea societății, urmărește realizarea sarcinilor, conform programelor stabilite;
 Analizează periodic situația societății și încadrarea in programele planificate;
 Asigurarea funcționarea societății în condiții optime și în baza programelor de dezvoltare și cheltuieli stabilite;
 Stabilește strategia de dezvoltare a societății în conformitate cu obiectivele stabilite;
 Asigură baza materială pentru funcționarea societății;
 Urmărește îndeplinirea obiectivelor;
 Stabilește sarcinile de serviciu pentru personalul societății, emite decizii, circulare si alte acte interne;
 Controlează și urmărește modul de aplicare a procedurilor, reglementarilor interne, dispozițiilor proprii;
 Controlează si urmărește modul de gestionare a patrimoniului societății;
 Reprezintă firma fată de furnizori, clienți, media, persoanele/organizațiile cu care intră în contact în interes de serviciu;
 Administrează eficient relația cu furnizorii;
 Lansează comenzile către furnizorii externi;
 Asigură permanența în stoc a produselor cu viteză rapidă de mișcare;
 Identifică stocurile cu mișcare lentă/fără mişcare şi propune măsuri de corecţie;
 Solicită furnizorilor aprobarea pentru aplicarea corecţiilor (stock rotation, stock balancing);
 Aplică regulile stabilite pentru asigurarea necesarului de marfă/minimizare a pierderilor datorate stocurilor fără mişcare.
MEDIUL DE MUNCĂ:
Executantul își desfășoară activitatea în program de 8 ore/zi în oficiu. Microclimatul este corespunzător. Apar curenți de
aer favorizați de deschiderea ușilor și a geamului în timpul lucrului. Încăperea este curată, proaspăt renovată. Pardoseala este
netedă, nealunecoasă. Zgomotul și vibrațiile sunt în limitele admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor
echipamente generatoare de noxe fizice.
Pe durata programului poate fi expus la:
 Radiații electromagnetice generate de monitorul calculatorului;
 Efort vizual prelungit datorită lucrului în fața monitorului;
 Poziție ortostatică prelungită.

FACTORII DE RISC IDENTIFICATI:

A. Factori de risc EXECUTANT

Acțiuni greșite
 Executarea unor operații neprevăzute in sarcina de munca (fisa postului), sau de o alta maniera decât prevederile
procedurale sau cele cuprinse in instrucțiunile specifice postului;(F1)
 Căderea de la același nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor in incinta
clădirii sau in perimetrul exterior;(F2)
 Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de munca si a mijloacelor de protecție din dotare;(F3)
 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instrucțiunilor de lucru si de securitate si sănătate la locul de munca;(F4)
 Utilizarea echipamentelor cu defecțiuni, cu sisteme improvizate sau fără mijloace de protecție cu care a fost prevăzut din
fabricație acel echipament;(F5)
 Fumatul in locuri nepermise;(F6)
 Aprecierea necorespunzătoare a riscurilor externe;(F7)
  Intervenții periculoase in caz de incendiu;(F8)
 Comunicări si acțiuni accidentogene;(F9)
 Desfășurarea activității sub influenta băuturilor alcoolice într-un stadiu avansat de oboseala sau după administrarea unor
medicamente (sedative, halucinogene, narcotice); (F10)
 Manipularea incorecta a maselor (colete, dosare, cutii, marfa etc.);(F11)
 Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculoși prin deplasări/staționari in locuri sau zone cu pericol temporar
sau permanent;(F12)
 Nerespectarea instrucțiunilor specifice de electrosecuritate;(F13)
 Lipsa ordinii si a curățeniei la locul de munca;(F14)
 Adoptarea de poziții incorecte si neergonomice a corpului pe scaun, in timpul lucrului – afecțiuni la nivel dorso-lombar;
(F15)
 Leziuni provocate la căderea cu scaunul, datorita unei poziții de lucru instabile pe scaun;(F16)
 Activități de reparații mecanice la echipamentul electric din dotare, fără a avea competentele necesare;(F17)
 Executarea de manevre nepermise de legislația care reglementează circulația pe drumurile publice;(F18)
 Circulația având defecțiuni la sistemele de direcție, instalația electrica, sistem de frânare;(F19)
 Circulația fără utilizarea corespunzătoare a condițiilor de siguranța;(F20)

