You are on page 1of 6
Criteriile mortologice, datorité ugu- rinfel cu care sunt folosite, ofera in Practica o alternativa comoda si foarte operativa in vederea clasificarii ano- malillor dento-maxilare. Trebuie ardtat de la inceput faptul cd 0 astfel de clasificare nu reprezinta neaparat o etiologie si ca fiecare grup ‘nu implica utilizarea obligatorie a ace- loragi mijloace terapeutice. 5.1. CLASIFICAREA ANGLE Una din primele clasiticari de acest fel a fost cea facuta de Dr. E. Angle, avand drept criteriu principal de clasi- ficare relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital © prima categorie 0 reprezinta anomaliile in care cele dou’ baze ma- xilare sunt plasate corect in plan sagi- tal, modificarile constituindu-se la ni- vel dento-alveolar, In a doua categorie sunt grupate anomaliile in care maxilarul inferior este situat mai inapoi in raport cu cel superior. A treia categorie cuprinde anoma- lille caracterizate de pozitionarea mai anterioar a maxilarului inferior in ra- Port cu cel superior. Pentru evaluarea clinica a acestor ‘rei categorii, Angle sa oprit asupra ‘molarului de 6 ani, considerandu-| in pozitie fixa, la nivelul bazelor maxitare. Astfel, relatia normala (neutrala) este definita prin pozitia varfului cus- 78 + Ortodontie si ortopedie dento-facialt & vs Fig. 5.1 — Clasificare malocluzillor dupa ‘Angle: anomalia de Clasa I pidilui mezio-vestibular al primului molar superior in dreptul primului gant vestibular al primului molar inferior (Fig. 5.1). Autorul foloseste aceasta relatie molara pentru a defini pozitia celor doua maxilare in plan sagital unul fata de altul. Astfel, in relatia neutrala, cele doud maxilare sunt plasate corect. Angle Imparte malocluziile in trei Clase, si anume: Casa I, cu raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani, anomalia fiind can- tonata la nivelul grupului frontal ~ Fig. 5.3 — Clasificare malocuziilor dupa Angle: anomalii de Clasa a-a, diviziunea 1 Fig. 5.2 — Clasificare malocluzillor dupa ‘Angle: modific&ri lae zonei frontale in plan vertical Casa A I-A, cu raport molar dis- talizat sau, cu alte cuvinte, cu ganful intercuspidian inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular su- perior. Angle descrie doud diviziuni in functie de raporturile frontale in plan vertical (Fig. 5.2) ~ diviziunea 1 a Clasei a II-a: maloclu- zie cu raporturi distalizate bilateral i ocluzie adanca in ,acoperis"; Atunci cand raporturile sunt di talizate unilateral, Angle foloses- te termenul de subdiviziunea 1 (Fig. 5.3). = diviziunea a 2-a: malocluzie cu ra- porturi distalizate bilateral gi ocluzie adanca acoperita (Fig. 5.4). Atunci cand raporturile sunt distali- Zate unilateral, se foloseste terme- nul de subdiviziunea a 2-a, Principii si metode in elasificarea anomalilor dento-maxilare + 79 yt Fig. 5.4 — Clasiticare malocluzilor dupa Angle: anomalii de Clasa a Il-a, diviziunea 2 CLasa A III-A, cu raporturi mezia- lizate la nivelul molarilor: ganful inter- cuspidian inferior este plasat mezial fafa de varful cuspidului mezio-vesti- bular superior (Fig. 5.5). In aceste conditii se contureaza de la inceput dowd aspecte importante care trebuie Iuate in considerare, si anume: = molarii de 6 ani nu au o pozitie fixa pe bazele maxilare, ei migreaza, de regula, spre mezial, cea ce schim- ba criteriul de clasificare. in acest caz, rapoartele dintilor vecini care nu sunt migrati (premolar gi canini) pot da indicii pretioase asupra rela- {lllor sagitale ale arcadelor dento- alveolare; ~ examenele complementare efectua- te (leleradiogratie de profil, in spe- Cial) au pus in evidenta posibilitatea decalajului intre pozitia bazelor ma- xilare si pozitia sagitala a procesului alveolar, Astfel apare in mod inevitabil posi- bilitatea clasificarii scheletice in una din Clasele Angle si dentare in alta = \ Fig. 5.5 — Clasiticare malocluzillor dupa ‘Angle: anomalii de Clasa a tla (vezi examenul teleradiogratiei de pro- fil gi analiza ocluziei statice). Clasifi- carea nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei, dar este un ghid foarte practic in vederea standardizaril trata- mentulul Cu toate criticile care i se aduc, ea ramane cea mai utilizata clasiticare de tre practicieni, flind, in acelasi timp, si cea mai operativa 5.2. CLASIFICAREA §COLI GERMANE Pornind de la conceptia ca ace- iagi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi forme de ano- malii, scoala germana (Kantorowicz, Korkhaus si Reichenbach) imparte anomaliile in sase sindroame, si anume: 1. Sindromul cu compresie de maxilar, cu doua variante: ~ cu protruzie, cu sau fara spatiere; = cu Inghesuire. 2, Sindromul de ocluzie incrucigata. 80_* Ortodontie si ortopedie dento-faciald 8 Sindromul progenic, care poate fi: = de conducere fortata; = fals (retrognatism maxilar); = adevarat. 4. Sindromul de ocluzie adancé aco- perita. 5. Sindromul de ocluzie deschis’, cu variantele dento-alveolara gi gnatica, 6. Alte anomalii sau grupa anomaliilor monocauzale, urméri ale pierderii precoce a dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus, sau ano- alli dentare izolate, transpozitia, reincluzia ete. Deoarece fn ultimii ani in literatura romaneasc& de ortodontie au aparut lucrari valoroase, care utilizeaza clasi- ficarea anomaliilor dupa scoala ger- mana, am gaisit util amintirea ei pen- tru a usura completarea cunostintelor celor interesati Nona 5.3 CLASIFICAREA $coLt FRANCEZE Conform acestei clasificari, ano- maliile dento-maxilare sunt conside- rate tulburdiri in armonia proceselor de dezvoltare ale componentelor aparatu- lui dento-maxilar, denumite disarmo- nil, in vederea definirii disarmoniitor, sunt precizate structurile dento-ma- xilo-faciale gi indicate rapoartele lor fat de rapoartele normale. Definirea modificarilor este alca- tuita dintr-o baza care defineste sediul lor gi este cuprinsa in Tabelul 5.1 La aceasta baz& se adauga un prefix care indic& sensul modificarilor in cele trei planuri ale spatiului (Fig. 5.6). frm | ma, ; ' Fig. 5.6 — Modul de apreciere tridimensionala a moditic&rilor elementelor aparatului

You might also like