Lucrarea nr.

1
JALONAREA UNEI LINII DREPTE ŞI
MĂSURAREA UNEI DISTANŢE

Obiective: vizează adâncirea cunoştinţelor despre unităţi de măsură.

Materiale necesare: jaloane, ţăruşi, ruletă.
Procedeu de lucru: li se explică elevilor cum se aliniază jaloanele, după care
elevii trasează mai multe direcţii; după trasarea direcţiilor, se efectuează
măsurătoarea cu ruleta, punându-se la fiecare capăt al ruletei câte un ţăruş.
Se va stabili pe teren raportul între diferite unităţi de măsură: m,
dam, hm, km.
Pentru a se evidenţia necesitatea practică a mediei aritmetice
fiecare elev îşi va etalona pasul prin mers normal pe direcţiile trasate şi
măsurate. Pentru aceasta elevii vor merge de mai multe ori pe direcţia
stabilită, făcând media numărătorii paşilor (posibil ca la început să existe
tendinţa de a forţa pasul); fiecare elev îşi va nota câţi paşi face pentru 10 m,
100 m ...

Lucrarea nr.2
EXERCIŢII DE APRECIERE A DISTANŢELOR

Acestea urmează măsurătorilor făcute de către elevi, pe teren,

după ce şi-au etalonat pasul şi au făcut măsurători cu pasul.
Obiective: deprinderea de a aprecia distanţele ajută la fixarea cunoştinţelor
despre unităţile de măsură şi ajută la interpretarea rezultatelor unor
probleme la care se obţin rezultate ireale din cauza erorilor de calcul.
Pentru că la aprecierea distanţelor se prezintă cazuri atât de
variate, se vor face aprecieri în împrejurări diferite, apreciindu-se mai întâi
liber şi verificându-se apoi prin măsurare exactitatea aprecierii.
Formarea deprinderilor de apreciere a distanţelor îi va ajuta pe
elevi la rezolvarea unor probleme practice, acest lucru depinzând în mare
măsură de observaţiile următoare, despre felul în care se văd distanţele şi
înălţimile în diferite împrejurări:
1) lungimile egale par cu atât mai scurte, cu cât sunt mai
îndepărtate de observator;
2) segmentele egale par mai scurte când ochiul observatorului este
situat mai aproape de pământ;
 3) distanţele (segmentele) privite în lung par mai scurte decât
atunci când sunt perpendiculare pe direcţia vizuală;
4) pe teren accidentat distanţele par mai scurte decât pe teren
plan;
5) când un teren plan este puternic luminat de soare, distanţele par
mai mici decât în realitate.

Lucrarea nr.3
INTUIREA VERTICALEI, ORIZONTALEI ŞI OBLICEI

Obiective: elevii vor verifica verticalitatea zidurilor clădirilor,

orizontalitatea duşumelelor, geamurilor.
Materiale necesare: fir cu plumb şi nivelă cu bulă de aer.

Lucrarea nr.4
CONSTRUIREA PE TEREN A UNUI UNGHI DREPT, A UNUI
PĂTRAT, A UNUI DREPTUNGHI ŞI A UNUI PARALELOGRAM

Obiective: elevii să cunoască bine definiţia unghiului.

Materiale necesare: ruletă, jaloane, ţăruşi, etichete cu ţăruşi şi echerul
pentru teren.
Procedeu de lucru:
1) Construirea unghiului drept: se trasează pe teren o direcţie care
se jalonează şi se aşează un braţ al echerului pe direcţia trasată; se vizează
apoi prin celălalt braţ al echerului o altă direcţie şi se jalonează această
dreaptă care este perpendiculară pe prima.
2) Construirea pătratului: pe cele două direcţii perpendiculare
trasate, se măsoară segmente egalecu latura pătratului, a cărei lungime se ia
la alegere şi în funcţie de posibilităţile oferite de teren; prin capetele
segmentelor măsurate se duc alte două perpendiculare, astfel încât
intersecţia acestora formează pătratul cu laturile căutate (se vor construi 1
dam2 şi 1 hm2, pentru ca elevii să facă comparaţie între aceste unităţi de
măsură pentru suprafeţe).
3) Construirea unui dreptunghi, a unui paralelogram şi determinarea
ariei acestora: se trasează o dreaptă pe care, cu ajutorul echerului, se duc
două perpendiculare; pe aceste două drepte jalonate se iau bazele
dreptunghiului sau paralelogramului, se construiesc extremităţile şi li se
determină aria.
 În acest moment li se poate explica elevilor cu se reduc dimensiunile
la scară; schemele figurilor de pe teren vor fi făcute în caiete de către elevi,
reducându-le scara, iar imdividual vor determina ariile corespunzătoare.

