DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC ZONAL – PARC FOTOVOLTAIC

3-4 MWp LOCALITATEA DĂBULENI, JUD. DOLJ

AMPLASAMENT: ORAŞ DABULENI, JUDEŢUL DOLJ

(T/5)

PROIECT: Nr. 55/2012 CU S.C.CORBUX COM S.R.L.

DATA ELABORĂRII: Septembrie 2012

BENEFICIAR: HAS CLAUDIA ELENA / S.C. PIAN DEL SOL S.R.L.(T/5)

FAZA: P.U.Z. ŞI REGULAMENT DE URBANISM AFERENT

PROIECTANT: S.C. EXPERT DESIGN S.R.L.

1
 COLECTIV DE ELABORARE

COORDONATOR PROIECT:
DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

PROIECTANT DE SPECIALITATE:
ARH. SORINA DUMITRESCU
S.C. EXPERT DESIGN S.R.L.

ING. VIOREL - MARIAN TRANCA

S.C. CORBUX COM S.R.L.

ŞEF PROIECT (PUZ):

DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI
S.C. EXPERT DESIGN S.R.L.

REDACTARE COMPUTERIZATĂ:
ARH. SORINA DUMITRESCU
D.T . RATULESCU PAULA
S.C. EXPERT DESIGN S.R.L.

2
 BORDEROU

PIESE SCRISE
 FOAIE DE CAPĂT
 COLECTIV DE ELABORARE
 BORDEROU
 MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
1.3. SURSE DOCUMENTARE – BAZA TOPOGRAFICĂ
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. EVOLUŢIA ZONEI
2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE
Aspecte generale
2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL. CLIMĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ
2.4. ANALIZA GEOTEHNICĂ A ZONEI
A. Date geologice şi gomorfologice
B. Condiţii geotehnice
C. Condiţii de fundare
D. Date hidrologice – hidrogeologice
E. Studiu pedologic
2.5. CIRCULAŢIA
2.6. OCUPAREA TERENURILOR
A. Caracteristicile construcţiilor
B. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit
2.7. ECHIPAREA EDILITARĂ
2.8. TIPUL DPROPRIETATE
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR ANTERIOARE. PREVEDERI ALE P.U.G.
3.2. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL
3.3. MODERNIZAREA CIRCULAŢIEI
3.4. ZONIFICARE FUNCTIONALĂ – REGLEMENTĂRI, BILANŢ TERITORIAL, INDICI
URBANISTICI
3.5. REGIM DE ALINIERE
3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3
 A. Alimentarea cu apă
B. Evacuarea apelor uzate
C. Alimentarea cu gaze naturale
D. Alimentarea cu energie electrică
E. Evacuarea deşeurilor
3.7. PROTECŢIA MEDIULUI
4. CONCLUZII

 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.

PIESE DESENATE
1. ÎNCADRARE ÎN PUG
2. ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
3. ÎNCADRARE ÎN ZONA
4. PLAN CADASTRAL
5. SITUAŢIA EXISTENTĂ
6. REGIM JURIDIC - CIRCULAŢIA TERENURILOR
7. REGLEMENTĂRI URBANISTICE - ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ
8. RETELE SI UTILITĂŢI
9. PLAN ILUSTRARE

ÎNTOCMIT,
ARH. SORINA DUMITRESCU

4
 MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE
Soarele reprezintă o energie inepuizabilă şi deci regenerabilă. Disponibilitatea acestei
energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este captată, de anotimpuri
şi de gradul de înnorare. Energia solară este utilizată pentru producerea energiei electrice
cu panouri fotovoltaice, şi pentru producerea de apa caldă menajeră din locuinţele
individuale.
Potenţialul energetic solar, dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară
incidentă în plan orizontal este, în Romania, datorită aşezării sale într-o zonă cu un ridicat
potential solar (de 210 zile însorite pe an), este situat între 1000 şi 1300 kWh/m²/an.
În privinţa radiaţiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul României atinge valori
maxime în luna iunie (1.49 kWh/m²/zi) şi valori minime în luna februarie (0.34 kWh/m²/zi).
Din gama surselor de energie alternativă, energia solară fotovoltaică este energia produsă
prin celule fotovoltaice solare, într-un sistem distinct, ce nu trebuie confundat cu alte
sisteme de conversie a energiei solare. Aceste celule, fabricate din materiale
semiconductoare, convertesc direct lumina soarelui în energie electrică, printr-un proces ce
poartă numele de efect fotovoltaic.
Celulele solare utilizează straturi de materiale semiconductoare de doar câţiva microni
grosime, care pot fi astăzi perfect integrate în elementele constructive ale unei clădiri (faţade,
acoperişuri, etc.).
Unele celule solare sunt proiectate pentru a funcţiona cu lumină solară focalizată cu
ajutorul unei lentile. Sistemul prezintă şi unele dezavantaje în comparaţie cu panourile
plate. Avanatajul major este că utilizează foarte puţin partea cea mai costisitoare de
semiconductor din panourile fotovoltaice în timp ce folosirea luminii solare este mult
optimizată. Dar, pentru că lentilele trebuie să fie permanent orientate spre soare, utilizarea
lor este deocamdată puţin răspândită.
Randamentul unei celule fotovoltaice este dat de intensitatea curentului electric produs de
ea, care, în cazul panourilor fotovoltaice este de cel mult 15%. Eficienţa redusă a unui
panou conduce la necesitatea utilizării unui număr mare de panouri. Primele celule
fotovoltaice aveau 4% eficienţă şi au fost produse în anul 1950. Astăzi, a treia generaţie de
panouri fotovoltaice conţin celule cu o eficienţă de 20% şi se pare că în câţiva ani aceasta
va creşte.
Panourile solare fotovoltaice reprezintă structuri de celule fotovoltaice elementare grupate
în module. Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule solare conectate între
ele astfel încât să furnizeze o putere electrică (pe modul) în medie cuprinsă între 50 şi 300
W. Un număr mai mare din aceste module poate forma unităţi de câţiva metri pătraţi.
Pentru a creşte puterea electrică trebuie conectate mai multe module: mai multe module în
serie formează un şir, iar mai multe şiruri formează un câmp fotovoltaic.
Pentru aplicaţii industriale sau de utilitate publică sunt necesare sute de panouri care vor fi
interconectate pentru a forma un singur, mare sistem fotovoltaic.

5
Aceste panouri sunt plate şi pot fi montate sub un unghi fix de expunere (către sud), sau
pot fi montate pe un dispozitiv autoreglabil de urmărire a soarelui. Panourile solare
adoptate sunt plate şi pot fi montate la un unghi de expunere sud fix care să le permită să
capteze lumina soarelui în decursul unei zile.
Invertorul constituie grupul ce converteşte puterea electrică produsă de modulele
fotovoltaice din curent continuu în curent alternativ care astfel poate fi introdus în reţeaua
normală de distribuţie.
Convertizorul DC/AC utilizat este adecvat pentru transferarea puterii electrice generate de
câmpul fotovoltaic în reţeaua de distribuţie, în conformitate cu cele mai restrictive cerinţe
normative şi de securitate aplicabile.
Valorile tensiunilor şi curenţilor de intrare în invertor sunt perfect compatibile cu cele ale
câmpului fotovoltaic conex, în timp ce valorile tensiunilor şi frecvenţelor de ieşire sunt
compatibile cu cele ale reţelei de distribuţie la care este conectată instalaţia.
Invertoarele monitorizează şi controlează întreaga instalaţie fotovoltaică, asigură
funcţionarea la capacitatea maximă şi colectează datele specifice operării.
Transformatorul permite transformarea unei tensiuni în altă tensiune, transformare
necesară pentru transportul şi distribuţia cu pierderi minime de energie electrică în curent
alternativ.
Sistemul de control şi monitorizare a instalaţiei fotovoltaice permite, prin intermediul
unui computer şi unui software specializat, monitorizarea în fiecare moment a stării
instalaţiei şi verificarea funcţionalităţii invertoarelor instalate cu posibilitatea vizualizării şi
înregistrării tuturor indicaţiilor tehnice (tensiuni, curenţi, putere electrică, energie electrică
produsă, etc) a fiecărui invertor.
Sistemul efectuează pe lângă aceasta şi o înregistrare automată şi continuă a tuturor
valorilor de producţie ale instalaţiei şi astfel va fi posibilă vizualizarea în orice moment a
tuturor mărimilor caracteristice pentru zilele şi lunile trecute.
*
Proiectul PARC FOTOVOLTAIC, LOCALITATEA DĂBULENI, JUDEŢUL DOLJ se referă la
realizarea unui parc fotovoltaic cu puterea totală instalată de 3 MW.
Cantitatea anuală de energie produsă de parcul fotovoltaic va fi de 796 MWh şi va fi livrată
Sistemului Electroenergetic Naţional. Energia solară este o sursă viabilă pentru generarea
electricităţii, utilizarea ei contribuind la diminuarea generării de emisii poluante în mediul
înconjurător.
Scopul realizării proiectului de parc fotovoltaic este producerea energiei electrice prin
valorificarea sursei regenerabile de energie reprezentată de radiaţia solară, în contextul
global al dezvoltării durabile care presupune:
gestionarea responsabilă a resurselor energetice fosile prin valorificarea resurselor
regenerabile viabile pentru generarea electricităţii;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul scăderii încălzirii globale prin
utilizarea energiilor şi tehnologiilor curate;
reducerea riscurilor pentru sănătatea populaţiei şi calitatea mediului.
Energia produsă va fi livrată în Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN).

