Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și

toracică (complement multiplu)

1. Canalul arterial permeabil duce la:

a. Hipervolemie in circuitul mic
b. Hipovolemie in circuitul mic
c. Hipertensiune in circuitul mic
d. Raspunsurile corecte A si B
e. Toate cele enumerate
2. Canalul arterial permeabil larg, se complica cel mai frecvent cu:
a. Endocardita bacteriana
b. Dereglari de ritm cardiac
c. Hipertensiune pulmonara
d. Insuficienta circulatorie
e. Hipertensiune arterială
3. Indicatie pentru interventie chirurgicala de inchiderea a DSV la un copil mai mic de 1an,
este:
a. Șunt mare stinga dreapta
b. Cresterea tensiunii pulmonare
c. Infectii respiratorii frecvente
d. Hipotrofie
e. Vârsta copilului
4. Pentru canalul atrioventricular de tip complet este caracteristic:
a. Comunicare la nivel de atrii
b. Comunicare la nivel de ventricule
c. Inele fibroase a valvelor atrioventriculare sunt formate corect
d. Clivajul cuspelor valvelor tricuspide si mitrale formeaza doua cuspe ventral si
dorsala
e. Comunicare comuna atrio-ventriculara
5. Angiografic, la stenoza valvulara izolata a arterei pulmonare se evidentiaza:
 a. Dilatarea poststenotica a trunchiului arterei pulmonare
b. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept in sistola
c. Dilatarea tractului de ejectie a ventriculului drept in diastole
d. Regurgitarea substantei de contrast in atriul drept
e. Ingustarea aortei ascendente
6. Malformaţii cardiace congenitale necianogene se caracterizeaza prin:
a. Cianoză difuză la efort fizic
b. Dificultăți în a adăuga în greutate
c. Insuficiență cardiacă congestivă și supracirculația pulmonară d.
Dificultăți la diferite exerciții fizice
e. Prezența policitemiei
7. Exista urmatoarele tipuri de defecte septale ventriculare (DSV):
a. Perimembranos (sau membranos)
b. Infundibular (subpulmonar sau supracristal DSV)
c. DSV Muscular
d. DSV tip ostium secundum
e. Atrioventricular DSV
8. Urmatoarele sunt caracteristice pentru canalul atrio-ventricular:
a. Tratamentul chirurgical este întotdeauna necesar.
b. Îngustarea arterei pulmonare poate fi necesară la sugari prematuri sau sugari <5 kg.
c. Corecția chirurgicală se face în timpul copilariei pentru a evita boala vasculară
pulmonară ireversibilă.
d. Mortalitate scăzută forma incompletă si mortalitate ridicata la canalul atrio
ventricular complet.
e. Pacientul nu se operează imediat, ci se află la evidenta medicului de familie cit mai
indelungat.
9. Din cele expuse, care metodele de tratament a canalului arterial permeabil: a.
Tratamentul cu Indometacină, inhibitor al sintezei prostaglandinelor, poate fi utilizat
la sugari prematuri.
b. CAP - ul de dimensiuni medii necesită închiderea chirurgicală sau cu cateter.
 c. Se efectuează de obicei ligaturarea canalului de dimensiuni mari. d.
Tratament cu perfuzie continuă de soluție Vasoprostan
e. CAP de dimensiuni mici nu necesită tratament, ci doar monitorizare în
dinamică.
10. Stenoza de arteră pulmonară poate fi localizată:
a. La nivelul ramurilor intrabronșice ale arterei pulmonare
b. la nivelul valvei arterei pulmonare
c. supravalvular, pe trunchiul arterei pulmonare
d. la nivelul tractului de ejecţie VD subvalvular
e. la nivelul ramificării arterei pulmonare
11. Care afirmații în metodele de tratament al stenozei pulmonare sunt corecte: a.
Stenoza AP ușoară nu necesită intervenție, ci doar urmărirea în dinamică. b.
Valvuloplastia percutanată cu balon – metodă de elecţie în strnozele medii și severe
de AP
c. Istmoplastia
d. Corecție cu petec din pericard la eșecul valvuloplastie percutane cu balon, sau în
malformații asociate
e. Infundibulectomia
12. Dintre următoarele, care investigații paraclince sunt specifice pentru aprecierea
hemodinamicii MCC?
a. Ecografia
b. AngioCT
c. RMN cardiac
d. Radiografia toracică
e. Cataterismul cardiac
13. Care, dintre cele enumerate, reprezintă tratament chirurgical pentru stenoza aortică
supravalvulară?
a. Aortoplastie cu petec în sinusul necoronarian
b. Aortoplastie cu petec Y inversat
c. Secționarea aortei, incizii în toate cele 3 sinusuri, corespunzător
 adaptării aortei distale, și reanastomoză.
d. Operația Ross
e. Protezarea valvei aortice cu proteză mecanică
14. Care sunt teoriile patogenetice pentru coarctația aortică?
a. Teoria ţesuturilor ductale
b. Teoria hemodinamică
c. Sindromul Turner
d. Teoria genetică
e. Teoria alimentației incorecte
15. Care semne clinice sunt specifice pentru coarctația aortică:
a. Gradientul de saturație între membrele superioara și inferioare b. Gradientul
de tensiune arterială între membrele superioara și inferioare c. Gradientul de
puls între membrele superioara și inferioare
d. Hipertrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare
e. Hipotrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare 16.
Malformație ductal- dependent este:
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Arcul aortic întrerupt
c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Coarctația oartică critică
e. Prezența circulației fetale - persistența canalului arterial permeabil și foramen ovale
patent.