Aplicaţii:
1) Să se construiască pe teren un dreptunghi când se dă lungimea,
ştiind că lăţimea este din lungime. Să se determine aria dreptunghiului.
2) Să se construiască şi să se determine aria unui dreptunghi
cunoscând perimetrul şi una din laturi.
3) Să se construiască şi să se determine aria unui pătrat căruia i se
cunoaşte perimetrul.

Lucrarea nr.5
CONSTRUIREA TRIUNGHIURILOR ŞI CERCURILOR PE TEREN
ŞI DETERMINAREA ARIEI LOR

Materiale necesare: ruletă, jaloane, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, echerul

pentru teren, sfoară pentru trasarea cercului.
1) Să se construiască un triunghi când se cunoaşte baza şi înălţimea;
să i se determine aria (înălţimea se va duce în interiorul triunghiului,
ridicându-se o perpendiculară într-un punct dat de pe bază, astfel se pot
construi o infinitate de triunghiuri cu aceste elemente).
2) Cercurile se vor construi cu ajutorul unei sfori fixate de un
ţăruş; se va determina aria cercurilor.
Observaţie: aria unui poligon se poate determina prin împărţirea lui în
triunghiuri.

Lucrarea nr.6
CONSTRUIREA CUBULUI, PARALELIPIPEDULUI ŞI
CILINDRULUI

Este utilă construirea desfăşurărilor cubului, paralelipipedului şi cilindrului.

Aplicaţii practice:
1) Determinarea volumului sălilor de clasă.
2) Determinarea volumului unui trunchi de copac, făcând media
diametrelor celor două capete şi considerându-l astfel un cilindru.
3) Calcularea cantităţii de scândură necesară pentru duşumelele
unei clase.
 4) Formarea unui ster din lemnele şcolii.
5) Calcularea numărului de cărămizi necesare construirii unei clase.
6) Cubajul unei grămezi de lemne sau cărămizi.

Lucrarea nr.7
CONSTRUIREA PE TEREN A DIFERITELOR UNGHIURI ŞI
MĂSURAREA LOR

Materiale necesare: jaloane, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, busolă, ruletă,

planşeta goniometru.
Se descrie planşeta şi modul de întrebuinţare; elevii fac exerciţii
pentru stabilirea orizontalităţii planşetei, de mânuire a vizorului şi de citire
a gradaţiilor.
Procedeu de lucru: la trasarea direcţiilor cu ajutorul planşetei se procedează
astfel: un elev priveşte prin vizor, iar alţi doi aşează jaloanele după
indicaţiile date de primul; lăsându-se planşeta fixă, se mişcă vizorul în jurul
axului său. Se citeşte pe cercul gradat unghiul ce urmează să fie construit şi
se trasează a 2-a direcţie; vârful unghiului căutat se găseşte la intersecţia
celor două direcţii, în punctul indicat de firul cu plumb de sub planşetă.
Se pot măsura astfel diferite unghiuri formate de direcţia dintre
planşetă şi reperele alese pe teren.