6
 **
Date fiind premisele tehnice mai sus descrise, prin documentaţia de faţă se asigură, după
aprobarea de către Consiliul Local al Oraşului Dăbuleni, cadrul legal pentru:
Construirea unui parc fotovoltaic de 3 – 4 MWp pe o suprafaţă de 79.201,00 m2 prin
introducerea în intravilanul localităţii a unei suprafeţe de teren corespunzătoare
Realizarea unui acces auto care să asigure legătura între amplasmentul studiat şi o
cale de circulaţie existentă, precum şi rezolvarea circulaţiilor în interiorul
amplasamentului
Realizarea echipării edilitare necesare: alimentarea cu apă şi energie electrică,
evacuarea apelor (pluviale şi menajere)
Ocuparea terenului în condiţiile stabilite prin prezenta documentaţie

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

DENUMIREA LUCRĂRII: PLAN URBANISTIC ZONAL – PARC FOTOVOLTAIC 3 – 4
MWp, LOCALITATEA DĂBULENI JUD. DOLJ
INIŢIATOR: PRIMĂRIA ORASULUI DABUNENI
BENEFICIAR : HAS CLAUDIA ELENA pentru S.C. PIAN DEL SOL S.R.L.
NR. PROIECT : 55/2012
DATA ELABORARII : SEPTEMBRIE 2012
FAZA DE PROIECTARE : P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL ŞI REGULAMENT
LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.
PROIECTANT : S.C. EXPERT DESIGN S.R.L., Calea Bucureşti Nr. 129 A,
Municipiul Craiova, Jud. Dolj
COORDONATOR: Dr. Arh. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Planul urbanistic zonal reprezintă documentaţia care se elaborează şi se aprobă în
conformitate cu prevederile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
cu completările şi modificările ulterioare, având valabilitatea stabilită prin hotărea
Consiliului Local de aprobare a documentaţiei, dar nu mai mare decât valabilitatea
documentaţiei PUG (care este valabil între 5 şi 10 ani de la aprobare, conform legii).
După aprobare, documentaţia devine act cu caracter normativ şi are valoare juridică,
fiind opozabilă în justiţie. Prevederile PUZ sunt obligatorii pentru toţi factorii
interesaţi, în special pentru cei cu putere de decizie, putând fi modificate doar printr-
o nouă documentaţie de urbanism, elaborată, avizată şi aprobată în condiţiile legii.
În baza prezentului PUZ se pot emite Certificate de Urbanism şi Autorizaţii de Construire
pentru obiectivele care respectă întocmai prescripţiile de construibilitate stabilite prin
prezenta documentaţie: regim de aliniere şi înălţime, POT, CUT, echipare edilitară, accese,
spaţii verzi şi plantate, suprafeţe minime destinate locurilor de parcare necesare

7
obiectivului de investiţie etc. În caz contrar se va solicita elaborarea unei noi documentaţii
de urbanism, după caz.
Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi
modificările ulterioare, pentru situaţii ce impun detalierea studiului de amplasare a unor
construcţii, autoritatea publică locală poate solicita prin Certificatul de Urbanism elaborarea
unei alte documentaţii (PUZ, PUD) în cazul derogărilor de la prevederile prezentei
documentaţii urbanistice.
Obiectul prezentei documentaţii constă în aprofundarea şi rezolvarea complexă a
problemelor funcţionale şi tehnice din zona studiată, rezultate din analiza situaţiei existente
şi a prescripţiilor în vigoare stabilite prin documentaţia PUG aprobată şi soluţionarea
problemelor ridicate prin tema de proiectare, în corelare cu obiectivele generale ale
dezvoltării durabile a localităţilor şi cu obiectivele stabilite de iniţiatorul documentaţiei:
zonificarea funcţională;
delimitarea, după caz, a zonelor supuse riscurilor naturale şi antropice, protejarea şi
conservarea mediului natural şi construit. Stabilirea distanţelor minime de protecţie
şi siguranţă conform normativelor şi actelor legislative în vigoare;
organizarea circulaţiei în corelaţie cu cea existentă în zonă;
realizarea infrastructurii tehnico-edilitare;
stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire, după caz;
evidenţierea tipului de proprietate asupra terenurilor şi a modului de circulaţie
juridică a acestora;
stabilirea reglementărilor şi detalierea lor în cadrul Regulamentului Local de
Urbanism aferent PUZ;
integrarea şi armonizarea noilor construcţii şi amenajări în peisaj.
Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul solar al judeţului Dolj cu consecinţe
benefice asupra mediului prin înlocuirea energiei electrice produse în instalaţii
termoenergetice cu energie produsă din surse regenerabile.
Cadrul legislativ naţional aferent sectorului energetic a fost îmbunătăţit în conformitate cu
legislaţia comunitară în domeniu, producerea energiei din surse regenerabile fiind susţinută
de următoarele acte normative:
Legea nr. 13 / 2007 a energiei electrice;
Legea nr. 220 / 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr. 14 / 1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului
Cartei Energiei privind eficienţa energetică şi aspecte de mediu, încheiate la
Lisabona la 17 decembrie 1994;
Hotărârea Guvernului nr. 409 / 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 22 / 2008 privind eficienţa energetică şi
promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
Hotărârea Guvernului nr. 1069 / 2007 privind aprobarea Strategiei energetice a
României pentru perioada 2007 – 2020;

8
 Hotărârea Guvernului nr. 1395 / 2005 privind aprobarea Programului de măsuri
existente şi planificate pentru promovarea producerii şi consumului de energie
electrică produsă din surse regenerabile de energie;
Hotărârea Guvernului nr. 1535 / 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a
surselor regenerabile de energie;
Ordonanţa Guvernului nr. 22 / 2008 privind eficienţa energetică şi promovarea
utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

1.3. SURSE DOCUMENTARE – BAZA TOPOGRAFICĂ

P.U.G. – Plan Urbanistic General Preliminar al ORAŞULUI DĂBULENI, elaborat de
PROIECT CRAIOVA S.A., în anul 2005;
Regulamentul de Urbanism aferent P.U.G. Preliminar, elaborat de PROIECT
CRAIOVA S.A., în anul 2006;
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj 2007-2013
Ridicarea topografică pentru elaborarea P.U.Z. elaborată de P.F.A. DUMITRESCU
ALIN VICTOR (autorizaţie seria DJ 157), în anul 2012;
Studiul geotehnic elaborat de S.C. GEOCONSTRUCT S.R.L., în anul 2012;
Studiul pedologic elaborat de OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI
AGRONOMICE DOLJ, în anul 2012;
Obiectivele stabilite de iniţiatorul documentaţiei.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUŢIA ZONEI

Prin PUG Preliminar al oraşului Dăbuleni, elaborat în anul 2005, pentru extravilanul
localităţii, din care face parte terenul ce face obiectul prezentei documentaţii, teren având
categoria de folosinţă arabil şi păşuni, şi care nu cuprindea prevederi pentru utilizarea
terenurilor din extravilan, se stabileau următoarele:
„1.1. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri agricole din
extravilan se supune Art. 3 din Regulamentul general de urbanism.
Art. 3 – (1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri agricole
din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege.
- Legea nr. 18/1991 – art. 2 pct. (a), art. 39, art. 70, art. 71, art. 73, art. 76,
art. 81, art. 88 pct. (a) şi pct. (e)
- Legile – specificate în capitolul „Dispoziţii generale” a prezentului
Regulament