Omisiuni
 Neefectuarea in timp utila a unor operațiuni indispensabile securității si sănătății in munca;(F21)
 Necomunicarea in timp utila celorlalți utilizatori ai echipamentului de munca asupra defecțiunilor apărute in timpul
lucrului;(F22)
 Omiterea utilizării echipamentului individual si a celorlalte mijloace de protecție din dotare;(F23)

B. Factori de risc SARCINA DE MUNCĂ

Conținut necorespunzător in raport cu cerințele de securitate
 Nerespectarea duratei de 10 minute pauza necesara la fiecare ora de lucru in fata monitorului;(F24)
Sarcina sub/supradimensionala in raport cu cerințele de securitate
Solicitare psihica :
 Ritm mare de munca;(F25)
 Efectuare de operații cu grad mare de răspundere;(F26)
 Efectuarea de operații cu ciclu scurt sau complex;(F27)
 Reacții spontane inadecvate în situații de pericol;(F28)
Solicitare fizica:
 Ortostatism prelungit – lucru preponderent in poziția așezat;(F29)
 Solicitarea permanent a atenției în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt, intervenții în baza reflexelor dobândite
(efort mai accentuat în cazul deplasării în condiții atmosferice grele – ceață, ploaie, ninsoare);(F30)
 Suprasolicitarea vizuala la expunerea îndelungata in fata calculatoarelor;(F31)
 Suprasolicitarea articulațiilor membrelor superioare in special a articulației scapulop-humerala și a pumnului;(F32)
 Mișcări repetitive – suprasolicitarea articulațiilor interfalangiene;(F33)
 Suprasolicitări osteo-musculo-articulare prin manipularea de materiale si obiecte sau aplecări si ridicări repetate;(F34)

C. Factori de risc MEDIUL DE MUNCĂ

Factori de risc Fizic
 Curenți de aer – geamuri – uși deschise, instalație de aer condiționat etc.;(F35)
 Temperaturi ridicate sau scăzute funcție de condițiile atmosferice si anotimp;(F36)
 Umiditate ridicata sau scăzuta a atmosferei funcție de condițiile atmosferice si anotimp;(F37)
 Iluminat artificial cu corpuri de iluminat, ce poate produce afecțiuni la nivelul sistemului vizual;(F38)
 Radiații electromagnetice in camera, generate de calculator;(F39)
 Calamitați naturale, inundații, cutremure, furtuni etc.;(F40)
 Alunecări și cădere de la același nivel;(F41)
 Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare;(F42)
Factori de risc chimic
 Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniți de la funcționarea motoarelor termice in incinte lipsite de ventilație;(F43)

D. Factori de risc MIJLOACE DE PRODUCTIE

Factori de risc Mecanic
 Prindere, lovire sau strivire membre la folosirea cailor de acces (uși) ;(F44)
 Căderea libera de obiecte, materiale poziționate incorect sau la manipularea manuala ;(F45)
 Utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor de producție din dotare ;(F46)
 Contact direct al pielii cu suprafețe si contururi periculoase (înțepătoare, tăietoare, alunecoase, abrazive, adezive) in
timpul desfășurări activității ;(F48)
 Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societății ;(F49)
 Prindere, antrenare mana sau articole vestimentare (mâneci, cravata, fular etc.) de către transmisiile prin curele (ventilator,
pompa de apa, compresor) sau la utilizarea cailor de acces in autoturism (urcarea, coborârea din autoturism, deschiderea
sau închiderea portbagajului) ;(F49)
 Autoblocarea funcționarii mecanismului de direcție sau a sistemului de frânare in mers ;(F50)
 Rostogoliri de materiale, produse neasigurate corespunzător, la transportul acestora ;(F51)
 Proiectare de corpuri sau particule pe parbriz ca urmare a spargerii acestuia ;(F52)
 Obosirea sistemului vizual datorita radiațiilor electromagnetice generate de monitor(F53)

