Râul este un mediu de viaţă acvatic în care trăiesc numeroase vieţuitoare.

Tipuri de râuri - de deal și de munte: râurile sunt mai repezi, au apă limpede, rece și bogată în oxigen
- de câmpie: râurile au albia mai largă, apă tulbure, mai săracă în oxigen, iar curgerea apei este mai
înceată
Vegetația râurilor – arbori: specifici zonei pe care o străbat: conifere, fag, stejar, salcie, arin
- plante iubitoare de apă: trestie, papură
Fauna râurilor - animale: scoici, raci, peşti, broaşte
- insecte: libelule, țânțari etc.
- păsări: rațe și gâște sălbatice, bâtlan etc.
- mamifere: vidra și șobolanul-de-apă
Animalele care trăiesc în mediul acvatic prezintă adaptări specifice. Astfel, unele nevertebrate care trăiesc
în apele repezi de munte se fixează pe pietre pentru a nu fi luate de curentul apei. Numeroase animale prezintă
adaptări speciale pentru înot. Astfel, rața și vidra au degetele unite printr-o pieliță numită membrană înotătoare
care le ajută să se deplaseze mai rapid în apă. Unele păsări au picioare lungi, subţiri, lipsite de pene, cu degetele
unite la bază printr-o membrană. Aceste adaptări le ajută să nu se afunde în mâlul de pe marginea apelor. Păsările
de apă îşi ung penele cu o grăsime produsă de corpul lor, pentru a împiedica pătrunderea apei până la piele.

Râul este un mediu de viaţă acvatic în care trăiesc numeroase vieţuitoare.

Tipuri de râuri - de deal și de munte: râurile sunt mai repezi, au apă limpede, rece și bogată în oxigen
- de câmpie: râurile au albia mai largă, apă tulbure, mai săracă în oxigen, iar curgerea apei este mai
înceată
Vegetația râurilor – arbori: specifici zonei pe care o străbat: conifere, fag, stejar, salcie, arin
- plante iubitoare de apă: trestie, papură
Fauna râurilor - animale: scoici, raci, peşti, broaşte
- insecte: libelule, țânțari etc.
- păsări: rațe și gâște sălbatice, bâtlan etc.
- mamifere: vidra și șobolanul-de-apă
Animalele care trăiesc în mediul acvatic prezintă adaptări specifice. Astfel, unele nevertebrate care trăiesc
în apele repezi de munte se fixează pe pietre pentru a nu fi luate de curentul apei. Numeroase animale prezintă
adaptări speciale pentru înot. Astfel, rața și vidra au degetele unite printr-o pieliță numită membrană înotătoare
care le ajută să se deplaseze mai rapid în apă. Unele păsări au picioare lungi, subţiri, lipsite de pene, cu degetele
unite la bază printr-o membrană. Aceste adaptări le ajută să nu se afunde în mâlul de pe marginea apelor. Păsările
de apă îşi ung penele cu o grăsime produsă de corpul lor, pentru a împiedica pătrunderea apei până la piele.

Râul este un mediu de viaţă acvatic în care trăiesc numeroase vieţuitoare.

Tipuri de râuri - de deal și de munte: râurile sunt mai repezi, au apă limpede, rece și bogată în oxigen
- de câmpie: râurile au albia mai largă, apă tulbure, mai săracă în oxigen, iar curgerea apei este mai
înceată
Vegetația râurilor – arbori: specifici zonei pe care o străbat: conifere, fag, stejar, salcie, arin
- plante iubitoare de apă: trestie, papură
Fauna râurilor - animale: scoici, raci, peşti, broaşte
- insecte: libelule, țânțari etc.
- păsări: rațe și gâște sălbatice, bâtlan etc.
- mamifere: vidra și șobolanul-de-apă
Animalele care trăiesc în mediul acvatic prezintă adaptări specifice. Astfel, unele nevertebrate care trăiesc
în apele repezi de munte se fixează pe pietre pentru a nu fi luate de curentul apei. Numeroase animale prezintă
adaptări speciale pentru înot. Astfel, rața și vidra au degetele unite printr-o pieliță numită membrană înotătoare
care le ajută să se deplaseze mai rapid în apă. Unele păsări au picioare lungi, subţiri, lipsite de pene, cu degetele
unite la bază printr-o membrană. Aceste adaptări le ajută să nu se afunde în mâlul de pe marginea apelor. Păsările
de apă îşi ung penele cu o grăsime produsă de corpul lor, pentru a împiedica pătrunderea apei până la piele.