9
 (2) Autorităţile administraţiei publice locale vor urmări, la emiterea
autorizaţiilor de consturire, gruparea suprafeţelor de teren afectate
construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole.
Terenurile agricole din extravilan sunt evidenţiate în planşa „ÎNCADRARE ÎN
TERITORIUL ADMINISTRATIV” a Planului Urbanistic General.
Prezentul Regulament nu conţine prevederi pentru utilizarea terenurilor în extravilan.
Ca urmare, pentru autorizarea construcţiilor în terenuri agricole în extravilan se va
face numai prin elaborarea documentaţiilor de urbanism.”
În conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare: PUG Preliminar
Oraş Dăbuleni şi Regulament de urbanism din care s-au citat prevederile de mai sus, în
vederea promovării unei zone industriale nepoluante cu capacităţi de producere a energiei
electrice prin valorificarea resuselor energetice regenerabile, prezenta documentaţie de
urbanism propune trecerea în intravilan, ca trup al localităţii Dăbuleni, a unei suprafeţe de
teren extravilan care va avea funcţiunea de zonă industrială şi ale cărei reglementări vor fi
stabilite prin regulamentul de urbanism aferent.

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE

Amplasamentul este situat în extravilanul oraşului Dăbuleni în partea de nord a localităţii, şi
este situat, de asmenea, la vest de localitatea Ocolna jud.Dolj.
Distanţa de la limita intravilanului oraşului Dăbuleni până la amplasament este de
aproximativ 9.000 m, iar distanţa de la limita intravilanului localităţii Ocolna până la
amplasament este de aproximativ 5.000 m.
Terenul, în suprafaţă totală de 79.201,00 m2 este proprietate privată asupra căruia titularul
proiectului are drept de folosinţă.
Terenul pe care urmează a se executa lucrarea este teren agricol cu destinaţia arabil şi
păşune.
În prezent terenul este liber de construcţii, dar este traversat de canalele figurate în plan.
Amplasamentul este accesibil de pe drumul naţional DN 55 Craiova – Bechet, drumul naţional
DN 54A Bechet – Corabia, drumul judeţean DJ 542 Dăbuleni – Caracal şi drumuri comunale şi
de exploatare.

Aspecte generale
Amplasamentul este situat în nordul oraşului şi are o configuraţie relativ plană.
Amplasamentul este incadrat la :
 Nord: – Drum de exploatare De 1/4;
 Est: – PDp 23/1- 7.5 m ;
 Sud: – Drum de exploatare De 66 şi teren arabil şi păşune;
 Vest: – PDp 24 - 7.5 m.

10
În înscrisurile oficiale, terenul figurează ca având CF nr. 30340 a localităţii Dăbuleni, Nr.
cadastral 364, CF nr. 30310 a localităţii Dăbuleni, Nr. cadastral 365, CF nr. 30357 a
localităţii Dăbuleni, Nr. cadastral 366, suprafaţa totală: 79.201,00 m2.
Întrucât amplasamentul studiat se află în extravilan şi se doreşte realizarea unui obiectiv de
invstiţii industrial, a fost necesară întocmirea unui plan urbanistic zonal prin care să se
studieze posibilităţile de amplasare şi conformare a construcţiilor, echiparea, rezolvarea
acceselor etc. în scopul solicitat, odată cu introducerea terenului necesar în intravilan.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL. CLIMĂ. VEGETAŢIE ŞI

FAUNĂ
Forma de relief predominantă la nivelul oraşului Dăbuleni este şesul, caracteristic zonei de
luncă a Fluviului Dunărea, în Câmpia Olteniei de la est de Jiu (subunitatea Câmpia
Bechetului). Pe zona studiată – ca şi în cea mai mare parte a localităţii, terenul este relativ
plan, cu declivităţi mai accentuate în apropierea Dunării.
Zona de luncă a teritoriului se prezintă ca o întindere aluvială, cu dune şi ostroave.
Formele de relief întâlnite sunt Lunca Dunării şi terasa a II-a, „terasa Corabia”, care
predomină lunca în sectorul Bechet-Dăbuleni. Diferenţa de cotă între acestea este de 15-
16 m, atenuată de prezenţa dunelor de nisip pe direcţia vânturilor dominante V-NV/E-SE.
În cea mai mare parte, aceste dune au fost stabilizate prn culturi de viţă-de-vie şi livezi.
Relieful creat de dune are aspect vălurit, cu coamele netede, întinse pe mai mulţi kilometri.
În văile dintre ele au existat bălţi, în prezent asanate.
Din punct de vedere geologic în Câmpia Olteniei de la Est de Jiu se întâlnesc în general
depozite cuaternare de loess, aluviuni de nisip şi pietrişuri aduse de Dunăre şi de Jiu, care au
determinat formarea reliefului de luncă şi terasee al acestora şi care, în sectorul Bechet-
Dăbuleni se întrepătrund.
Singura apă permanentă de suprafaţă este Dunărea, situată la cca. 8 km. sud de DN Calafat-
Corabia.
Oraşul Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile cauzate de
fluviul Dunărea.
Pânza freatică se găseşte la 1-2 m adâncime în sudul localităţii (în zona de luncă) şi între
10-15 m adâncime în partea de nord a terasei.
Potrivit Strategiei de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj 2007-2013, în judeţ
sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt Zone speciale de protecţie
avi-faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor
92/43/CEE şi 79/409/CEE. Între SPA-uri propuse se regăseşte Dăbuleni – Grinduri IBA, la
sudul localităţii.
Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) reprezintă o zonă botanică protejată, potrivit prevederilor
Legii nr. 5/2000, la sudul localităţii Dăbuleni, dar în nordul localităţii, respectiv pe
amplasamentul studiat, nu există arii naturale protejate.
**

11
Teritoriul localităţii aparţine sectorului cu climă temperat-continentală, în cea mai mare parte –
climă de câmpie, caracterizat de veri foarte calde cu precipitaţii slabe sub formă de averse şi
ierni moderate.
Media anuală a temperaturilor aerului este de +11,70C, cu o temperatură maximă de peste
+380C, respectiv o temperatură minimă de –260C.
Numărul zilelor cu temperaturi mai mici sau egale cu 00C este de 91 zile/an, iar al celor cu
tempreaturi de peste 300C este de 41 zile/an.
Cantitatea medie de precipitaţii este de cca. 450 mm/an.
Primul îngheţ apare la sfârştiul lui ocotombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie,
rezultând o perioadă fără îngheţ de peste 200 de ile anual.
Vânturile sunt influenţate în mare măsură de relief atât în ceea ce priveşte frecvenţa, cât şi
viteza. Vântul dominant este V-NV/e-SE şi contribuie la formarea dunelor de nisip.
Solul caracteristic este „cernoziomul ciocolatiu nisipos”, foarte favorabil dezvoltării culturilor
agricole mari, plantelor tehnice, legumelor şi culturilor de viţă-de-vie şi pomi fructuferi.
***
Vegetaţia şi fauna la nivelul judeţului au fost mult diminuate în ultimele două secole prin
intervenţie umană, ceea ce a determinat transformarea zonei forestiere în stepă antropică,
flora naturală fiind înlocuită de culturi agricole.
Fauna specifică zonei este cea adaptată pădurilor de salcâm, pajiştilor şi vegetaţiei
acvatice. Caracteristică este avifauna (corcodei, becaţe, raţe, stârci, cufundaci etc.), pe
cale de dispariţie. Se întâlnesc rozătoarele, (şoarecele de câmp, popândăul, iepurele,
dihorul de stepă) păsările (potârniche, prigorie, lăstun) şi vulpea. Ihtiofauna Dunării este
formată din: crap, plătică, somn etc., iar în bălţi: carasul, caracuda etc.