Factori de risc Termic

 Ardere, opărire cauzate de căderea unor recipiente in care se prepara lichide fierbinți (cafea, ceai, etc.);(F54)
 Incendii provocate de izolații electrice necorespunzătoare;(F55)
 Temperaturi ridicata a unor suprafețe, atinse accidental la inspecții ( bloc motor, circuite răcire, apa/ulei etc.);(F56)
Factori de risc Chimic
 Lucru cu substanțe inflamabile – combustibili, ulei, unsori etc.;(F57)
Factori de risc Electric
 Electrocutare la apariția tensiunii de pas;(F58)
 Electrocutare prin atingere directa, la atingerea accidentala a unor căi de curent neprotejate si aflate accidental sub
tensiune;(F59)
 Electrocutare prin atingere indirecta prin deteriorarea accidentala a legăturilor la instalația de împământare a unor
echipamente de munca electrice;(F60)

Factori de risc Biologic

 Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele de deplasare cu autovehiculul;(F61)
 NUMĂR PERSOANE
UNITATEA FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
EXPUSE –______
“..........................” S.R.L. DURATA EXPUNERII –
8 ore
LOCUL DE MUNCĂ: EVALUATOR : .......................................
Birou-Teren

probabilitate

Nivel de risc
Consecința
previzibila
Componenta

gravitate
Clasa de

Clasa de
maxima
Factori de risc Forma concretă de manifestare a factorului de risc
sistemului de
muncă
identificați (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
1. Executarea unor operații neprevăzute in sarcina de munca (fisa postului),
sau de o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in DECES 7 1 3
instrucțiunile specifice postului; (F1)
2. Căderea de la același nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare –
la parcurgerea pedestra a traseelor in incinta clădirii sau in perimetrul ITM 2 2 2
exterior;(F2)
3. Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de munca si a mijloacelor
ITM 3 1 2
de protecție din dotare;(F3)
EXECUTANT Acțiuni greșite
4. Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instrucțiunilor de lucru si
DECES 7 1 3
de securitate si sănătate la locul de munca;(F4)
5. Utilizarea echipamentelor cu defecțiuni, cu sisteme improvizate sau fără
mijloace de protecție cu care a fost prevăzut din fabricație acel DECES 7 1 3
echipament;(F5)
6. Fumatul în locuri nepermise;(F6) DECES 7 1 3
7. Aprecierea necorespunzătoare a riscurilor externe;(F7) DECES 7 1 3
8. Intervenții periculoase in caz de incendiu;(F8) DECES 7 1 3
 0 1 2 3 4 5 6
9. Comunicări si acțiuni accidentogene;(F9) DECES 7 1 3
10. Desfășurarea activității sub influenta băuturilor alcoolice într-un stadiu
avansat de oboseala sau după administrarea unor medicamente DECES 7 1 3
(sedative, halucinogene, narcotice); (F10)
11. Manipularea incorecta a maselor (colete, dosare, cutii, marfa etc.);(F11) ITM 2 2 2

12. Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculoși prin

deplasări/staționari in locuri sau zone cu pericol temporar sau DECES 7 1 3
permanent;(F12)
13. Nerespectarea instrucțiunilor specifice de electrosecuritate;(F13) DECES 7 1 3

