SCOALA POSTLICEALA ”FUNDATIA ECOLOGICA GREEN”

BRASOV

Rolul asistentei
medicale în îngrijirea
pacientului cu AVC

CURSANT-DRAGNEA ADRIANA

CLASA AMG III C

BRASOV 2021
Cuprins

CAPITOLUL I : Noţiuni de anatomie şi fiziologie

1.1 Anatomia SNC
1.2 Fiziologia SNC

CAPITOLUL II: Afecţiunea accident vascular cerebral

2.1 Definiţie
2.2 Simptomatologie
2.3 Etiologie
2.4 Tablou clinic
2.5 Diagnostic
2.6 Tratament
2.6.1 Tratament igieno-dietetic
2.6.2 Tratament medicamentos
2.6.3. Tratamentul chirurgical
2.7 Evoluţie. Pronostic

CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale in îngrijirea pacienţilor cu accident vascular

cerebral
3.1 Rolul propriu
3.1.1 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica
3.1.2 Supravegherea pacientului
3.1.3 Alimentaţia pacientului
3.1.4 Educaţia sanitară
3.2 Rolul delegat
3.2.1 Rolul asistentei medicale in accident vascular cerebral
3.2.2 Administrarea medicamentoasă
3.3 Descrierea unei tehnici
3.3.1 Tehnica puncţiei venoase

CAPITOLUL IV: Studiu de caz

− Culegerea de date
− Grila de dependenţe
− Analize
− Planul de îngrijire
− Epicriză

Bibliografie

2
 Capitolul I Noţiuni de anatomie şi fiziologie

1.1 Anatomia SNC

Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior şi coordonează unitar

activitatea celorlalte aparate şi sisteme.
Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt:
-Măduva spinării.
-Trunchiul cerebral.
-Cerebelul.
-Diencefalul.
-Emisferele cerebrale.
Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal,format din
trei membrane:
-Piamater.
-Arahnoida.
-Duramater.
Sistemul nervos, deşi unitar, este subîmpărtit în două părti:
I. Sistemul nervos de relatie
II. Sistemul nervos vegetative

I. Sistemul nervos de relatie este format din:

Sistemul nervos central– reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal,diencefal,
telencefal.
Sistemul nervos periferic– reprezentat prin nervii cranieni şi nervii spinali(rahidieni).
II. Sistemul nervos vegetativeste format din:
-Sistemul nervos simpatic
- Sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervoşi vegetativi sunt grupati distinct la nivelul sistemului central şi
coordoneaza activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii.Emisferele
cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervoscentral. Emisferele cerebrale
sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazală prin formatiuni de substantă
albă:
- Corpul calos.
- Trigonul cerebral.
- Comisura albă anterioară.
- Comisura albă posterioară
Fiecare emisferă cerebral are trei fete:
- Convexă externă
- Medială internă
- Bazală

3
 Fetele emisferelor cerebrale sunt brăzdate de numeroase şanturi, unele adânci care
delimitează lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimitează
girusuri sau circumvolutii cerebrale ( precentral, postcentral, hipocampicetc.).
Structural emisferele cerebrale sunt alcătuite din substanta cenuşie dispusă la suprafata formând
scoarta cerebral şi substanta albăla interior,alcătuită din fibre deasociatie, comisurale şi de
proiectie.

1.2. Fiziologia inimi

Rolul specific al creierului este de a prelucra informatia.Informatia patrunde in sistemul

nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisa la scoarta, in ariile senzitive specifice.
Aceste informatii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de alti analizatori,
precum şi cu ariile asociative cu cele culese de alti analizatori, precum şi datele din memorie. Pe
baza sintezei complexe este elaborată starea de conşiintă, sunt luate deciziile volitionale şi
automate.Scoarta cerebrală, cel mai recent apărută filogenetic, îndeplineşte trei categorii
defunctii:
- Functii senzitive.
- Functii associative.
- Funcii motorii.
Pe baza acestor functii, se nasc procesele psihice caracteristice fiintei umane:cognitive,
afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplineşte trei categorii de roluri:
Rolul de centru cortical
La om simtul olfactiv are şi o component emotional cu efect stimulator sau inhibitor. Pe
baza mirosului animalele recunosc de la mare distant atât partenerul de sex şi adversarul, prada şi
duşmanul.
Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual.
Reprezintă un ansamblu de activităi psihice, somatic şi vegetative desfăşurate în vederea
satisfacerii unor necesităti primare ale organismului- alimentarea, hidratarea,functia sexuală,
stăpânirea unui teritoriu, obtinerea libertătii.La baza actelor de comportament se află un proces
nervos complex numit motivatie sau impuls.Nu există activitate umană fără un proces
motivational.Însuşi procesul de invătare şi memorizare are la bază motivatia.
Rolul în procesele psihice afective.
Procesele fizilogice complexe care genereaz aceste stări au la bază o serie de circuite
functionale pe care sistemul limbic le realizează cu hipotalamusul, formatia reticulară a
triunghiului cerebral, ariile corticale asociative.Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate
elabora unele reflexe conditionate simple. Este dificil şi eronat să localizăm functiile cele mai
înalte ale creierului. Nu există centri ai gândurilor sau ai vointei , nu există centru al învătăturii
sau memoriei, nu există un centru anatomic precis al conştiintei.

4
CAPITOLUL II: Afectiunea accidentului vascular cerebral

2.1 Definiţie

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central
determinate de modificări circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea mobilitătii unei
părti din corp, asociatăsau nu cu tutlburări de echilibru senzitiv-senzoriale şi de limbaj.Un
accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la
nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocată de un cheag sangvin.
În câteva minute celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri încâteva
ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectată a creierului nu mai
poate functiona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament
de urgentă, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este
început cât mai curând după aparitia simptomelor , cuatât mai putine celule nervoase vor
fi afectate permanent.

2.2 Simptomatologie

AVC debuteaza cu unele simptome:

• stari de amorteala

• paralizia fetei

• bratului sau piciorului

• tulburari de vedere

• confuzie

• tulburari de vorbire sau intelegere

• ameteala si mers ingreunat

• durere mare de cap

Accidentul vascular cerebral hemoragic are alte simptome fata de cel ischemic.
AVC ischemic este datorat de un cheag de sange ce blocheaza un vas sangvin iar efectele apar
de obicei in partea opusa a corpului in raport cu zona creierului afectata (daca un accident apare
pe partea stanga a creierului, partea dreapta a corpului va fi afectata).
AVC hemoragic da dureri mari de cap, greata si voma, ameteli, convulsii.
In functie de gravitatea sangerarii in zona creierului (VAC hemoragic) sau a marimii cheagului
ce blocheaza vasul de sange (AVC ischemic), simptomele pot aparea treptat, pana la
cateva zile sau instant.

5
2.3 Etiologie

AVC trombotice:
- ateroscleroza, hipertensiunea arterialǎ, hipotensiunea arterialǎ, scǎderea activitǎţii
fibrinolitice nocturne;
- arterite infecţioase: luetice, tifice;
- arteriopatii: trombageita obliterantǎ;
- boli de sânge: anemie, coagualopatii;
- alte cauze: traumatisme cranio-cerebrale, malformaţii intracraniene, graviditatea, etc.
AVC embolice:
a) de origine cardiacǎ: stenoza mitralǎ, Fia, I.M., endocardite bacteriene ,boli congenitale ale
inimii şi complicaţii ale chirurgiei cardiace;
b) de origine extracardiacǎ: ateroscleroza aortei şi a arterelor carotide, trombi din venele
pulmonare, embolii grǎsoase dupǎ fracturi, embolii gazoase, embolii tumorale.
În producerea infarctului cerebral pe lângǎ embolie şi trombozǎ, intervin şi alte elemente:
spasmul cerebral, insuficienţa circulatorie cerebralǎ şi staza vascularǎ cerebral

2.4 Tablou clinic

AVC se instaleaza brusc in majoritatea cazurilor.