2.4. ANALIZA GEOTEHNICĂ A ZONEI

Din Studiul geotehnic nr. 17/2012 elaborat de S.C. GEOCONSTRUCT S.R.L. s-au reţinut
următoarele elemente:

A. Date geologice-geomorfologice
Din punct de vedere morfologic amplasamentul este relativ plan.
Din punct de vedere tectonic, zona face parte din domeniul moesic.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor sunt:
nisipuri mijlocii fine prăfoase, cafenii cu îndesare medie, cu compresibilitate mare la
medie, umede, până la 1,3-1,9 m – terenuri medii pentru fundare;
nisipuri mijlocii slab prăfoase, cafenii la gălbui, cu îndesare medie, cu
compresibilitate medie, foarte umede, între 1,3-1,9 m şi 3,1-3,7 m – terenuri medii la
bune pentru fundare;
nisipuri fine prăfoase la slab argiloase, cafenii la gălbui, plastic consistente, cu
compresibilitate medie, saturate de la 3,1-3,7 m în jos – terenuri medii pentru
fundare.

12
 B. Condiţii geotehnice
Din punct de vedere geotehnic, lucrarea se încadrează în categoria geotehnică 1, cu risc
geotehnic redus.
La proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor se va ţine seama de prevederile
normativelor P7/2000 şi C29/1985 (Normativ pentru îmbunătăţirea terenurilor sensibile la
umezire) precum şi de STAS 3300/12/1985 (calculul terenului de fundare).

C. Condiţii de fundare
Din punct de vedere al comportării la săpare, pământurile din zona studiată se încadrează
în categoria a II-a, teren mijlociu.
Adâncimea de îngheţ este de 0,80 m.
Din punct de vedere al seismicităţii terenul se se află în zona D de seismicitate, valoarea
acceleraţiei fiind 0,16 g, perioada de colţ Tc = 1,0 s, are gradul 82 de seismicitate (gradul 8
cu o perioadă de revenire de 100 ani).

D. Date hidrologice-hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, forajele geotehnice au interceptat orizontul acvifer la
adâncimi de 3-4 m, existând riscul ridicării nivelului apei în perioadele ploioase.

E. Studiu pedologic
Stabilirea claselor de calitate ale terenului situat în tarlaua 5, parcelele 4, 4/1, 4/2, 4/3, 4/4,
3, 3/1 şi 3/2 în suprafaţă de 79.201,00 m2, s-a făcut pe baza studiului pedologic nr.
469/2012 realizat de Oficiul de Studiui Pedologice şi Agrochimice Dolj.
În conformitate cu normele şi instrucţiunile de încadrare a terenurilor în clase de calitate:
terenul în suprafaţă de 12.622,23 m2 (U.S.3) care a făcut obiectul acestui studiu este
încadrat ca un teren de clasa a IV-a cu 37 puncte de bonitare (29 de puncte pentru grâu şi
45 de puncte pentru porumb), iar terenul în suprafaţă de 66.578,77 m2 (U.S.1,2,4) care a
făcut obiectul acestui studiu este încadrat ca teren de clasa medie a V-a cu 18 puncte de
bonitare )13 puncte pentru grâu şi respectiv 22 de puncte pentru proumb).
Nota medie pentru suprafaţa de 79.201,00 m2 este de 21 de puncte de bonitare, ceea ce
încadrează terenul în clasa a IV-a.

2.5. CIRCULAŢIA
Accesul la amplasament se face de pe DN 55 Craiova-Bechet, prin DN 54A Bechet-
Corabia, DJ 542 dăbuleni-Caracal, De 505/2 şi De 1/4.

2.6. OCUPAREA TERENURILOR

13
Amplasamentul studiat este situat în extravilan. Destinaţia viitoare a suprafeţei de
79.201,00 m2 este zonă industrială şi va fi exclusiv intravilan.
Conform PUG Preliminar terenurile au folosinţă agricolă – arabil şi păşune.
Terenurile situate în tarlaua 5, parcelele 4, 4/1, 4/2, 4/3, 4/4, 3, 3/1 şi 3/2 în suprafaţă totală
de 79.201,00 m2, au fost încadrate conform documentaţiei cadastrale în următoarele
categorii de folosinţă:
TEREN ARABIL: 76.480,00 m2
PĂŞUNE: 2.721,00 m2

NUMĂR
CATEGORIA
NUMĂR IDENTIFICARE SUPRAFAŢA
PARCELA DE
CADASTRAL PLAN (m2)
FOLOSINŢĂ
CADASTRAL
3 1A 34.651,00 arabil
4 2A 7.467,00 arabil
364
3/1 3P 894,00 păşune
4/1 4P 213,00 păşune
4/1 5P 214,00 păşune
3/1 6P 894,00 păşune
365 3/2 7A 13.560,00 arabil
4/2 8A 18.956,00 arabil
4/3 9P 252,00 păşune
4/3 10P 256,00 păşune
366
4/4 11A 1.846,00 arabil
TOTAL - - 79.201,00 -

A. Caracteristicile construcţiiilor
Echipamentele care vor fi utilizate vor fi conforme cu normele impuse de legislaţia în
vigoare, în concordanţă cu rigorile şi normele din domeniul protecţiei mediului şi a
legislaţiei comunitare, de igienă a mediului şi sanitar-veterinare, standardizate în Uniunea
Europeană.
Iniţiatorul PUZ doreşte să reailizeze o investiţie în domeniul producerii de energie din surse
regenerabile. Investiţia constă în amplasarea unor gruprui de panouri fotovoltaice care vor
capta energia solară pentru a o transforma în energie electrică. Pe lângă acestea, pe teren
vor fi amplasate şi posturi de transformare.
Puterea totală a parcului fotovoltaiic va fi de 3 MW.
S-a proiectat o instalaţie realizată din 13.344 module cu puterea de 225 Wp propunându-se
distribuirea acestora în grupe de 12 kWp montate pe unităţi fixe. Ea se compune din 278 de
şiruri în grupe de 48 de module conectate la invertoare de 12 kW fixate pe structura metalică
a sistemului.
Instalaţia fotovoltaică cu sistem solar fix va fi constituita din ansambluri de fixare din
confecţie metalică, ancorată în sol cu stâlpi metalici fixaţi prin batere pe o adâncime de 2 m
în funcţie de natura terenului.

14
Invertorul constituie grupul de conversie a puterii electrice produsă de module
fotovoltaice, din curent continuu în curent alternativ, care poate fi astfel introdusă în
reţeaua de distribuţie, în conformitate cu cele mai stricte cerinţe şi normative de siguranţă
aplicabile.
Sistemul de conversie – sunt prevăzute 278 invertoare de 12 kWp legate în paralel,
conectate la un tablou central de monitorizare şi control.
Pentru o funcţionare în deplină siguranţă, izolarea galvanică dintre reţeaua electrică şi
câmpul fotovoltaic este asigurată pentru fiecare invertor de câte un transformator de izolare
de mare eficienţă, acesta fiind incorporat în invertor.
De asemenea, pentru suprimarea deranjamentelor electromagnetice şi realizarea
controlului funcţionării în paralel a reţelei electrice, sunt prevazute filtre de reţea JT pentru
fiecare dintre invertoare.
Invertoarele sunt legate la 4 transformatoare ce au rolul de a ridica tensiunea la 20 kV.
Monitorizarea şi controlul instalaţiei fotovoltaice se va realiza prin intermediul unui computer cu
software specializat urmărindu-se parametrii de funcţionare a instalaţiei şi va înregistra continuu
toate valorile de producţie ale instalaţiei: energie electrică produsă, respectiv cantitatea de CO2
economisită.
Se vor înregistra informaţii din fiecare zonă a instalaţiei existând posibilitatea de
management pe secţii ale sistemului.
Legăturile dintre echipamente se realizează cu cabluri electrice armate, cu rezistenţă
mărită la foc, pentru execuţia subterană, respectiv cu cabluri halogen free pentru cele
supraterane.
Interconectarea parcului fotovoltaic la Sistemul Electroenergetic Naţional se va realiza prin
conectarea directă în barele de 20 kV ale Staţiei Electrice de Transformare 110/20 kV
Ocolna prin intermediul unui racord electric subteran dublu circuit proiectat 20 kV în
lungime de circa 2.000 m, interconectarea făcându-se prin introducerea în staţie a unor noi
celule complet echipate: o celulă de linie şi o celulă de măsură echipată cu contoare
CONVERGE cu dublu sens.

B. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit :

Terenul care face obiectul investiţiei este în prezent liber de construcţii, având
folosinţa de teren arabil (A) şi păşune (P).
- POTexistent = 0,00%
- CUTexistent = 0,00
POT şi CUT urmează a se stabili şi aproba prin prezenta documentaţie, odată cu
schimbarea destinaţiei actuale şi cuprinderea în intravilanul oraşului Dăbuleni.