14. Lipsa ordinii si a curățeniei la locul de munca;(F14) ITM 2 2 2

EXECUTANT Acțiuni greșite 15. Adoptarea de poziții incorecte si neergonomice a corpului pe scaun, in
ITM 2 2 2
timpul lucrului – afecțiuni la nivel dorso-lombar;(F15)
16. Leziuni provocate la căderea cu scaunul, datorita unei poziții de lucru
ITM 2 2 2
instabile pe scaun;(F16)
17. Activități de reparații mecanice la echipamentul electric din dotare, fără
DECES 7 1 3
a avea competentele necesare;(F17)
18. Executarea de manevre nepermise de legislația care reglementează
DECES 7 2 4
circulația pe drumurile publice;(F18)
19. Circulația având defecțiuni la sistemele de direcție, instalația electrica,
DECES 7 1 3
sistem de frânare;(F19)
20. Circulația fără utilizarea corespunzătoare a condițiilor de siguranța;
DECES 7 1 3
(F20)

0 1 2 3 4 5 6
 21. Neefectuarea in timp utila a unor operațiuni indispensabile securității si
DECES 7 1 3
sănătății in munca;(F21)

22. Necomunicarea in timp utila celorlalți utilizatori ai echipamentului de

EXECUTANT Omisiuni munca asupra defecțiunilor apărute in timpul lucrului;(F22)
DECES 7 1 3

23. Omiterea utilizării echipamentului individual si a celorlalte mijloace de

DIZ 4 2 3
protecție din dotare;(F23)

Conținut
necoresp. in
24. Nerespectarea duratei de 10 minute pauza necesara la fiecare ora de
raport cu ITM 2 3 2
lucru in fata monitorului (F24)
cerințele de
securitate

25. Ritm mare de munca;(F25) ITM 2 3 2

26. Efectuare de operații cu grad mare de răspundere;(F26) ITM 2 2 2

SARCINA
DE MUNCA Sarcina 27. Efectuarea de operații cu ciclu scurt sau complex;(F27) ITM 2 2 2
sub/
supradimensio 28. Reacții spontane inadecvate in situații de pericol;(F28) DECES 7 1 3
nală in raport
cu cerințele 29. Ortostatism prelungit – lucru preponderent in poziția așezat;(F29) ITM 2 2 2
de securitate
30. Solicitarea permanenta a atenției in timpul deplasării, decizii dificile in
timp scurt, intervenții în baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat
ITM 2 2 2
in cazul deplasării în condiții atmosferice grele – ceata, ploaie,
ninsoare);(F30)
 0 1 2 3 4 5 6

31. Suprasolicitarea vizuala la expunerea îndelungata in fata calculatorului;

ITM 2 2 2
Sarcina (F31)
sub/ 32. Suprasolicitarea articulațiilor membrelor superioare in special a
SARCINA supradimensio ITM 2 2 2
articulației scapul op-humerala si a pumnului;(F32)
DE MUNCA nală in raport
cu cerințele 33. Mișcări repetitive – suprasolicitarea articulațiilor interfalangiene;(F33) ITM 2 2 2
de securitate
34. Suprasolicitări osteo-musculo-articulare prin manipularea de materiale
ITM 3 3 3
si obiecte sau aplecări si ridicări repetate;(F34)
35. Curenți de aer – geamuri – uși deschise, instalație de aer condiționat
ITM 2 4 2
etc. ;(F35)
36. Temperaturi ridicate sau scăzute funcție de condițiile atmosferice si
ITM 2 3 2
anotimp;(F36)
37. Umiditate ridicata sau scăzută a atmosferei funcție de condițiile
ITM 2 2 2
atmosferice si anotimp;(F37)
38. Iluminat artificial cu corpuri de iluminat, ce poate produce afecțiuni la
MEDIUL DE Factori de risc ITM 2 2 2
nivelul sistemului vizual;(F38)
MUNCA Fizic
ITM
39. Radiații electromagnetice in camera, generate de calculator;(F39) 2 2 2

40. Calamitați naturale, inundații, cutremure, furtuni etc.;(F40) DECES 7 1 3

41. Alunecări și cădere de la același nivel;(41) ITM 3 3 3

42. Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele exterioare de
ITM 3 3 3
deplasare;(F42)
 0 1 2 3 4 5 6