 În jurul anului 1350, Dragoș, voievod român din Maramureș, înființează o marcă de
graniță (regiune de apărare a graniței) la est de Carpați, pe valea râului Moldova, pentru a
apăra regiunea de tătari. Învingându-i pe tătari, Dragoș rămâne pe acele locuri, unește
formațiunile existente pe acest teritoriu, întemeind astfel statul Moldova.

Odată cu formarea poporului român și a limbii române, a luat naștere o nouă

epocă: Evul Mediu. În spațiul locuit de români au luat naștere mai multe formațiuni
statale între secolele IX-XIV. În interiorul arcului carpatic s-a format Voievodatul
Transilvaniei.
În secolele al IX-lea și al X-lea, în Transilvania se formează voievodatele.
Primele atestări ale voievodatelor pe teritoriul fostei Provincii Dacia sunt din secolul
al IX-lea. Atunci sunt amintite voievodatele lui Menumorut în Țara Crișurilor, al lui
Gelu Românul în Țara Someșurilor și al lui Glad, care se întindea de la Mureș până la Dunăre.
Cnezate și voievodate (secolele IX-XII)

Basarab I a unit voievodatele de la Severin și până la Brăila, de la

Făgăraș și până la Dunăre, fiind numit și „întemeietorul” Țării Românești. A
rupt legăturile cu Ungaria, refuzând să-i mai plătească tribut. În toamna
anului 1330, Carol Robert, regele Ungariei, a pornit cu o armată puternică să
cucerească Țara Românească. Basarab I a așteptat armata ungară într-o vale
îngustă și prăpăstioasă, la Posada, dobândind o mare victorie. Cronicile
vremii povestesc că însuși regele Ungariei a scăpat cu greu, după ce și-a
schimbat hainele cu cele ale unui slujitor. Prin această victorie, Basarab I a
obținut independența (libertatea pe care o deține un stat în relația cu
celelalte state) țării. Basarab I a condus cu pricepere și îndrăzneală Țara
Românească, până în 1352, când s-a stins din viață. A fost înmormântat la
Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung.

La sfârșitul secolului al XIV-lea, Imperiul Otoman ajunge

la Dunăre, amenințând Țara Românească. Mircea cel Bătrân a
deschis drumul domnitorilor care au salvat țările române de la
transformarea acestora în pașalâcuri (provincii otomane).
În 1386, urcă pe tronul Țării Românești Mircea cel Bătrân,
urmaș al lui Basarab I, unul dintre cei mai străluciți și iscusiți
voievozi, bun organizator în conducerea țării, armatei și justi ției.
În această perioadă, meșteșugurile, agricultura și
comerțul sunt în plină dezvoltare. Voievodul a încheiat alianțe
politice și militare cu regii Ungariei și ai Poloniei. Anexează
Dobrogea și extinde teritoriul Țării Românești. Mircea cel Bătrân
intră în conflict cu Imperiul Otoman din cauza sprijinului acordat
popoarelor creștine de la sud de Dunăre. Confruntarea are loc în
anul 1395, într-un loc mlăștinos și împădurit, la Rovine. Lupta este
crâncenă, dar românii sunt învingători. În 1396, la Nicopole,
Mircea participă la cruciada împotriva otomanilor, dar creștinii
sunt înfrânți.
Spre sfârșitul domniei, rămas fără ajutor, este nevoit să plătească tribut turcilor, iar în 1417 cedează și
Dobrogea. Voievodul se stinge din viață în 1418 și este înmormântat la Mănăstirea Cozia.
 1. Populaţia
- locuitorii teritoriului unei ţări formează
populaţia acelei ţări;
- populaţia este răspândită în funcţie de
relief şi climă;
- populaţia poate fi: rurală (la sate) sau
urbană (la oraşe);
- în 2002, România avea aproape 22 mil.
locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt români;
- alături de acestia trăiesc: maghiari,
rromi, germani, lipoveni și alte minorități
2. Aşezările rurale
1. Populaţia
- locuitorii teritoriului unei ţări formează
populaţia acelei ţări;
- populaţia este răspândită în funcţie de
relief şi climă;
- populaţia poate fi: rurală (la sate) sau
urbană (la oraşe);
- în 2002, România avea aproape 22 mil.
locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt români;
- alături de acestia trăiesc: maghiari,
rromi, germani, lipoveni și alte minorități
2. Aşezările rurale
1. Populaţia
- locuitorii teritoriului unei ţări formează
populaţia acelei ţări;
- populaţia este răspândită în funcţie de
relief şi climă;
- populaţia poate fi: rurală (la sate) sau
urbană (la oraşe);
- în 2002, România avea aproape 22 mil.
locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt români;
- cele mai mici aşezări rurale sunt satele;
- mai multe sate ce se conduc împreună
formează o comună;
- după numărul de locuitori,satele sunt
mari,mijlocii şi mici;
- după modul cum sunt aşezate casele,
satele pot fi: risipte, răsfirate sau
adunate.
