UniversitateaădinăBucure ti

FacultateaădeăPsihologieă iă tiin eleăEduca iei

coala Doctorală
Domeniul: Psihologie

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

FENOMENUL „BULLYING” LA ADOLESCEN I

Coordonator tiin ific:

Prof. univ. dr. Nicolae MITROFAN

Doctorand:
IoanaăFILIPEANUă( ANDRU)

SEPTEMBRIE, 2012
 CUPRINSUL TEZEI

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. TR S TURIă Iă DIMENSIUNIă SPECIFICEă FENOMENULUIă

BULLYING - DELIMIT RIăCONCEPTUALE
1. Delimitări conceptuale: Agresivitate – Violen ă – Bullying
2. Violenţa în coală – fenomen global. Percep ia fenomenului bullying în context
interna ional
3. Conceptul de BULLYING – dimensiunea fenomenului i trăsături specifice
4. Formele bullying-ului
5. Cauzele i semnele apari iei agresiunii de tip bullying
6. Rela ia Agresor - Victimă – Observatori
7. Consecin ele manifestării fenomenului bullying
CAPITOLUL II. INFLUEN Aă FENOMENULUIă BULLYINGă ASUPRAă
PERSONALIT IIăADOLESCENTULUI
1. Specificul vârstei - adolescen a
2. Violen a în coală, factori cauzali
3. Percep ia fenomenului bullying în coală
4. Managementul comportamental la clasă
5. Prevenirea i diminuarea comportamentelor predelicvente sau de devianţă juvenilă
CAPITOLUL III. M SURIăDEăPREVENIREăSIăLIMITAREăAă
COMPORTAMENTULUI AGRESIV DE TIP BULLYING
1. Prevenirea comportamentului agresiv de tip bullying - Necesitatea diminuării
fenomenului de violen ă
2. Managementul rezolvării conflictelor în coală
3. Strategii de interven ie - campanii antibullying la nivelul colii
4. Plan opera ional de reducere a violentei în şcoli
5. Metode i instrumente ce pot fi utilizate în scopul identificării cazurilor de elevi cu
conduite violente
CAPITOLUL IV. CONSIDERENTE PRIVIND FENOMENUL BULLYING LA
ADOLESCEN Iă IăPERCEP IAăACESTUIAăÎNă COAL
1. Estimări asupra fenomenului bullying în coală
1.1 Surse ale fenomenului bullying în coală
2. Metodologia cercetării
2.1 Ipoteze i obiective
2.2 Grupuri de cercetare
2.3 Metode i instrumente de lucru
2.4 Experienţa şcolii în prevenirea şi combaterea fenomenelor de violenţă
2.5 Etapele cercetării
2.6 Rezultate înregistrate
2.6.1. Mod de abordare a analizelor statistice
2.6.2 Prezentarea variabilelor manipulate i a distribu iilor lor de
frecven ă
2.6.3. Testarea ipotezelor
2.6.4. Rezultate chestionare profesori
2.6.5. Concluziile cercetării
CAPITOL V. INSTRUMENT PRIVIND PREVENIREA FENOMENULUI
BULLYING
1. Instrumente didactice pentru profesori i consilieri colari in abordarea
fenomenului bullying în coală
2. Modalită i de abordare a campaniilor antibullying
3. Curricula şcolară, un instrument de luptă împotriva violenţei
4. Strategii de educaţie non-violentă – prevenirea fenomenului BULLYING în
coală
5. Programe de implicare a elevilor în campaniile Antibullying

CONCLUZIIăŞIăRECOMAND RIă
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 ”.. În întuneric sunt liber să mă mişc, fără ochii lor critici asupra mea.
În umbre, pot dormi fără vise agitate şi decepții.
În umbre, eu sunt acasă.” (Brian Head, Shadows, 1994)

INTRODUCERE

Fenomenul „BULLYING” pare să fie încă o problemă insuficient con tientizată în

societatea românească i poate un subiect incomod. Pentru mul i actori intervieva i, tema
„preven iei fenomenului bullying” a părut oarecum surprinzatoare, nouă.
Bullying-ul, conceptul central al tezei, este descris prin diferenţierile necesare de
abordările existente în literatura de specialitate. Trecerea în revistă a specificului acestei
forme de violen ă şi explicarea fenomenului bullying în contextul colar în cercetarea
noastră subliniază importan a consecin elor agresiunilor de acest tip asupra elevilor,
cadrelor didactice i climatului colar, conturează modalităţile specifice de interven ie în
coală. În acest context, studiul de fa ă i-a propus să ofere o imagine clară asupra
dimensiunii bullying-ului în coala românească, identificând cauzele i factorii care îl
determină. Explicând procesul prin care această formă de violen ă se manifestă la nivelul
vieţii emoţionale, cognitive şi comportamentale la adolescen i, considerăm problema
fenomenului bullying o temă de reflecţie importantă pentru toţi factorii educa ionali.
Prin metodologia şi tematica abordată, cercetarea doctorală „Fenomenul Bullying
la adolescenți” se înscrie printre pu inele cercetări care s-au axat pe această problematică
şi aduce date clare, cantitative şi calitative, care să pună în evidenţă rolul, utilitatea şi
eficienţa programelor educative de stopare a violen ei de tip bullying.
Cauzele i consecin ele fenomenului bullying nu sunt noi, sunt manifestate la
toate generaţiile de copii şi tineri. Se remarcă însă o creştere rapidă a frecvenţei sau un
specific al violen ei de la o anumită perioadă de vârstă, în func ie de gen, fenomenul
bullying având mod de manifestare specifică, cu repercursiuni la vârsta adultă. În
contextul unor studii i cercetări na ionale extrem de pu ine, sperăm ca efortul nostru să
fie binevenit. Investiga ia de fa ă este un exerci iu de con tientizare, de identificare,
analiză i evaluare a unor situa ii de violen ă subiectivă care trec uneori neobservate,
făcând parte dintr-un a a numit ”obi nuit” de fiecare zi.
Fenomenul ”Bullying” este analizat dintr-o multiplă perspectivă: din interiorul
sistemului educativ preuniversitar (perspectiva elevilor, consilierilor, profesorilor) i din
exteriorul mediului educativ formal (perspectiva părin ilor, medicilor i asisten ilor
medicali, poli i ti). Pentru cei mai mul i dintre subiec ii intervieva i, violen a este o
problema individualizată, izolată i contextualizată, nicidecum un fenomen generalizat la
nivelul întregului sistem. Prin compararea cu servicii similare din alte ţări europene,
cercetarea contribuie la crearea unei viziuni de ansamblu asupra modului de abordare a
bullying-ului. Demersurile cercetării au o valoare puternică ameliorativă, pe baza
rezultatelor obţinute fiind formulate recomandări şi sugestii pentru strategii şi politici
eficiente, precum i direc ii de dezvoltare a serviciilor de combatere i prevenire a
violen ei de tip bullying, în concordanţă cu necesităţile specifice vârstei adolescen ei, dar
şi cu tendinţele europene.
În capitolul I prezentăm fundamentele teoretice privind conceptul de ”bullying”,
trăsăturile, formele, consecin ele i dimensiunile fenomenului bullying în coală,
cunoscută fiind ambiguitatea în definirea termenilor: agresivitate – violen ă – bullying
sau în delimitarea specificului între diversele tipuri de abordări.
Capitolul II este dedicat analizei influen ei fenomenului bullying asupra
personalită ii adolescentului, prin specificului vârstei, a factorilor cauzali, a provocărilor
aduse în manifestarea violen ei în coală, subliniind necesitatea prevenirii i diminuării
comportamentelor predelincvente sau de devian ă juvenilă.
Capitolul III prezintă măsurile de prevenire i limitare a comportamentului
agresiv de tip bullying, subliniind necesitatea diminuării fenomenului de violen ă în
gestionarea conflictelor în coală, precum i strategiile de interven ie - campanii
antibullying la nivelul colilor. Conturând un plan opera ional de reducere a violen ei în
şcoli, am prezentat metodele i instrumentele ce pot fi utilizate în scopul identificarii
cazurilor de elevi cu conduite violente.
Capitolul IV prezintă considerente privind fenomenul bullying la adolescen i,
metodologia cercetării doctorale, rezultatele cercetării, tratate separat în funcţie de grupul
ţintă şi metodologia specifică aplicată. Studiu privind specificul apari iei bullying-ului, a
formelor i reac iilor privind fenomenul de violen ă la adolescenţi, evaluează răspunsurile
unor adolescenţi i profesori din colile bucure tene.
Capitolul V oferă un instrument privind prevenirea i combaterea fenomenului
bullying, surprinde concluziile cercetării fructificate în recomandări i direc ii de acţiune,
pentru dezvoltarea unor modalită ile de interven ie în campanii aniviolen ă. Prelucrările
statistice privind gradul de agresivitate la adolescen i vin în sprijinul nevoii de
diversificare a strategiilor de educaţie non-violentă. Derularea unor programe de
implicare a elevilor în campaniile antibullying este o propunere care trebuie să fie
proiectată în curricula colară modernă.