Lucrarea nr.8
CONSTRUIREA PE TEREN A DREPTELOR PERPENDICULARE ŞI
A DIFERITELOR UNGHIURI DUPĂ DIMENSIUNILE DATE

Materiale necesare: echer pentru teren, jaloane, ţăruşi cu etichete, ruletă,

planşeta goniometru.
Procedeu de lucru: echipele construiesc drepte perpendiculare, folosind
echerul, jaloane şi ţăruşi; o echipă construieşte triunghiul dreptunghic cu
ajutorul echerului, după dimensiunile date; o altă echipă construieşte un
triunghi oarecare, după dimensiunile date, folosind planşeta, iar alta
construieşte diferite triunghiuri fără a le da dimensiunile, pe care le
măsoară apoi cu ajutorul planşetei şi ruletei.
Toate echipele, după ce jalonează direcţiile laturilor, le limitează cu
ţăruşi, măsoară laturile, trasează înălţimea, notează toate dimensiunile, după
care în mod individual, acasă sau la şcoală, elevii vor desena figurile la scara
indicată, calculându-se ariile. La extremităţile figurilor construite pe teren
se înfig ţăruşi ce au pe ei o etichetă cu câte o literă. Elevii vor păstra pe
schemă notaţiile de pe teren, astfel verificându-se cu uşurinţă tema.
Este necesar ca în schemele făcute de elevi în clasă sau acasă, să se
respecte orientarea după punctele cardinale. Astfel, se înlătură deprinderea
elevilor de a interpreta mecanic poziţia figurilor desenate pe caiete; unii
elevi consideră greşit că baza unui triunghi nu poate fi decât latura de jos.

Lucrarea nr.9
CONSTRUIREA DREPTELOR PARALELE, MĂSURAREA
UNGHIURILOR FORMATE DIN DOUĂ DREPTE PARALELE
TĂIATE DE O SECANTĂ. CONSTRUIREA UNUI PĂTRAT ŞI A
UNUI DREPTUNGHI

Materiale necesare: echer pentru teren, jaloane, ţăruşi cu etichete, ruletă,

planşeta goniometru.
Varianta 1: se trasează cu jaloane o direcţie, pe care se vor duce cu ajutorul
echerului mai multe perpendiculare; perpendicularele duse pe aceeaşi
dreaptă sunt paralele.
Varianta 2: construirea unei drepte paralele cu o dreaptă dată, care trebuie
să treacă printr-un punct dat, exterior dreptei: se jalonează o dreaptă şi se
ia un punct în afara ei, tot prin jaloane se intersectează această dreaptă cu
o altă dreaptă, care să treacă prin punctul ales. Cunoscând relaţiile dintre
unghiurile formate de două drepte paralele tăiate de o secantă, se jalonează
cealaltă dreaptă, măsurându-se cu ajutorul planşetei goniometru o pereche
din aceste unghiuri.
Varianta 3: construirea de segmente paralele cu ajutorul simetriei faţă de un
punct: se jalonează un segment şi se fixează un punct în afara lui, apoi se
construieşte simetricul acestui segment faţă de punctul ales, folosindu-se
numai ruleta, jaloane şi ţăruşi cu etichete; se demonstrează egalitatea
triunghiurilor formate, din care se deduce paralelismul segmentelor.
 Această lucrare este utilă la măsurarea distanţei dintre două
puncte, dintre care unul este inaccesibil.

Lucrarea nr.10
MĂSURAREA PE TEREN A DISTANŢEI DINTRE DOUĂ PUNCTE
ÎNTRE CARE NU SE POATE TRECE

Materiale necesare: jaloane, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, ruletă.

Varianta 1: alegând punctul C (punct din care se văd capetele A şi B) a.î. de la

el să putem măsura distanţele CB şi CA, jalonăm direcţiile BD şi AE.
Pe aceste direcţii luăm CB = CD şi CA = CE.
. Distanţa DE se măsoară.
Pentru a convinge elevii de veridicitatea acestor construcţii
geometrice, construcţia se va face şi pe un teren accesibil (eventual în
curtea şcolii).

Varianta 2: se jalonează direcţia AB; punctul A se fixează pe teren printr-un

jalon oarecare (stâlp, piatră). Se măsoară BC şi se alege un punct O a.î. să
putem măsura OB, OC, OD, OE, OF şi EF; punctele O şi C se aleg într-un mod
cât mai convenabil.
 Se măsoară şi se fixează prin ţăruşi segmentele OC = OD şi OB =
OE; în punctul O se fixează un jalon distins.
măsurând
distanţa (segmentul) EF
Dacă punctul A se găseşte chiar pe malul opus al râului, atunci putem
determina lăţimea râului.

Lucrarea nr.11
MĂSURAREA LĂŢIMII UNUI LAC FOLOSIND PROPRIETĂŢILE
UNUI TRIUNGHI ISOSCEL SAU PROPRIETĂŢILE OBLICELOR
EGAL DEPĂRTATE DE PICIORUL PERPENDICULAREI

Materiale necesare: jaloane, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, ruletă.

Se jalonează direcţia BD, după care ne mişcăm pe această dreaptă

până în punctul E, punct din care ridicăm o perpendiculară ce trece prin
punctul A.
Se măsoară EB, luând apoi EC = EB. Din punctul C se jalonează
direcţia AC care se măsoară (laturi ale isoscel sau ca oblice
egal depărtate de piciorul perpendicularei).