3. Aşezările urbane
- cele mai mici aşezări rurale sunt satele;
- mai multe sate ce se conduc împreună
formează o comună;
- după numărul de locuitori,satele sunt
mari,mijlocii şi mici;
- după modul cum sunt aşezate casele,
satele pot fi: risipte, răsfirate sau
adunate.
3. Aşezările urbane
- alături de acestia trăiesc: maghiari,
rromi, germani, lipoveni și alte minorități
2. Aşezările rurale
- cele mai mici aşezări rurale sunt satele;
- mai multe sate ce se conduc împreună
formează o comună;
- după numărul de locuitori,satele sunt
mari,mijlocii şi mici;
- se mai numesc oraşe;
- au un număr mare de locuitori, ocupând
o suprafaţă întinsă;
- aici există instituţii industriale, culturale,
turistice;
- după activităţile importante ce se
desfăşoară în oraşe, acestea pot fi:
industriale, turistice, portuare;
- cele mai importante oraşe ale României
sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara,
Cluj-Napoca, Galaţi, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
- se mai numesc oraşe;
- au un număr mare de locuitori, ocupând
o suprafaţă întinsă;
- aici există instituţii industriale, culturale,
turistice;
- după activităţile importante ce se
desfăşoară în oraşe, acestea pot fi:
industriale, turistice, portuare;
- cele mai importante oraşe ale României
sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara,
Cluj-Napoca, Galaţi, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
- după modul cum sunt aşezate casele,
satele pot fi: risipte, răsfirate sau
adunate.
3. Aşezările urbane
- se mai numesc oraşe;
- au un număr mare de locuitori, ocupând
o suprafaţă întinsă;
- aici există instituţii industriale, culturale,
turistice;
- după activităţile importante ce se
desfăşoară în oraşe, acestea pot fi:
industriale, turistice, portuare;
- cele mai importante oraşe ale României
sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara,
Cluj-Napoca, Galaţi, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
In secolul al XIII-lea,voievodatul Transilvaniei fusese
ocupat de unguri care il colonizasera cu sasi si secui
pentru mentinerea stapanirii. Cei mai multi locuitori
traiau la sate practicand: agricultura, cresterea
animalelor, apicultura, mestesugurile si in unele zone
mineritul.
Satul era alcatuit dintr-o biserica in jurul acesteia fiind
case. La inceput fiecare familie avea o bucatica de
pamant pe care si-o muncea, dar cu timpul unu taranii si-
au pierdut pamanturile in favoarea boierilor fiind obligati
sa munceasca pe pamanturile lor si platindule bani si o
parte din produsele obrinute.
Locuitorii orasului se ocupau cu mestesugurile si cu
negotul.Rareori se mai tineau si targuri sau
iarmaroace.Populatia Romaneasca traia diar la sate,La
orase find sasi,secui si unguri (maghiari) acestia s-au
dovedit a fi mestesugari priceputi fiind platiti de regele
ungariei adica: Nu mai era nevoie sa plateasca
majoritatea taxelor.
Sasi si secui au trait intr-o buna intelegere cu romanii
acestia au participat si la revolte iar in 1514 s-a remarcat
un mic nobil secui Gheorghe Doja care a condus o astfel
de revolta care cerea desfiintarea obligatiilor fata de
marii proprietari de pamant.
In secolul al XIII-lea, voievodatul Transilvaniei fusese
ocupat de unguri care il colonizasera cu sasi si secui
pentru mentinerea stapanirii. Cei mai multi locuitori
traiau la sate practicand: agricultura, cresterea
animalelor, apicultura, mestesugurile si in unele zone
mineritul.
Satul era alcatuit dintr-o biserica in jurul acesteia fiind
case. La inceput fiecare familie avea o bucatica de
pamant pe care si-o muncea, dar cu timpul unu taranii si-
au pierdut pamanturile in favoarea boierilor fiind obligati
sa munceasca pe pamanturile lor si platindule bani si o
parte din produsele obrinute.