BullyingăvsăViolen :
Adesea o linie fină desparte cele două concepte. Dacă violen aăeste definită ca un
rău fizic sau mental, cazurile fiind în descre tere, Bullying-ul este considerat o formă de
violență fizică i psihologică, conduită intenţionată care vizează producerea unor
prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu
diferite cauze care determină noi forme de violen ă; cazurile de bullying sunt în cre tere,
solicită specifice tipuri de strategii de preven ie. Studiile arată că jumătate din copii sunt
agresa i, victimele fenomenului bullying în ultimul lor an de coală i cel pu in 10% sunt
victime constante ale violenței în școală. (American Academy of Child & Adolescent
Psychiatry, 2008)
Violen aă se raportează la cazuri ce sunt împotriva legii, depă ind grani a
legalită ii, în timp ce fenomenul bullying rămâne în aria legii. Violen a este considerată
un comportament neacceptat, bullying-ul este forma acceptată ca o parte a vie ii normale.
La tineri, violen a i bullying-ul sunt ceva obi nuit. Violen a este corelată cu folosirea
armelor, consumul de droguri, raportată la categorii de tineri din zone defavorizate, cu
risc de abandon colar, cu rezultate colare slabe. Bullying-ul este forma de violen ă cu
nivel scăzut în şcoli, însă cea mai răspândită de formă de violenţă în zilele noastre.
Unii specialişti (Olewus, 1991) consideră bullying-ul comportamentul sau
atitudinea de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a câştiga puterea
asupra altei persoane. Dacă în mod obişnuit experinţele de bullying erau văzute ini ial ca
fiind forme disfuncţionale de joc între copii, astăzi bullying-ul se identifică cu precizie
prin următoarele aspecte:
  Este un comportament abuziv care de regulă conduce la
comportamente violente pronunţate şi persistente, care se menţin pe
termen lung
 Experimentarea victimizării pe termen lung cauzează elevului agresat
disconfort, frică, şi suferinţă
 Există un dezechilibru în raportul de forţă dintre agresor-victimă.

Tabel 1. Tipuri de bullying

Bullying – feluri de exprimare
 Verbale (cea mai comună
formă)
 Emo ional ,ănon- verbal
 Fizice
 Sexuale
 Deposedare de lucruri
 Electronice (Cyber bullying)
Exemple
 tachinare, glumițe, ignorare/izolare,
bârfă, amenințări
 Intimidare folosind gesturile sau
excludere socială
 a bloca calea cuiva, a-l înghesuia
împinge, a lovi cu piciorul, a pune
piedică
 hărțuire, atingere, bătaie, fotografii
compromițătoare, email- uri,
 graffiti, avansuri sexuale
 a ascunde lucrurile, furt, incendierea,
deposedare de fonduri, vandalism,
distrugere
 mesage insultătoare (la telefon,
computer, prin e-mail)

Comportamentul de agresare apare ca o modalitate de a face faţă propriilor lor

probleme: pentru a obţine atenţia celorlalţi, pentru a deveni populari, pentru a se simţi
importanţi sau în control. Nu orice act agresiv trebuie să devină şi violent; agresivitatea
are o arie mai largă, dar o intensitate mai mică a manifestărilor decât violenţa.
Bullying-ul se centrează mai mult spre indivizi, care pot fi băie i sau fete, spre cei
care au mare nevoie de putere, de control. Victimele sunt cei care nu tiu să facă fa ă
 agresiunii, suferind adesea de depresie i stimă de sine scăzută. Fenomenul bullying are
nevoie de strategii de interven ie specifice, de politica de tip ”Toleranța zero”. În acest
proces, agresorii i victimele se pot angaja în alte manifestări din ce în ce mai violente.
Atât în actele violente, cât i în situa ii de bullying, elevii - victime se tem i refuză să
mai vină la coală, suferă în urma unor pedepse fizice dure date în familiile lor.
Cei care provoacă violen a de tip „bullying” sunt acele persoane care nu primesc
suficientă atenţie, care doresc astfel să iasă în evidenţă, să braveze şi acţionează în
consecinţă. Lipsa de afecţiune, de aprobare, de îndrumare, de feedback pozitiv, lipsa
iubirii, neglijarea, încurajarea unor noi stiluri de viaţă, noi moduri de impunere, de a
câştiga bani (droguri, prostituţie, găşti) sunt factori facilitatori pentru bullying. Nevoia de
putere şi de dominare fac din victimă o ţintă, iar agresorii vor răni fizic, social sau
emoţional pe ceilalţi. De cele mai multe ori, cei care hărţuiesc, au fost hărţuiţi (Crothers,
L.M. & Levinson, 2004) sau sunt ei înşişi hărţuiţi, de colegi, de familie.
Bullying-ul afectează pe to i: pe victimele agresiunii, pe agresor i pe observatori.
Ace tia din urmă, observatorii, rămân calmi, pruden i, sensibili i nesiguri, cu o slabă
încredere în sine, se cred mai slabi fizic decât colegii.