17. Specific pentru operațiile cardiochirurgicale este:
a. Utilizarea circulației extracorporale
b. Utilizarea dozei mari de heparină
c. Anestezie rahidiană
d. Racirea pacienților intraoperator
e. Operații pe cord stopat
18. Din cele enumerate, care sunt abordurile chirurgicale în chirurgia
cardiacă: a. Sternotomia longitudinală
 b. Incizia McBourney
c. Mini sternotomia
d. Toracotomia stîngă
e. Toractomia dreaptă
19. Dintre următoarele, pentru inima fătului intrauterin, prezintă malformații
congenitale: a. Prezența defectului septal ventricular
b. Prezența foramen ovale patent și ductul Botallo
c. Obstrucția aortei
d. Nesepararea valvelor mitrale și tricuspide
e. Drenarea venelor pulmonare în atriul drept
20. Sunt malformații cardiace congenitale palide:
a. DSA
b. DSV
c. Coarctația de aorta
d. Atrezia de arteră pulmonară
e. CAP
21. Care patologii prezintă leziuni obstructive ale părţilor stângi a
inimii: a. Stenoză mitrală congenitală
b. Stenoză aortică congenitală
c. Coarctaţia aortică
d. Întreruperea arcului aortic
e. Stenoza congenitală a arterei pulmonare
22. Care din cele enumerate nu sunt contraindicații absolute pentru intervenție chirurgicală
pe cord în cazul MCC palide:
a. Prezența sindromului Eisenmeiger
b. Prezența hipertensiunii pulmonare
c. Dilatarea cavităților cordului
d. Aritmiile cardiace
e. Fracția de ejecție între 40% si 50%
23. Tratament pentru coarctația aortică este:
a. Angioplastia percutană cu balon
 b. Istmoplastia
c. Rezecția coarctației cu anastomoză termino-terminală
d. Rezecția coarctației cu interpozționarea unui grefon sintetic
e. Angioplastia percutanată cu balon valvei arterei pulmonare
24. De ce depind manifestările clinice în MCC palide?
a. Dimensiunile defectelor
b. Localizarea defectelor
c. Rezistența vasculară pulmonară
d. Fluxului sangvin prin defect
e. Rezistența vasculară sistemică
25. Care este inidcație pentru treatment chirurgical al DSV?
a. DSV fără efect la tratament medicamentos şi infecţii respiratorii severe,
frecvente.
b. DSV cu HTP moderată sau severă
c. DSV de orice mărime,cînd se asociază riscul de apariție a insuficienței valvulare
aortice sau pulmonare.
d. DSV larg cu semn clinică de retard ponderal sever
e. DSV restrictiv

26. Din cele enumerate, pentru tetrada Fallot este caracteristic:

a. Miscarea septului interventricular conal inainte si spre stinga
b. Hipertrofia structurilor ventriculului drept
c. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept
d. DSV restrictiv
e. Dextrapozitia aortica
27. Hemodinamica circuitului mic in tetrada Fallot, nu se caracterizeaza
prin: a. Flux pulmonar normal
b. Flux pulmonar accentuat
c. Flux pulmonar hipertensiv
d. Flux pulmonar insaracit
e. Flux pulmonar prin colaterale
28. Cateterizarea cardiacă in tetrada Fallot prezintă următoarele:
a. Patrunderea cateterului din ventriculul drept in aorta
b. Patrunderea ingreuiata a cateterului in artera pulmonara
c. Scaderea presiunii sistolice in artera pulmonara
d. Presiunea sistolica in ventriculul drept este mai mică decit in ventriculul sting
e. Prezenta gradientului sistolic intre ventriculul drept si artera pulmonara 29.
Accesul hipoxic în Tetralogia Fallot este condiționat de:
a. Micșorarea rezistenței vasculare pulmonare
b. Micșorarea rezistenței vasculare sistemice
c. Mărirea rezistenței vasculare pulmonare
d. Mărirea rezistenței vasculare sistemice
e. Răspunsuri corecte: a, d
30. Hipoxemia arterială conduce la:
a. Hipoxemie pronunțată și glicoliză anaerobă
b. Acumularea metaboliților acizi și acidoză metabolică
c. Peroxidarea lipidelor și formarea radicalilor liberi
d. Micșorarea nivelului hemoglobinei în sânge
e. Hiperpotasemiei
31. La investigatia radiografica in proiectie antero - posterioara, la pacientii cu tetrada Fallot,
hilul pulmonar poate fi dilatat din contul urmatoarelor:
a. Trunchiul arterei pulmonare
b. Aorta ascendenta
c. Vena cava superioara
d. Prezența venei cave stângi
e. Tractul de ejectie a ventriculului drept

32. Anomalia Ebstein nu se caracterizeaza prin urmatoarea schimbare

anatomica: a. Pozitionarea cuspelor valvei tricuspide in ventriculul drept
b. Scurtarea coardelor si hipoplazia muschilor papilari a valvei tricuspide c.
