WJacquesiMartell ' Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor PIS EE EDITIE NOUA, REVIZUITA SI ADAUGITA Editura AscendentSS 2 segues ete Le grand dictionnaire des malaises et des maladies ‘Nouvelle éition revue et augmentée (© 2007- ations Quimessence Raa delsBastdonne- 13670 Aubeane Cedex France "Tl (33) 0642 189094- Fax (139) 0442 109099 info@heloconcepees Purl Canada © ations Atma internationales ‘800, bou em Bourassa, bur. 200 Quebec (Québec) GIG 2 Canada ‘To. (e¥) 426990-0808- Far +1) 418 990-2215 Cours sinfo@atmaca— Ste Web: wwwatmace ‘Tous rots de reproduction et de adacton eserwés pO OU Sys. Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roméniei ‘MARTEL, JACQUES Marele dictionar al bolilor si afecjiunilor : cauzele subtile ale imbolnavirii / Jacques Martel trad: Doina Anghel.- Bucuresti Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 [.Anghel, Doina (trad) 61 Editor: Clara Toma Copertas tehnoredactare: Magda CSprary ‘Toate drepturile apartin Editurii Ascendent. Reproducerea integrala sau partial’, sub orice forma, a textulul din aceasta carte este posibilé doar cu acordul scris al Edituri Ascendent. Copyright@2012 Editura Ascendent weww.edituraascendentiro E-mail: fllce@editura ascendentro ee) | | yaanartvaayeay ‘Morale Deona olor Afetunlor-Cautle subtle oe mbes 2 Exprimari... editoriale despre Vindecare Eu cred ca Sindtatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, in inteligenga $i generozitatea ei, ne-a inzestrat cu tot ceea ce avem nevole pentru clatoria viesii -harté, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile: Starea de sdnatate este efectul capacitatii noastre de a ne ne conecta la planul inalt a cérui parte important suntem tofi, Uneori ins, stim bine, desi ne propunem o finti si un drum bun pentru a ajunge la ea, se intampli si ne rriticim; o alee ce ne pare mai scurt, mai frumoasd sau mai... racoroasi decat drumul ales inifial, ne atrage, o Iudm pe acolo si incepem si ne indepartim de calea inifiala; ne putem indeparta puyin doar, far cind vedem c& aleea nu duce nicateri, ne intoarcem; sau ne indepartim atat de mult, Incdt nu mai ramAne timp entra intoarcere chiar dacd avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrat la inceputul clatoriei vietii sunt (de) limitate. SSnitatea se termina acolo unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine fnsuti si cu cellali, fica, netncrederea, necredinfa, vinovatia, resentimental, uitarea jubiri Tar toate acestea Incep s& se manifeste fn viata noastia odata cu deconectarea de la resursele indestulitoare cu care am fost tnzestrafi, prin ignorarea legilor si principitlor universului. Am fost creafi ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste pairti ale noastre sunt strdns conectate tntre ele si conectate la Sursa creatoare. Cénd legatura dintre aceste parji slabeste, sau. cand este Adistrusi, flinfa noastrd ca Intreg pierde contactul cu Sursa. $i atunci, singurele resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiala. Cand mintea noastri suferé, pentru ci nu injelege ceva, pentru ci e epuizata, suprasolicitati, insuficient folosit’, pentru c& se afl4 in conflict cu inima sau pentru alte motive, suferd in egala masura gi sufletul si trupul. Cand inima ‘oastra plange, pentru ca se simte raniti, pentru c& se simte dezamagit8, pentru c se simte insinguratd sau pentru alte motive, sufera in egal masura si trupul si inte, Cand trupul nostru ¢ bolnay, pentru cé a fost nefngrijt, pentru ca a fost agresat, pentru ci a fost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egal masura si mintea si sufletul, Cand macar una din aceste parti este in suferint’, anifestim, cel mai adesea si cei mai mulfi dintre noi, netncredere, fricd, {ndoiala, conflict interior, vinovatie, adic exact acele manifestari care stau la originea bolii. Intrim tntr- un cerc vicios, pe o spirali descendent’, Tntr-un labirint intortocheat si intunecos. Odata ratacifi gi deconectati de la Cale si de la Sursa, proviziile devin din ce tn ce mai sirace, noi din ce in ce mai speriafi. Boala, starea de rau, ne fin cu ochii fn pamant, tristi, cu brafele incrucisate ori cu eleques rte atérnnd pe léngi noi a neputinga. Cautain esirea cu disperare si ajungem adesea A ratacim si mai mult, sf ne afundim si mai tare. Nu orice luminis este locul unde trebuie sa ajungem si nu orice favor e timaduitor. Ca si putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi find, este nevoie si facem o “cale -intoarsa” cu mintea si cu inima, sa ne amintim acea decizie, acel act, acel gand, acea emotie, acel conflict, acea slabiciune, acea traumé, acea temere, etc. care ne-a determinat sé facem primul pas ce ne-a indeparcat de calea cea bund si de sindtate. le cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintran labirint Intunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin céutarea unor repere orbecdind, lesirea dintr-o spirald descendent se poate face printr-un salt in {nilsime ori prin urcusul treapta cu treaptd, nicidecum prin spturi in adancime. Tesirea dintr-o pripastie adncé, atat de adanca fncat ecoul strigdtalui tau mu ajunge nicaieri, se poate face doar prin zbor.. Vindecarea presupune credinfi in sursa creatoare si tncrederea in Fesursele interloare. Odatd ce ai ajuns, cu mintea si cu inima, la acel punct in care ai pierdut calea cea bun’, regisirea ei si reluarea cAlétoriei este posibil3. Totul este ca, chiar si atunci cénd resursele trupului de a strabate drumul inapoi sunt limitate ori aproape inexistente, si ai credina si increderea ci vei reusi - prin {intuifie, printr-un pas lateral, prin salt in indlyime sau prin zbor. Vindecarea nu o gasesti neapdrat 1a capatul unei ci vindec3toare. Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare, lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima si trupul se unese sidevin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea.. Vindecarea este in Tine. Sper din toati ¥ ci aceasta lucrare al cirei editor am bucuria si fiu, i te ghideze citre acel loc din tine tnsufi/insipi unde vei gist resursa timiduitoare cu care ai fost inzestrat(a). & ‘Snatate si Armonie va doresc | Clara Toma, editor ‘www.exprimari.wordpress.com ‘Moree Donor olor Afetunor-Couzle subtle oe imboaGi 5 Multumiri ‘As dori s& mulfumesc in mod special doamnei Lucie Bernier, pentru munca ei de colaborator tn tofi acesti ani de producie a cri, Experienta sa de viaga, cea de psihoterapist, formarea el in abordarea metafizicii de bol si stari de rau, spiritul de sinteza si intuitia au contribuit semnificativ a fnalizarea acestel cari (lucie bernier@atma.ca) © muljumire speciala’ dommului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptionala, marea sa experienfi si predare asupra biologiel totale a fiingelor vit, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls si merg chiar mai departe tn cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat pind tn aceastl zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinga umang sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, in special stiind c& iubirea este singurul vindecdtor in munca pe care o efectum pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala s& se manifeste. ‘Ag vrea sii mulfumese gi Domnului George Wright, psihoterapeut st prieten apropiat, pentru sprijinul constant si fneurajarea pe care mi-a oferito fas de munca depusd, care de multe ori mi se pirea lungs si prea laborioasa tn anii de producjie a cir. (Www groupe-ace-com george@groupe-ace.com } i mulgumese lui Gerard Athias pentru lucrarile efectuate in stabilirea unel liste de cuvinte asociate cu conflcte, precum si identificarea etimologica a denumirii de boli care sunt 0 sursi valoroasé de informatii care pot facilita constientizarea conflicului de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utilizam aceste informati in dictionar. (Ww.athias.net) De asemenea, vreati si mulfumese urmatoarelor persoane pentru patticiparea lor la realizarea acestel ciri: Mme Nicole Gagné Mme Ginette Plante Mme Denise Quintal M, Simon Alarie M, Paut-Emile Drouin Mme Denise Boucher M. Pierre Couture ‘Mme Nicole Cloutier Dr Amaury Leclerc M. Jean Dumas Mme Ginette Caron Mme Danielle East Mme Louise Drouin M. Laurent Chiasson M. Bob Lenghan Mme Fleurette Couture Mme Catherine Guin Tatalui meu: Noé Martel“ Jcgues Martel Aceasti carte este dedicaté celor care cautd Adevirul ‘Moree Deana ol alr Afetunior-Cauzete subtle imbolndve 7 PREFATA Accept ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale si devin este mereu extrem de captivant, cu atét mai mult atunci cénd ceea ce descopar despre mine este frumos sipozitiv. Ce se intémpla thsi c&nd descoperirile care rezult& dintr-un proces de autocunoastere m4 pun tn fafa faptuhii de a vedea fajete ascunse ale personalititii mele, care implicd si necesitatea de a deveni constient’ de afeciiunile de care sunt atinsa,care s-au instalat in interlorul corpului meu ? Ei bine, este ceea ce s-a intdmplat de-a lungul ultimilor ani, in care am realizat c& maladille s-au instalat subtil, din cauza emotilor prost gestionate, ‘ind, invigand s& armonizez acest varte| emojional, am reusit si dobandese puterea de a ma vindeca, : Bineingeles, acceptarea faptulul de a-mi prelua responsabilitatea fh ceea ce priveste sdnatatea mea, a fost un proces indelung, de introspectie $1 revizulre a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea cd am puterea de a ma vindeca. ‘Am avat privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a lungul conferinfelor si atelierelor jinute de acesta. Jacques m-a ajutat si accept cd boaia, oricare ar fi ea, este o experienga pocitivs, Intructt ea este o ocazie pentru mine de a ma opri, de a ma interoga asupra aceea ce se intémpla in viaga mea, Boala mi-a dat ocazia si tavit 8 cer ajutorul, lucra pe care eu il evitam. Am fnvaat si Imi reamintesc c& a cidea este omenesc, dar a te putea ridica este divin si c4, pentru a te vindeca, este esenial si te deschizi catre cella, cre tine Insuti gi mai ales citre Iubire, Aceastd carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastri deschisd citre lumea emofillor, care este fnc% pusin cunoscut’. Dandi- mj dreptul si ma lubesc si si m& accept traversind toate emofiile trate, am Ficut tun pas important catre armonie, pace, iubire Pe durata acestor ant cat am colaborat cu Jacques la nasterea acestei crt, am fost surprinsé sa constat cantitatea foarte mare de timp investit, fra s& mal amintesc de energia depus3 pentru a canaliza aceste informatii Ceeace doresc fiecaruia, este si devind din ce fn ce mai autonom, din cein ce mai capabil de 2 afla de unde provin bolile si afectiunile care tl afecteazd Aceastd recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbirile necesare in viafé pentru recuperarea sinitati. Mult sindtate ! Lucie Bernier, psihoterapeut, coordonator al lucrariinN Jacques ire INTRODUCERE Sandtatea a fost intotdeauna un subject de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la o varsta frageda, am inceput sa ma confrunt cu probleme de ‘inatate, far stiu exact cauza, Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situafii dificile, care, au necesitat diverse ingrijii (operatiuni, tratamente), simulfi ani de spitalizare Tn cazul meu, cum nu se putea gisi exact ceea de ce suffr, o indotala plana constant: ma gindeam c& aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea’, sauexist un motiv pentru ceea ce se intampla”. Am decis s8 optez pentru a doua si atunci am inceput s8 cercetez ce m- a adus si traiesc toate aceste nelinist. Tn 1978, am inceput si lucrez tn domeniul sinatatii, mai precis a suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, fn timpul consultarilor individuale pe care le dadeam, ci ar putea exista o legitura intre emofii, ganduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi fatre anumite emofii si anumite boli In 1988, atunci cfnd m-am tnscris la cursuri pentru dezvoltarea personal’, am descoperit cea ce se mumeste astizi, abordarea metafizicd de boli si stari de rau, Imi aduc aminte cum impreund eu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate in cartea lui Louise Hay. Observam cum oamenii fncepeau ancheta asupra lor insisi sau pe altii ca si verifice validitatea a ceea ce inainta Louise, tofi vizibil pasionafi de a descoperi noi cai de cercetare pentru a Intelege mai bine ceea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceast4 abordare a continisat si creasci, tn special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domeniu specific de crestere personal. De atunci, nu m-am oprit din a incerca s& verific, prin intermediul consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanta acestor date cu privire la boli si stari de rau. Chiar si astazi, am. uneori, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun intrebari oamenilor cu care ‘ma intalnesc pentru a incerca sd inteleg ceea ce trdiesc ei in acel moment, pentru a gasi link-ul cu boll si stari de rau. Se uita la mine cu un aer uimit si fn acelasi timp curios, intrebandu-se daca sunt clarvazator sau un extraterestru pentru a reusi sé stiu asa de multe despre ei fird ca ei sa imi fi zis prea multe. De fapt, atunci cdnd stim si decodim boli si stiri de rau si ci stim la ce fel de emofi sau ‘ganduri sunt legate, este foarte usor sd infelegi si sa fi spul unel persoane ceea ce ‘rdieste. Atunci Te zic oamenilor c& este pur si simplu cunoasterea funcfionaril a ‘omului gi a legaturilor tntre ganduri, emotii si boali. Intr-un fel le explic c& am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi s& cerem cuiva sa fst ‘spuna boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personal a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienti sau nu de aceste fapte. Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astazi, cu experienta si cunostingele acumulate, pot afirma c& este imposibil ca o persoana si sufere de diahet fird ca ea si nu re: 8 in viaga sa, un Merle cone a Bolter Afetuior-Coutl sue oe inlet ° sentiment de tristete profundé sau de dezgust puternic fafa de o situatie pe care a trait-o. Pentru mine este imposibil ca 0 persoand s& sufere de probleme la ficat {ard ca ea 4 resimta furie frustrare, fata de ea Insasi sau de fat& de alt, $i asa mai departe. Mi-a fost ficuti de céteva ori remarci urmatoare: ,atunci cind decodezi boli, faci special in asa fel tncat 58 se lege” si urmeazd ,toaté lumea traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri’. Acestora, le raspund cé nu toat’ lumea reactioneazi la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tatd alocolic $1 o mama depresiva, Frasii $i surorille mele au avut aceeasi pirinfi ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau mu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretirii sale propria trairii cu parinfii i De ce? Pentru ci suntem toi diferii si constientizim lucrurile diferit, fecare pe drumul lui, Astfel, fenomenul de respingere poate dectansa o boala la 0 persoana dar nu neapirat si la cealaltd. Asta depinde de felul in care m-am simtit afectat, constient sau inconstient. Daci stresul meu psihologic este sufictent de mare, el va fi transpus, de cétre creler, fntr-un stres biologic sub forma de boalé. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizicd de boli si stiri de rau, cu ocazia unui salon despre stintatea naturala, bolile si stirile de rau pe care oameniile-au impirtasit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire, Pusin timp dup§, o prietend care a fost in public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui si fii atent cnd rispunzi amenitlor si le dai un rspuns direct si rapid. Persoanele din jural meu au avut impresia cd atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona’. Bineinfeles ¢& nici nu Incape indoiala si fifostastfel, aici trebuie infeles urmatorul lucru: = tn primul rnd, persoana afectatd de boali stie ci ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este aga evident si pentru ceilali care nu sunt afectafi personal, = in al dotlea rand, ceea ce este nou si apare pentru prima oard in constiinta poate si ne para ireal. Sa negi aceasta realitate poate si fie si un fel ase proteja pentru a nu se simfi responsabil de ceea ce ni se intampla. Aceasta este o anecdoti care ilustreazi foarte bine aceast’ constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunostinf cu membrii Congresutui american pentru a le prezenta cea mai noua inventie a sa, phonographul, 0 masinarie vorbitoare. $-a raportat c& atunci cénd a pus th functiune invengia, uni ‘membri ai congresului Iau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebule sa fie 0 scamatorie sau ceva necurat, pentru cé pentru ei era imposibil ca o voce de ‘om sa poata ies! dintr-o cute. ‘Timpurile s-au schimbat. $i de aceca este important sa ramai deschis la idei noi care ar putea aduce réspunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane fn Statele Unite si in Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii cexistente ntre conflicte, emofil, ganduri sl boal, $i asta face ca acest domeniu de investigare si fle cunoscut nu numai in Quebec dar sin ate colfuri ale lumi Spun des tn cursul conferingelor mele, c am un mental foarte puternic, dar si 0 intuitie puternicd si c& cea mare proba a vietii mele a fost, si este tn continuare si le conciliez pe ambele. Formarea mea ca inginer electrician m-a dus“ 0 Jacques Martel Ja a coneretiza aspectul logic si rational a lucrurilor. Fizica m-a tnvatat c& la fiecare cauzi este legat un fapt real. Aceasta lege a cauzalitai, mai tarziu, am putut si o aplic domeniulul emofillor si a gandurilor, chiar dac& sunt mai pusin tangible ca fizica. Dar este asta adevarat? Chiar si intr-un domeniu care deriva din fiicl, cum e electricitatea, lucrém cu ceva care ochiul omului nu I-a vizut niclodata: electricitatea. De fapt, lucram cu efecte ca lumina, céldura, inductia electromagnetic, s.am.d. In acelasi fel, gandurile si emogiile nu sunt neaparat fizice tn sensul propri a cuvantului, dar pot avea repercusiuni fice sub forma de boali si neliniste. De aceea unul din scopurile acestei crf este de a arata ci la ceva care nu este vizibil asa cum sunt gandurile si emotile, rispund reacfi fizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boala si neliniste. Pot si rior cét de infuriat ma simt? Nu! Dar pot si imi masor temperatura atunci cind am febra. Pot s& masor faptul c& de multe ori am impresia ci trebuie s8 lupt pentru a obfine ceea ce vreau? Nu! Dar pot masura sciderea de globule rosii atunci cind sufar de anemie, Pot si msor faptul cd fericirea nu cireuld suficient {n viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesteral si s8 vd c& e prea ridicat, si asa mai departe. Atunci daca prind constiinga de gdnduri si de emotii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de rau, se poate ca schimband aceste ‘Anduri si emofii si fmi regasesc sinatatea? Afirm ca dal Totodata, se poate ca treaba si fie mai complex’ decat imi dau seama constient, De aceea se poate si am nevofe si apelez la alji oameni lucrénd in domentul medical sau altor oament folosind alte metode profesionale pentru a ‘mi ajuta sd efectuez schimbarea tn viata mea. Daca trebuie si m& operez gi cl Ingeleg ce m-a adus sa traesc o astfel de situatie, este posibil si imi revin mult ‘mai repede decat o alt persoana care nu a vrut sa stie ce se intampl in viafa lui sau pur si simplu Ia ignorat. In plus, dac& nu am fnjeles mesajul din boala mea, operatia sau tratamental va face sa par& c& boala dispare, dar aceasta va putea sé repercuteze sub un alt aspect, o alta forma asupra corpului meu, mai tarziu. Este de sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficiile care le aduce si isi ajute angajajil In parcursul lor personal, pe plan emotional. ‘Asta va permite si scad’i numérul de accidente fn firm, #i rata de ebsenga gi va creste eficacitatea individual, Dacd viaja mea personal’, familiala sau profesional face s& nu ma simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe ganse si ‘imi ,atrag’, chiar si inconstient, o boal& sau un accident pentru a putea pleca in concediu sau ca sa primesc ingrijire personal. Ideea de a face un dicjionar mi-a venit in 1990, sin 1991 m-am pus pe tweaba, Atunci, habar nu aveam de munfii de munca care aveau si mi agtepte, si rmulfumesc c& a fost asa, cici daca stiam, nua fi pus in miscare acest proiect. Dar tni-am zis fiecare lucru la timpul lui! 0 s3 reusese; voi munct pan voi fi suficent de satisficut pentru a publica aceast8 Iucrare.” Mengionez acest lucru, pentru c& a fost nevoie de foarte mult’ munci, energie 5i voinja pentru a face aceste schimbari asupra sa. Un scriitor american a scris intr-o 2: ,doar cei curajosi si cel aventurosi vor trece prin experienta Moree tional olor Afetoior-Coutle sve oe iota * ‘cu Dumnezeu”, Ce ingeleg eu din acest pasaj este cd determinarea meade a trece peste obstacole si curajul de a experimenta cai nol pentru mine, imi vor procura anumite stati de reusita gi stare de bine, Aceasta stare de bine corespunde sinatatifizice, mentale si emofionale. Din 1978 pén3 1988, am lucrat In domeniul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semmificd ,s3 oferi organismului nutrienji necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele i altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mentine la o sinatate optimal’ Ma bazam atunci pe niste lucriri de psihiatrii si alfi doctori, biochimisti si diversi dutitori canadieni si americani care, prin experiente, au demonstrat ci daca dai rutrientit necesari, se poate tmbuniaji, ba chiar vindeca tm unele cazurt singtatea fizici, mentala st emofional&. De fapt, exist mai multe abordari pentru a obfine o siinatate optima si fiecare are importanfa lui, fiecare actionand tntr- un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru. In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre “Columbia-Presbyterian Hospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fie operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinge de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie, in timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tratamente energetice si de reflexologie pentru a putea si se recupereze mai repede. Aceste intervenfit si-au dus fructul c&ci pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta intervengie ddecat ar fi facut-o un alt pacient in condifii normale. Doctorul practicant, Mehmet 02, menjiona faptul c& face aceeasi experienfa cu alti 300 de pacienti pentru a ainaliza rezultatul si de a adauga aceste terapil alternative tratamentulul medical conventional. ‘Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordarilor, fie ele medicale sau in legaturd cu metodele alternative, Cartea trateaza deci abordarea alopata, mai mult medicinala, si cea a abordarii holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional si spiritual al fiintet mele. Imi doresc cu ardoare ca toi profesionisti sinatapi, la orice nivel ar fief, s& se foloseasca de acest dictionar in completarea practicit lor. ca un ablect al muneii si investigatiei, pentru 2-5i ajuta pacienti in procesul lor de vindecare. Personal, am experimentat operatiile, medicina tradisionala, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dietetica, vitaminoterapia, esentele florale ale Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psihoterapia, rebirth-ul (respirajie _constientp), homeopatia samd, Stiu c& dacé o tehnica era valabila pentru toata Iumea, aceasta ar fi singura folosit3. Dar nu este cazul, cAci fiinfa umana este animalul de pe planeta care are cele mai multe posibilitafi dar si cea mai mare complexitate. Acesta e motivul pentru care trebule s& incere s& infeleg de unul singur ‘cea ce traiese ajutat de celal, la nevoie, in domeniul respectiv competentet lor. Acelasi autor pe care -am menfionat si mai sus scria o dati: ,TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU". Astfel eu trebuie si caut ce este cel mai buny socques Maral din fiecare profesie. Cénd sunt fafa in fat cu un medic, mA gandese cd el ste $i ‘mai multe decét mine despre medicina si ci trebuie si iu atent lace are si fmt spun sila ce imi propune, isdndu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientérii mele. La fel cind sunt in fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru c& el stie mai bine cum functioneaza echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i aga mai departe pentru toate celalalte profes Intr-o zi, 0 doamna imi spunea c& ea nu crede In toate povestile despre sinduri si emoi in legiturd cu bolile. kam raspuns ci nu este nevoie si creada, Dupi ce i-am citt citeva texte care se raportau unor boli si stiri de ru pe care le avuse sau le mai avea, am putut si remarc cd atitudinea sa se schimbase si c& era ‘mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se ‘ntampld 5 ste cd ceea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiesc si & nu este doar o intdmplare. Aic trebuie si fim prudenti: nu trebuie si ma simt vinovat de ceea ce mi se tntampld 5i s4 cred ci mi se spune ca e vina mea daca sunt bolnav. Sunt responsabil de ceca ce mi se intémpl, dar fn majorita:ea cazurilor, hu este vina mea. Este necunoasterea legilor care regizeazi gindurile si emofille asupra corpului fizic cea care ma face si triese stari de ru si de boli. Trebuie deci si aflu calea mea personale, sau fn sensul mai larg, a cit mele spirituale, Acolo unde am descoperit c& este prea pujind dragoste sau eloc, trebuie si redescopar ca dragostea exist® totusi. Nu e evident, 0 si imi spunefi! Dar chiar asa e. Dacd mp arune de la un baleon $i imi rup un picior,o si lc ci Dumnezeu mva pedepsit? De fapt, exist’ o lege care se cheama legea gravitajiel care are tendinfa de a m3 duce tnapoi spre pamant. Aceasti lege nu e nici bung, nici rea, este legea gravitatiel. Pot s% argumentez cat vreau si si ma supir pe ea pentru ci din cauza ei mi-am rupt piciorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicim ci toate bolle vin dintr-o lips’ de dragoste. Se zice ci dragostea vindeca tot. Atunci, dact e adevirat, n-ar ajunge si aducem Gragoste ca sine vindecm? Este adevirat, in unele cazuri. De fapt, e ca si cum dragostea ar trebui si intre prin ammite poryi pentru ca vindecarea a8 aib loc, prin accate porti care au fost inchise dragostei in momentul rdnilor mele anterioare. lati o arie intreaga de descoperiri si hniri aminte! ‘Aceasta carte nu are ca scop direct si aduc& solu bolilor si starilor de au, ci mai degraba pentru a ma ajuta s& afluc& boala sau starea de rau pe care 0 resimt vine din gandurile si emojille mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbiri in viafa mea. implul fapt de a sti de unde provine starea mea de rau sau boala mea, ppoate si aduc& schimbart in corpul meu fizic in unele cazuri chiar, schimbarea pozitiv’ poate si fie de 50% si poate chiar si mearga pana la 100%, adica vindecarea completa. Pentru mine, atunci cind am huat cursuri de dezvoltare personaléi tn 1988 si am putut si descopar schimbarile care aveau loc tn mine, am avut ‘Morale Delonar ol BollrsAfectunilor- Cauzele subi ale mbolnvit . . EPIGLOTA Vezi si: GAT — LARINGE, ESOFAG. 