Victimă
G.ăAp ratorul – nu-i place
A. Agresorul bullying-ul, ajută victima

A G
B. Adeptul, scutierul - F.ăAp ratorulăpasiv - nu-i place
Cultura bullying-ul însă nu se arată
poate chiar să
acționeze socială
F deschis să apere victima

B E E. Spectatorul, observator
neangajat
C. Suporterul activ, ia parte la
bullying
D
C D. Suporterul pasiv – se pare că e
de acord cu bullying-ul însă nu se implică
activ
 Fig.2. Ciclul agresiunii de tip bullying

Agresorul nu- i dă deama cât de agresiv este, consideră că al ii sunt mai agresivi decât
el, are pu ine abilită i de rezolvarea a conflictelor, îi place să domine, are o empatie
scăzută pentru ceilal i. Victimele actelor de violenţă resimt frecvent un sentiment de
furie, frustrare, umilinţă, izolare, disperare şi suferă curent de răni fizice; suferă mult mai
mult de tulburări psihologice şi somatice i riscă, de asemenea, de a nu mai fi interesate
de şcoală, de a se pune în situaţie de eşec, de a-şi pierde respectul de sine, de a fi
deprimate, de a claca nervos şi chiar de a se sinucide. (Kaltiala-Heino, 1999; Lawlor,
2002; O’ Moore, 2003)

Metodologiaăcercet riiă

Prezentul proiect î i propune să realizeze o analiză a fenomenului bullying în

colile din Bucure ti i să surprindă specificul violen ei de tip bullying în coală, propune
pe baza cercetărilor aplicative, mijloace de diminuare a conflictelor prin intermediul
campaniilor antibullying.
Acest studiu este unul exploratoriu. E antionul acestei cercetări a fost format din
287 de elevi (148 fete i 139 băie i). Datorită faptului că principalul instrument de
investiga ie a fost chestionarul, concluziile nu pot fi generalizate, ci pot servi la efecturea
unor viitoare studii mai aprofundate.

Ipotezeă iăobiective

Ipoteze

1. Exist diferen e semnificative între b ie i i fete în ceea ce prive te tipul de

bullying pe care îl sufer . Emitem ipoteza c b ie ii cad victime agresiunii fizice
într-o m sur mai mare decât fetele, iar fetele sunt mai intens supuse agresiunii
psihologice decât b ie ii.
2. Exist o leg tur între vârsta copilului agresat i m sura în care acesta cade
victim ăa agresiunii. Ipoteza este c intensitatea bullying-ului se asociaz negativ
cu vârsta victimei (bullying-ul afecteaz într-o m sur mai mare elevii de vârst
mai mic ).

3. Starea afectiv a victimelor este o variabil important în analiza fenomenului

bullying. Emitem ipoteza c intensitatea atât a agresiunii fizice, cât i a celei
psihologice se asociaz pozitiv cu starea afectiv negativ a victimei (cu cât
starea afectiv negativ a elevului e mai accentuat , cu atât impactul bullying-
ului asupra sa va cre te).

4. Starea afectiv va r mâne un predictor cu efect statistic semnificativ al bullying-

ului, peste poten ialeleăefecteăaleăvariabileloră“gen”ă iă“vârst ”.

Dacă tinerii participă la activităţi de consiliere, la campanii antibullying, relaţiile de

comunicare se ameliorează, cele conflictuale se reduc şi se creează un climat educativ
optim, sănătos.
Cu cât activităţile de prevenire a fenomenului bullying se adresează mai multor
tineri i părţi interesate, cu atât cre te responsabilizarea. Pe linia acestui demers al
gândirii considerăm că şansele de a rezolva conflictele în perioada adultă sunt mai mari
dacă adolescenții vor fi instrumentați să facă față fenomenului bullying.

Obiectivul general al cercetării îl constituie realizarea unui diagnostic constatativ

privind nivelul general şi formele specifice de violen ă de tip bullying ce caracterizează
adolescenţii din Bucureşti, alături de studiul unor factori responsabili de medierea
conflictelor din coală.

Obiective specifice:
O1 Evaluarea dimensiunii fenomenului bullying la tineri (analiza dimensională a
fenomenului), a intensităţii violen ei în coală şi a formelor specifice de agresivitate:
emoţională, indirectă, verbală şi fizică.
  O1.1 Identificarea situa iilor de bullying i elaborarea unei tipologii a
fenomenului;
 O1.2 Identificarea cauzelor generatoare ale bullying-ului i a efectelor asupra
dezvoltării emoţionale şi sociale, a stării de bine, a oportunităţilor de viaţă;

 O1.3 Relevarea stadiului actual al cunoa terii tiin ifice a fenomenului bullying în
coală (la nivel na ional i interna ional)

 O1.4 Elaborarea unui set de recomandări, destinate cadrelor didactice i părin ilor,
psihologilor, consilierilor, cu scopul de ameliorare i prevenire a fenomenului
bullying în coală i familie.

O2 Evidenţierea rolului unor factori de ordin psihofiziologic (sexul, vârsta) asupra

intensităţii agresivităţii
 O2.1 Elaborarea metodologiei de cercetare la nivel de instrumente i aplicarea în
teren a instrumentelor de cercetare

 O2.2 Promovarea strategii de interven ie, a unei culturi organizaţionale în

şcoală/familie/comunitate în care violenţa/ bullying-ul să fie intolerate

 O2.3 Construirea unei baterii de metode i mijloace specifice de promovarea a

unor politici şi practici care previn/ reduc apariţia „oportunităţilor” de manifestare
a violenţei de tip bullying; măsuri de implementare a strategiilor antibullying/
antiviolenţă;

Grupuri de cercetare

Pentru a putea identifica fenomenele de bullying i formele sale de manifestare,

precum i cauzele i solu iile posibile de preven ie i interven ie vom încerca să
surprindem reprezentările diferi ilor actori ai comunită ii educative – manageri colari,
cadre didactice, inspectori colari, ale altor factori responsabili – reprezentan i ai poli iei,
precum i ale părin ilor i elevilor.
 Demersul investigativ privind fenomenul de bullying a utilizat o strategie
complexă de cercetare, care îmbină atât metode cantitative de cercetare, cât i metode
calitative. Setul de metode i tehnici utilizate în vederea colectării informa iilor i scopul
în care au fost folosite sunt prezentate în acest capitol:
 Analizaă documentar ă - prin aceasta metodă sunt studiate principalele
caracteristici privind perspectiva educa ională asupra fenomenului preven iei i
controlul violen ei în coală.
 Ancheta prin chestionar - în scopul evaluării dimensiunii fenomenului bullying
în coală, eviden iind perspectiva pe care profesorii i elevii o au asupra acestui
fenomen.