Tabloul se caracterizeaza prin:- stare comatoasa superficiala de scurta durata sau uneori lipseste.
-In formele severe fata este palida
Sunt prezente „semnul panzei de corabie” si „semnul pipei”.Neurologic se constata
tulburari de sensibilitate, motilitate si reflexe.
Hemiplegie flasca caracterizata prin paralizii de tip piramidal, hipotonie, abolirea
refelexelor osteotendinoase.
Hemiplegia spastica, contractura muschilor paralizati, reflexe osteotendinoase vii.

2.5 Diagnostic

Diagnostic pozitiv :

Diagnosticarea accidentului vascular cerebral se va face urmărind evoluţia rapidă a mai

multor simptome. Medicul va analiza toate aceste simptome şi va exclude prezenţa altor cauze
posibile ale simptomatologiei, precum tumorile cerebrale, de exemplu. Pentru a evalua starea
vaselor sangvine, medicul neurolog va recomanda efectuarea unuia din următoarele teste:
ecografia carotidiană, arteriografia cerebrală, tomografia computerizată (CT), rezonanţă
magnetică nucleară (RMN) şi angiografia cu rezonanţă magnetică (ARM).
Diagnostic diferenţial :
Diagnosticul diferential se face in :ischemia cerebrala,hemoragia
subarahnoidiana,hematom intracerebral,encefalopatie hipertensiva acuta ,tumori cerebrale.Cel
mai important diagnostic diferential se face intre ictusul hemoragic si cel ischemic.

6
2.6 Tratament

2.6.1 Tratament igieno-dietetic

• renuntarea la fumat;
• renuntarea la alcool in primele 8 luni dupa accident;
• evitarea sedentarismului prin miscare de o ora pe zi / de 4 ori pe saptamana;
• se va mentine tensiunea la valori normale ( sub 14 cu 9 cm .coloana de mercur prin
medicatie si regim hiposodat – sub 6 grame);
• mentinerea glicemiei la nivel sub 128mg%
• tratament permanent cu antitrombotice ( aspirina, ticlit sau plavix ), tratamentul
dislipidemiei cu sinvastatin si regim hipocaloric, tratamentul bolilor de inima ( al
fibrilatiei cu anticoagulant ) ca si al hipercoagularii sangelui intalnite la unii pacienti,
aducerea pacientului la greutate normala prin masuri dietetice.

2.6.2 Tratament medicamentos

- intubare oro-traheală cu respirație mecanică – la pacienții comatoși cu tulburări

respiratorii;
- scăderea tensiunii arteriale se face gradat – se utilizează betablocante;
- combaterea edemului cerebral – se realizează cu Manitol;
- dacă apar convulsii – se administrează Diazepam sau Fenobarbital;
- hemoragii consecutive anticoagulantelororale – se administrează vitamină K;
- hemoragii secundare tratamentului cu heparină – se administrează Sulfat de protamină;
- hemoragii cauzate de agenți trombolitici – se utilizează plasmă sau acid aminocaproic;
- antibioterapia – la pacienții febrili sau cu sondaj vezical;
- intervenția chirurgicală – este discutabilă în funcție de dimensiunile hemoragiei și starea
clinică a bolnavului.

2.6.3. Tratamentul chirurgical

In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular

cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de
eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului
initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in
indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare
moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor
accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din
jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism
cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in

7
interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau
nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului
(daca poate suporta aceasta procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica
malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa
este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din
maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se
pot fisura sau rupe.

2.7 Evoluţie.Prognostic

Evoluţie:

Exista mai multe tipuri evolutive :

-evolutia acuta trifazica cu debut brusc,denivelare a cunostintei si semne locale;are o durata de
cateva zile dupa care urmeaza o agravare progresiva insa cu o evolutie favorabila
-evolutia hiperacuta cu inundare ventriculara duce la exitus in cateva ore
-evolutia cu complicatii extracerebrale (pulmonare,cardiace,renale,digestive) cu prognostic
nefavorabil
-forma pseudotumorala (atac apoplectic lent ) ce apare rar cu simptome instalate lent
-forma recurenta caracterizata din AVC-uri repetate urmate de restabiliri partiale .
Cazurile care supravietuiesc raman cu sechele la care recuperarea functionala este redusa