5. ERITEM SOLAR Vezt: INSOLATIE . ESOFAG. ECHILIBRU (pierderea...) SAU AMETEALA Vez [PIERDEREA ECHILIBRULUI. = ECHIMOZA Vezi PIELE — VANATAI co.cc ‘ECLAMPSIE Vezi: SARCINA — ECLAMPSIE.. ECTROPION Vez: PLEOAPE [IN GENERAL... ECZEMA Vezi: PIELE — ECZEM/ eDeM: EGOCENTRISM TIACULARE PRECOCE EMBOLIE Vezi: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE ... EMBOLIE ARTERIALA Vezi: SANGE — ARTERE .. ‘EMBOLIE CEREBRALA Vezi: CREIER, DURERE DE. i: CREIER— ECHILIERU EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI [DURERE DE... 197 EMISFERA DREAPTA SI STANGA Vezi: CREIER [IN GENERAL]. sonenet T EMOTIVITATE.. EMPIEM Ver: ABCES.. ENCEFALITA Vez: CREIER — ENCEFALITA ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA. \Vezi: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE... ENDOMETRIOZA ENTERITA Vezt INTESTINE GASTROLENTERITA ENTORSA Ver: ARTICULATII — ENTORSA, {ENUREZIE Vert: NCONTINENTA EPIFIZA Vezi: GLANDA PINEALA EPILEPSIE Veo: CREIER— EPLEPSIE EPISTAXI Vesi: NAS [SANGERARE NAZALA.. EPUIZARE Vezt: BURNOUT. . ERECTIE — DISFUNCTH ERECTILE Vert IMPOTENTA. ERUCTATIE Vert STOMAC [IN GENERAL... ERUPTIE (de cogur) Vez: PELE — ERUPT [.. DE COSURI) EUTANASIE Vezi si: MOARTE,410. an. a. 483. au. as. an6. an. 418. a9. 420. aan. 422. 423, 42a. 42s, 426. a7. 428. 429. 431. 432. 433, 434. 435. 436. 3. FIBROZA CHISTICA Vez: MUCOVISCIDOZA. >. FICAT (congestie la.) Vezi: CONGESTIE. EWING (sarcomul lui.) Vezi: OASE [CANCER DE... — SARCOMUL LUI EWING. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE. nnn EXCES DE GREUTATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE.. EXCRESCENTA Vezi: POLI... EXHIBITIONISM EXOFTALMIE Vezi: OCH! [DURERE DE... EXTENUARE Vezt is OBOSEALA [IN GENERAL], SANGE — MIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE [PREA SCAZUTA]. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE... FALLOPE (trompele ful.) Vez: SALPINGITA.. FANTA PALATINA— GURA DE LUP- CONGENITALA. FANTA VULVARA Vezi: VULVA .. Crs FATA Vea: ELE /ACNEE /COSURI/PUNCTE NEGRE FATALASATA, MOALE concn FEBLITA Vezk SANGE — FEBLITA.. FEBRA (In general) Vers: CALOURA [SENZATIE DE. FORA (HERPES FEBRIL..) Vez! si: HERPES/[.. IN GENERAL] / ORAL] / fu LABIAL) FEBRA FANULUI Ver ALERGIE— FEBRA FANULUT FEMININ (prinipi..) Vezi si: MASCULIN [PRINCIPI. FEMININE (afectini.... : FEMUR Vesi:PICIOR — PARTEA SUPERIOARA FFERMENTATIE Vez: STOMAC [DURERI D ESE... a FIBRILATIE VENTRICULARA Ve: INIMAY — ARITMIE CARDIACA.. FIBROM UTERIN si CHIST FEMININ Vezi si: CHIT. FIBROMATOZA Veet: MUSCHI— FIBROMATOZA.. FIBROMIALGIE Veu! si: OBOSEALA CRONICA(SINDROM DE... FIBROZA Vezi: SCLEROZA .. FICAT (abces ia... FIcAT — cIROZA (a fcatuli. FICAT (crizé de...) Vez Merle iconr a Boller Actua Casrle stele iblnBvit 44. 445. 446. 438. 459. 460. 461. 462, 263. 464. 465, 466. 467. 468, 469. 470. an. an. 473. 474. 475, 476. an. 9. FISURI ANALE Vezi: ANUS — FISURI ANALE. .. FOLICULITA Vezi: PAR [BOLI OE .FRACTURA Ver i: OASE — FRACTURA [.. OSOASA). FICAT (durere de...) Vez! si: CALCULI BILIARY, ICTER. FICAT — HEPATITA Vezi si: ALCOOLISM, INFECTIE, INFLAMATIE, ICTER. FICAT (pietre la..) Vez: CALCULI BILIARI. FISTULA FISTULE ANALE Vezi: ANUS — FISTULE ANALE FLATULENTA Vezi: GAZE. FOBIE Vezi si: ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE. FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE]. FRIG - HIPOTERMIE... FRIG, FRISON FRIGIDITATE Vez: FEMININE (AFECTIUNL FRIGURI DE BALTA Vezi: MALARIA.... FRILOZITATE. FRUNTE FUMAT Vezi: BUERGER [BOALA wt uJ, CANCER LA LIMBA, DEPENDENTA, PLAMANI.. FURIE Vez: ANEXA Il, DURERE, FCAT, INFECTI.. FURNICATURI.. ns FURUNCULI Veri: PIELE — FURUNCULL.. FURUNCULI VAGINALI Vez: PIELE ~ FURUNCULI VAGINAL. GAMBE Vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFERIOARA - GANGLION (..limfatic) Vez! si: ADENITA, ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR [.. AL SISTEMULU! LIMFATICI, LIMF& GASTRITA Vezk: STOMAC — GASTRITA .oon GASTRO-ENTERITA Vezl: INTESTINE — GASTRO-ENTERITA GAT (in general, partea exterioara).. GAT — TORTICOLS Veri si: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [.. INTEPENIT] GAT (in interior) (in general) Vezi $1: GLANDA TIROIDA [tn general] GAT (durere de ..) Vez si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR. GAT — FARINGE Vezi si: POLIPI... GAT — FARINGITA Vezi si: ANGINA, ANEXA Il, RACEALA.... GAT — LARINGE Vers: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGUSEALA GAT — LARINGITA Vezi si: ANEXA lll, RAGUSEALA, INFLAMATIE49 age. 483. 495. 496. 497. 498. 499. B38 503. 505, 506. 507. . GAT-NODIN GAT, |. GAT {senzatia de a avea cova in...) |. GEAMAN Vezi: NASTERE [FELUL IN CARE A DECURS NASTEREA MEA... . GLANDE SALIVARE Vez! gi: UREIUN, SALIVA... “ Jacques Mera i 226 226 GAZE (dureri provocate de ..) SAU FLATULENTA SAU METEORISM Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERAL] /[.. A ABDOMENULI]w.227 nid 27 GELINEAU (sindromul lui.) Vezi: NARCOLEPSIE.. GELOZEE. GENITALE (organe... (In general) 228 GENITALE (afectiuni ale organelor..) Vez i: FRIGIDITATE, IMPOTENT, VENERICE (BOLL.) 228 3. GENUNCHI (In general) Vez! si: PICIOARE. 229 7. GENUNCHI (afectiuni ale... ey (GENUNCHI — MENISC. 230 5. GILLES DELA TOURETTE (sindromul i.) Ved ‘CREIER — TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE...... 231 . GINGII (DURER! DE...) Vea! si: ABCES, GURA [IN GENERAL...], INT! [IN GENERAL 231 GGINGII — GINGIVITA ACUTA. 1232 GING (stngerereaginglior..) Vez st: SANGE ~ SANGERAR 233 GINGIVITA Vezi: GINGII— GINGIVITA ACUTA 233 GLANDE (In general GGLANDE (afectiun ale.) Vers: ADENOM.. GLANDE LACRIMALE Vezi: PLANS, GLANDA PANCREATICA Vezi: PANCREAS GGLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFZA. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA, 234 234 234 234 235 236 237 GLANDE SUBLINGUALE Vez: GLANDE SALIVARE. GLANDE SUPRARENALE Vez! i: ADDISON BOALA LUL., CUSHING {SINDROMUL LUI... FRICA, STRES. v GLANDE — TIMUS Ver! i: SIDA, SISTEM IMUNITAR.. GLANDA TIROIDA (in genera. GLANDA TIROIDA — BASEDOW | (boake a alui sau GUSA EXOFTALMICA GLANDATIROIDA — GUSA.. GLANDA TIROIDA— GUA EXOLFTALMICA Vezi:GLANDA TROIDA, BASEDOW BOALA A LUI. 237 238 242 Moree Deone 6 BolorAfetonllor-Couzele subtle aleinbondsin 508, 509. 510. st. 12 53. 514, 515. 516. 517 518. 519, 520. 52, 522. 523. 524. 525. 526. 527. 528. 529. 530. 31 532. 533. 534, 535. 536. 537. GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE. GLANDA TIROIDA = HIPOTIROIDIE GLANDA TIROIDA — TIROIDITA... GLAUCOM Vez OCH! ~ GLAUCOM... GLEZNE Vezi si: ARTICULATI.. LOB OCULAR Vez OCH! [IN GENERAL). ‘GLOBULE SANGUINE Vezi: SANGE .. GGONADE Ves! i OVARE, TESTICULE GRASIME, OBEZITATE Vezi si: GREUTATE [EXCES DE...) GREATA SI VARSATURI Vez! si: SARCINA [AFECTIUNI ALE...}. GREUTATE (exces de...) Vezi si: GRASIME. e GRIPA Vezi si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FeBRA, -MUSCHI, RESPIRATIE, REPIRATIE [BOLI DE... CAP [DURERE DE. GGRIPA AVIARA Vez: GRIPA GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER — TENCEFALITA GGURA (in general Vert i: GING ‘GURA (afectiuni ale gurl...) Vezi si: CANCER LA Gund, SANCRU [IN GENERAL], HERPES [... BUCAL]. ‘GURA — AFTA. ie GURA — HALENA (respirayie rat irositoare...) SAU HALITOZA, Vezi si: GINGI— GINGIVITA, GAT [DURERE DE...], NAS [AFECTIUNI ALE...]... ‘GURA — CERUL GURII, PALAT. GGUSA Vert GLANDA TROIDA — GUSA GUST (tlburri ale gusta Vez st GAT, MBA, NAS.. GUTA Vea st: ACIDOZA, CALCULI RENALI. H.T.A (hipertensiune arteriala) Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE | HALENA Vezi: GURA —HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE). ALUCINATI Vex! ALCOOLISM, DEPENDENTA, OROGURI.. HASIS (consum de...) Vezi: DROGURI HEMATOM Vezi: SANGE — HEMATOM HEMATURIE Vezi: SANGE— HEMATURIE.. HEMIPLEGIE Vez: CREIER — HEMIPLEGIE HEMORAGIE CEREBRALA Vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C.]..538. 539, 540. sat a2. 543. 506. 347. 508. 549, 550, 5st 582. 555. 556. 557. 558. 559. 860. 561 562. 563, 564. 565, 566. 567. 568. HEMOROWZ! Vez si: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE — CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI / VARICE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HEMORAGIE Vezi: SANGE — HEMORAGIE HEPATITA Vedi FICAT — HEPATITA ERNIE. HERNIE OE DISC Vel i: SPATE [DURERE DE], LUXATI HEROINA (consum de..) Vezi: DROGURI HERPES (un general. bua. labial) Vez si: GURA. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vez! si PIELE — MANCARIME, VAGIN — VAGINITA HIDROFOBIE Vezi: TURBARE . HIGROMA Vezi: BURSITA, GENUNCHI [OURERE DE. HIPERACTIVITATE Vee! si: AGITATIE. HIPERCOLESTEROLEMIE Vezt: SANGE — COLESTEROL.. HIPEREMOTIVITATE Vert: EMOTIVITATE.. HIPERGLICEMIE Verl: SANGE — DIABET HIPERMETROPIE Vezi: OCH! ~ HIPERMETROPIE HIPEROREXIE Vez: BULIMIE. HIPERSALIVATIE Vez SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVATE. HIPERSOMINIE Vez: NARCOLEPSIE. HIPERTENSIUNE Vez: TENSIUNE ARTERIALA ~ HIPERTENSIUNE MIPERTERMIE Vezt: FEBRA HIPERTIROIDIE Vezk GLANDA TROIDA — HIPERTIROIDE.. HIPERTROFIE : HIPERVENTILATIE(supreorgenate) Ves ACIDOZA, ANRETATE, FEBAA HIPOACUZIE Vezt: URECH! — SURDITATE... HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Versi: AGORAFOBIE, ANKIETATE, DEPRES. HIPOGLICEMIE Vez ANGE — HIPOGLICEMIE... HIPOFIZA Vezl: GLANDA PITUITARA co HIPOSALIVATIE Vezk: SALIVA HIPER S HIPOSALIVATIE, HIPOTENSIUNE Verl: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE.. HISTEROPTOZA Veri: PROLAPS ‘Maree Dicovar Boller Aeeunor- Couce sbi oe nbolnvii 569. HODGKIN (boala li...) Vez! s: CANCER AL GANGLIONILOR [.. A SISTEMULUI LIMFATIC], SANGE ~ LEUCOPENIE 570. HOLERA Vezi: INTESTINE — DIAREE... 571, HOMOSEXUALITE 572. HUNTINGTON Vezi: CREIER — HUNTINGTON [BOALA A LL.) 1573. ICTER (GALBINAREA) Vezi si: FICAT [AFECTIUN! ALE..J, SANGE/ TAFECTIUNI ALE..] / CIRCULATIE SANGUINA ‘574. ILEITA (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE — CROHN [BOALA A LUI... 575. INELAR Vezi: DEGETE — INELAR sennonnensnnev 1576. IMPACIENTA Veri si: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE.. : 577. IMPOTENTA Vex s: ANGOASA, ANMIETATE, FRICA.... 578. INCONTINENTA {... fecale, .. urinar) Vezi si: VEZICA [AFECTIUNI ALE... 269 ‘579. INCONTINENTA LA COPII- Vezi: PIPIN PAT. 266 ‘580. INDEX Vezl: DEGETE— INDEX. ow 581. INDIGESTIEVezi i: OTRAVIRE [. PRIN MANCARE}, DURERE DE BURTA, GREATA, SALMONELA. am 582. INFARCT (IN GENERAL). 72 583. INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER — “ACCIDENT VASCULAIRE CEREBRAL [A.V.C) —— 384) INFARCT (..de miocard) Vez: INIMAW —~ INFARCT [.. DE MIOCARO} . ‘585. INFECTII (in general) Vezi si: ANEXA Ill, DURERE, FEBRA, INFLAMATI, SISTEM IMUNITAR... 586. INFECTII URINARE Vezi: URINA [INFECTH URINARE).. 587. INFECTI VAGINALE Vezi: VAGIN — VAGINITA. 5388, INFECTI VIRALE Vez: INFECT (IN GENERAL : S89, INFLAMATIA Vet: ANEXA it. 273 590. INIMAW (In general) Vezi si: SANGE 274 591, INIMA¥ — ANGINA PECTORALA, ANGOR Vez: ANGINA PECTORALA .ou.275 592. INIMAW — ARITMIE CARDIACA.... 2 an 273 i 275 593. INIMAY (durere,.} Ve2l: GREATA vn: somes 276 594. INIMA¥ — INFARCT (... de miocard) Vez! gi: INFARCT [IN GENERAL] 276 595, INIMA¥ — MIOCARDITA. 278 596. INIMA¥ — PERICARDITA. 278 597. INIMAW — PROBLEME CARDIACE... 598. INIMA¥ — TAHICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA.. ‘599. INIMAW — TROMBOZA CORONARIANA., 279 279 279 ”600. 601 603. 604. 605. 606. 607. 608. 609. 610. en. on. 63. ena. 615. 616. 617 68. 619. 620. 6x 622, 623, 624. 625, 626. 627. 628, 629. 