 Anchetaă prină interviuriă focalizateă deă grupă iă individualeă – cu profesorii,

consilierii colari, părin ii i cadre didactice desfă urate la nivelul mai multor
coli din Bucure ti, interviurile cu managerii colari pe probleme de educa ie

În acest studiu exploratoriu am utilizat 2 instrumente care din punct de vedere

metodologic au avut drept scop completarea i îmbunătă irea instrumentarului folosit
pentru evaluarea tipurilor de agresivitate manifestate de către elevi în coală. Aceste
instrumente completează instrumentarul folosit în procesul de evaluare a fenomenului
bullying la adolescen i, fiind u or de administrat în format electronic i atractiv prin
modul de aplicare:
.
- Chestionarulă deă violenţ alcătuit de noi (adaptat după Olweus), cuprinde 12
itemi pentru evidenţierea fenomenului bullying în coală, forme, frecven ă
apari ie, modalitate de răspuns, raportare.
- Inventarul de ostilitate Buss şi Durkee ne ajută la măsurarea ponderii anumitor
forme de agresivitate ale elevilor, depistarea i în elegerea anumitor factori care
favorizează agresivitatea. Chestionarul de Evaluare a Agresivităţii (Buss Ț
Durkee, 2000) a fost adaptat la populaţia românească de către Roşeanu G.
(Răşcanu, 2006).
 Ne-am propus să creăm un model de abordare a fenomenului bullying şi să
înregistrăm rezultate care, de i nu sunt reprezentative pentru întreaga populaţie colară,
au un rol predictiv asupra apari iei comportamentelor agresive de tip bullying, în vederea
realizării unor programe de preven ie eficiente în coli.
În primaă etap am prezentat distribuţia de frecvenţe a variabilelor manipulate şi
câţiva indici statistici de bază care caracterizează la modul general aceste variabile în
eşantionul cercetării (de ex. media, valorile minime şi maxime, abaterea standard). Am
investigat, de-asemenea, dacă distribuţiile variabilelor îndeplinesc criteriile de
normalitate a datelor, în caz contrar urmând a fi folosite teste pentru date non-
parametrice.
În cea de a doua etap am ales testul statistic potrivit pentru fiecare tip de rela ie
pe care am dorit să o investigăm, în func ie de tipul variabilelor implicate. Pentru ipoteza
1 am folosit testul diferen elor dintre mediile scorurilor de bullying ale băie ilor i fetelor.
În cazul ipotezelor 2 i 3 am utilizat teste de corela ie având de-a face cu variabile non-
categoriale. Pentru ipoteza 4 am folosit modele de regresii liniare multiple pentru a
detecta poten ialul efect unic al variabilei “stare afectivă”, dincolo de posibila influen ă a
variabilelor “gen” i “vârst ”.

Prezentarea variabilelor manipulate i a distribu iilor lor de frecven

În cercetarea de fa ă, bullying-ul a fost opera ionalizat prin intermediul unui

chestionar ce con ine 12 itemi. Urmând linii de cercetare anterioare, am considerat utilă
departajarea a doua fenomene, i anume bullying-ul prin modalități fizice (cei 3 itemi din
chestionar ce au contribuit la acesta sunt: lovit ușor, lovit cu pumnul i împins) i
bullying-ul prin modalități psihologice (cei 9 itemi din această categorie sunt: amenințat,
șicanat, exclus din grup, spunerea de lucruri urâte, strigarea pe nume la modul ironic,
aluzii sexuale, primirea de mesaje jignitoare pe email sau telefon, deposedare de bunuri
sau bani, încercare de lovire). În plus, 8 dintre participan i au declarat că au fost victime
i ale altor forme de bullying, în afara celor men ionate în chestionar.
 Un total de 119 subiec i (41.5%) au declarat c nu au fost agresa i de nici un
fel la coal , ceea ce face ca prevalen a bullying-ului în coli în popula ia prezentei
cercet ri s fie de 58.5%.

Bullying-ul prin modalit i psihologice

Aceasta variabilă am contruit-o prin însumarea scorurilor de Da (1 punct) sau Nu

(0 puncte) la fiecare dintre cei 9 itemi ai chestionarului ce indică agresiuni non-fizice,
pentru fiecare subiect în parte. Figura 2.3 de mai jos prezintă distribuţia formelor de
bullying prin metode psihologice, iar figură 2.4 prezintă distribuţia scorurilor bullying-
ului psihologic. Indicatorii statistici descriptivi sunt prezentaţi în Tabelul 2.2.
ƒ

Figura 3. Distribu ia de frecven e a formelor de agresiune psihologică (N=287)

 Una dintre variabilele importante în studiul de faţă este starea psihică a elevului
în cadrul şcolii. Această deoarece se poate asocia cu fenomenul de bullying, fie ca şi
cauza, fie ca şi efect. Studii atestă faptul că anumiţi elevi sunt mai predispuşi să cadă
pradă bullying-ului la şcoală datorită stării afective pe care o afişează în clasă (de
exemplu, o stare depresivă poate atrage agresiune fizică sau psihologică).
După cum se observă în histogramă de mai jos, majoritatea elevilor consideră
totuşi că asemenea fenomene au loc destul de rar, în timp ce doar aproximativ 5% dintre
respondenţi consideră că sunt victime ale acestor acte violenţe în fiecare zi în şcoală lor.

Figura 4. Frecventa agresiunilor tip bullying în coli conform raportărilor elevilor

(N=287)

Din ce clase în raport cu victima provin agresorii

În ceea ce prive te provenien a elevilor violen i în raport cu clasa din care fac
parte elevii - victime, se observă că pentru marea majoritate a elevilor agresa i, cei ce îi
agresează provin din aceeași clasă i că doar în cazuri rare (sub 10%) elevii agresori
provin din alte clase decât în cele în care sunt înscrise victimele.
 Figura 6. Provenien a elevilor agresori în raport cu clasa în care sunt înscri i victimele

Diferen e dintre b ie i i fete privind bullying-ulăsuferitălaă coal

Prima dintre ipotezele prezenţei cercetări se referă la existenţa unor diferenţe de
sex între bullying-ul suferit la şcoală. Am lansat ipoteza că băieţii sunt mai mult supuşi
bullying-ului fizic în comparaţie cu fetele, dar că situaţia stă invers în ceea ce priveşte
bullying-ul prin mijloace psihologice. Referitor la scorul total al bullying-ul nu am făcut
predicţii, însă am inclus şi această analiză ca una exploratorie.
Pentru a testa aceste ipoteze, am utilizat testul non-parametric Mann-Whitney
al diferenţelor dintre mediile a 2 grupuri independente (băieţi şi feţe) pentru fiecare dintre
cele 3 variabile de bullying.
Tabelul 3.1 de mai jos prezintă rezultatele testului Mann-Whitney pentru toate cele 3
analize efectuate. Mediile prezentate în tabele nu sunt mediile efective ale scorurilor brute
înregistrate la scalele chestionarului, ci sunt mediile rangurile, fiind vorba de date non-
parametrice.