DSA tip OS, sau prezenta FOP
 d. Marirea in dimensiuni a camerelor cordului drept
e. Drenarea anomala a venelor pulmonare
33. In maladia Ebstein, hemodinamica este caracterizata prin:
a. Regurgitare la nivelul valvei tricuspide
b. Șunt dreapta stinga la nivelul atriilor
c. Hipoxemie moderata sau severa
d. Insuficienta valvei mitrale
e. Hipovolemie moderata la nivelul circuitului mic
34. Semnele clinice specifice pentru MCC cianogene sunt următoarele, cu
excepția: a. Cianoza
b. Apetitul scăzut
c. Retardul de creștere
d. Dispneea
e. Răceli frecvente
35. Care din cauzele enumerate determină cianoza?
a. Pulmonare
b. Renale
c. Cardiace
d. Hematologice
e. Patologii a SNC
36. Care, din următoarele patologii, nu este MCC cu cianoză
diferențiată? a. Canal atrio-ventricular
b. Tetralogia Fallot
c. Trunchi arterial comun
d. Arc aortic întrerupt
e. Atrezia de arteră pulmonară
37. Care din următoarele, este cauză de deces în evoluția MCC
cianogene? a. Accesul hipoxic
b. Progresarea cianozei
c. Insuficienţa cardiacă
d. Endocardita infecţioasă
 e. Pneumonia bilaterală
38. Cele mai utilizate intervenții paliative pentru MCC cianogene
sunt: a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Anastomoza intersistemică modificată Blalock – Taussing
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
39. Dintre următoarele, sunt operații paliative:
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
40. Cum se cupează criza hipoxică?
a. Poziția genunchi – torace
b. Administrarea oxigenului concentrat prin mască facială
c. Calmarea copilului cu sedative
d. Administrarea lichidelor intravenos în bolus
e. Administrarea preparatelor spasmolitice
41. Care, din următoarele, sunt etape în corecția radicală a Tetralogiei Fallot?
a. Infundibulectomia
b. Plastia DSV
c. Lărgirea tractului de ejecție a ventricului drept
d. Anastomozarea venei cave cu artera pulmonară
e. Aplicarea homogrefelor în poziție pulmonară în caz de necesitate 42. Care din
cele enumerate nu este caracteristica pentru transpoziția vaselor magistrale simplă?
a. Aorta pornește din ventriculul stîng, artera pulmonară din ventricului drept b.
Aorta pornește din ventriculul drept, artera pulmonară din ventricului sting c. Are
loc amestecul circuitelor sangvine
d. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul drept
 e. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul stîng
43. Procedeul Rashkind nu se caracterizează prin:
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonar
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Procedeu endovascular ce se finalizează cu lărgirea locului de coarctație aortică 44.
Prin ce formațiuni anatomice poate avea loc amestecarea sîngelui în transpoziția vaselor
magistrale?
a. Canal arterial permeabil
b. Foramen ovale patent sau defect septal atrial
c. Valva atrio-ventriculară comună
d. Trunchiul arterial comun
e. Defect septal ventricular
45. Care din următoarele este tip al drenajului pulmonar venos
aberant? a. Tip supracardiac
b. Tip intracardiac
c. Tip infracardiac
d. Tip aortal
e. Tip atrial stâng
46. Care, din următoarele, este loc de drenaj al venelor pulmonare
aberante? a. Vena cavă superioara
b. Vena cavă inferioară
c. Atriul drept
d. Vena jugulară
e. Vena femurală
47. Care dintre cele enumerate nu este caracteristica de bază pentru atrezia valvei tricuspide
este:
a. Lipsa comunicării între atriul drept si ventriculul drept
b. Lipsa comunicării între atriul stîng si ventriculul stîng
 c. Hiperflux sangvin din atriul drept în ventricului drept
d. Hiperflux sangvin spre artera pulmonară
e. Circuitele sangvine sistemic și pulmonar nu comunică între ele 48. Prin ce
mecanism se asigura supraviețuirea copiilor cu atrezie de valvă tricuspidă? a.
Amestecarea sîngelui prin valva comună ventriculo-arterială
b. Amestecarea sîngelui prin DSA cu șuntarea dreapta – stînga
c. Amestecarea sîngelui prin DSV cu șuntarea stânga – dreapta
d. Amestecarea sîngelui prin canal arterial permeabil cu șuntare stânga – dreapta e.
Toate cele enumerate
49. Prin ce se caracterizează operația Fontan?
a. Anastomozarea venei cave superioare la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonară
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Excluderea parților drepte ale cordului din ciclul cardiac prin anastomozarea
venelor cave la artera pulmonară
50. Prin ce se caracterizează operația în con la valva tricuspidă?
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Repoziționarea cuspelor valvei tricuspide la 360º pe inelul nativ a valvei c.
Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial d.
Rezecția cuspelor malpoziționate ale valvei tricuspide
e. Suturarea porțiunii atrializate ventriculului drept
51. Drept mecanism compensator al malformațiilor cardiace cianogene cel mai frecvent se
prezintă:
a. Policitemia
b. Anemia
c. Scăderea coagulabilității
d. Scăderea vîscozității sîngelui
e. Hiperglobulinemie
52. Malformațiile cardiace congenitale sunt caracterizate prin:
 a. Defect structural, functional sau de poziție a cordului
b. Defect izolat sau complex al cordului
c. Prezent din momentul nașterii
d. Se poate manifesta imediat sau mai tîrziu în viață
e. Sub formă de complicații în timpul nașterii copilului
53. Pentru malformațiile cardiace congenitale cianogene este caracteristic:
a. Incidența de 8 – 10 la 1000 de nașteri la termen
b. Riscul crește la copii cu părinți ce suferă de MCC
c. Este cea mai frecventă cauza a morbidității și mortalității neonatale d.
Incidența crește pentru nașterile premature
e. Cianoza devine mai accentuate proportional cu vârsta copilului
54. Care tip de tumori cardiace este predominant?
a. Primare mai des decît maligne
b. Maligne mai frecvent decît benigne
c. Din tumorile primare predominante sunt benigne
d. Din tumorile primare predominante sunt maligne
e. Toate răspunsurile sunt corecte
55. Care dintre cele enumerate fac parte din simptomele tumorilor cardiace?
a. Simptome sistemice (febră, scăderea masei corporale etc)
b. Simptome embolice (embolizare în artera pulmonară sau arterele cerebrale) c.