Locuitorii orasului se ocupau cu mestesugurile si cu
negotul.Rareori se mai tineau si targuri sau
iarmaroace.Populatia Romaneasca traia diar la sate,La
orase find sasi,secui si unguri (maghiari) acestia s-au
dovedit a fi mestesugari priceputi fiind platiti de regele
ungariei adica: Nu mai era nevoie sa plateasca
majoritatea taxelor.
Sasi si secui au trait intr-o buna intelegere cu romanii
acestia au participat si la revolte iar in 1514 s-a remarcat
un mic nobil secui Gheorghe Doja care a condus o astfel
de revolta care cerea desfiintarea obligatiilor fata de
marii proprietari de pamant.
In secolul al XIII-lea,voievodatul Transilvaniei fusese
ocupat de unguri care il colonizasera cu sasi si secui
pentru mentinerea stapanirii. Cei mai multi locuitori
traiau la sate practicand: agricultura, cresterea
animalelor, apicultura, mestesugurile si in unele zone
mineritul.
Satul era alcatuit dintr-o biserica in jurul acesteia fiind
case. La inceput fiecare familie avea o bucatica de
pamant pe care si-o muncea, dar cu timpul unu taranii si-
au pierdut pamanturile in favoarea boierilor fiind obligati
sa munceasca pe pamanturile lor si platindule bani si o
parte din produsele obrinute.
Locuitorii orasului se ocupau cu mestesugurile si cu
negotul.Rareori se mai tineau si targuri sau
iarmaroace.Populatia Romaneasca traia diar la sate,La
orase find sasi,secui si unguri (maghiari) acestia s-au
dovedit a fi mestesugari priceputi fiind platiti de regele
ungariei adica: Nu mai era nevoie sa plateasca
majoritatea taxelor.
Sasi si secui au trait intr-o buna intelegere cu romanii
acestia au participat si la revolte iar in 1514 s-a remarcat
un mic nobil secui Gheorghe Doja care a condus o astfel
de revolta care cerea desfiintarea obligatiilor fata de
marii proprietari de pamant.
In secolul al XIII-lea, voievodatul Transilvaniei fusese
ocupat de unguri care il colonizasera cu sasi si secui
pentru mentinerea stapanirii. Cei mai multi locuitori
traiau la sate practicand: agricultura, cresterea
animalelor, apicultura, mestesugurile si in unele zone
mineritul.
Satul era alcatuit dintr-o biserica in jurul acesteia fiind
case. La inceput fiecare familie avea o bucatica de
pamant pe care si-o muncea, dar cu timpul unu taranii si-
au pierdut pamanturile in favoarea boierilor fiind obligati
sa munceasca pe pamanturile lor si platindule bani si o
parte din produsele obrinute.
Locuitorii orasului se ocupau cu mestesugurile si cu
negotul.Rareori se mai tineau si targuri sau
iarmaroace.Populatia Romaneasca traia diar la sate,La
orase find sasi,secui si unguri (maghiari) acestia s-au
dovedit a fi mestesugari priceputi fiind platiti de regele
ungariei adica: Nu mai era nevoie sa plateasca
majoritatea taxelor.
Sasi si secui au trait intr-o buna intelegere cu romanii
acestia au participat si la revolte iar in 1514 s-a remarcat
un mic nobil secui Gheorghe Doja care a condus o astfel
de revolta care cerea desfiintarea obligatiilor fata de
marii proprietari de pamant.
p

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. ALEXANDRU IOAN CUZA
Înfăptuirea unirii:
1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iași și București, prin care se cere opinia
poporului român în legatură cu unirea;
1858 - marile puteri europene (Franța, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-
au reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor și au hotărât să accepte o unire
formală a Țărilor Române, sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei și
Valahiei”;
1859 - s-au organizat alegeri în Țările Române :
- la 5 ianuarie, la Iași, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- la 24 ianuarie, la București, a fost ales domn tot Cuza.