Tabelul 3.1 Prezentare rezultate teste Mann-Whitney pentru diferen e dintre sexe în ceea
ce prive te cele 3 dimensiuni ale bullying-ului (N=287)
 Media rangurilor U p
Baieti (N=139) Fete (N=148)

Bullying prin mijloace 159.10 129.81 8186.5 <.001

fizice

Bullying prin mijloace 140.21 147.56 9759.5 0.42

psihologice

Scor total Bullying 146.71 141.46 9910 0.58

După cum se observă, rezultatele confirmă doar ipoteza referitoare la băieţi şi

bullying-ul prin mijloace fizice. Într-adevăr, băieţii din grupul acestei cercetări sunt mai
predispuşi să cadă victime bullying-ului fizic decât fetele, iar diferenţa statistică este
puternic semnificativă.
În ceea ce priveşte bullying-ul prin mijloace psihologice şi scorul total al bullying-
ului nu există diferenţe statistic semnificative între băieţi şi fete. Evaluarea generală a
modelului (goodness-of-fit), ca i efectul unic al stării afective, deasupra poten ialelor
efecte ale variabilor vârstă i gen, sunt prezentate prin indicii statistici specifici regresiei
liniare multiple în tabelul 3.3 de mai jos.

Tabelul 3.3 Regresie liniară multiplă ierarhică pentru predic ia bullying-ului prin
modalită i fizice

Model Summary
Change Statistics
F Sig. F
Mod R Adjusted R Std. Error of R Square Chang Chang
el R Square Square the Estimate Change e df1 df2 e
1 .249a .062 .056 .87100 .062 9.423 2 284 .000
2 .278b .077 .067 .86560 .015 4.552 1 283 .034

a. Predictors: (Constant), Vârsta copilului, Genul copilului

 Model Summary
Change Statistics
F Sig. F
Mod R Adjusted R Std. Error of R Square Chang Chang
el R Square Square the Estimate Change e df1 df2 e
1 .249a .062 .056 .87100 .062 9.423 2 284 .000
2 .278b .077 .067 .86560 .015 4.552 1 283 .034

a. Predictors: (Constant), Vârsta copilului, Genul copilului

b. Predictors: (Constant), Vârsta copilului, Genul copilului, Stare afectivă în clasa de la 5
(f.bine) la 1 (f.trist)

Coefficientsa
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 1.214 .352 3.448 .001
Genul copilului .316 .104 .177 3.032 .003
Vârsta copilului -.058 .022 -.150 -2.581 .010
2 (Constant) 1.803 .446 4.045 .000
Genul copilului .316 .104 .177 3.053 .002
Vârsta copilului -.059 .022 -.154 -2.656 .008
Stare afectivă în -.134 .063 -.122 -2.134 .034
clasa de la 5
(f.bine) la 1
(f.trist)
a. Dependent Variable: Scor agresiune fizica

Din rezultatele regresiei se observă că atât vârsta cât şi genul elevilor (ambele
introduse în model în blocul 1) explică într-o măsură semnificativă din punct de vedere
statistic variaţiile în scorul la bullying prin modalităţi fizice (RA²=0,62; p<0,001).
 Analizând valorile beta din tabelul coeficienţilor se observă că trecerea variabilei
gen de la feminin la masculin este asociată cu o valoare beta pozitivă şi semnificativă
statistic (p=0,003), ceea ce ne confirmă că băieţii sunt cei care, cu precădere, cad
victime agresiunilor fizice. Vârstă copilului explică şi ea parte din variaţia scorului la
bullying fizic (beta=-0,15; p=0,01), valoarea negativă a coeficientului confirmând faptul
că vârstă mai mică se asociază cu creşterea bullying-ului fizic la respectivii elevi
victime.
Rezultatele statistice asociate blocului 2 (în care am introdus doar variabila stare
afectivă) arată că starea afectivă contribuie cu un efect semnificativ statistic şi dincolo de
efectele genului şi vârstei, la variaţii în scorul bullying-ului fizic (RA² change = 0,015;
p=0,034). Evaluarea generală a modelului (goodness-of-fit), ca şi efectul unic al stării
afective, deasupra potenţialelor efecte ale variabilor vârstă şi gen, sunt prezentate prin
indicii statistici specifici regresiei liniare multiple în tabelul 3.5 de mai jos.

Tabelul 3.5 Regresie liniară multiplă ierarhică pentru predic ia bullying-ului scor total

Model Summary
Change Statistics
Mod Adjusted R Std. Error of R Square Sig. F
el R R Square Square the Estimate Change F Change df1 df2 Change
1 .099 .010 .003 2.60969 .010 1.394 2 284 .250
a

2 .291 .085 .075 2.51332 .075 23.995 1 283 .000

b

a. Predictors: (Constant), Vârsta copilului, Genul copilului

b. Predictors: (Constant), Vârsta copilului, Genul copilului, Stare afectivă în clasa de la 5 (f.bine) la
1 (f.trist)

Coefficientsa
Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 2.275 1.055 2.157 .032
 Child's gender .433 .312 .083 1.385 .167
Vârsta copilului -.047 .067 -.042 -.698 .486
2 (Constant) 6.139 1.294 4.743 .000
Child's gender .434 .301 .083 1.443 .150
Vârsta copilului -.055 .064 -.050 -.860 .391
Stare afectivă în clasa -.878 .182 -.274 -4.817 .000
de la 5 (f.bine) la 1
(f.trist)
a. Dependent Variable: Scor total agresiune

Din rezultatele regresiei se observă că atât vârsta cât i genul elevilor (ambele
introduse în model în blocul 1) nu explică într-o măsură semnificativă din punct de
vedere statistic varia iile în scorul total la bullying (R²=0,01; p ns.). Rezultatele statistice
asociate blocului 2 (în care am introdus doar variabila stare afectivă) arată că starea
afectivă contribuie cu un efect semnificativ statistic şi dincolo de efectele genului şi
vârstei, la variaţii în scorul total al bullying-ului (RA² change = 0,075; p<0,001).
Valoarea negativă a coeficientului beta asociată stării afective confirmă că starea afectivă
negativă se asociază puternic cu creşterea scorului total la bullying. Pe ansamblu,
modelul prezentat explică 8,5ș din scorul total la bullying.