2.7. ECHIPAREA EDILITARĂ

În prezent nu există în zonă reţea de alimentare cu apă, reţea de canalizare, reţea de
distribuţie a gazelor naturale.

15
În zonă există o staţie electrică de transformare 110/20 kV şi o linie electrică aeriană de 20
kV (proprietate a operatorului de reţea S.C. CEZ DISTRIBUŢIE S.A.), suficiente pentru
racordarea zonei care face obiectul prezentului studiu la sistemul electroenergetic naţional.

2.8. TIPUL DE PROPRIETATE

Din punct de vedere juridic terenurile din zona studiată sunt proprietate privată. Suprafeţele
cu numerele cadastrale 364, 365 şi 366 şi înscrise în CF nr. 30340, 30310 şi respectiv
30357 a oraşului Dăbuleni se află în proprietatea doamnei HAŞ CLAUDIA ELENA conform
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 521 din 30.01.2012 de către BNP
Tudor Marinela Daniela.
Prin contractul de consituire a dreptului de superificie autentificat cu nr. 787/09.03.2012 de
către BNP asociaţi Ciorîcă-Maghiaru, proprietara HAŞ CLAUDIA ELENA constituie drept
de superficie asupra terenurilor situate în localitatea Dăbuleni, jud. Dolj şi identificate cu nr.
cadastrale 364, 365 şi 366 în favoarea superficiarei S.C. PIAN DEL SOL S.R.L. cu sediul
în Timişoara, Calea Şagului nr. 165, birou 3, jud. Timiş.
Dreptul de superficie se consituie pe o durată de 49 de ani în scopul înfiinţării unui
parc fotovoltaic.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR ANTERIOARE. PREVEDERI ALE P.U.G.

În conformitate cu prevederile P.U.G. Preliminar Oraş Dăbuleni, aprobat prin HCL nr. 55
din 30.11.2006, amplasamentul este situat în extravilanul oraşului, tarlaua 5 şi este
identificat prin numerele cadastrale 364, 365 şi 366. Suprafaţa totală a terenului studiat
este de 79.201,00 m2.
Pentru concluziile studiului geotehnic şi ale studiului pedologic se va vedea punctul 2.4.
(Analiza geotehnică a zonei).

3.2. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Nu este cazul.

3.3. MODERNIZAREA CIRCULAŢIEI

Proiectul prevede reamenajarea drumurilor de exploatare agricolă existente pe o lungime
de aproximativ 2.000 m şi amenajarea unor alei de acces pe amplasamentul parcului
fotovoltaic.
Alegerea tehnologiei coprespunzătoare pentru realizarea drumurilor de acces depinde de
caracteristicile solului existent pe amplasament. Studiul geotehnic realizat pentru
amplasament va contribui la alegerea soluţiei optime.

16
3.4. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ – REGLEMENTĂRI, BILANŢ
TERITORIAL, INDICI URBANISTICI
Din punct de vedere al zonificării funcţionale pentru zona studiată se propune destinaţia de
zonă cu capacităţi de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice
regenerabile (zonă industrială nepoluantă).
Pentru realizarea acestei funcţiuni este necesară introducerea terenului în suprafaţă de
79.201,00 m2 în intravilanul localităţii şi scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de
79.201,00 m2 în vederea construirii unui parc fotovoltaic.
Principiul de sistematizare a zonei studiate va porni de la premisa realizării uei zone
mobilate reprezentativ pentru funcţiunea propusă.
Terenul studiat va alcătui o singură unitate teritorială de referinţă având funcţiunea de
“Zonă industrială nepoluantă – zonă de producţie energie electrică”, notaţie: “IE2”.
Se vor permite funcţiuni complementare numai în măsura în care acestea sunt compatibile
cu funcţiunea dominantă.

3.5. REGIM DE ALINIERE

Se vor respecta retrageri minime de 5,00 m de la limitele de proprietate.

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

A. Alimentarea cu apă
În faza de funcţionare parcul fotovoltaic nu are consum de apă şi implicit nici debite de ape
uzate menajere. Apele pluviale de pe suprafaţa parcului vor rămâne în teren ca şi până
acum, surplusul va fi dirijat către emisarii naturali adiacenţi zonei.

B. Evacuarea apelor uzate

Nu este cazul. Proiectul nu necesită racordare la reţea de canalizare menajeră.

C. Alimentarea cu gaze naturale

Nu este cazul. Proiectul nu necesită racordare la reţea de distribuţie gaze naturale.

D. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică va fi asigurată prin branşarea la reţele publice de
distribuţie existente.
Racordarea la SEN se va face în conformitate cu reglementările legale.

17
 E. Evacuarea deşeurilor
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei solare cu
ajutorul panourilor fotovoltaice nu generează deşeuri în mod direct. Activitatea de
mentenanţă a unui parc fotovoltaic poate genera deşeuri din întreţinerea echipamentelor
mecanice, electrice şi de automatizare.
Pentru realizarea eficientă şi organizarea optimă a colectării şi transportului deşeurilor şi
materialelor reciclabile se va avea în vedere alegerea unui sistem adecvat de colectare.
Se recomandă colectarea de tip selectiv, în recipiente speciale, alese în funcţie de tipurile
şi cantităţile de deşeuri generate.
După expirarea duratei de viaţă a panourilor fotovoltaice, acestea vor fi demontate şi
dezmembrate, cea mai mare parte a componentelor fiind reutilizabile.

3.7. PROTECŢIA MEDIULUI

Se vor lua măsuri pentru a respecta Normele de protecţia mediului în vigoare, în
conformitate cu legislaţia şi prevederile specifice ale Avizului de mediu (a se vedea şi
punctul precedent).
Impactul asupra solului constă în ocuparea unor arii de către stâlpii de susţinere a
panourilor fotovoltaice, de către platformele posturilor de transformare şi de către drumurile
necesare pentru deplasarea până la şirurile de panouri. Pe suprafaţa ocupată de
organizarea de şantier, impactul este temporar, pe durata activităţilor de construire a
parcului fotovoltaic. Apoi, vor fi aplicate măsuri de refacere pentru ca suprafaţa respectivă
să poată reveni la folosinţa anterioară.
În perioada de construcţie a parcului fotovoltaic poluarea solului şi subsolului s-ar putea
produce în caz de scurgeri accidentale de carburanţi şi uleiuri de la vehiculele şi utilajele
de construcţii folosite.
Impactul deşeurilor rezultate în urma activităţilor desfăşurate poate fi prevenit prin
colectarea în sistem separat, urmând a fi valorificate sau eliminate de pe amplasament de
către operatori economici autorizaţi. În proiect vor exista măsuri pentru prevenirea
scurgerilor accidentale de uleiuri pe sol. Deşeurile rezultate în urma activităţilor de
întreţinere a parcului fotovoltaic nu vor fi depozitate pe sol. Acestea vor fi colectate în
recipiente speciale şi eliminate de pe amplasament.
Creşterea prezenţei oamenilor în zona amplasamentului va fi temporară, doar pe perioada
de construcţie. După perioada de construcţie se va reveni la condiţiile de teren iniţiale pe
toate suprafeţele de teren ocupate temporar. Exploatarea unui parc fotovoltaic nu necesită
un număr mare de angajaţi pe amplasament care să deranjeze fauna existentă în zonă.
Vor fi luate, de aseemenea, măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea scurgerilor accidentale
care ar putea polua apa subterană.
La organizarea de şantier, se va evita scurgerea de ape uzate pe sol, acestea fiind
evacuate din zona respectivă.
În etapa de operare a centralei electrice fotovoltaice nu se va utiliza apă, prin urmare
funcţionarea parcului fotovoltaic nu are impact negativ asupra factorului de mediu apă.