Simptome dispeptice (grețuri, lipsa poftei de mîncare)
d. Simptome cardiace ( ocluzia fluxului sangvin, dereglări de ritm) e. Simptome
secundare metastazării tumorii ( sindromul venei cave superioare etc) 56. Complexul Corney
este caracterizat prin:
a. Patologie autosomal dominantă
b. Multiple mixoame cardiace
c. Mixoame extracardiace (piele, sîn)
d. Hiperactivitatea glandelor endocrine
e. Hiperactivitatea glandelor exocrine
57. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
 a. Mixoma
b. Fibroma
c. Fibroelastoma
d. Rabdomioma
e. Lipoma
58. Cel mai frecvent tumorile cardiace secundare sunt originare din:
a. Melanomă
b. Cancer mamar
c. Cancer renal
d. Limfom
e. Lipom
59. Simptomele a tumorilor mediastinale sunt:
a. Voce răgușită
b. Tamponada cardiacă
c. Tusea
d. Disfagia
e. Palpitații
60. Prognosticul pentru tumorile cardiace primare maligne:
a. Este negativ, cauzat de creșterea rapidă intramurală a tumorilor b.
Depinde de reactivitatea la chimioterapie
c. Este de obicei pînă la un an
d. Este agravat de producerea rapidă a metastazelor
e. Este favorabil, caracterizat prin regresia rapidă a tumorilor
61. Tratamentul chirurgical al tumorilor mediastinale și cardiace:
a. Este indicat pentru orice tip de tumoare
b. Depinde de localizarea și stadiul de progresie a tumorii
c. Se recomandă chimioterapia ca adjuvant terapeutic
d. Se execută prin sternotomie în cazul tumorilor mediastinale anterioare și prin
toractomie în cazul tumorilor mediastinale posterioare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în dependență de vârsta pacientului
62. Hipertensiunea in circuitul mic duce la:
a. La hipertofia stratului mediu a vaselor mici pulmonare
b. La proliferarea excesiva a intimei vaselor pulmonare
c. La sclerozarea stratului intern a vaselor pulmonare mici
d. La subtierea stratului mediu a vaselor mici pulmonare
e. La dezvoltarea vaselor colaterale pulmonare
63. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara, este semn de:
a. Șunt mare stinga dreapta
b. Șunt dreapta stinga
c. Hipertensiune pulmonara
d. Egalarea șunturilor
e. Nu are legatura cu nimic din cele enumerate
64. Care din următoarele este consecință a hipertensiunii
pulmonare: a. Insuficiența parților drepte a cordului
b. Insuficiență hepatică
c. Insuficiența părților stîngi a cordului
d. Insuficiența respiratorie
e. Insuficiența renală
65. Sunt contraindicații relative pentru adminsitrarea de
heparine: a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Injecții intramusculare
d. Pericardita
e. Disecția aortică
66. Care din urmatoarele etiologii enumerate mai jos este cauza de embolie pulmonara
netrombotica:
a. embolia tumorala
b. embolia cu lichid amniotic
c. tromboza venoasa profunda izolata a gambei
d. embolia grasa
e. embolia gazoasa
67. Factorii etiologici al revarsatului pleural nesupurativ sunt:
a. Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)
b. Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arterelor intercostale,
parenchimului pulmonar (hemotoraxul)
c. Revarsatul pleural pancreatogen
d. Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurala
e. Revarsatul pleural malign (metastatic)
68. Care din cele enumerate sunt metode de electie de investigatie pentru stabilirea aspectului
revarsatului pleural:
a. Toracocenteza
b. Recoltarea lichidului pentru examenul citologic după puncția pleurală c.
Recoltarea lichidului pentru examenul biochimic după puncția pleurală d.
Investigatiile cu radionuclizi
e. Ultrasonografia
69. Care din afirmatiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv
(idiopatic):
a. Este o urgenta medico-chirurgicala
b. Survine pe leziuni preexistente
c. Apare brusc
d. Ca regula fara o cauza cunoscuta anterior
e. Se întâlneste preponderent la copii
70. Care sunt conditiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a. Existenta unui loc de minima rezistenta
b. Vârsta
c. Interventia unui element declansator (efort fizic, tuse)
d. Existenta bolilor asociate
e. Depinde de genul pacientului
71. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcție de diverși
factori: a. Sediul si întinderea obstacolului
b. Viteza de constituire a obstacolului
 c. Distrugerea colateralelor
d. Vîrsta pacientului
e. Tromboza extensivă
72. Dintre explorări non-invazive ale patului aterial fac parte:
a. Examenul Doppler
b. Angio CT
c. Angio RMN
d. Aterografia prin puncție Seldinger
e. Examenul Triplex
73. Complicatiile locale în arteriografia prin puncție Seldinger sunt reprezentate de
următoarele:
a. Hematoame
b. Fistule arterio-venoase
c. Isecție, ocluzie vasculară și embolii periferice
d. Insuficiența renală acută
e. Pseudoanevrisme
74. În condițiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele
informații:
a. Localizarea precisă a leziunilor
b. Existența leziunilor unice sau multiple
c. Existenta circulației colaterale
d. Poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e. Starea patului vascular distal
75. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele:
a. Plăgile vasculare simple
b. Plăgile înjunghiate
c. Rupturle vasculare
d. Contuziile arteriale
e. Plăgile vasculare iatrogene
76. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate
 următoarele: a. Toți pacienții cu traumatisme vasculare trebuie evaluați pentru
prezența altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b. Șocul hemoragic este frevent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale
membrelor
c. Trebuie folosite garourile în scopul asigurării hemostazei
d. Echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat și pe cît osibil obținută
preoperator
e. Trebuie în primul rînd excluse sau tratate leziunile care amenință viața
77. Pacienții la care există manifestăi datorate lezării unor vase importante necesita tratament
chirurgical imediat. Care din următoarele afirmații adevărate?
a. Prima măsură în cadrul intervenției chirurgicale este controlul proximal si distal
la nivelul leziunii
b. La nivelul vasului lezat trebuie cautata prezenta trombozei, in cazul
existentei acestei, trombii trebuie indepartati cu ajutorul sondei Fogarty c. Odata
obtinut controlul arterial, vasul lezat va f excizat până in zona sanatoasa.
d. Repararea ateriala si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft,
de preferat sintetic ( e PTFE )
e. Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft
autolog.
78. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele vasculare sunt
adevărate: a. extremitate fara sensibilitate si motricitate necesita de
obicei
amputație in cazul in care exista destrucție nervoasa importanta
b. Extremitățile traumatizante sunt susceptibile sa dezvolte sindromul acut de
compartiment
c. Evaluarea precisa si corecta a sindromului de compartiment se face prin
măsurarea directa a presiunii in compartiment
d. Prezenta socului sau a leziunilor multiple asociate reprezinta indicatii absolute
pentru amputatie
e. Leziune vasculara in sine nu este factorul decesiv pentru amputatie. 79.
Isuficienta arteriala acuta este in marea majoritate a cazurilor rezultatul obstructiei
intrinseci printr-un tromb. Urmatoarele afirmati sunt adevarate:
a. Cea mai frecventa sursa de emboli este cordul
b. Se poate produce embolie cu continutul placilor de aterom-ateromemboie sau
sindromul degetelor albastre
c. Manifestarile clinice ale ocluziei arteriae acute prin tromboza sunt mai severe
decit in cazul altor etiologii.
d. Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arteriala paradoxala. e.
Cauza majora de ischemie acuta periferica este embolia
80. Semnele clinice cardinale în iscemia acută:
a. Durere
b. Parastezii
c. Paloare
d. Prezenta puslului distal de nivelul ocluziei
e. Raceala tegumentelor
81. Urmatoarele afiratii sunt adevărate:
a. In cazurile de ischemie acuta severa, unde diagnosticul este evident si suspiciunea
cu privire la etiologie puternica, nu sunt necesare alte investigații paraclinice
pentru a stabili indicatia terapeutica.
b. Având in vedere ca inima este sursa principala de emboli, examinarea
functiei cardio-pulmonare este esentiala.
c. Examenul echografic (in special examenul Duplex) este util mai ales pentru
stabilirea existentei trombozei venoase asociate.
d. Succesul pe termen lung nu depinde de controlul susrselor emboliilor e.
Modificarea consistentei masei musculare semnifica un prognostic prost. 82. Urmatoaele
afirmatii referiotoare la ischemia acuta periferică sunt adevarate: a. Administrare de
heparina previne propagarea distala a trombului b. Exremitatile ischemice trebuie ferite nu
doar de frig, dar si de caldura sau presiunea exercitata asupra lor.
c. Fluxul retrograd (fluxul de singe care curge din extremitatea distalaa arterei dupa
inlaturarea obstructiei) semnifica un pat vascular distal efecient.
 d. In cazul existentei trombozei venoase, indepartarea tromblui venos trebuie
efectuata dupa de restabilirea fluxului aterial.
e. Protejarea patului vascular situat distal de obstructie este prima etapta a
tratamentului in ischemia acută
83. Care din urmatoarele afimatii nu sunt false?
a. Pentru a fi efecienta, embolectomia trebuie indicata si efectuarea precoce, in
primele 6 ore.
b. Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv in toate iscemiile acute.
c. Embolectomia se efectueaza de obicei sub aneseziei locala, mai ales ca
ajoritatea pacientilor sunt batrini si cu stare generala proastă.
d. Heparina reduce la minimum propagarea trombozei si favorizeaza liza
naturala a trombului ca si dezvoltarea circuatiei colaterale.
e. revascuarizare arteriala efecienta este exclusa in cazul lipsei unui flux distal
adecvat.
84. Despre disectia acută de aortă sunt adevărate următoarele afirmații: a. Hipertensiunea
arteriala este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat in producerea disecției
acute de aortă.
b. Incidența sindromului Marfan în disectiile de aortă este între 4-15% c. Necroza
mediei (degerescenta cistica a mediei) se gaseste in 20% din cazurile de disectia
aortica.
d. De cele mai multe ori disectia aortica este asimptomatica si poate trece
neobservata
e. Boala anuloectazianta a radacinii aortice poate fi conditia anatomica
preesistenta unei disectii de aorta.
85. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata:
a. Bicuspidia artica se asociaza frecvent cu disectia acuta de aorta b.
Traumatisme toracice ichise pot determina disetie de aorta
c. Jumatatae din disectiile ce surivn la femeia tînără (de virsta sub 40 de ani)
intereseaza gravidele.
d. Tensiunea arteriala scazuta este regula la pacientii cu disectie de aorta. e.
 Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot stala bazadisectiei de aorta.
86. In disectia acuta de aorta sunt valabile urmatoarele:
a. Ruptra peretelui extern (adventitial) al lumenului fals se produce cel mai
frecvent in pericard sau in cavitatea pleurala stinga.
b. Oacientii cu disectie de tip A sunt, in genera mai tiner si includ pacientii cu
sindrm Marfan si ectazie anulo-aortică.
c. Disectie de tip B se intalneste, de regula, la barbatide virsta medie sau
virstnici.
d. Insuficenta artica este rara in cazul disectiei aortei proximale.
e. Disectia la gravid survine de obicei in trimestrul al II-lea sau chiar in cursul
travaliului.
87. O serie de factori influenteaa mortalitatea preoperatorie in disectia acuta de
aorta: a. Inervalul de timp intre diagnostic si operatie.
b. Exitenta tamponadei cardiace
c. Existenta insuficientei renale acute.
d. Existenta insuficientei aortice preoperatorii
e. Infarctul acut de miocard.
88. In cazul ruptrii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienti se amina
interventia chirurgiala:
a. Pacientii cu leziuni cerebrale severe.
b. Pacientii in stare septica
c. Pacientii cu arsuri extinse
d. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului sting
e. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului drept.