Rezultate - Chestionare Profesori

Spre deosebire de primaăparteăaăcercet rii, cea în care am analizat răspunsurile

elevilor şi în care am stabilit şi testat o serie de ipoteze privitoare la impactul variabilelor
sex, vârstă şi stare emoţională asupra diverselor aspecte ale bullying-ului aşa cum sunt
ele resimţite de elevii respondenţi, în această aădou ăparteăaăstudiului vom prezenta o
serie de analize exploratorii şi descriptive în legătură cu percepţia profesorilor martori ai
bullying-ului în şcolile în care ace tia predau. Faptul că 97.5% dintre profesorii
responden i declară că au cunostin ă de prezen a unei forme sau alta de bullying printre
elevi înseamnă că, cel pu in în institu iile de învă ământ supuse investiga iei curente,
avem de-a face cu un fenomen omniprezent.
 Figura 4.2 Prevalen a fenomenului bullying în colile bucure tene per tip de agresiune
(N=40)

Cele mai importante rezultate ale analizelor descriptive arată că prevalen a

fenomenului bullying în şcolile studiate este alarmant de mare (peste 95%), că cea mai
frecventă formă a sa este utilizarea şicanei, că bullying-ul are loc cu precădere în timpul
pauzelor şi că de cele mai multe ori este practicat atât de fete cât şi de băieţi şi că reacţia
preponderentă a elevilor este aceea de a răspunde la violen ă în loc de a o raportă spre
soluţionare adulţilor şi autorităţilor.
Metoda principală la care apelează profesorii care sunt martori la incidente, e să
încerce dialogul cu ambele părţi implicate (agresor şi victimă). Majoritatea profesorilor
consideră că le este dificil sau chiar foarte dificil să medieze conflictele apărute. Este
conştientizează nevoia de training specializat pentru profesori, pentru o mai bună
 gestionare a situaţiilor de criză i identificarea bullying-ului. Pentru a afla ce rela ii există
între variabilele cantitative ini iale sau cele nou create i explicate în subcapitolul
precedent, am calculat corela ii Pearson între ele.

Tabelul 4.4 Corela ii Pearson între variabilele cantitative ini iale sau cele nou create din
chestionarul adresat profesorilor
Correlations
Care este Câte feluri Cât de
Câte feluri In câte percep ia ta de reac ii dificil este
de locuri a i privind a i avut să te
agresiune văzut fenomenul de văzând descurci cu
au fost la agresiune bullying în agresiune situa ia de
coală? la coală? coala ta? la coală? violen ă?
Câte feluri de Pearson 1 .610** .335* .238 .390*
agresiune au fost Correlation
la coală? Sig. (2- .000 .035 .139 .013
tailed)
N 40 40 40 40 40
In câte locuri a i Pearson .610** 1 .482** .452** .234
văzut agresiune la Correlation
coală? Sig. (2- .000 .002 .003 .145
tailed)
N 40 40 40 40 40
Care este percep ia Pearson .335* .482** 1 .026 .102
ta privind Correlation
fenomenul de Sig. (2- .035 .002 .871 .532
bullying în coala tailed)
ta? N 40 40 40 40 40
Câte feluri de Pearson .238 .452** .026 1 .237
reac ii a i avut Correlation
văzând agresiune Sig. (2- .139 .003 .871 .141
la coală? tailed)
N 40 40 40 40 40
Cât de dificil este Pearson .390* .234 .102 .237 1
să te descurci cu Correlation
situa ia de Sig. (2- .013 .145 .532 .141
violen ă? tailed)
 N 40 40 40 40 40
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Omnibus Tests of Model Coefficients

Chi-square df Sig.
Step 1 Step 13.603 3 .003
Block 13.603 3 .003
Model 13.603 3 .003

Model Summary
-2 Log Cox & Snell Nagelkerke
Step likelihood R Square R Square
a
1 29.051 .288 .440
a. Estimation terminated at iteration number 7
because parameter estimates changed by less than
.001.

Classification Tablea
Predicted
10. Ai nevoie de training
privind fenomenul
bulying? Percentage
Observed Nu Da Correct
Step 1 10. Ai nevoie de Nu 3 6 33.3
training privind Da 1 30 96.8
fenomenul bulying?
Overall Percentage 82.5
a. The cut value is .500

Variables in the Equation

95% C.I.for EXP(B)
B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Lower Upper
a
Step 1 frecventa 1.283 1.187 1.168 1 .280 3.607 .352 36.951
 reactii total .395 .436 .819 1 .365 1.484 .631 3.489
dificultate 3.674 1.779 4.265 1 .039 39.416 1.206 1288.357
situatie
Constant - 3.006 2.360 1 .124 .010
4.619
a. Variable(s) entered on step 1: frecven a, reac ii total, dificultate situa ie.

După cum se observă, modelul cu cei 3 predictori este semnificativ (R²

Nagelkerke = 0,44; Chi-patrat = 13,6; p=0,003). Mai apoi, analizând care dintre cei 3
predictori contribuie în manieră semnificativă la nevoia de training, observăm că doar
dificultatea în a gestiona situa ia de agresiune poartă un efect semnificativ statistic
(beta=3,64; Wald=4,27; p=0,039).

Prezentarea succint a rezultatelor

Rezultatele principale ale studiului relevă faptul că marea majoritate a elevilor i

profesorilor chestionaţi declară o prezență ridicată a bullying-ului în şcolile lor. Conform
răspunsurilor elevilor, în majoritatea cazurilor, agresorii sunt grupurile de băieţi care
provin din aceeaşi clasă cu victimă. Atunci când sunt agresaţi, cea mai mare parte a
elevilor încearcă în primă instan ă soluţionarea pe cale pa nică a conflictului.
Cei care află despre incident sunt în principal colegii victimelor i tot ei sunt cei
care oferă i sprijin colegilor care sunt supuşi agresiunilor. Dintre acei elevi victime care
aleg să vorbească despre violen e, cea mai mare parte declară că situaţia de după follow-
up a rămas neschimbată, însă există i o parte destul de consisten ă (aproximativ 40ș)
care declară că situaţia lor s-a schimbat în bine de când au făcut publice incidentele
suferite.
Referitor la ipotezele studiului, am observat că există diferenţe între băieţi și fete
în ceea ce priveşte statutul de victimă a bullying-ului, însă doar pentru formele sale fizice.
Astfel, băieţii sunt mai des supuşi agresiunii fizice decât fetele (de-asemenea, vârstă este
și ea un factor semnificativ, în sensul că băieţii mai mici sunt mai mult agresaţi decât
băieţii din clase mai mari). În schimb, nu există diferenţe de gen statistic semnificative în
ceea ce priveşte bullying-ul prin modalităţi psihologice sau cel manifestat prin orice fel
de formă, ceea ce înseamnă că fetele și băieţii sunt supuşi în egală măsură acestor tipuri
de bullying, inclusiv cyberbullying-ul, una dintre formele foarte noi de bullying apărute
că urmare a tehnologiilor de ultima generaţie (email sau reţele de socializare).
În urma unor regresii multiple, am observat că cel mai important predictor al
tuturor formelor de manifestare a bullying-ului este starea afectivă resim ită de către elev
la coală, în sensul că o stare afectivă negativă se asociază cu prezența bullying-ului.
Potrivit informaţiilor obţinute prin intermediul chestionarelor adresate profesorilor, am
observat că datele privind prevalenţa fenomenului sunt apropiate de cele declarate de
elevi. Profesorii declară că cea mai des întâlnită formă de manifestare a bullying-ului
şcolar este agresareaăverbal , că ea are loc cu precădere în pauze şi că în majoritatea
cazurilor sunt implicateăatâtăfeteleăcâtăşiăb ieţii.
Modalitatea predilectă de răspuns a profesorilor atunci când sunt martori la astfel
de incidente este una constructivă şi proactivă, anume să încerce să discute cu ambele
părţi. Profesorii consideră destul de dificil ăimplicareaălorăînăgestionareaăbullying-ului,
ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru autorităţile responsabile cu limitarea sau
stoparea acestui fenomen. Totodată, nevoia de training manifestată de profesori depinde
în special de expunerea la agresiune şi de dificultatea resimţită în managementul
situaţiilor de bullying.