La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iași și București,
românii au înfăptuit o unire adevărată și nu una formală, așa cum voiau marile
puteri.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza:
A purtat tratative foarte dificile pentru recunoașterea unirii de către Marile
Puteri, timp de 2 ani;
Noul stat național s-a numit România, având capitala la București (1862);
A realizat numeroase reforme→ reforma agrară (1864), prin care aproape 500
000 de țărani au primit câte o bucată de pământ în proprietate;
A dat legea învățământului care prevedea ca învățământul primar devenea gratuit
și obligatoriu în România;
Au fost înființate primele universități: la Iași (1860), la București (1864);
Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a armatei, la buna
gospodărire a finanțelor țării, la modernizarea activității judecătorești;
1866 – Cuza e nevoit să abdice, plecând din țară și murind departe de ea (1873). În
prezent, osemintele lui Cuza odihnesc în biserica „Trei ierarhi” din Iași.
a abdica – a renunța la tron
divanurile ad-hoc – erau adunări alcătuite din reprezentanți aleși ai tuturor claselor și
categoriilor sociale; boieri, țărani, reprezentanți ai bisericii cu scopul de a face propuneri
referitoare la unire;
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. ALEXANDRU IOAN CUZA
Înfăptuirea unirii:
1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iași și București, prin care se cere opinia
poporului român în legatură cu unirea;
1858 - marile puteri europene (Franța, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-
au reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor și au hotărât să accepte o unire
formală a Țărilor Române, sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei și
Valahiei”;
1859 - s-au organizat alegeri în Țările Române :
- la 5 ianuarie, la Iași, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- la 24 ianuarie, la București, a fost ales domn tot Cuza.
La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iași și București,
românii au înfăptuit o unire adevărată și nu una formală, așa cum voiau marile
puteri.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza:
A purtat tratative foarte dificile pentru recunoașterea unirii de către Marile
Puteri, timp de 2 ani;
Noul stat național s-a numit România, având capitala la București (1862);
A realizat numeroase reforme→ reforma agrară (1864), prin care aproape 500
000 de țărani au primit câte o bucată de pământ în proprietate;
A dat legea învățământului care prevedea ca învățământul primar devenea gratuit
și obligatoriu în România;
Au fost înființate primele universități: la Iași (1860), la București (1864);
Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a armatei, la buna
gospodărire a finanțelor țării, la modernizarea activității judecătorești;
1866 – Cuza e nevoit să abdice, plecând din țară și murind departe de ea (1873). În
prezent, osemintele lui Cuza odihnesc în biserica „Trei ierarhi” din Iași.
a abdica – a renunța la tron
divanurile ad-hoc – erau adunări alcătuite din reprezentanți aleși ai tuturor claselor și
categoriilor sociale; boieri, țărani, reprezentanți ai bisericii cu scopul de a face propuneri
referitoare la unire;
 CAROL I
ŞI CUCERIREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI (1877– 1878)
 România se afla → sub suzeranitate turcească (plătea tribut şi nu putea stabili înţelegeri
I. Situaţia internă:
 România se afla → sub suzeranitate turcească (plătea tribut şi nu putea stabili înţelegeri
diplomatice şi economice cu alte state);
→ sub protecţia celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franţa, Prusia, Sardinia,
Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus, Imperiul Otoman);
 La 10 mai 1866, principele german Carol I de Hohenzollern devine domnitorul României.
 Tot în 1866 este adoptată Constituţia, legea fundamentală a ţării.
 Între 1866 – 1877, România se dezvoltă economic şi nu mai acceptă situaţia umilitoare de
a nu fi independentă.
II. Proclamarea Independenţei României
 Independenţa era dorită de toţi românii.
II. Proclamarea Independenţei României
 În 1875- 1876 - popoarele din sudul Dunării declanşează răscoale împotriva turcilor.
 Românii sprijină aceste popoare, dorind să lupte împotriva Turciei.
 În primăvara lui 1877 → se încheie înţelegerea româno-
rusă;
→ este mobilizată armata omână;
→ Rusia declară război Turciei;
→ armatele ruseşti trec prin România spre Bulgaria;
→ Turcia bombardează oraşele româneşti de la Dunăre;
→ românii ripostează, lovind poziţiile turceşti;
 La 9 mai 1877 → Parlamentul proclamă independenţa României.
 La 10 mai 1877 → Domnitorul Carol I semnează Declaraţia de Independenţă.
III. Desfăşurarea Războiului de Independenţă (1877 – 1878):
 Marile Puteri nu recunosc independenţa României → deci, trebuie cucerită prin luptă.
III. Desfăşurarea Războiului de Independenţă (1877 – 1878):
 Ruşii atacă redutele de la Plevna dar sunt înfrânţi.
 Marele Duce Nicolae solicită ajutorul trupelor
române.
 Armata română trece Dunărea, în Bulgaria.
 Carol I este numit comandantul trupelor de la Plevna.