89. Metodele non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele:
a. măsurarea indicelui gleznă-braț
b. pletismografia
c. Examenul Doppler
d. Arteriografia
e. Măsurarea presiunii arteriale digitale
90. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esențial în următoarele situații:
a. În tratamentul infarctului acut de miocard
b. În tratamentul emboliei pulmonare
c. În trombozele venoase profunde cu debut mai mare de 14 zile
d. În trombozele venoase profunde cu debut mai mic de 14 zile
e. În trombozele arteriale acute
91. Principalele contraindicații ale trombolizei sunt:
a. Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, b.
accident vascular cerebral
c. Hemoragie necontrolată
d. Hipotensiune arterială
e. Hipertensiune arterială
92. Următoarele afirmații referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate: a. claudicația
intermitentă este localizată la nivelul feselor, șoldului, coapselor și gambelor
b. claudicația distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă c. tipul I
de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurcația
aortei și arterele iliace
d. Tipul III de boală aorto-iliacă presupune pe lângă afectarea aortei și iliacelor și
arterelor infrainghinale
e. Pe lângă claudicația intermitentă, bărbații cu boală aorto-iliacă mai pot
prezenta impotența
93. Pacienții cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicație intermitentă moderată sau
ușoară vor beneficia de următoarele măsuri terapeutice conservative:
a. renunțarea la fumat
b. exerciții fizice zilnice
c. scădere ponderală
d. Intervenție chirurgicală d’amblee
e. Consum hidric zilnic
94. Vârsta și tarele asociate la pacienții cu boala aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică
alternativă de revascularizare:
 a. bypass axilo-femural
b. aterectomie
c. angioplastie endoluminală
d. Bypass aorto-femural
e. Bypass femuro-femural
95. Următoarele afirmații referitoare la boala aterosclerotică obstructivă sunt adevărate:
a. Evoluția naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către
amputație
b. Se caracterizează mai frecvent prin claudicație intermitentă stabilă
c. Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulației colaterale d.
Durerea de repaos și ishemia critică a membrului reprezintă indicații chirurgicale
absolute
e. Leziunile trofice distale sunt clasificate în stadiul IV Leriche-Fontaine 96. Dintre
complicațiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu sunt întâlnite
următoarele complicații:
a. tromboza grefonului
b. hemoragia
c. infecția
d. Impotența sexuală
e. Limforagia
97. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. AVC tranzitor reprezinta o indicatie ferma pentru endarterectomia carotidiana daca
este asociat unei stenoze carotidine de peste 70%;
b. Varsta nu contine in sine contraindicatie pentru interventie;
c. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai mult de 24 ore
d. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai putin de 24 ore; e. Pierderea
vederea de acceasi parte cu leziunea (amaurozis fugax) este simptom caracteristic
stenozei carotidine
98. Simptomele caracteristice stenozei caratotidiene sunt:
a. slăbiciunea, amorțeala și stângăcia la nivelul membrelor contralaterale b.
 Pierderea vederii în aceeași parte cu leziunea (amaurozis fugax)
c. Disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d. Acufene
e. Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea
întunecată trasă de sus în jos
99. Complicatiile endarterectomiei carotidiene pot fi:
a. AVC;
b. Paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau larigu recurent; c.
Hematom;
d. Amnezie
e. IMA.
100. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
a. șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
101. Dintre complicațiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întîlnite:
a. Hemoragia intraoperatorie
b. Șocul acut la declamparea aortei
c. embolizarea in teritoriul carotidian
d. lezarea ureterului
e. embolizarea in patul arterial distal
102. Principalele complicații ale anevrismelor periferice sunt:
a. tromboza
b. embolia distală
c. ruptura
d. hemoragia digestivă
 e. compresia venelor adiacente
103. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. Alungirea hipertrofica a unui membru;
b. Angioame plane dureroase;
c. Varice congenitale;
d. Fistule arteriovenoase macroscopice;
e. Fistule arteriovenoase microscopice;
104. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin:
a. alungirea hipertrofică a unui membru
b. angioame
c. nevi vasculari
d. Fistule arterio-venoase congenitale
e. Varice
105. Urmatoarele afirmații referitor la trombangeită sunt adevărate: a.
Simpatectomie lombară este încă indicată pe scară largă.
b. Atingerea distală și absența unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de
revascularizare a cuzurilor.
c. Oprirea fumatului reprezintă tratamentului etiopatogenetic esențial. d.
Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor. e.
Oprirea fumatului scade rata și incidența amputațiilor.
106. Manifestările clinice caracteristice insificienței venoase cronice sunt: a.
edemul
b. pahidermita
c. ulcer trofic
d. eritroza de declivitate
e. dermita ocră
107. Investigații paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt:
a. Fotopletismografia
b. Examentul Doppler venos
c. Flebografia
 d. Ecografia doppler venoasă
e. Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive.
108. O multitudine de semne si simptome au fost descrise ca făcînd parte din tabloul
clinic al trombozei venoase profunde:
a. afebrilitatea
b. pulsul cățărător-semnul Mahler
c. durere spontană, localizată în molet,care se accentuează la palpare și la flexia
dorsală a piciorului-semnul –Homans.
d. dilatarea venelor cutanate pretibilae-smenul Pratt.
e. sensibilitatea la palpare pe traiectil venos profund al gambei de la șanțul
retromaleolar intern pînă în regiunea poplitee.
109. Indicațiile plasării unui filtru cav sunt:
a. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate b. Embolie
pulmonară certă la pacienți la care tratamentul anticoagulant este contraindicate.
c. Complicații ale tartamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentului
d. înaintea embolectomiei pulmonare
e. în urma embolectomiei pulmonare.
110. Contraindicațiile întreruperii venelor perforante insuficiențe sunt: a.
boala arterial ocluzivă a membrului respective
b. Infecția la nivelul ulcerului venos
c. obezitatea morbidă
d. clasa 4-6 CEAP de insuficiență venoasă
e. patologie severă asociată
111. Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în:
a. tratament antiinflamator nesteroidian
b. contenție elastică
c. antibioterapie
d. Tratament anticoagulant cînd procesul trombotic este extins și la sistemul
venos profund.
 e. tratamentul chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă. 112.