Concluziile cercet rii:

Prezenta cercetare are o serie de limite: designul cross-secţional al studiului, toate

datele au fost obţinute într-o singură etapă de consultare a elevilor respondenţi, deci
acestea reprezintă doar o imagine, o „poză” a situaţiei examinate la un moment dat în
timp. Datorită acestui fapt, nu putem anticipa nimic despre evoluţia în timp a
fenomenului bullying, şi nici nu putem face asumpţii despre acesta, sau testa relaţiile de
cauzalitate între formele de bullying investigate şi o serie întreagă de variabile
individuale sau de grup care ar putea fi importante în înţelegerea mai profundă a
fenomenului.
 O recomandare ar fi diversificarea metodologiei de lucru, prin folosirea
informărilor din surse multiple, ca şi folosirea unor instrumente validate pe populaţii
generale şi, eventual, clinice.
Acest studiu ridică şi nivelul înţelegerii privind nevoia de training a profesorilor
din şcolile bucureştene, obţinând date importante cu privire la predictorii acestei nevoi.
Legat de acest lucru, studiul este important din perspectivă muncii de prevenire şi
limitare a bullying-ului, ac iuni desfăşurate de către consilierii şcolari şi alte categorii de
specialişti.
Pentru a construi un instrument eficient de combatere a violen ei în coală, trebuie
făcută o analiză profundă a practicilor şcolare, a ac iunilor interne, locale de prevenire i
combatere a violen ei colare. Subliniem în această lucrare rolul foarte important al
actorilor colari: profesorii, manageri, părinţii sau alţi membri ai comunităţii în stoparea
actelor violente.

Ipoteza de lucru, care ghidează planul de intervenţie în capitolul V, face o predicţie

despre un sumar concis al informaţiilor colectate despre comportamentul agresiv al
elevilor în situa ia de tip bullying şi are ca scop oferirea indiciilor necesare pentru planul
de intervenţie antiviolen ă în coală. De i analiza de corela ie nu se referă la cauzalitate,
ci la asocierea variabilelor, putem formula următoarele ipoteze - care, ulterior, ar putea
putea fi testate în cadrul unui model de regresie multiplă dedicat cauzelor externe ale
agresivită ii:
- elevii supuși unor violențe fizice și psihice în familie au o probabilitate mult mai
mare de a dezvolta un comportament agresiv (r= 0.34 și r= 0.28)
- cu cât nivelul general al agresivității este mai mare cu atât importanța școlii pentru
elev devine mai mică; scade interesul școlar (r= -0.3)
- cu cât nivelul general al agresivității este mai mare cu atât tendința de a subevalua
(dezaprecia) colegii și profesorii este mai mare (r= -0.17 si r= -0.27)
Instrumentul folosit în cercetarea noastră, chestionarul de agresivitate (AQ)
cuprinde 29 de itemi i permite să se aprecieze/evalueze nu doar cât de agresiv este
cineva, utilizând scorul total, ci i cum se manifestă agresivitatea sa. Chestionarul a fost
aplicat unui grup de elevi de liceu cu vârste cuprinse între 14 i 19 ani (media de 16 ani),
 iar volumul total al e antionului a cuprins 202 persoane, dintre care 103 băie i i 99 de
fete.
Obiectivul principal al acestei analize exploratorii din capitolul V îl reprezintă
măsurarea ponderii anumitor forme de agresivitate ale elevilor unui liceu bucure tean,
depistarea i în elegerea anumitor factori care favorizează agresivitatea, dar i
identificarea concretă a unor cazuri prin metode statistice specifice (analiza cluster).
Obiectivul secundar îl constituie aplicarea de strategii psihoterapeutice adecvate
grupului de elevi cu agresivitate înaltă (grup izolat de analiza cluster). De i o analiză
exploratorie, cercetarea de fa ă verifică încă o dată ipoteza că tinerii abuzați fizic sau
psihic în familia de origine tind să reproducă în viața zilnică mesaje și conduite violente,
să deprecieze instituția școlară și, în general, normele sociale care presupun conformism
și respect.
Tabel 5.7 Scorurile agresivită ii în func ie de gen

T-tests; Grouping: Gender Group 1: Male Group 2: Female

Mean Mean Valid N Valid N Std.Dev. Std.Dev.

t-value df p
male female male female male female

Ag Fizic 20.36893 14.55556 6.866603 200 0.000000 103 99 6.61844 5.31502

Ag
15.02913 13.89899 2.096445 200 0.037300 103 99 3.80777 3.85316
Verbal

-
Furie 15.43689 15.60606 200 0.820592 103 99 5.05590 5.52881
0.227082

Ostilitate 19.64078 18.85859 0.925098 200 0.356030 103 99 6.42583 5.53838

Total 70.47573 62.91919 3.241001 200 0.001395 103 99 17.24952 15.82215

Cea mai frapantă diferen ă se înregistrează pe scala Agresivitatii Fizice, unde

observăm o diferen ă de 4 unită i între mediile celor două loturi de sex masculin, în timp
ce în cazul lotului feminin această diferen ă e pu in mai mică (3.4). Întrucât aceste
diferen e pe scala Agresivității Fizice sunt relativ constante în raport cu sexul subiec ilor
investiga i, apar urmatoarele ipoteze care ar trebui verificate:
 - agresivitatea fizică, până la un anumit punct, variază în func ie de vârstă;
- agresivitatea fizică este dependentă de specificul socio-cultural al subiec ilor.
Daca diferen a de 4 unită i nu poate fi explicată de niciuna dintre ipotezele de mai sus,
poate fi suspectat caracterul aleator al datelor, fie într-un caz, fie în celalalt.
Educatorii sunt interesa i nu numai să constate existen a agresivită ii sau să
detecteze cazurile care reclamă suport psihoterapeutic, ci să i explice apariția
agresivit ii, care sunt cauzele sau condi iile care o fac posibilă. Pentru aceasta, un
demers statistic la îndemână îl reprezintă punerea în rela ie a fenomenului investigat, în
cazul nostru agresivitatea, cu unii factori specifici mediului în care subiectul î i
desfă oară activitatea: școală, familie, grup de prieteni.