Prognostic:

Prognosticul hemoragiei cerebrale este grav atat prin mortalitatea mare cat si prin sechele ce
raman la cazurile ce supravietuiesc.Mortalitatea este mare in hemoragia supraacuta si mai redusa
in hemoragiile acute si subacute.
Gravitatea prognosticului este data de :varsta inaintata,HTA,debutul brutal, coma
profunda,hipertermie,ictus repetat,precocitatea escarelor,LCR intens sangvinolent ,aparitia unor
infectii(pulmonare,urinare)

8
CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu accident vascular
cerebral

3.1 Rolul propriu

Rolurile asistentei medicale constau în:

▪ rol de îngrijire;
▪ promovarea igienei spitalicesti;
▪ organizarea şi gestionarea îngrijirilor;
▪ pregatirea şi perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante şi
cadrele auxiliare;
▪ educarea sanitara a pacientilor şi persoanelor sanatoase, având ca scop promovarea
sanatatii, prevenirea îmbolnavilor, ajutorul vindecarii şi recuperare.
▪ Efectuarea bilantului ingesta-excreta:limitarea ingerarii in exces a lichidelor,
supravegherea eliminarii
▪ Prevenirea edemelor
▪ Identificare factorilor de risc
▪ Monitorizare: respiratie,puls,ta,culorile tegumentelor si mucoaselor,temperatura
corporala,colesterolului
▪ Supravegherea diurezei si scaunului

3.1.1 Rolul asistentei medicale în examinarea clinică

Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic în termeni simpli,
pe înteles proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factoriiemotionali
- transport bolnavul în sala de înregistrare- asez bolnavul culcat pe patul de consultatii si îl rog
sa-si relaxeze musculature
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplica electrozii
- dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
- îl transport înapoi în salon
ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazata pe înregistrarea ultrasunetelor strabatute si
reflectate la nivelul cordului:
-ii explic bolnavului tehnica
-îl însotesc pâna la camera de examinare
-îl ajut sa se aseze pe pat în pozitia indicata de medic
-îi descopar zona unde se aplica electrozii
-dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se îmbrace
-conduc bolnavul în salon si îl supraveghez

9
Examinarea fundului de ochi: este utila la bolnavii cerebro-vasculari pentru ca ofera indirect
informatii asupra starii arterelor mici si a arteriolelor cerebrale si mai putin asupra starii arterelor
cerebrale mari. Conceptul de arterioscleroza retiniana este un aspect sindromologic
oftalmoscopic care acopera 3 entitati nosologice diferite: ateromatoza, aterioscleroza
hipertensiva, arterioscleroza de involutie.

3.1.2 Supravegherea pacientului

1. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Tensiunea arteriala= presiunea cu care sângele apasa asupra peretilor arteriali:
- se masoara ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de doua ori pe zi dimineata si seara
- valorile obtinute se noteaza în foaia de observatie
Pulsul = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos- urmarim :
- frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se masoara dimineata si seara
- valorile se noteaza în foaia de observatie
Respiratia:
- se masoara dimineata si seara, pacientul stand în pozitie semisezând; urmarim frecventa, ritmul,
amplitudinea, simetria miscarilor, aspectultoracelui.- valorile obtinute se noteaza în foaia de
temperatura
Temperatura: se masoara cu ajutorul termometrului
- locuri de electie = axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin
- în functie de zona în care se masoara se tine termometrul între trei si zece minute
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate si se sterge cu o
compresa
-se citeste gradatia la care a ajuns termometrul
-se spala termometrul, se scutura
-se introduce în solutie dezinfectanta
-notam valoarea în foaia de temperatura
2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fara leziuni
- normal colorate
- elastic
- sa nu prezinte transpiratie excesiva

3.1.3 Alimentaţia pacientului

- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale
- limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile preparate
acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert (care au o
cantitate crescuta de sare): supele la plic, sosurile din comert, branzeturile, alimentele conservate,
arahide sarate
- fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti. Fibrele
sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange
-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si
complexul de vitamine B