MEDIUL DE Factori de risc 43. Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniți de la funcționarea motoarelor
ITM 3 3 3
MUNCA chimic termice in incinte lipsite de ventilație;(F43)

44. Prindere, lovire sau strivire membre la folosirea cailor de acces (uși) ; ITM
3 3 3
(F44)

45. Căderea libera de obiecte, materiale poziționate incorect sau la

ITM 3 3 2
manipularea manuala ;(F45)

46. Utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor de producție din dotare ;

ITM 3 5 4
(F46)

47. Contact direct al pielii cu suprafețe si contururi periculoase (înțepătoare,

MIJLOACE Factori de risc tăietoare, alunecoase, abrazive, adezive) in timpul desfășurări ITM 3 3 3
DE Mecanic activității ;(F47)
PRODUCTIE
48. Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea pe traseul normal
DECES 7 1 3
dintre domiciliu si sediul societății ;(F48)

49. Prindere, antrenare mana sau articole vestimentare (mâneci, cravata,

fular, etc.) de către transmisiile prin curele (ventilator, pompa de apa,
compresor) sau la utilizarea cailor de acces in autoturism (urcarea, ITM 3 3 3
coborârea din autoturism, deschiderea sau închiderea portbagajului) ;
(F49)

50. Autoblocarea funcționării mecanismului de direcție sau a sistemului de

DECES 7 1 3
frânare in mers ;(F50)

0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE Factori de risc 51. Rostogoliri de materiale, produse neasigurate corespunzător, la ITM 3 3 3
DE Mecanic transportul acestora ;(F51)
 52. Proiectare de corpuri sau particule pe parbriz ca urmare a spargerii
DIZ 4 2 3
acestuia ;(F52)
53. Obosirea sistemului vizual datorita radiațiilor electromagnetice generate
ITM 2 2 2
de monitor(F53)
54. Ardere, opărire cauzate de căderea unor recipiente in care se prepara
ITM 3 3 3
lichide fierbinți (cafea, ceai, etc.);(F54)
Factori de risc
55. Incendii provocate de izolații electrice necorespunzătoare;(F55) ITM 2 2 2
Termic
56. Temperatură ridicata a unor suprafețe, atinse accidental la inspecții
ITM 2 2 2
( bloc motor, circuite răcier, apa/ulei etc.);(F56)
Factori de risc
PRODUCTIE 57. Lucru cu substanțe inflamabile – combustibili, ulei, etc.;(F57) ITM 2 2 2
Chimic
58. Electrocutare la apariția tensiunii de pas;(F58) DECES 7 2 4
59. Electrocutare prin atingere directă, la atingerea accidentală a unor cai de
DECES 7 2 4
Factori de risc curent neprotejate și aflate accidental sub tensiune;(F59)
Electric 60. Electrocutare prin atingere indirecta prin deteriorarea accidentala a
legăturilor la instalația de împământare a unor echipamente de munca DECES 7 2 4
electrice;(F60)
Factori de risc 61. Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele de deplasare cu
ITM 2 2 2
Biologic autovehiculul;(F61)

Notă: DIZ – Dizabilitate;

ITM – Incapacitate temporară de muncă.