18
Efecte negative asupra apelor s-ar putea produce doar în caz de scurgeri accidentale de
ulei sau carburanţi pe sol, dar în proiect vor exista măsuri de prevenire a poluării.
În perioada de construcţie, impactul proiectului asupra aerului constă în generarea de
poluanţi atmosferici de către sursele următoare:
vehicule rutiere pentru transportul componentelor şi echipamentelor, al materialelor
de construcţii;
utilaje şi vehicule pentru diferite activităţi de construcţii-montaj;
manipularea materialelor de construcţii aflate sub formă de pulberi.
Vor fi luate măsuri pentru limitarea emisiilor.
Funcţionarea parcului fotovoltaic contribuie la diminuarea cantităţii de gaze cu efect de
seră emise în atmosferă prin faptul că produce energie electrică dintr-o sursă ce nu arde
combustibili fosili.
Transformatoarele sunt montate în posturi de transformare prevăzute cu cuve de retenţie a
uleiului. În momentul schimbării uleiului de transformator vor fi luate toate măsurile
necesare pentru a preveni scurgerea acestuia pe sol.
Se vor utiliza doar vehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare, corespunzător
cerinţelor din domeniul protecţiei mediului.
Periodic se vor realiza inspecţii şi operaţii de întreţinere.
Deşeurile generate pe amplasament vor fi colectate separat şi transportate de o firmă
specializată către un depozit conform.

4. CONCLUZII
Terenul studiat se afla în extravilanul oraşului Dăbuleni, ocuparea şi utilizare sa nefiind
reglementate prin P.U.G. Preliminar al Oraşului Dăbuleni (2006).
Amplasamentul ocupă o suprafaţă de teren de 79.201,00 m2.
Realizarea unităţii de producere pe amplasamentul studiat are următoarele avantaje:
valorifică o zonă cu potenţial agricol redus (terenuri arabile slab productive).
utilizează potenţialul solar al zonei
aduce venituri suplimentare la bugetul local
 reduce poluarea mediului prin producerea şi utilizarea de energie verde
nu afectează în mod semnificativ flora şi fauna, obiectivul fiind situat în afara unor
arii naturale protejate.

ÎNTOCMIT,

COORDONATOR PROIECT
DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

19
 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Prezentul regulament se înscrie în prevederile cadrului legal stabilit pentru activitatea de

amenajare a teritoriului şi de urbanism prin:
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru
realizarea locuintelor, republicata, cu modificările şi completările ulterioare
H.G.R. nr 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare
Ghidul privind elaborarea şi aprobarea REGULAMENTELOR LOCALE DE
URBANISM, reglementare tehnică aprobată cu Ordinul M.L.P.T.L. nr. 21/N/2000,
indicativ GM-007-2000
Ordinul M.L.P.A.T nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare, şi
conţinutul documentaţiilor precum şi celelalte acte legislative specifice sau
complementare domeniului

1. PRESCRIPŢII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE

Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.) şi Regulamentul Local de Urbanism aferent (R.L.U.)
cuprind regulile obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor în zona studiată,
delimitată conform P.U.Z.
Unitatea teritorială de referinţă (U.T.R.) cuprinde o suprafaţă de teren cu o funcţiune
dominantă sau cu caracteristici morfologice unitare. Într-o unitate funcţională există, după
caz, subunităţi funcţionale – suprafeţe identificate prin funcţiuni urbanistice distincte,
compatibile funcţional.
Zonificarea funcţională este evidenţiată în planşa “Reglementări”.
Împărţirea în unităţi teritoriale de referinţă este de asemenea evidenţiată în planşa
“Reglementări”, cu notaţiile corespunzătoare fiecărei U.T.R./subunităţi funcţionale.
Activitatea de construire în zona studiată urmează să se desfăşoare în cadrul următoarelor
principale categorii:
 reglementarea situaţiei terenurilor existente, conform H.G. 834/1991 respectiv H.G.
170/1995;
 mobilarea zonei studiate conform zonificării propuse, cu construcţii specifice şi
plantaţii de aliniament şi de protecţie (inclusiv amenajări peisagistice);
 amenajări de circulaţii auto şi pietonale – după caz, căi de comunicaţii, circulaţii
interioare, etc.
Zonificarea funcţională propusă: zonă industrială, cu dotări aferente, platforme funcţionale,
circulaţii, racorduri la artera principală, zone de protecţie în interiorul amplasamentului

20
pentru obiectivul de investiţii propus - “Zonă industrială nepoluantă – zonă de producţie
energie electrică”, notaţie: “IE2”.
Toate categoriile de lucrări ce se vor executa urmează să se supună prevederilor
prezentului P.U.Z. şi regulamentului aferent, precum şi condiţiilor stabilite prin avizele
prevăzute de legislaţia în vigoare.
Autorizarea executării construcţiilor pe acest teren este permisă doar pentru tipurile de
construcţii şi amenajări specifice pentru acest tip de funcţiune, cu respectarea condiţiilor
impuse de lege şi de prezentul regulament.

2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

2.1. REGULI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA MEDIULUI ŞI PROTEJAREA

PATRIMONIULUI
Amplasamentul studiat nu se află în apropierea unor surse de alimentare cu apă pentru
consumul populaţiei şi nici în rezervaţii naturale sau peisagistice ori în aria de protecţie a
unor valori ale patrimoniului natural sau construit.
La finalul perioadei de construcţie vehiculele şi utilajele folosite vor fi retrase de pe
amplasament.
Platforma organizării de şantier va fi dezafectată, iar terenul va fi refăcut pentru folosinţa
anterioară.
Deşeurile rezultate în urma activităţilor de construcţii-montaj sunt deşeuri din construcţii,
deşeuri din ambalaje şi deşeuri rezultate din activitatea de transport.
Producerea energiei electrice din potenţial solar nu generează deşeuri în mod continuu.
Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o firmă autorizată
către un depozit conform. Activitatea de mentenanţă a unui parc fotovoltaic poate genera
deşeuri din întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile
tipice rezultate din această activitate sunt: uleiuri uzate, degresanţi pentru întreţinerea
echipamentelor, piese de schimb, consumabile, materiale textile de curăţat, ambalaje
rezultate de la înlocuirea unor piese, ambalaje de la materiale consumabile.
Suprafeţele de teren ocupate de stâlpii de susţinere a panourilor solare, de reţeaua de
drumuri interne sunt reduse în raport cu suprafaţa totală a parcului.
În timpul şi la finalul lucrărilor de construcţii-montaj, pe suprafeţele din vecinătate se vor
practica în continuare activităţi cu specific agricol.
Proiectarea şi executarea construcţiilor se va face cu respectarea tuturor normativelor în
vigoare privind protecţia factorilor de mediu.
În zonă sunt interzise activităţi economice, neeconomice sau de orice natură care ar putea
polua aerul, apa sau solul.
În ceea ce priveşte construcţiile care prin natura funcţiunilor pe care le adăpostesc sunt
generatoare de zgomot, se vor lua măsurile necesare pentru ca zgomotul produs să se
încadreze între nivelurile de zgomot admise de legislaţia sanitară şi de mediu în vigoare
21
pentru zonele de servicii, depozitare etc. În această situaţie se vor solicita studii şi avize
specifice care să demonstreze că prin proiectare s-au luat măsuri de protecţie la zgomot.
Atât pe perioada montării cât şi pe cea a funcţionării parcul fotovoltaic nu are impact
negativ asupra aşezărilor umane. Amplasamentul propus se află în afara siturilor istorice,
de arhitectură sau care prezintă interes tradiţional sau turistic.
Înfiinţarea parcului fotovoltaic va avea efecte benefice asupra comunităţii locale atât prin
crearea de noi locuri de muncă cât şi prin contribuţia la bugetul local.

2.2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA

INTERESULUI PUBLIC
Construcţiile propuse vor respecta prevederile legale privind siguranţa în exploatare.

2.3. REGULI DE AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR.

RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
A. Orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale
Orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale se face, în conformitate cu prevederile
normelor sanitare şi tehnice, în vederea îndeplinirii următoarelor cerinţe:
asigurarea însoririi
asigurarea iluminatului natural
asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spatiile inchise (comfort
psihologic)
Autorizarea executării construcţiilor este permisă cu respectarea zonelor de protecţie a
drumurilor publice, delimitate conform legii. (Drumurile publice sunt drumurile destinate
transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de autorităţile administraţiei
publice centrale sau locale şi clasificate tehnic, conform legislaţiei şi tehnologiei tehnice în
autostrăzi, drumuri expres, naţionale, judeţene şi comunale în extravilan şi străzi în
intravilan.)
Căile principale de acces spre amplasamentul parcului fotovoltaic sunt DN 55, DN
54A, drumuri comunale şi drumuri de exploatare agricolă. Solutia PUZ propune
amenajarea unor drumuri existente, precum şi construcţia de noi drumuri în amplasament
pentru asigurarea transportului în siguranţă al componentelor.
Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru realizarea drumurilor de acces depinde de
caracteristicile solului existent în amplasamentul parcului fotovoltaic. Studiul geotehnic
realizat pentru amplasament va contribui la alegerea soluţiei optime.
În perioada de construcţie, căile de acces sunt necesare pentru transportul componentelor,
al materialelor de construcţie şi al posturilor de transformare.
În perioada de funcţionare a parcului fotovoltaic drumurile interne sunt necesare pentru a
permite accesul la şirurile de panouri în timpul operaţiilor de întreţinere şi reparaţii.