10
- reducerea consumului de alcool
-reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele de
origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua. Grasimile
consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. Se
recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia

3.1.4 Educaţia sanitară

Educatia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de ordin curative şi

profilactic fiind menită să contribuie la creşterea eficientei tratamentului, lascurtarea duratei
acestuia, la prevenirea complicatiilor şi recidivelor.
Controale medicale regulate. tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.Acest lucru este
important mai ales la persoanele care au diabet zaharat.
Prin educarea bolnavului se realizează prevenirea complicatiilor şi a recidivelor încursul bolilor,
precum şi profilaxia incapacitătii de muncă. Prin educarea familiei bolnavului se asigură
îngrijirea completă a acestuia.

3.2.2 Administrarea medicamentoasă

Administrarea medicamentoasa se face conform prescrierii medicului.

Pentru evitarea greşelilor la administrarea medicamentelor asistenta medicala va ţine

seama de anumite reguli generale ca:
• respectarea întocmai a medicamentului prescris
• identificarea medicamentelor administrate
• verificarea calităţii medicamentelor administrate
• respectarea cailor de administrare
• respectarea dozajului prescris
• respectarea orarului d e administrare
• respectarea somnului pacientului
• evitarea incompatibilităţilor de medicamente
• administrarea imediată a medicamentelor deschise
• respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor
• luarea medicamentelor în prezenţa asistentei
• servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente
• prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti
• lămurirea pacientului asupra medicamentului prescris
• raportarea imediată către medicul secţiei a greşelilor de administrarea
medicamentelor

11
3.3 Descrierea unei tehnici

Recoltarea lichidului cefalorahidian

Se face recoltarea prin punctie lombară .Se poate face din lichidul recoltat examen
macroscopic şi examen microscopic.La examenul macroscopic se observă aspect clar în
traumatisme minore, aspect sanguinolent în leziuni medulare, aspect xantocromatic (coloratie
galben ă a L.C.R. –ului datorată transformării hemoglobinei în pigmenti hematici în cursul unei
hemoragiimeningiene)în compresiuni rahidiene.La examen microscopic se observă proteine =
absent, glucoz ă = 55- 70 mg %.
DEFINITIE:
- Punctia lombar ă reprezint ă introducerea unui ac prin spatiul intervertebral până în canalul
subarahnoid.
SCOP:
- Explorator (recoltare de LCR, măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian,injectarea de
substante radioopace pentru examinarea radiologică a măduvei).
- Terapeutic (introducerea de medicamente , decomprimarea în cazul sindromului de
hipertensiune intracraniană ).
- Anestezic (introducerea de substante anestezice pentru obtinerea rahianesteziei)
INDICA TII:
- boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroz ă multipl ă , hemoragiicerebrale, tumori
cerebrale, interven tii chirurgicale (scop anestezic).
LOCUL PUNCTIEI :
Pentru punctia lombară d 12 - l 1 sau l 4 -l 5 . Pentru punctia dorsală d 6 -d 7 , pentru punctia
suboccipitală – între protuberanta occipital ă externă şi apofiza axisului, pe linia mediană .
POZITIA BOLNAVULUI:
Pozitia şezând, transversală mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele încrucişate ,
bărbia mult în piept- asistenta va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută
pumn va sta lateral, cu o mână va apăsa capul , iar cealaltă mână făcută pumn va comprima
regiunea epigastrică .
Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele încrucişate, bărbia mult în piept,
genunchii flectati cât mai mult spre abdomen (pozitia cocoş de puşcă )-asistenta va sta în fata
bolnavului, cu o mână va comprima regiunea occipital ă , iar cu cealaltă va efectua o tractiune
din regiunea poplitee.
MATERIALE NECESARE:
- Cel putin două ace pentru punctie , sterile.
- Solutie dezinfectantă , alcool, tinctură de iod.
- Muşama cu aleză .
- Tampoane de vată .
- Tăvită renală .
- Seringi sterile.
- Manometru Claude
-Eprubete sterile.
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Tehnica se execut ă de către medic ajutat de către două asistente.
- Se dezinfectează locul.
- Se aşează bolnavul în pozitie corespunzătoare.