NIVELUL DE RISC GLOBAL

Reprezentare grafică a nivelurilor parțiale de risc corespunzător factorilor de risc
LEGENDĂ
1. Executarea unor operații neprevăzute in sarcina de munca (fisa postului), sau de o alta maniera decât prevederile
procedurale sau cele cuprinse in instrucțiunile specifice postului; (F1)
2. Căderea de la același nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor in incinta
clădirii sau in perimetrul exterior;(F2)
3. Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de munca si a mijloacelor de protecție din dotare;(F3)
4. Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instrucțiunilor de lucru si de securitate si sănătate la locul de munca;(F4)
5. Utilizarea echipamentelor cu defecțiuni, cu sisteme improvizate sau fără mijloace de protecție cu care a fost prevăzut din
fabricație acel echipament;(F5)
6. Fumatul în locuri nepermise;(F6)
7. Aprecierea necorespunzătoare a riscurilor externe;(F7)
8. Intervenții periculoase in caz de incendiu;(F8)
9. Comunicări si acțiuni accidentogene;(F9)
10. Desfășurarea activității sub influenta băuturilor alcoolice într-un stadiu avansat de oboseala sau după administrarea unor
medicamente (sedative, halucinogene, narcotice); (F10)
11. Manipularea incorecta a maselor (colete, dosare, cutii, marfa etc.);(F11)
12. Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculoși prin deplasări/staționari in locuri sau zone cu pericol temporar
sau permanent;(F12)
13. Nerespectarea instrucțiunilor specifice de electrosecuritate;(F13)
14. Lipsa ordinii si a curățeniei la locul de munca;(F14)
15. Adoptarea de poziții incorecte si neergonomice a corpului pe scaun, in timpul lucrului – afecțiuni la nivel dorso-lombar;
(F15)
16. Leziuni provocate la căderea cu scaunul, datorita unei poziții de lucru instabile pe scaun;(F16)
17. Activități de reparații mecanice la echipamentul electric din dotare, fără a avea competentele necesare;(F17)
18. Executarea de manevre nepermise de legislația care reglementează circulația pe drumurile publice;(F18)
19. Circulația având defecțiuni la sistemele de direcție, instalația electrica, sistem de frânare;(F19)
20. Circulația fără utilizarea corespunzătoare a condițiilor de siguranța;(F20)
21. Neefectuarea in timp utila a unor operațiuni indispensabile securității si sănătății in munca;(F21)
22. Necomunicarea in timp utila celorlalți utilizatori ai echipamentului de munca asupra defecțiunilor apărute in timpul
lucrului;(F22)
23. Omiterea utilizării echipamentului individual si a celorlalte mijloace de protecție din dotare;(F23)
24. Nerespectarea duratei de 10 minute pauza necesara la fiecare ora de lucru in fata monitorului (F24)
25. Ritm mare de munca;(F25)
26. Efectuare de operații cu grad mare de răspundere;(F26)
27. Efectuarea de operații cu ciclu scurt sau complex;(F27)
28. Reacții spontane inadecvate in situații de pericol;(F28)
29. Ortostatism prelungit – lucru preponderent in poziția așezat;(F29)
30. Solicitarea permanenta a atenției in timpul deplasării, decizii dificile in timp scurt, intervenții în baza reflexelor dobândite
(efort mai accentuat in cazul deplasării în condiții atmosferice grele – ceata, ploaie, ninsoare);(F30)
31. Suprasolicitarea vizuala la expunerea îndelungata in fata calculatorului;(F31)
32. Suprasolicitarea articulațiilor membrelor superioare in special a articulației scapul op-humerala si a pumnului;(F32)
33. Mișcări repetitive – suprasolicitarea articulațiilor interfalangiene;(F33)
34. Suprasolicitări osteo-musculo-articulare prin manipularea de materiale si obiecte sau aplecări si ridicări repetate;(F34)
35. Curenți de aer – geamuri – uși deschise, instalație de aer condiționat etc. ;(F35)
36. Temperaturi ridicate sau scăzute funcție de condițiile atmosferice si anotimp;(F36)
37. Umiditate ridicata sau scăzută a atmosferei funcție de condițiile atmosferice si anotimp;(F37)
38. Iluminat artificial cu corpuri de iluminat, ce poate produce afecțiuni la nivelul sistemului vizual;(F38)
39. Radiații electromagnetice in camera, generate de calculator;(F39)
40. Calamitați naturale, inundații, cutremure, furtuni etc.;(F40)
41. Alunecări și cădere de la același nivel;(41)
42. Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele exterioare de deplasare;(F42)
43. Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniți de la funcționarea motoarelor termice in incinte lipsite de ventilație;(F43)
44. Prindere, lovire sau strivire membre la folosirea cailor de acces (uși) ;(F44)
45. Căderea libera de obiecte, materiale poziționate incorect sau la manipularea manuala ;(F45)
46. Utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor de producție din dotare ;(F46)
47. Contact direct al pielii cu suprafețe si contururi periculoase (înțepătoare, tăietoare, alunecoase, abrazive, adezive) in timpul
desfășurări activității ;(F47)
48. Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si sediul societății ;(F48)
49. Prindere, antrenare mana sau articole vestimentare (mâneci, cravata, fular, etc.) de către transmisiile prin curele (ventilator,
pompa de apa, compresor) sau la utilizarea cailor de acces in autoturism (urcarea, coborârea din autoturism, deschiderea
sau închiderea portbagajului) ;(F49)
50. Autoblocarea funcționării mecanismului de direcție sau a sistemului de frânare in mers ;(F50)
51. Rostogoliri de materiale, produse neasigurate corespunzător, la transportul acestora ;(F51)
52. Proiectare de corpuri sau particule pe parbriz ca urmare a spargerii acestuia ;(F52)
53. Obosirea sistemului vizual datorita radiațiilor electromagnetice generate de monitor(F53)
54. Ardere, opărire cauzate de căderea unor recipiente in care se prepara lichide fierbinți (cafea, ceai, etc.);(F54)
55. Incendii provocate de izolații electrice necorespunzătoare;(F55)
56. Temperatură ridicata a unor suprafețe, atinse accidental la inspecții ( bloc motor, circuite răcier, apa/ulei etc.);(F56)
57. Lucru cu substanțe inflamabile – combustibili, ulei, etc.;(F57)
58. Electrocutare la apariția tensiunii de pas;(F58)
59. Electrocutare prin atingere directă, la atingerea accidentală a unor cai de curent neprotejate și aflate accidental sub
tensiune;(F59)
60. Electrocutare prin atingere indirecta prin deteriorarea accidentala a legăturilor la instalația de împământare a unor
echipamente de munca electrice;(F60)
61. Animale periculoase (câini etc.) prezente pe traseele de deplasare cu autovehiculul;(F61)
 REPREZENTAREA PONDERII COMPONENTELOR
SISTEMULUI DE MUNCA
Loc de munca: Birou-Teren
37,70 % -- EXECUTANT
18,03 % -- SARCINA DE MUNCĂ
14,75 % -- MEDIUL DE MUNCĂ
29,50 % -- MIJLOACE DE MUNCĂ