 Românii au participat la bătăliile de la: Griviţa, Rahova, Smârdan, Vidin.
 Comandantul turcilor de la Plevna, Osman Paşa, s-a predat armatei române.
 Întreaga populaţie românească a sprijinit armata română de pe front.
 Au luptat şi tineri din Transilvania, Basarabia şi Bucovina.
IV. Recunoaşterea independenţei:
 În primăvara lui 1878 → războiul se încheie prin înfrângerea Turciei.
IV. Recunoaşterea independenţei:
 La Congresul de la Berlin din vara lui 1878:
→ Se recunoaşte independenţa României.
→ România preia Dobrogea şi Delta Dunării.
V. Însemnătatea cuceririi independenţei:
→ România cedează Rusiei cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Bolgrad, Ismail, Cahul).
V. Însemnătatea cuceririi independenţei:
 România devenea o ţară suverană cu drepturi depline în relaţiile internaţionale
(poate să ducă 0 politică internă şi externă proprie).
 Se creează condiţii pentru Unirea
din 1918.
 În 1881 → România devine regat, iar Carol I este încoronat ca rege al ţării.
CAROL I
ŞI CUCERIREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI (1877– 1878)
I. Situaţia internă:
diplomatice şi economice cu alte state);
→ sub protecţia celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franţa, Prusia, Sardinia,
Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus, Imperiul Otoman);
 La 10 mai 1866, principele german Carol I de Hohenzollern devine domnitorul României.
 Tot în 1866 este adoptată Constituţia, legea fundamentală a ţării.
 Între 1866 – 1877, România se dezvoltă economic şi nu mai acceptă situaţia umilitoare de
a nu fi independentă.
 Independenţa era dorită de toţi românii.
 În 1875- 1876 - popoarele din sudul Dunării declanşează răscoale împotriva turcilor.
 Românii sprijină aceste popoare, dorind să lupte împotriva Turciei.
 În primăvara lui 1877 → se încheie înţelegerea româno-
rusă;
→ este mobilizată armata omână;
→ Rusia declară război Turciei;
→ armatele ruseşti trec prin România spre Bulgaria;
→ Turcia bombardează oraşele româneşti de la Dunăre;
→ românii ripostează, lovind poziţiile turceşti;
 La 9 mai 1877 → Parlamentul proclamă independenţa României.
 La 10 mai 1877 → Domnitorul Carol I semnează Declaraţia de Independenţă.
 Marile Puteri nu recunosc independenţa României → deci, trebuie cucerită prin luptă.
 Ruşii atacă redutele de la Plevna dar sunt înfrânţi.
 Marele Duce Nicolae solicită ajutorul trupelor
române.
 Armata română trece Dunărea, în Bulgaria.
 Carol I este numit comandantul trupelor de la Plevna.
 Românii au participat la bătăliile de la: Griviţa, Rahova, Smârdan, Vidin.
 Comandantul turcilor de la Plevna, Osman Paşa, s-a predat armatei române.
 Întreaga populaţie românească a sprijinit armata română de pe front.
 Au luptat şi tineri din Transilvania, Basarabia şi Bucovina.
 În primăvara lui 1878 → războiul se încheie prin înfrângerea Turciei.
 La Congresul de la Berlin din vara lui 1878:
→ Se recunoaşte independenţa României.
→ România preia Dobrogea şi Delta Dunării.
→ România cedează Rusiei cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Bolgrad, Ismail, Cahul).
 România devenea o ţară suverană cu drepturi depline în relaţiile internaţionale
(poate să ducă 0 politică internă şi externă proprie).
 Se creează condiţii pentru Unirea
din 1918.
 În 1881 → România devine regat, iar Carol I este încoronat ca rege al ţării.
 Regele Ferdinand și Marea Unire
 În 1918, dorința românilor de a fi un statunitar
național s-a îndeplinit;
 Principiul care a stat la baza realizării Marii Uniri a
fost faptul că popoarele aveau dreptul să-și hotărască singure
soarta.
 Etape:
1. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie 1918 la
Chișinău;
2. Unirea Bucovinei cu România - 15 noiembrie
1918 la Cernăuți;
3. Unirea Transilvaniei cu România - 1 decembrie
1918 la Alba Iulia.
 Marea Unire a fost recunoscută în perioada 1919-
1920 de către marile puteri, datorită unor personalități: Iuliu
Maniu, Ion Inculeț, Iancu Flondor.
 Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca
suverani ai României Mari a avut loc în 15 octombrie 1922,
la Alba Iulia.