12
- Se delimitează şi se badijonează regiunea cu tinctură de iod.
- Se servesc medicului mănuşi sterile.
- Se supraveghează semnele vitale- puls, T.A. respiratie.
- Se informează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vărsături, cefalee.
- Produsul recoltat este pregătit pentru examinări macroscopice (culoare, aspect) şi examinări
citologice, biochimice, bacteriologice.
- Se notează în foaia de observatie examenul efectuat.
Asistenta I :
- Pregăteşte şi dezinfectează locul punctiei.
- Serveşte seringa cu anestezic.
- Serveşte câmpul steril.
- Dezinfectează locul punctiei.
- Serveşte acul de punctie rahidiană cu mandren.
- Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului.
- Serveşte manometrul Claude.
- Serveşte seringa cu solutii medicamentoase pregătite.
- Dezinfectează locul punctiei.
- Comprimă cu o compresă locul punctiei.
- Aplică un pansament uscat fixat cu leucoplast.
- Aşează pacientul în pat in pozitie decubit dorsal, fara pernă
- Protejează patul ş i lenjeria cu muşama si aleză .
Asistenta II:
- Dezbracă pacientul
- Aşează bolnavul în pozitie corespunzatoare în functie de starea lui şi de locul punctiei.
- Mentine pacientul în pozitia recomandată , sustinându-i ceafa cu o mână , iar cu cealaltă
impingând uşor regiunea epigastrică .
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICĂ :
- Pacientul este aşezat în decubit dorsal , fără pernă , 24 de ore.
- După 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat.
- Se supraveghează semnale vitale – puls , T.A, resiratie.
- Se informează medicul în cazul aparitiei unor manifestări cum ar fi greată ,vărsături, cefalee.
- Produsul recoltat este pregătit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si examinari
citologie, biochimice, bacteriologie.
- Se notează în foaia de observatie examenul efecuat.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
- ameteli
- tulburări vizuale
- greată
- vărsături
- cefalee
- hemoragie prin ac
- sindrom postfunctional datorat hipertensiunii lichidiene
- dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduveri
spinarii.

13
OBSERVATII:

- În ischemia cerebrala LCR-ul este clar , normotensiv.

- În cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv, hematic, sau xantocromatic.
- În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic sau
sanguinolent.
- Violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduvei spinarii.
- Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeamă de varz ă sau ca zeama de orez.
- Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau speciale pun in
evidenta germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei.
- Examenul citologic este foarte important. Normal in LCR se găsesc numai2-3 leucocite/mm 3 ,
meningitele pot creste la sute si mii.

CAPITOLUL IV: Studiu de caz

Culegerea de date

NUME: B
PRENUME: C
VÂRSTĂ: 63 de ani
SEX: m
DOMICILIU:Str. Aleea Nr 14, Jud. Brasov
OCUPAŢIE: Muncitor
GRUP SANGUIN: A II.
DEFICIENŢE SENZORIALE: nu prezintă
ALERGII: -
ÎNĂLŢIME: 1,75 m

1. 2. Date variabile.
T.A. : 190/80 mm Hg.
PULS: 88 b/min.
TEMPERATURA: 36,80 C.
RESPIRAŢIE: 20 r/min.
GREUTATE: 70kg