60, 631 INSOLATIE Vezi si: ACCIDENT, CALDURA, PIELE. INSOMNIE .. INSUFICIENTA CARDIACA Vea: NIA [PROBLEME CARDIACE] INTESTINE (afectiuni ale...) Vezi si: CANCER COLON / LAINTESTIN / COLITA INTESTINE (cancer I. Vt: CANCER LA INTESTINE. INTESTINE — COLICA Vez! si: GAZE. INTESTINE — COLITA mucoatat) Vis: NFLAMATE, INTESTINE ~ COLON... INTESTINE — COLON (fectiunl le) Vas CANCER DE COLON. INTESTINE — CONSTIPATIE Vezi si: CANCER LA COLON. INTESTINE— CROHN (boala lui.) SAU ILEITA Veri siz APENDICITA, INTESTINE — DIAREE. INTESTINE — DIAREE .... INTESTINE — DIVERTICULITA INTESTINE — DIZENTERIE veut INTESTINE COLICI/ DIAREE.. INTESTINE — GASTRO-ENTERITA Vez! si: STOMAC / [AFECTIUNIALE..] / GASTRITA, INTESTINE — DIAREE, GREATA, INTESTINE — RECT VezT si: ANUS. INTESTINE — TENIA INTESTIN SUBTIRE (econ ale.) Vea! INTESTINE — COLA, INTESTIN SUBTIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICA Vez si: INTESTINE — COLITA. INTOLERANTA LA GLUTEN INTONICATIE Vea: OTRAVIRE[. PRIN MANCARE}.. INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINI Vez! NASTERE — AVORT. ISTERIE Vez! si: LESIN, NERVI (CRIZA DE...], NEVROZA .. ‘MBATRANIRE (afectiuni legate de... . IMBATRANIRE PATOLOGICA Veri: SENILITATE... INDOMALA... INCHEIETURK Veet ARTICULATI. INCHEIETURA MAINII Vez! si: ARTICULATI.. INCHEIETURA MAINIL— SINOROMULDE TUNEL CARPIAN. INGALBENIRE Vezi: ICTER une KAPOSIarcoml ui) Vez SIDA. KILLIAN (polip al lt.) Vezl: NAS — KILLIAN [POLIP AL LU LABil Veri: VULVA, ‘Maree Deora olor Afetunor-Couele subtle imbondvit 632. 633. 634. 635, 636. 637. 638. aa. 645. 66. 647. 648. 649. 650, 651 652. 653. 654. 65. 656. 657. 658, 659. 660. 661. 662, 663, 664. LABIRINTITA Vezt: CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE..]. 297 LACRIMI Vezi: PLANS enon = 297 LARINGE Veri: GAT — LARINGE 297 LARINGITA Vezi: GAT — LARINGITA, 237 LARINGE (cancer la.) Vez: CANCER LA LARINGE.. om 297 LENE 297 LEPRA Vezi si: CRONICA [BOALA.., NERVI, PIELE /[IN GENERAL] / IAFECTIUNI ALE..J. 297 LESBIANA Veri: HOMOSEXUALITATE 0. 298 LESIN SAU PIERDEREA CUNOSTINTEI Ved si CREIER — SINCOPA, COMA... 298 LEUCEMIE Veri: SANGE — LEUCEMIE. 298 LEUCOPENIE Vezi: SANGE — LEUCOPENIE 298 LEUCOREE Veet si: CANDIDA, INFECTI, PLE MANCARIME, SALPINGITA.. 298 LEZIUNI Vek PIELE — LEZIUNI 1299 LUGAMENTE Vezi: ARTICULATII — ENTORSE oi 1299 LIMBA Vezi si: GUST [TULBURARIDE.. 299 UMBA (cancer la...) Vezi: CANCER LA LIMBA .., 300 LUMA (afectunilimfatice) Vez si: CANCER LA GANGLION! A SISTEMULUI LIMFATIC], GANGLION (. LIMFATIC] INFECT! INFLAMATIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR... UMFATISM.. LUMFOM Verl: HODGKIN [BOALA A LU UPOM {in general) Vez si: CHIST... LITIAZA BILIARA Vezl: CALCULI BILIARI. LITIAZA RENALA Veri: CALCUL! RENAL! LOCOMOTIE Vezi SISTEM LOCOMOTOR wn LOMBAGO Ve SPATE [DUREREOE...-Z0NA LOMBARA LOMBALGIE Vez: SPATE [DURERE DE..] ~ ZONA LOMBARA..... LORDOZA Vert: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A...) — LORDOZA, LSD (consum de,.) Vezi DROGURI. LUMBAGO Vez: SPATE [DURERE DE..] ~ ZONA LOMBARA. LUPUS Vezk: PIELE — LUPUS. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Ver! PELE — LUPUS LUXATIE Vei si: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE. MALABSORBTIE INTESTINALK Vezi:INTESTINE... MALARIA SAU PALUDISMUL Vez! gi: COMA, FEBRA, SANGELE..665, 666. 667, 668. 669. 670. en. en. ona 67a. 675. 676. 677 678. 679. 680. 68 682, 683. 68a. 685. 686, 687. 688, 689. 690. 693, 604, 695. 696. 657. 698, 699, 700. 70%. MALFORMATIE (IN GENERAL)...(A INIMI}..... MALFORMATII CONGENITALE..... MAMELE Vert: SANI MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOZA.. MANIE Vez i: ANGOASA, ANKIETATE.. MARUUANA (CONSUM DE..) Vez: DROG. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM. MASTITA Vert SANMASTITA con MASTOIDITA Vez si: FEBRA, INFLAMATIE, URECHLOTIA MaSTOZA Vest: SANt MAXILARE. MADUVA SPINARII Vci i: SCLEROZA IN PLAC. MADUVA OSOASA Ver! gi: SANGE MAIN! (N GENERAL) DMAINI (ARTROZA MAINILOR)- VeziARTRITA. MAINI - BOALA LUI DUPUYTREN - Vezi $i: DEGETE. MANCARIME Vezt: PIELE —~ MANCARIME. MANCARIME A ANUSULU! Vezi: ANUS — MANCARIME ANALA. MANCARIME VAGINALA Vezi: VAGIN [IV GENERAL] MATREATA Vezi si: PAR (AFECTIUNI ALE...] ‘ MEDIACALCOZA Vest: ARTEROSCLEROZA MEDICINA. MELANCOLIE Vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOZA, SUICID. [MELANOM Vee! :MELANOM MALIGN. [MEMORIE (DEFICITARA) Vez s: ALZHEIMER, AMNEZIE 0. MENIERE (BOALA LUI) Vea gi: ACUFENA, VERTU, SURDITATE. MENINGITA Vezt: CREIER-MENINGITA.. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...). MENISC Vezit GENUNCH! (DURERE DE. -MENSTRUATIE-AMENOREE.. [MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA). [MENSTRUATIE-METRORAGIE Vez: FIBRO - 'MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vez! si: DURERE. MESCALINA (CONSUM DE...) Vezi: DROG. ccanacenea : METABOLISM LENT Vezt: GREUTATE (EXCES DE.) onsnonnonnsnnn an METEORISM Vezi GAZ. : METRORAGIE Vez: MENSTRUATIE-MENORAGIE.... Morte ictonaro Botor Afton - Covel sate ce iclnit 702. 703. 708. 705. 708. 707. 708. 709. 70. ™. m. 73, 7. 78. 76. 7. 78. 79. ro. re. m2. 73. Ra. Ps. Re. R1. 8. ns. Ro. pt. "732. 733. 734. 738. 736. [MIASTENIE Ver: MUSCHI — MIASTENIE. an IMICOZA (. pe plete caput, ire de pr si unghi) Veni PAR— MICOZA....3m [MICOZK (.. la degetele de la picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vert: PICIOARE — MIcOZA. [MIGRENE Vez: CAP-MIGRENE.. [MULOCUL SPATELUL Vezi SPATE... 'MIOCARDITA Vez: INIMAW ~ MIOCARDITA ‘MIOM UTERIN Vez: FIBROM 5! CHIST. [MIOPATIE Veri: MUSCHI — MIOPATIE. 'MIOPIE Veri: OCH! — MIOPIE. IMIOZITA Vert: MUSCHI — MIOZITA MIROS Vez: NAS: MIROS CORPORAL §1 TRANSPIRATIE Vers: NAS an an 3am att at 3H an an 3m an MANA. (NINONUCLEOZA INFECTIOASK) Vez SANGE-MONONUCLEO2A......912 MOARTE Vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE... 312 MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUI... 7 33 MONGOLISM SAU TR'SOMIE 21 SAU SINDROM DOWN 313 MONONUCLEOZA Vez!: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA.... 313 MUCOVISCIDOZA SAU FIBROZA CHISTICA Vezi si: PANCREAS, PLAMANI on. 313 MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COLITA 313 MUSCHI (IN GENERAL) 313 eB 314 314 MUSCHI~CONVULSI Ved: CREIER-EPILEPSIE MUSCHL-DISTROFIE MUSCULARA enn MUSCHI ~ FIBROMATOZA. MUSCHI — MIASTENIE...-nn 315 MUSCHI — MIOPATIE 315 MuscH! — mioziTa ee 315 MUSCHI — TETANOS Vezi si: MUSCHI— TRISMUS. MUSCHI — TRISMUS vezi si: MUSCHI— TETANOS... 316 NANISM— GIGANTISM Vezi si: OASE — ACROMEGALIE .. 377 NNARCOLEPSIE - BOALA SOMNULUI Vezi si: COMA, LESIN, INSOMNIE, SOMNOLENTA ... 318 NAS {in general) Vezi si: MIROS CORPORAL. nso 38 NAS (afectiunl ale.) NAS CARE CURGE IN GAT. INAS (congestie) Vezi: CONGESTIE. NAS — KILLIAN (polip al ll... Vez! si: TUMORA .. 319 321 321 32wB7. 8. 9. 740. 7A. a2, 743. aa. 745. 78. 77: 708. 749. 750. 75. 732. 753. 754 18. 758. 787. 758. 759. 760. 761. 762. 763. 764. 765 766. 767 768. 769. 710. INAS (s8ngeréri..) INAS SINUZITA sonnei INAS (strut) Vezi: STRANUT. INAS (sfordit) Vezi: SFORAMT.. NASTERE (felul'n care -apotrecutnasterea mea, ca $i copl Veri si: NASTERE (ca moma) NASTEREA PREMATURA. NEBUNIE Vel s: PSIHOZA.. NEFRITA Vez: RINICH — NEFRITA on NEFRITA CRONICA Vezi: BRIGHT [BOALA A LUI NEFROPATIE Vezt: RINICHI—~ NEFRITA... NEUNISTE... NEMULTUMIRE INERVI (in general uno NER cried dew) Vez si ISTERIE, NEVROZA., INERVI — NEVRALGIE Ver! si: DURERE... NERVI — NEVRITA, NERV OPTIC Ver NERV! — NEVRTTA. : NERVULSCIATIC Vez i: DURERE, SPATE /[AFECTIUMI ALE .]