Lucrarea nr.12
MĂSURAREA LĂŢIMII UNUI RÂU CU AJUTORUL
TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC

Materiale necesare: echer de teren, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, ruletă,

planşetă goniometru.
Trasăm segmentul AB perpendicular pe cursul râului; cu ajutorul
echerului de teren sau a planşetei goniometru, se trasează direcţia BD,
se împarte BD a.î. BC = CD.
 Trasăm direcţia DE a.î. acum ne deplasăm pe această
direcţie până într-un punct din care se văd punctele C şi A situate pe această
dreaptă.
DE măsurându-se; din AB scădem
distanţa de la punctul B până la mal, obţinându-se astfel lăţimea râului.

Lucrarea nr.13
MĂSURAREA ÎNĂLŢIMII CU AJUTORUL ECHERULUI

Materiale necesare: echer de teren, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, ruletă,

planşetă goniometru.

Ţinând echerul cu o catetă în poziţie orizontală, ne depărtăm de

copac vizând pe ipotenuză până când prelungirea acesteia este pe aceeaşi
dreaptă cu vârful copacului a cărui înălţime vrem să o determinăm.
Din punctul în care am ajuns, măsurăm distanţa până la baza
copacului, şi adăugând înălţimea observatorului, obţinem înălţimea copacului.
Altfel, folosind planşeta goniometru.
 Lucrarea nr.14
RIDICAREA UNUI TEREN

Materiale necesare: echer de teren, ţăruşi, ţăruşi cu etichete, ruletă.

Procedeu de lucru: cu ajutorul jaloanelor şi a ţăruşilor etichetaţi se
trasează, un poligon neregulat de forma:

Diagonala AB este trasată a.î. să treacă prin interiorul poligonului;

din fiecare vârf al poligonului se trasează câte o perpendiculară pe diagonala
AB.
Pe AB măsurăm distanţele de la o perpendiculară la alta; acestea vor
fi notate într-un tabel desenat în caiete. Apoi măsurăm pe teren lungimea
fiecărei perpendiculare care de asemenea se notează în caiete.
Unind capetele perpendicularelor se obţine conturul poligonului. Fiin
în teren, elevii vor face în caiete o schiţă, urmând ca acasă să reducă
dimensiunile notate la scara indicată şi să deseneze planul terenului
recunoscut (scara 1:1000 – 1 cm pe desen reprezintă 10 m în teren).
La ridicarea topografică se va ţine seama de orientarea după
punctele cardinale.
TEMĂ: planul satului.

Lucrarea nr.15
 MĂSURAREA ÎNĂLŢIMII UNUI COPAC SAU A UNUI TURN A
CĂRUI BAZĂ ESTE INACCESIBILĂ

Materiale necesare: echer de teren, ţăruşi cu etichete, ruletă, planşetă

goniometru.
Procedeu de lucru: ne depărtăm cu planşeta goniometru până când unghiul
format de orizontală şi linia de ochire ce trece prin vizor şi vârful copacului
(turnului) este de 300; ne deplasăm apoi cu planşeta, până când vedem vârful
copacului (turnului) sub un unghi de 150.

exterior pentru
isoscel
(catetă ce se opune unghiului de 300)

AD măsurându-se
La BC se adună înălţimea planşetei.
Altfel, cu asemănarea triunghiurilor.
 NOŢIUNEA DE FUNCŢIE

Orice studiu cantitativ al unor fenomene din natură sau din

producţie urmăreşte să stabilească corespondenţa între elementele a două
mulţimi; funcţia este expresia matematică a acestei corespondenţe.
Exprimând această corespondenţă sub formă matematică se
depăşeşte faza empirică a studiului, urmând cercetarea în abstract a
proprietăţilor fenomenului studiat.
Din punct de vedere psihologic, pregătirea pentru studiul
dependenţei funcţionale constă în:
1. elevii să capete deprinderea de a privi datele unei probleme ca
variabile, adică să privească variabilele ca parametri;
2. elevii să înveţe să considere în acelaşi timp două mărimi
susceptibile de a lua mai multe valori, astfel încât valorile mărimii a doua să
fie determinate îndată ce cunoaştem valorile primei mărimi şi să urmărească
variaţia celei de-a doua mărimi.
Iniţierea se face în clasa a 5-a la proprietăţile operaţiilor; la
fiecare operaţie se studiază cum variază rezultatul când variază elementele
cu care se operează (ex.: cum variază suma a doi termeni când unul din ei se
măreşte cu un număr; cum variază produsul a doi factori când unul din ei se
măreşte de un număr de ori).

