3.

O atitudine a personajului din textul A, desprinsă din al șaptelea alineat, este

empatia. Aceasta constă în capacitatea băiatului de „a se pune în locul” lui Sam,
raportând problemele derivate din înfățișarea stranie (de stridie) la propria
experiență („Ce, mie nu mi se spune, habar nu am de ce, «Rață?»”) sau la situația
celebrului Oblio – copilul ce avea capul în formă conică. Astfel, se poate spune că
cititorul dovedește o capacitate superioară de înțelegere a altei ființe (chiar și a
uneia imaginare).

4. Secvența citată dezvăluie ca trăsătură fundamentală a domnului Browne

desăvârșitul talent pedagogic. Acesta alege să-și educe elevii pe baza unor
principii enunțate, dezbătute, înțelese și asumate lunar de către copii. Interesant
este modul în care dascălul ajunge la a-i convinge pe discipoli să accepte metoda
sa infailibilă, anume prin a solicita din partea lor propuneri, pentru ca ei să
înțeleagă faptul că nu este vorba despre chestiuni teoretice, abstracte, ci despre
aspecte deosebit de importante ale vieții lor, „literele uriașe de tipar” folosite
pentru a scrie la tablă ideile simbolizând necesitatea lor.

5. Aș alege drept prieten personajul-narator al textului A. Un prim motiv al

apropierii de acest băiat ar fi un punct comun – plăcerea de a citi. Pentru că „cine
se aseamănă se adună”, am convingerea că am schimba cu plăcere idei despre
experiențele noastre de lectură, învățând unul de la altul. De exemplu, am
împărtăși impresii despre cartea mea preferată, „Micul prinț”. În al doilea rând,
mi-ar plăcea să ne împrietenim deoarece aș prelua de la el o valoare etică
fundamentală – generozitatea. De pildă, aș deprinde arta salvării de la izolare.

6. În textul C, identific jocul și desenatul, ca activități preferate de copii. Prima

dintre ele este indicată atât de titlu, prin cuvântul-cheie „jucării”, cât și de
elemente vizuale precum zâmbetul ghiduș al celor ce se ascund după o cortină sau
mănunchiul de baloane colorate ce se înalță în văzduh. A doua preocupare tipică
vârstei „lipsite de griji” se regăsește cu precădere în imaginea centrală a afișului,
ce imită stilul infantil prin deformarea realității: acoperișurile caselor par pălării,
de pe ele cresc grădini suspendate, florile au formă de inimioare.