14
 Grila de dependenta
Nevoile fundamentale Manifestari de Manifestari de Sursa de dificultate
independent depententa
1.A respire si a avea o - -bradipnee -obstructia cailor
buna circulatetie -respiratie superficial respiratorii
-tuse uscata -dispnee
-A.V.C
2. A bea si a manca - - dificultate de -tulburari de deglutitie
masticatie si deglutitie
-alimentatia artificiala
,parenterala
-hidratare insuficienta
calitativ
3. A elimina - -bolnavul este servit -incontinienta urinara
la pat -constipatii
-absenta scaunului
-crampe abdominal
-balonare
-transpiratii abundente
4. A se misca si a avea - -incapacitate de a se -scaderea mobiitatii
o buna postura mobiliza -necoordonarea
-limitarea amplitudinii miscarilor
miscarilor -hemipareza stanga
-dificultate de a-si
schimba singur pozitia
-pozitie inadecvata
5. A dormi, a se - -insomnie -ateroscleroza
odihni -somn insufficient cerebrala
calitativ si cantitativ
6.A se imbraca si a se - -este ajutat pentru -miscari necoordonate
dezbraca satisfacerea acestei cauzate de hemipareza
nevoi
7. A mentine - -imposibilitatea dea-si -boala actuala -pareza
tegumentele curate si satisface in totalitate
ingrijite nevoia
8. A pastra - -sub febrilitate -stare de agitatie
temperature corpului
in limite normale
9. A evita pericolele - -apatie oboseala -a.v.c
10. A comunica - -refuz de comunicare -afazie
-a.v.c
11. A se realiza -apatie dezinteres -paralizia
12. A se recreea - -nu participa la nici o -dezinteres cauzat de
acivitate recreeativa boala
13. A invata - -refuza acumularea -incapacitate

15
 unor cunostinte
14. A-si practica - -nu participa la -spitalizare
religia activitati cu specific
religios

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Data Problema de Obiectiv de Interventiile aplicate Evaluarea

ingrijire ingrijire ingrijirilor
12.02.2021 -cefalee -combaterea -repaus absolute -stare alterata
-tulburari durerii -adm. de antialgice T.A.=190/80mmH
dedeglutitie -alimentatie :Algocalmin 2f/zi -P=60b/min
-afazie corecta -introduccerea unei sonde -R=20r/min
cantitativ si naso-gastrice -T=37,1C*
calitativ pt.alimentare -tulburari de
-suplinirea -abordarea unei linii sensibilitate si
functie venoase: perfuzie cu motilitate
glucoza 10%
-calmarea bolnavului
-pregatire psihica
13.02.2021 -hemiparez -sa suplinim -acordarea ingrijirilor -stare alterata
astanga nevoile igienice-alimentare prin
fundamentale sonda
14.02.2021 -HTA -evitarea -adm. de -TA=160/80mmH
-febra complicatilor antihipertensive:Hipazin1 -tegumente palide
-combaterea -3capsule/zi si uscate
febrei -adm.de
antipiretice:Algocalmin
2f/zi
12.02.2021 -tuse uscata -combaterea -adm. de -stare usor
tusei antitusive:Codeina 2tb/zi ameliorata
16.02.2021 -voma -combaterea -adm. de -bolnavul este
-hemipareza vomei antiemetice:Plegomazin constient si
usoara -mobilizare 1f/zi cooperant
progresiva- -se ajuta pacientul pentru -bolnavul este
activa a a coborî din pat constient
pacientului -se maseaza membrele -se alimenteaza
afectate singur
17.02.2021 -constipatie -combaterea - se efectueaza tuseu -bolnavul este
constipatiei rectal, urmat de clisma echilibrat
evacuatoare
-se schimba lenjeria de

16
 pat
18.02.2021 -isomnie -combaterea -se administreaza -TA=140/80mmH
isomniei sedative: Fenobarbital1 -R=17r/min
cpr./seara -P-80b/min
-stare generala
buna
19.02.2021 -hemipareza -suplinirea -se ajuta bolnavul sa-si -bolnavul este in
usoara nevoilor efectueze toaleta zilnica stare generala
-usoara agitatie -prevenirea -se face alimentative buna
escarelor orala asistata -se mentine
-calmarea -adm. de sedative usoare hemipareza
pacientului -asigurarea unei -întocmirea
alimentatii adecvate formelor si
pregatirea
pacientului pt
externare

Epicriza

-Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica, regim desodat, normocaloric,

evitarea efortului fizic, a surmenajului si stresului
-Se vor face masaje ale membrelor afectate
-Va continua tratamentul cu vitamine B1, B6, sedative: Fenobarbital 1tb/zisi Distonocalm 2tb/zi

17
Biblografie:

Anatomia si fiziologia omului editura aura

Carte despre SNC de Tudor Mircea

Tehnici de ingrijire de Lucretia Titirca

18