Aplicaţii:
1. A are 160 lei, B are 20 lei. Cât trebuie să dea A lui B pentru ca A
să aibă de 3 ori mai mult decât B?

Lui A îi Atunci B Întreitul

A dă lui B Diferenţa
rămân are banilor lui B
10 150 30 90 60
11 149 31 93 56
12 148 32 96 52
13 147 33 99 48
... ... ... ... ...
x 160 – x 20 + x 3(20 + x) 160 – x – 3(20 + x)

Observaţii:
a) numerele din prima coloană cresc cu câte o unitate;
b) numerele din a doua coloană scad cu câte o unitate;
c) numerele din a treia coloană cresc cu câte o unitate;
 d) numerele din a patra coloană cresc din 3 în 3 (dacă un număr creşte
cu o unitate, atunci întreitul creşte cu 3);
e) numerele din a cincea coloană descresc din 4 în 4 (?!).
Când numerele din prima coloană cresc cu o unitate, diferenţa scade
cu 4, deci sunt necesari 60 : 4 = 15 paşi, adică numerele din prima coloană
trebuie să crească cu 15.
Rezultă că A trebuie să-i dea lui B: 10 + 15 = 25 lei.
Probă: 160 – 25 = 135 lei (A) şi 20 + 25 = 45 lei; A = 3B

2. Într-o magazie se găsesc 185 lăzi de zahăr, iar într-o altă

magazie 115 lăzi. Câte lăzi trebuiesc mutate dintr-o magazie în cealaltă,
pentru ca în prima magazie să fie de două ori mai multe lăzi decăt în a doua?

3. Într-un rezervor se găsesc 310 litri de benzină, iar în alt

rezervor se găsesc 124 litri de benzină. Vrem să adăugăm în ambele
rezervoare aceeaşi cantitate de benzină, astfel ca primul rezervor să
conţină de două ori mai multă benzină decât al doilea. Care este aceea
cantitate?

4. O lumănare are 16 centimetri, iar o altă lumânare are 37 cm. În

fiecare minut, ambele lumânări se scurtează cu câte 1 cm. După cât timp va
fi cea de-a doua lumânare de 4 ori mai lungă decât prima?

5. Într-un rezervor se găsesc 50 l de apă, în alt rezervor numai 30 l. Primul rezervor are un
robinet prin care se scurg 3 l/minut, iar al doilea are un robinet prin care se scurg 2 l/minut. Se deschid
ambele robinete. După cât timp va rămâne în primul rezervor o cantitate de apă de 6 ori mai mult decât
în cel de-al doilea rezervor?
Bazinul 1 Bazinul 2
Timpul
Se Se De 6 ori Diferenţa
(minute) Rămân Rămân
scurg scurg
0 0 50 0 30 180 130
1 3 47 2 28 168 121
2 6 44 4 26 156 112
3 9 41 6 24 144 103
4 12 38 8 22 132 94
... ... ... ... ... ... ...
x 3x 50 – 3x 2x 30 – 2x 6(30 – 2x) 6(30 – 2x) – (50 – 3x)
Scad din Scad din Trebuie să scadă
Scad din 9 în 9
3 în 3 2 în 2 din 12 în 12
- la început diferenţa dintre coloana a 6-a şi coloana a 3-a este de 130 şi
scade cu 9 l/minut, deci diferenţa va dispărea după minute.
 6. Un număr de caiete se distribuie la elevii unei clase. Dacă se dau
fiecărui elev câte 10 caiete, 3 elevi rămân fără caiete, iar dacă se dau câte 9
caiete, rămân 5 caiete. Câţi elevi sunt în clasă?
Prima distribuţie:

- luăm de la fiecare elev câte un caiet, rămânând astfel cu câte 9 caiete;

- 3 x 9 = 27 caiete + 5 = 32 caiete;
- deci, din prima distribuţie s-au dat caiete la 32 elevi;
- 32 elevi + 3 elevi = 35 elevi (în clasă)