B. Amplasarea faţă de aliniament şi amplasarea în cadrul parcelei

22
Autorizarea construcţiilor de orice fel faţă de aliniament se va face cu respectarea unei
retreageri minime de 5,00 m.
Clădirile vor fi amplasate respectând:
distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incediu, stabilite pe baza avizului
unităţii teritoriale de pompieri.
distanţa minimă între construcţiile de pe aceeaşi parcelă, care este egală cu
jumătatea înălţimii construcţiei celei mai înalte, dar nu mai mică de 3,00 m
accesul mijloacelor de intervenţie la cel puţin o suprafaţă vitrată (două pentru clădiri
aglomerate), respectiv accesul autocisternelor la intrările existente spre domeniul
public (care nu trebuie blocat cu obstacole: copertine mari, piloni înalţi, parcaje
auto).
NOTĂ: În cazul în care accesul mijloacelor de intervenţie la a doua faţadă nu este posibil,
se asigură trecerea echipei de intervenţie prin treceri pietonale cu lăţime minimă de 1,50 m
şi înălţime de 1,90 m.
retragerea faţă de limitele laterale şi de fund ale parcelei va ţine cont de necesitatea
de asigurare a zonelor de protecţie în interiorul proprietăţii, fără afectarea
proprietăţilor învecinate, dar nu vor fi mai mici de 5,00 m;
Toate circulaţiile, locurile de parcare aferente funcţiunii, spaţiile verzi şi plantate, în
suprafaţă de minimum 20% din suprafaţa totală a terenului, potrivit prevederilor
Regulamentului General de Urbanism, aprobat prin HG nr. 525/1997 pentru
funcţiunile industriale, se vor asigura în interiorul proprietăţii, fără afectarea
proprietăţilor învecinate.
Indicii urbanistici maximi – procentul de ocupare a terenului (P.O.T) şi coeficientul de
utilizare a terenului (C.U.T.), au fost stabiliţi după cum urmează:
P.O.T. max = 0.1%
C.U.T. max = 0,01
In cazul parcului fotovoltaic zona de implantare a panourilor coincide cu limitele de la E, V,
S ale parcelei destinate acestei investiţii, pe latura estică fiind retrasă la 5,50 m de la limita
de proprietate.
Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici:
P.O.T. max=0.1%
C.U.T. max=0.01
Detaliile privind condiţiile specifice de care trebuie să se ţină seama la amplasarea şi
conformarea construcţiilor se vor stabili prin proeict şi vor respecta condiţiile impuse prin
avizele de mediu, sănătate a populaţiei şi protecţie civilă.

2.4. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

A. Accese carosabile
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la
drumurile publice direct sau prin servitute conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile

23
acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a
incendiilor.
În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fără îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la aliniatul 1, cu avizul unităţii teritoriale de pompieri.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizatiei speciale de
construire, eliberate de administatorul acestora.

B. Accesele pietonale
Autorizarea executarii constructiilor şi amenajarilor de orice fel este permisă numai dacă se
asigură accese pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei.
În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţeleg căile de acces pentru pietoni,
dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, căi pietonale, precum şi orice cale de acces
public pe terenul proprietate publică sau după caz pe terenuri proprietate privată grevate
de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu
handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.
Pentru eficientizarea investiţiei nu sunt figurate căi interioare de acces datorită faptului că
gabaritele panourilor fotovoltaice urmează a fi stabilite prin proiectul tehnic şi funcţie de
gabaritele panourilor vor rezulta căile de acces. Planşa “Ilustrare şi detalii” la scara
1:2.000 prezintă o ilustrare a posibilităţii de amenajare a circulaţiilor pe teren, astfel încât
acestea să deservească întreaga suprafaţă. De asemenea, spaţiile verzi configurate în
această planşă, în cadrul suprafeţei parcului fotovoltaic, sunt orientative; ele vor putea fi
redistribuite (rămânând în cadrul aceluiaşi lot), în funcţie de soluţia aleasă, cu condiţia ca
suprafaţa minimă ocupată să fie cea stabilită prin pezentul P.U.Z..
Canalele de desecare existente se vor păstra, împreună cu fâşiile lor de protecţie (2,50 m),
acestea făcând parte din sistemul de evacuare al apelor pluviale.

2.5. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ

Lucrările de echipare cu reţele tehnico-edilitare se vor face cu avizul deţinătorilor de
utilităţi.
Lucrările de racordare şi branşare la reţelele edilitare publice se fac pe cheltuiala
beneficiarului şi se execută numai după obţinerea şi în condiţiile stabilite prin avizele
deţinătorilor/administratorilor.
Lipsa echipării cu reţele de apă/canal conduce la obligativitatea adoptării unor soluţii locale
(puţuri pentru alimentarea cu apă, fose vidanjabile etc.).

2.6. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU

CONSTRUCŢII
Parcelarea este opţiunea de divizare a unor suprafeţe de teren în cel puţin 4 loturi
alăturate, care devin parcele cadastrale distincte şi vor fi înregistrate ca atare în Cartea
Funciară.

24
Loturile astfel obţinute sunt construibile dacă prezintă următoarele caracteristici:
au acces la o cale de circulaţie publică
prezintă configuraţia necesară pentru a asigura condiţiile de securitate, apărare
contra incendiilor şi apărare civilă, în conformitate cu destinaţia stabilită prin
prezentul P.U.Z.
au forme şi dimensiuni care să permită amplasarea unor construcţii pe suprafaţa lor,
cu respectarea regurilor de amplasare şi conformare din prezentul Regulament
Lotul este construibil atunci când prin forma şi dimensiunile sale, cu respectarea
retragerilor faţă de aliniament şi limitele sale (in concordanţă cu prevederile documentaţiei
de urbanism) asigură condiţiile pentru edificarea unei construcţii conformate în acord cu
destinaţia sa.

2.7. REGULI CU PRIVIRE LA SPAŢIILE VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI

În autorizaţia de construire se va menţiona obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi
plantate, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la R.G.U., în suprafaţă de minimum
20% din suprafaţa întregului teren/fiecărei parcele.
Se vor amenaja spaţii înierbate precum şi plantaţii de aliniament conform planşei “Ilustrare
şi detalii”.
Împrejmuirea la aliniament va fi tratată mai special datorită faptului că participă la crearea
peisajului, alaturi de construcţiile/instalaţiile pe care le protejează. Se recomandă ca
această împrejmuire să fie transparentă, dublată de vegetaţie medie/înaltă, de aliniament.
Împrejmuirea la aliniament va respecta o retragere de 5,50 m din axul căii de circulaţie
publice, existente.
Împrejmuirile realizate pe limitele laterare şi posterioară a terenului pot fi opace.
Împrejmuirile pot avea o înălţime maximă de 2,00 m, dublat spre interior de un gard viu.
Se interzice utilizarea de sârmă ghimpată, cioburi de sticlă sau alte asemenea materiale
pentru împrejmuiri.

3. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

3.1. UNITĂŢI ŞI SUBUNITĂŢI FUNCŢIONALE

Teritoriul studiat se constituie într-o singură unitate teritorială de referinţă, cu funcţiunea
dominantă zonă industrială nepoluantă cu capacităţi de producere a energiei electrice prin
valorificarea resuselor energetice regenerabile.

3.2. ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A ZONEI

Sunt necesare măsuri de promovare a lucrărilor şi operaţiunilor urbanistice care contribuie
la organizarea funcţională şi spaţială a zonei studiate şi anume:
 respectarea amplasamentelor prevăzute în cadrul planului urbanistic zonal;

25
  amenajarea spaţiilor verzi şi a circulaţiilor auto şi pietonale;
 pentru toate intervenţiile din zona studiată, se va ţine seama de păstrarea
caracterului funcţional, păstrarea, conservarea vegetaţiei existente precum şi
realizarea de plantări pe zona studiată;
 amenajarea spaţiilor publice şi a mobilierului urban se va realiza numai pe baza
unor documentaţii de specialitate aprobate, a certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire, eliberate conform Legii nr. 50/1991 cu modificările şi
completările ulterioare, republicată.