Umătoarele complicații pot parea ca urmare a traumatismului peretelui arterial: a.
spasmul arterial
b. tromboză
c. embolie
d. creșterea activității colagenazei
e. durerea acută
113. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt:
a. hemoragie externă
b. limfedem
c. hematom expansiv
d. ischemie acută
e. trill pallabil
114. Acestea sunt opțiuni ale revascularizării chirurgicale în traumatismele vasculare
deschise:
a. arteriorafie sau venorafie laterala
b. angioplastie cu petec venos.
c. rezecție fără interpoziție unui conduct venos
d. by-pass cu grefon venos.
e. rezecție cu interpoziția unui conduct venos.
115. Care din următoarele este o cauză de ischemie acută?
a. embolie
b. traumatism arterial
c. desecție arterială spontană sau iatrogenă
d. vasodilatație
e. vasospasm
116. Acestea sunt surse emboligene în ischemia acută:
a. cavitățile inimii
b. anevrism miocardic
c. emboli paradoxali(sistemul venos profund)
d. tromboflebită superficială
 e. anevrism abdominal
117. Cele mai fregvente trombolitice sunt:
a. recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b. urokinază
c. streptokinază
d. warfarina
e. reteplase
118. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopaiei obliterante: a.
durere cu debut brusc
b. stenoza urmată de ocluzie
c. multilevel disease
d. dezvoltarea circulației colaterale
e. claudicație
119. Complicatii posibile aparute în tratamentulm chirurgical a bolii aorto-iliacă sunt: a.
Tromboza
b. Ateroembolism intraoperator
c. Ruptura arterei poplitee
d. Lezarea duodenului adiacent
e. Lezarea venei cave inferioare si a venei iliace
120. Semnele clinice de mai jos se datoreaza insuficientei venoase cornice: a.
vene varicoase
b. teleangectazii
c. absenta pulsului
d. edem
e. vene reticulare
Teste noi 2022
1. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din vena cavă
superioară pătrunde primar în?
a. Atriul drept
b. Foramen ovale patent
c. Atriul stâng
 d. Valva tricuspidă
e. Ventriculul drept
2. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din ventriculul
drept este direcționat în?
a. Valva arterei pulmonare
b. Ramul drept arterei pulmonare
c. Ramul stâng arterei pulmonare
d. Ductul arterial
e. Aorta toracică descendentă
3. Circulația fetală se caracterizează prin:
a. Rezistență vasculară pulmonară mare secundar umplerii plămânilor cu
lichid și unui mediu hipoxic
b. Rezistență vasculară sistemică scăzută secundară suprafeței mari a
patului utero-placentar cu rezistență scăzută
c. Sângele cel mai oxigenat din vena ombilicală perfuzează creerul și
inima de preferință prin șuntarea ficatului prin ductul venos și
șuntarea intracardiacă prin foramen ovale
d. Sângele mai puțin oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin
ductul arterial în aorta toracică descendentă
e. Sângele cel mai oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin
ductul arterial în aorta toracică descendentă
4. Factorii patologici care determină revenirea la circulația fetală după
nașterea copilului sunt?
a. Hipotermia
b. Hipercarbia
c. Acidoza
d. Hipoxia
e. Sepsisul
5. Unitatea funcțională a valvei mitrale constă din următoarele?
a. Inelul valvei mitrale și două cuspe
b. Miocardul atriului stâng și miocardul ventriculului stâng c.
Mușchii papilari și coardele tendinoase
d. Tendonul lui Todaro
e. Nodul atrio-ventricular
6. Principalele cuspe a valvei mitrale sunt?
a. Anterioară sau aortică
b. Posterioară sau murală
c. Septală
 d. Antero-laterală
e. Postero-medială
7. Aria inelului valvei mitrale este mai mare în?
a. Sistola ventriculului stâng
b. Diastola ventriculului stâng
c. Sistola atriului stâng
d. Diastola atriului stâng
e. Nu depinde de funcția ventriculului stâng și atriului stâng
8. Cei mai comuni factorii etiologici în stenoza dobândită a valvei mitrale
sunt?
a. Febra reumatismală provocată de Streptococul A β-hemolitic b. Boala
degenerativă a valvei mitrale cu calcificarea inelului c. Boli autoimune cum ar fi
Lupusul sistemic eritematos, Boala reumatoidă d. Boala cardiacă carcionoidă și
boala cardiacă valvulară indusă medicamentos
e. Endocardita infecțioasă a valvei mitrale
9. Stenoza valvei mitrale duce la?
a. Obstrucția fluxului sangvin în diastola ventriculară stângă b.
Obstrucția fluxului sangvin în sistola ventriculară stângâ
c. Obstrucția fluxulu sangvin în sistola atrială stângă
d. Obstrucția fluxului sangvin în diastola atrială stângă
e. Creșterea presiunii în atriul stîng
10.Patofiziologic, stenoza valvei mitrale cronică, duce la următoarele
schimbări morfologice?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculul stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriul stâng
c. Schimbări patologice la nivelul patul vascular pulmonar d.