 După Marea Unire, România a cunoscut o perioada
de consolidare a statului și de mari progrese economico-
sociale.
 din 1991, data de 1 Decembrie semnifică Ziua
Națională a României.
Regele Ferdinand și Marea Unire
 În 1918, dorința românilor de a fi un statunitar
național s-a îndeplinit;
 Principiul care a stat la baza realizării Marii Uniri a
fost faptul că popoarele aveau dreptul să-și hotărască singure
soarta.
 Etape:
4. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie 1918 la
Chișinău;
5. Unirea Bucovinei cu România - 15 noiembrie
1918 la Cernăuți;
6. Unirea Transilvaniei cu România - 1 decembrie
1918 la Alba Iulia.
 Marea Unire a fost recunoscută în perioada 1919-
1920 de către marile puteri, datorită unor personalități: Iuliu
Maniu, Ion Inculeț, Iancu Flondor.
 Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca
suverani ai României Mari a avut loc în 15 octombrie 1922,
la Alba Iulia.
 După Marea Unire, România a cunoscut o perioada
de consolidare a statului și de mari progrese economico-
sociale.
 din 1991, data de 1 Decembrie semnifică Ziua
Națională a României.
Regele Ferdinand și Marea Unire
 În 1918, dorința românilor de a fi un statunitar
național s-a îndeplinit;
 Principiul care a stat la baza realizării Marii Uniri a
fost faptul că popoarele aveau dreptul să-și hotărască singure
soarta.
 Etape:
7. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie 1918 la
Chișinău;
8. Unirea Bucovinei cu România - 15 noiembrie
1918 la Cernăuți;
9. Unirea Transilvaniei cu România - 1 decembrie
1918 la Alba Iulia.
 Marea Unire a fost recunoscută în perioada 1919-
1920 de către marile puteri, datorită unor personalități: Iuliu
Maniu, Ion Inculeț, Iancu Flondor.
 Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca
suverani ai României Mari a avut loc în 15 octombrie 1922,
la Alba Iulia.
 După Marea Unire, România a cunoscut o perioada
de consolidare a statului și de mari progrese economico-
sociale.
 din 1991, data de 1 Decembrie semnifică Ziua
Națională a României.
Regele Ferdinand și Marea Unire
 În 1918, dorința românilor de a fi un statunitar
național s-a îndeplinit;
 Principiul care a stat la baza realizării Marii Uniri a
fost faptul că popoarele aveau dreptul să-și hotărască singure
soarta.
 Etape:
10. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie
1918 la Chișinău;
11. Unirea Bucovinei cu România - 15
noiembrie 1918 la Cernăuți;
12. Unirea Transilvaniei cu România - 1
decembrie 1918 la Alba Iulia.
 Marea Unire a fost recunoscută în perioada 1919-
1920 de către marile puteri, datorită unor personalități: Iuliu
Maniu, Ion Inculeț, Iancu Flondor.
 Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca
suverani ai României Mari a avut loc în 15 octombrie 1922,
la Alba Iulia.
 După Marea Unire, România a cunoscut o perioada
de consolidare a statului și de mari progrese economico-
sociale.
 din 1991, data de 1 Decembrie semnifică Ziua
Națională a României.
 1.Ce este “Săptămâna Activități Identificarea unor soluții optime pentru Desene ”Salvaţi Pădurarul Elevii Luni Fotografii Înv. Petrea
verde”? culturale - prevenirea și ameliorarea manifestărilor de pădurea!” satului claselor 24.04.202 Expoziții Mihaela
de degregare a mediului prin aruncarea de deșeuri Chestionar ”Afla cât CP-IV-a 3 Fișe de Înv.Vieru
cunoaștere menajere și nu numai, de rupere a florilor, de de VERDE esti!” 08.00-12.00 colorat Elena
tăiere a copacilor Caiet cu activităţi și Chestionar Înv. Neagu
2. Salvaţi pădurea! Stimularea interesului pentru explorarea jocuri-Super eroi în Doina
acestuia şi formarea unei atitudini pozitive de Săptămâna Verde Înv. Lupu
toleranţă, de responsabilitate şi de protecţie a Gherghina
mediului înconjurător; cultivarea capacităţii de Înv.
cooperare în scopul protejării mediului Vrînceanu
Formarea unor atitudini ecologice responsabile Nicoleta
care să permită manifestarea unor conduite
adecvate în relaţia cu mediul.