Concluziile care se desprind din matricea corela iilor i care ar putea fi testate într-o
cercetare ulterioară, sunt următoarele :
- cei care provin din familii dezorganizate acordă note scăzute propriei familii, sunt
mai afecta i psihic decât ceilal i copii i, în general, provin din familii cu venituri ceva
mai mici;
- elevii care acordă note mari propriei familii au, în general, rezultate mai bune la
învă ătură, provin dintr-un climat familial echilibrat psiho-afectiv, apreciază
importan a colii i valorizează rela ia cu profesorii i colegii ;
- între venitul familiei i rezultatele la învățătură pare a exista o asociere direct
proportională, respectiv cu cât venitul familiei este mai mare cu atât rezultatele
școlare sunt, în medie, mai bune (r= 0.32) ;
- cu cât importanța școlii este mai mare pentru un elev cu atât notele acordate de acesta
profesorilor (aprecierea) sunt mai mari (r= 0.58); aceasta este cea mai mare valoare –
cu sens pozitiv – a coeficientului de corela ie din analiza noastră, la polul opus
aflându-se valoarea înregistrată de elevii agresa i fizic în familie;
- cu cât agresivitatea fizică în familie este mai mare, cu atât elevii sunt mai afecta i
psihic (r=0.41), iar școala scade în mod semnificativ ca importanță (r=-0.52) .

Sarcina educatorilor este aceea de a identifica în mod particular cazurile care reclamă
suport psihoterapeutic prioritar. Fondul comun subiec ilor fiind agresivitatea, terapia va
îmbina tehnici i metode psihologice adecvate fiecărui caz în parte. Putem deduce u or că
prin combinarea metodelor statistice cu cele psihologice, un psihoterapeut î i va
eficientiza terapia comportamentului agresiv, având un control general asupra
fenomenului, dar i o în elegere care îi permite să intervină prin tehnici variate asupra
diminuării anxietă ii, ostilită ii, impulsivită ii, frustrărilor de tot felul, decompensărilor
afective, spre cre terea încrederii i a stimei de sine, a dezvoltării de mijloace adecvate de
exprimare socială, de rela ionare, de consolidare motiva ională i de regândire a unor
obiective personale.
Curricula şcolară devine un instrument de luptă împotriva violenţei, este un
rezultat al implicării profesorilor i elevilor în:
 cercet riăparticipative şi consultări privind formele de violen ă
 iniţiativeă media (elaborare de: jurnale, newslettere, postere antiviolență,
programe radio, emisiuni TV, teatru forum)
 activită i de mediere i consiliere, ajutând copiii să realizeze abordări non-
violente în rezolvarea conflictelor
Necesitatea unui instrument pedagogic privind prevenirea şi combaterea
fenomenelor de violenţă colară a devenit un factor important în promovarea unor
exemple de bune practici la nivelul unităţilor şcolare în domeniul iniţiativelor i
proiectelor antiviolenţă.

CONCLUZIIăŞIăRECOMAND RI

Această lucrare este rezultatul unei cercetări privind analiza fenomenului bullying
la adolescen i, urmărind examinarea unor comportamente agresive i manifestări violente
de tip bullying la anumite vârste precum i specificul diverselor forme specifice de
violen ă care stau la baza declan ării unor conflicte în adolescen ă. Analiza conceptului, a
cauzelor, a formelor, a specificului i a consecin elor fenomenului bullying la adolescen i
a conturat cadrul general al trăsăturilor unor comportamente agresive i manifestări
violente de tip bullying în adolescen ă, cu semnificative repercursiuni în via a de adult.
Studiul propune aten iei organismelor responsabile i societă ii civile un set de
recomandări privind ameliorarea i preven ia violen ei în coală. După cum mărturisesc
profesorii, elevii au nevoie de aptitudini sociale şi inteligenţă emoţională pentru a
colabora cu amicii lor în mediul şcolar. În anumite clase, una din sarcinile care solicită
cel mai mult timp este ajutorul oferit elevilor pentru a-şi gestiona problemele
interpersonale.
Studiul pe care îl propunem ne sprijină în demersul de a înţelege fenomenul
bullying, apariţia i cauzalitatea acestuia; ne ajută să dezvoltăm o atitudine profesională
asupra problemelor ce in de agresiunea de tip bullying, ne ajută să aplicăm metode de
rezolvare a conflictelor în coală, de gestionare a comportamentelor violente la clasa de
elevi. Plecând de la intervenţia la nivelul individual, la nivelul familiei şi la nivelul
colilor, până la eforturile comunităţii, fenomenul bullying la adolescen i se recomandă a
fi sus inut i de intervenţia terapeutică.
Considerăm oportună i necesară valorificarea cercetării în dezvoltarea la nivelul
institu iilor colare a strategiilor de gestionare a stăriilor conflictuale, con tientizând din
timp cauzele conflictelor în coală, specificul rela iilor celor afla i în conflict, frecven a
interac iunilor viitoare ale celor afla i în conflict, orientarea păr ilor, solu ionarea optimă
a conflictelor. Am propus un model de acțiune nu pentru a descoperi noi adevăruri, ci
pentru a con tientiza specificul fenomenului bullying la adolescen i, pentru a interveni
corespunzători i pentru a păstra climatul de siguran ă în coală.
Prin această lucrare aprofundăm o temă prea puţin investigată în ţara noastră
comparativ cu semnificaţia şi amplitudinea ei. Suntem convin i că am realizat un prim
pas în procesul de înţelegere şi explicare a fenomenului bullying la adolescen i,
propunând un program de prevenire i combatere a violen ei în coală.

Dificult i:ă
O dificultate în desfă urarea cercetării cu care ne-am confruntat a fost în
fundamentarea unor informa ii valide despre problema analizată. Am întâmpinat
dificultă i în aplicarea chestionarelor cadrelor didactice care nu în elegeau conceptul de
bullying, unele nu erau familiarizate cu forma aplicării chestionarului în format
electronic. Studiul nostru nu a reu it să acopere întregul spectru de cauze care determină
apari ia fenomenului bullying. Ne-am axat mai mult pe descrierea fenomenului bullying
privind percep ia elevilor, profesorilor, mai pu in pe resursa părin i.
 Având în vedere că manifestările de violen ă de tip bullying sunt încă pu in
în elese, într-o anumită măsură este posibil ca răspunsurile oferite de unii dintre subiec ii
chestiona i, cel putin sub anumite aspecte, să reflecte numai par ial realitatea.
În absen a unui sistem de monitorizare a fenomenelor de violen ă în coală i a
unei defini ii unanim acceptate privind conceptul de bullying, cercetarea noastră are un
caracter explorator, realizând doar o evaluare globală, o estimare fragmentată a
dimensiunii fenomenului bullying.