Nivel global de risc: 2.802 %

Executant Sarcina de muncă Mediul de muncă Mijloace de muncă

INTERPRETAREA REZULTATELOR ȘI CONCLUZIILE EVALUĂRII
 PENTRU LOCUL DE MUNCĂ: BIROU-TEREN

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă "birou-teren" este 2.802 %, valoare ce îl încadrează in categoria
locurilor de munca cu nivel de risc mic.
Rezultatul este susținut de "Fișa de evaluare a locului de muncă", din care se observa ca din totalul de 61 factori de risc
identificați, 8,196% ( 5 ) depășesc ca nivel parțial de risc valoarea 3, încadrând-se în categoria nivelelor de risc mari, putând
avea consecințe ireversibile asupra executantului. Pentru acești factori s-a întocmit fisa de masuri anexata.
In ceea ce privește repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare, situația se prezinta după cum urmează:
 37,70 % sunt factori proprii EXECUTANT
 18,03 % sunt factori proprii SARCINA DE MUNCĂ
 14,75 % sunt factori proprii MEDIUL DE MUNCĂ
 29,50 % sunt factori proprii MIJLOACE DE PRODUCȚIE
Din analiza "Fisei de evaluare a locului de munca" se constată ca gravitatea maxima a 40,98 % ( 25 ) dintre factorii de
risc identificați prezinta un nivel de gravitate maxima ce poate avea consecințe ireversibile asupra executantului (deces sau
invaliditate).