3.3. REGIMUL DE ÎNĂLŢIME A CONSTRUCŢIILOR

Înălţimile la cornişă ale clădirilor nu vor depăşi o înălţime maximă Hmax = 15,00 m în cazul
halelor industriale, având un regim de înălţime maxim P+2E.
Pe amplasamentul propus nu există alte proiecte autorizate.
În situaţia în care din raţiuni funcţionale se solicită edificarea unor construcţii cu un regim
mai mare de înălţime, atunci acel studiu va trebui să demonstreze că edificiul, prin
înălţarea lui nu aduce prejudicii zonei, construcţia putând fi autorizată numai în baza unui
nou P.U.Z. aprobat.

3.4. RECOMANDĂRI PRIVIND ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Lucrările privind circulaţia vor respecta prevederile O.G. nr. 43/1997 şi Legii nr. 82/1998
privind regimul drumurilor.
Se va ţine seama de standardele pentru lucrări de străzi STAS nr. 10144/1-6 şi normativul
pentru proiectarea parcajelor.
Amplasarea construcţiilor faţă de artera de circulaţie trebuie să respecte profilurile
transversale caracteristice ale arterei propuse şi regimul de aliniere impus.
Execuţia lucrărilor de sistematizare verticală se va face pe baza unui program corelat cu
programul de construcţii şi instalaţii.
Pentru lucrările de drumuri se vor întocmi documentaţii de specialitate, bazate pe legislaţia
în vigoare, în speţă pentru racorduri.

3.5. CATEGORII DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

În perioada de construcţie a parcului fotovoltaic se vor folosi agregate (nisip, pietriş).
Singura resursă naturală care va fi folosită pe toată durata de funcţionare a parcului
fotovoltaic este energia solară, cu ajutorul căreia se poate produce energie electrică.
Culorile dominante la faţade vor fi culori cu tentă comercială.
Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor trebuie tratate la acelaşi nivel calitativ ca şi
cele principale şi în armonie cu acestea.
Construcţiile pot fi realizate pe structură din beton armat, mixtă (beton armat cu zidărie),
metalică, mixtă (metal-zidărie) sau alte materiale agrementate.

26
Materialele pentru finisajul exterior vor fi de bună calitate, cu rezistenţă mare în timp şi
specifice cadrului arhitectural tip comercial. Este interzisă utilizarea lor improprie.
Materialele de construcţie destinate a fi acoperite nu vor fi lăsate aparente în exteriorul
clădirii sau la împrejmuiri.
Mobilierul urban, firmele, semnalele, se vor executa din materiale adecvate folosinţei
propuse şi în concordanţă cu caracterul zonei în care se amplasează. Volumul şi poziţia
acestora nu vor stanjeni traficul auto sau pietonal.
Tehnologia de realizare a parcului fotovoltaic cuprinde:
lucrări de amenajare a drumurilor de acces şi a drumurilor interne;
montarea elementelor metalice de susţinere a panourilor fotovoltaice;
realizarea platformelor pentru posturile de transformare;
lucrări pentru montarea panourilor fotovoltaice;
montarea posturilor de transformare;
săparea şanţurilor şi amplasarea liniilor electrice subterane;
realizarea închiderilor perimetrale;
lucrări de refacere a terenului în zonele folosite temporar.
Drumurile vor fi amenajate astfel încât să poată susţine vehiculele de transport greu.
Excavările sunt limitate la şanţuri înguste pentru cablurile electrice, fiind necesare utilaje de
dimensiuni obişnuite.
Lucrările de refacere a terenului ocupat temporar în interiorul parcului fotovoltaic cuprind:
curăţarea terenului de materiale, deşeuri, reziduuri;
transportul resturilor de materiale şi al deşeurilor în afara amplasamentului, la
locurile de depozitare stabilite;
nivelarea terenului.
La încheierea tuturor lucrărilor pentru care este utilizată organizarea de şantier, se vor
urmări:
retragerea autovehiculelor de transport şi a celorlalte utilaje;
dezafectarea organizării de şantier;
refacerea terenului ocupat temporar, astfel încât să fie pregătit pentru utilizarea din
perioada anterioară organizării de şantier.
Se recomandă utilizarea materialelor de construcţie durabile şi rezistente.
Materialele de construcţie vor fi detaliate prin proiect, în concordanţă cu necesităţile
specifice funcţiunii propuse.
În cazul utilizării materialului lemnos, acesta va fi tratat obligatoriu antifungic şi ignifugat.
Finisajele rămân la latitudinea proiectantului, dar se recomandă a fi rezistente şi de
calitate.

27
Împrejmuirile perimetrale se vor executa din materiale adecvate funcţiunii propuse şi
locaţie.
În incinta proprietăţii se vor planta pomi, arbori şi arbuşti din speciile specifice zonei, cu
respectarea indicaţiilor privind realizarea unor plantaţii de protecţie, din vegetaţie medie,
astfel încât să se asigure o însorire cât mai bună a panourilor.
Accesele auto în incinta parcelelor se vor executa cu rampe în bordurile trotuarelor.
Se recomandă ca trotuarele sa fie executate din beton, iar îmbrăcămintea carosabilului va
fi stabilită în concordanţă cu normativele în vigoare pentru căile de circulaţie destinate
traficului greu.
*
Durata de exploatare a parcului fotovoltaic este de circa 25 de ani.
La încheierea duratei de exploatare se va decide dacă se va continua producerea de
energie electrică sau parcul va fi dezafectat.
Dacă se decide continuarea activităţii de producere a energiei electrice, vor fi necesare
următoarele lucrări:
verificarea tehnică a instalaţiilor parcului fotovoltaic, precum şi a posturilor de
transformare şi liniilor electrice;
înlocuirea panourilor fotovoltaice;
verificarea tehnică a platformelor pe care sunt instalate construcţiile;
consultarea proiectanţilor şi modernizarea componentelor, sistemelor sau refacerea
construcţiilor, după caz.
În cazul dezafectării parcului fotovoltaic, se vor executa următoarele lucrări:
excavarea şi îndepărtarea elementelor constructive ale parcului fotovoltaic;
demontarea panourilor fotovoltaice şi a instalaţiilor aferente;
dezafectarea posturilor de transformare şi a liniilor electrice;
transportarea componentelor şi deşeurilor în afara parcului fotovoltaic;
curăţarea terenului de posibile resturi de materiale de construcţii;
refacerea terenului astfel încât să fie pregătit pentru utilizarea din perioada
anterioară realizării parcului fotovoltaic prin umplerea excavaţiilor cu pământ de
calitate similară cu cel din zona învecinată acestora şi aşezarea unui strat de sol
vegetal la suprafaţa terenului astfel încât să permită desfăşurarea activităţilor
agricole anterioare pe terenurile reabilitate.
**

Prin grija beneficiarului se vor obţine toate avizele legale.

Autorizarea oricărei lucrări de construire va respecta în totalitate condiţiile impuse prin
avize.
***

28
Organizarea de şantier se va desfăşura în interiorul amplasamentului. Amplasamentul
propus pentru organizarea de şantier se află în partea de nord-vest a amplasamentului.
Amplasamentul pentru organizarea de şantier a fost ales luând în considerare:
accesul la reţeaua de drumuri;
disponibilitatea terenului;
accesul la organizarea de şantier spre amplasamentul panourilor fotovoltaice
Organizarea de şantier va cuprinde amenajări temporare pentru:
parcul de utilaje, autovehicule;
depozitarea echipamentelor, pieselor, materialelor;
verificarea şi pregătirea pentru montaj a unor componente;
depozitarea temporară a deşeurilor de diferite categorii;
spaţii necesare personalului;
spaţii necesare personalului de pază.
Lucrările pentru organizarea de şantier cuprind:
curăţarea şi nivelarea terenului;
amenajarea platformelor;
construcţii sumare;
împrejmuirea incintei.

ÎNTOCMIT,

COORDONATOR PROIECT
DR. ARH. MOHAMMAD AL-BASHTAWI

29