Schimbări patologice la nivelul vavei tricuspide
e. Schimbări patologice la nivelul valvei lui Thebesius
11.Închiderea fiziologică a valvei mitrale depinde de interacțiunea
următoarelor componente a aparatului valvular?
a. Atriul stâng și inelul valvular
b. Cuspele valvulare și coardele tendinoase
c. Mușchii papilari și ventriculul stâng
d. Tendonul Todaro și septul interatrial
e. Trigonul fibros drept și trigonul fibros stâng
12.Cei mai frecvenți factori etiologici în insuficiența valvei mitrale
sunt? a. Boala arterelor coronariene
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Prolapsul valvei mitrale
d. Degenerarea mixomatoasă a valvei mitrale
e. Calcificarea inelului valvei mitrale
13.Patofiziologic, insuficiența valvei mitrale, duce la următoarele schimbări,
exceptând?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculului stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriului stâng (dilatare) c. Schimbări
patologice la nivelul patului vascular pulmonar (hipertensiune pulmonară
secundară)
d. Schimbări patologice la nivelul ventriculului drept
e. Creșterea dramatică a presiunii în atriul stâng
14.Căile patofiziologice în apariția insuficienței valvei tricuspide secundară
la patologia valvulară preexistentă (cel mai frecvent afectarea valvei
mitrale) sunt?
a. Hipertensiunea pulmonară duce la dilatarea cavității ventriculare drepte b.
Dilatarea inelului valvei tricuspide
c. Complexul format dintre mușchii papilari și coardele tendinoase se scurtează
d. Dezagregarea (ruptura) mușchilor papilari și mișcarea patologică a peretelui
ventricular drept
e. Apoziția cuspelor valvei tricuspide
15.Semnele radiologice prezente în insuficiența valvei
tricuspide? a. Cardiomegalie
b. Venă azigoz proeminentă
c. Dilatarea atriului și ventriculului drept
d. Anomalie structurală la valva tricuspidă
e. Deplasarea diafragmului în sus din cauza ascitei
16.Tehnicile chirurgicale în remodelarea inelului valvei tricuspide sunt? a.
Reducerea parțială a inelului valvular anterior și posterior (tehnica De Vega)
b. Implantarea inelului de support
c. Tehnica de bicuspidalizare
d. Protezarea valvei tricuspide
e. Tehnica scurtării coardelor tendinoase
17.Valva aortică este o unitate morfo-funcțională care constă din? a. Inelul
functional aortic, care cuprinde joncțiunea ventriculo-aortică și joncțiunea
sino-tubulară
b. Trei cuspe cu atașamentul lor
c. Sinusurile Valsalva cu ostiumurile arterelor coronariene d.
Arterele coronare dreaptă și stângă
e. Aorta ascendentă
18.Principalele funcții ale valvei aortice sunt?
a. Asigurarea unui flux de sânge unidirecțional din ventriculul stâng b.
Asigurarea unui flux de sânge bidirecțional din ventriculul stâng c.
Optimizarea fluxului sangvin coronarian
d. Menținerea funcției miocardice
e. Obstrucționarea fluxului de sânge din ventriculul stâng la necessitate 19.Cea
mai comună cauză a stenozei valvei aortice la persoanele cu vârsta
cuprinsă între 70 și mai mulți ani este?
a. Endocardita infecțioasă
b. Bicuspidia valvei aortice
c. ”Degenerarea senilă” valvulară
d. Boala valvulară reumatică
e. Calcificarea cuspelor normal dezvoltate
20.Triada clasică de simptome în stenoza aortică include?
a. Disneea
b. Fatigabilitatea
c. Sincope
d. Vertije
e. Angină pectorală
21.Gradientul presional la nivelul valvei aortice poate fi determinat prin
următoarele investigații?
a. Eco cardiografie
b. Auscultație
c. Palpație
d. Angio CT
e. Cateterism cardiac
22.Tratamentul în ”Degenerarea senilă” valvulară aortică include?
a. Înlăturarea obstrucției mecanice
b. Înlocuirea valvei aortice
c. Înlocuirea valvei aortice transcateter la bolnavii cu risc chirurgical mărit, la
cei în vârstă cu comorbități associate
d. Debridarea valvei aortice prin intervenție chirurgicală
e. Debridarea valvei aortice cu ultrasunet
23.Indicațiile pentru înlocuirea valvei aortice sunt?
a. Stenoza valvei aortice grad sever
b. Disfuncția ventriculară stângă cu stenoza valvei aortice (fracția de ejecție al
ventriculului stâng < 50%)
c. Calcificarea severă a valvei aortice
d. Stenoză de valvă aortică asimptomatică dar cu leziuni pe arterele coronariene
ce necesită revascularizare
e. Stenoză de valvă aortică cu aria de deschidere de 0,9 cm² asimptomatică
24.Insuficiența aortică acută apare în cazul diferitor stări morfopatologice a
valvei, cele mai comune fiind?
a. Endocardita bacteriană
b. Disecția acută aortică
c. Ca o complicație iatrogenă a unei proceduri transcateter d.
Traumatism thoracic concodent
e. Degenerescența senilă a valvei aortice
25.Din punct de vedere fiziopatologic, volumul regurgitant în insuficiența
aortică cronică, depinde de?
a. Suprafața orificiului de regurgitare
b. Diferența diastollică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng c.
Diferența sistolică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng d.
Durata diastolei
e. Durata sistolei
26.Unitatea funcțională a valvei tricuspide constă din următoarele?
a. Miocardul atriului drept și inelul fibros
b. Trei cuspe și coardele tendinoase
c. Miocardul ventriculului drept și mușchii papilari
d. Tendonul lui Todaro și valva lui Eustachio
e. Triunghiul Koch și nodul atrio-ventricular
27.Principalele cuspe a valvei tricuspide sunt?
a. Cuspa anterioară
b. Cuspa posterioară
c. Cuspa septală
d. Cuspa antero-septală
e. Cuspa postero-laterală
28.Stenoza mitrală se clasifică în trei categorii?
a. Stenoza mitrală foarte ușoară - are aria orificiului mitral > 2 cm2 b.
Stenoza mitrală ușoară - are aria orificiului mitral > 1,5 cm2 c. Stenoza
mitrală forma moderată - orificiul mitral este de 1,5 - 1 cm2 d. Stenoza
mitrală forma severă - are orificiul mitral <1 cm2 e. Stenoza mitrală forma
critică - aria orificiului mitral < 0,5 cm2