1. Cei mai importanţi Activități Colectarea deșeurilor în vederea refolosirii lor Realizarea unui Tricou Elevii Marți Fotografii Înv. Petrea
3 R (redu, reciclează, culturale- pentru a se reduce tăierea pădurilor și poluarea pentru Membrii claselor 25.04.202 Expoziție Mihaela
reutilizează) artistice agresivă cu plastic CLUBULUI de CP-IV-a 3 Analiza Înv.Vieru Elena
Conștientizarea rolului fiecăruia dintre noi în ecologiști. 08.00-12.00 modului de Înv. Neagu
realizarea unui mediu mai sănătos Caiet cu activităţi și exprimare Doina
Identificarea unor reguli şi norme faţă de mediu jocuri-Super eroi în Postere Înv. Lupu
Aplicarea unor norme de comportare specifice Săptămâna Verde Gherghina
2. Ursulețul asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii Realizarea unei cărți Înv.
reciclează – de Alexandra Apreciază în situaţii concrete unele cu ajutorul aplicației Vrînceanu
Wadhwani comportamente şi atitudini în raport cu norme BOOKCREATOR Nicoleta
3. prestabilite şi cunoscute
Sesizează comportamente neconforme cu
regulile de protecţie a mediului pe care le-au
învăţat şi să ia atitudine faţă de cei care greşesc
3. Un costum original Colectarea deșeurilor în vederea refolosirii lor
pentru a micșora necesitatea tăierii pădurilor
Îmbogățirea vocabularului cu cuvinte noi:
deşeuri, reciclare, recondiţionare,
degradabil,etc.
 Activitate Cunosc utilitatea reutilizării obiectelor și Caiet cu activităţi și Părinții Elevii Miercuri Fotografii Înv. Petrea
de impactul pozitiv asupra mediului jocuri-Super eroi în elevilor claselor 26.04.202 Analiza Mihaela
1. Curtea Școlii, ecologizare Oferă/primeasc spre reutilizare obiecte încă în Săptămâna Verde CP-IV-a 3 modului de Înv.Vieru Elena
grădina noastră stare bună de funcționare care sunt nefolosite Debriefing-Cum a fost 08.00-12.00 exprimare Înv. Neagu
Activitate de o perioadă de timp experiența? Primarul și Diplome Doina
de echipă Prioritizează propriile nevoi în fața unui număr • Care este gradul de locuitorii Înv. Lupu
limitat de alegeri mulțumire pentru satului Gherghina
Negociază și ajung la la un compromis alături de obiectele pe care le-au Înv.
2. Târguleţ verde
colegii lor. primit/negociat? Vrînceanu
• Ce a fost dificil și Nicoleta
cum au trecut peste
acele provocări?
• Care este motivul
pentru care au ales un
anume obiect?
• Concluzii personale
legate reutilizarea
obiectelor
• Cum pot face
activități similare
împreună cu familia?

1. Piesa de Vizionare Piesa de teatru "Shakespeare și broasca Vizionare film Prof.limba Elevii Joi Fotografii Înv. Petrea
teatru "Shakespeare și film aurie", unde problemele climatice sunt Compuneri română claselor 27.04.202 Analiza Mihaela
broasca aurie" Activități subliniate într-o manieră artistică, prin tonuri fie Piese de teatru create Ciurescu CP-IV-a 3 modului de Înv.Vieru Elena
distractive grave, fie vesele, fie optimiste sau triste. de elevi Iuliana 08.00-16.00 exprimare Înv. Neagu
2. Atelier teatru Atelier teatru verde. Copiii iși vor alege Diplome Doina
verde Activități personaje din natură (copaci, flori, ape etc). Înv. Lupu
creative Gherghina
3. Ecomaniere Înv.
Scrierea de compuneri Activități de Vrînceanu
dupa imagini echipă Nicoleta
Intâlnire cu Baterel
1. O hrană sănătoasă Activități de Identificarea alimentelor sănătoase Fișe, discuții-dezbateri Părinții Elevii Vineri Expoziție Înv. Petrea
pentru un corp sănătos echipă Intocmirea piramidei alimentelor sănătoare Meniul zilei, alimente elevilor claselor 28.04.202 Sinteza Mihaela
Crearea unui meniu echilibrat sănătoase CP-IV-a 3 săptămânii Înv.Vieru Elena
Întocmirea unei liste de cumpărături. 08.00-10.00 Diplome Înv. Neagu
Doina
Înv. Lupu
Gherghina
Înv.
Vrînceanu
Nicoleta