/ ZONA LOMBARA, PICIOARE / [IN GENERAL] /AFECTIUNI ALE... NERVOZITATE sn NEURASTENIA Vezi si: BURNOUT, DEPRESIE, onaseaLA i GENERAL NEUROPATIE Vez: SISTEM NERVOS. INEVOIE (in general) Vez: DEPENDENTA.. INEVRALGIE Vezi: NERVI -- NEVRALGIE. . INEVRITA Vezi: NERVI — NEVRITA sn NEVROZA Veei s: ANGOASA, ISTERIC, OBSCSIC. NISTAGMUS Vez: OCHI — NISTAGMUS .. NODUL 7 NOSTALGIE Vez i: MELANCOLIE. ‘ASE (in general). OASE (afectiuni ale... OASE — ACROMEGALIE CASE (boald a oaselor) Vezi: ANEXA In. CASE (cancer la.) Vei si: CANCER (IN GENERAL. (OASE (cancer la case...) — SARCOMUL LUI EWING Veri si: CANCER [IN GENERAL. Moree Dcone ol oiler Afectunior-cauzle sebileole bold 780. B. 782. 783. 784, 785. 786. 787 788: 789. 730. 791 732. 793. 74, 795. 796. 77 798. 739. 800. 801, 802, 803. Boa. 80s, - OASE — OSTEOPOROZA, 5. OBEZITATE Vezl: GREUTATE [EXCES DI ‘OASE — DIFORMITATE, ‘OASE — DISLOCARE... OASE — FRACTURE (050983) Vez: SPATE — FRACTURI ALE VERTEBRELOR. (ASE — OSTEOMIELITA. 336 OBICEIURI Ver: DEPENDENTA ‘OBOSEALA (in general. OBOSEALA CRONICA(sindromul de.) SAU ENCEFALOMIELITA MIALGICA Vezi si: CRONICA [BOALA...), FIBROMIALGIE. (OBRAZ (a-sroade interiorul obrazului..) Veit GURA [AFECTIUNI ALE. OBSESIE OCHI Vezi: OCH! it GENERAL). COCHIN GENERAL) OCHI (afectiuni ale...) ...i.. OCHI (afectiuni ale copiilor). OCH! — ASTIGMATISM (OCHI — CATARACT, (OCH — CEARCANE — (OCHI — CHERATITA Ver! si: INFLAMATIE, ULCER. (OCHI — COMOTIA RETINIANA Vez! si: CREIER — COMOTIE.. (OCHI — CONIUNCTIVITA .. OCHI — DALTONISM (non-perceperea culorilor). (OHI — DEZLIPIREA DE RETIN | (OCHI — DEGENERESCENTA RETINIANA (maculae) (OCH! — GLAUCOM... — OCHI- HIPERMETROPIE $1 PREZBITISM OCHI- MIOPIE. OCHI-NISTAGMUS (OCHI — ORBIRE. OCH! — PTERIGION. (OCH! — PUPILE (OCH — RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA (OCHI — STRABISM (in general)... (OCHI — STRABISM CONVERGENT (OCHI — STRABISM DIVERGENT.B06. 807. 808. 809. B10. an. 812, 313, 814. a1. 816. a8, ag. 820. B21. a2, 823, B24. 825, 826. 827. 828. 829. 830. 831 832. 833, 834. 835. 836. 837 838. 839, 8a PAR GRIZONAT. (CHI USCATI Vezi: OCH! [AFECTIUNI ALE... ‘OMBILIC (BURIC).. COMBILICALA (HERNIE..) Vez! si: HERNE.. ‘OMOPLAT. OMUCIDERE..... (OPIUM (consum de..} Vezi: DROGURI. OPRESIUNE. (OPRESIUNE PULMONAR OREION Vez si: GLANDE SALIVARE,INFECTI [IN GENERAL), BOLILE COPILARIEL.. CORGANE GENITALE Vert GENITALE [ORGANE.. ‘ORGELET Veri si: FURUNCUL... CORHITA Vezl: TESTICULE [IN GENERAL}. OTITA Veri: URECHI — OTITA... COTRAVIRE (... rin alimentatie) COVARE (in general) Vezi si: FEMININE [AFECTIUMI..] COVARE (afectiuni ale ovarelor..)oon PALAT Vert: GURA — PALAT.. PALPITATII Vez: INIMAY — ARITMIE CARDIACA. PALUDISM Vezi: MALARIE, PANARITIU.. : PANCREAS Vew si: SANGE / DIABET / HIPOGLICENE.. PANCREAS — PANCREATITA Vezi i: ANEXA II. PANICK (atac de...) Vezi: FRICA PARALIZIE (in general) PARALIZIE CEREBRALA Vezl: CREIER — PARALIZIE CEREBRALA PARALIZIE INFANTILA Vezl: POLIOMIELITA. PARANOIA Veri: PSIHOZA— PARANOIA. PARKINSON (boaa el.) Vez CREIER — PARKINSON [BOALA A LU. PAROTIDE Vezi: GLANDELE SALIVARE.. PARTEA DREAPTA Vezi: MASCULIN [PRINCIPIU. PARTEA STANGA Vezi: FEMININ [PRINCIPIU. J... PAR (in general PAR (boli de..). PAR — CALVITEE.. PAR — PELADA... ‘Marcle icone a eter Afectunor-Coutle subtle ale bind 5 842. 843. 848. 845, 846. 847, 848. Bas. 850. 851 852. 853. asa. 855. 856. 857. 858 859. 860. 861. 862, 363. 864, 865, 866, 867. 868, 869, 870, er 873, 874, PAR (plerderea..) Vezi: PAR — CALVITI.. PAR DE PE CORP Vest PARUL CAPULUI [PIERDEREA... PAR- PECINGINE Vez: PAR [PIERDEREA, eau eK. PEDICULOZA Vezi: PADUCHT PEDICULOZA PUBIANA Vez! si: VENERICE (BOL. PELADA Vez: PAR — PELADA. PELVIS Vezi si: BAZIN, SOLDURI. PENIS (afectiunl ae.. PERETE (ANATOMIC). PERICARDITA Ver INIMAW — PERICAROYTA PERITONITA Vez s: APENDICITA PERONEU Vesi PICIOR — PARTEA INFERIOARA. PETE ROSI Vez: PIELE [AFECTIUNI ALE..]. PETE DE VIN Vez: PIELE — PETE DE VIN PICIOARE (in general. PICIOARE (afectuni ale). : PICIOARE ~ GAWBE (in general) Ver si SISTEM LOCOMOTOR. PICIOARE ~ GAMBE (afectiuni ale... PICIOARE — GAMBE ~ PARTEA INFERIOARA (PULPA) PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE} Ver! si: COAPSE [IN GENERAL. PICIOARE — VARICE Vez: SANGE — VARICE PICIOR DE ATLET Vert: PICIOARE— MICOZA nn PICIOARE — BATATURI, DURILLON Ver! si PIELE — CALOZITATE PICIOARE — MICOZA (.. ntre degetele de lapicioare) SALI PICIOR DE ATLET Vou! gi: PIELE / TM GENERAL} /[AFECTIUNI ALE], SISTEM IMUNITAR.. PICIOR — SPINA CALCANEANA Ver! gi: CALCAL..... PICIOARE — VERUC! PLANTARE Veal: PICIOARE — DURILLON.. PIELE (In general). PIELE (afectuni ale PIELE — ACNEE Veri si PIELE /COSURI / PUNCTE NEGRE, FATA... PIELE — ACNE ROZACEE SAU CUPEROZA Vedi sis PIELE /COSURI /PUNCTE NEGRE, FATA PIELE — ACROCHERATOZA Ver! gPIELE — ACRODERMATITA PIELE — ACRODERMATITA.. PIELE— ALBINISM Vezi si: PIELE — VITILIGO 383 384875. 876. 87. e78. 879. 880. 881, 882, 883. 884. 885, 886, 887. 288, 889, 890. 891. 892. 893, Boa. 895. 896. 898. 899. 900, gor. 902, 903. 904, 906. 907. 908. Jacques Martel 385, 385, PIELE — ANTRAX Ver! si: PIELE— FURUNCULI PIELE — BASICI. PIELE — CALOZITATE Veu si: PICIOARE — DURILLON $1 BATATURI PIELE— CICATRICE.. PIELE — COSURIVeu! st HERPES /[. IN GENERAL, ..BUCAL), PIELE — ACNEE son 386 387 PIELE — CRAPATURI ne PIELE — DEGERATURI Vez si: FRIG[INGHET.. 388 PIELE — DERMATITA. 388 PIELE — DERMATITA SEBOREICA. 7 389 PIELE — ECZEMA... 389 PIELE — EPIDERMITA Vez si: ANEXA Il, HERPES, PELE. : 1391 PIELE — ERUPTIE (... de cosuri) Vezi si: PIELE — MANCARIME. 391 PIELE — FURUNCULI Vez si: INFLAMATIE. 392 PIELE — FURUNCULI VAGINALL.. 392 393 PIELE — SCABIE (RAIE ) PIELE — IMPETIGO. sre 393 PIELE — KERATOZA Versi PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON / BATATURI... 393 PIELE — LEUCODERMIE Ves! si: CICATRICE, PIELE — ALBINISM / VITILIGO warns 394 PIELE — LIPOM. 394 PIELE — LUPUS (eritematos cron... 395 PIELE — MANCARIME vezi i: PIELE — ERUPTIE.. COSURI] 395 PIELE — MANCARIME TN ZONA ANUSULUI Vez: ANUS — MANCARIME......396 PIELE — MELANOM MALIGN 308 PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN. 397 PIELE ~ PSORIAZIS. 398 PIELE — PUNCTE NEGRE Vez! FATA PIELE — SCLERODERMIE Vez si: SISTEM IMUNITAR PIELE — URTICARIE.. PIELE — VARICELA Vez! i: BOLILE COPLARIE — PIELE — VANATA\... PIELE — VERGETURI.. PIELE — VERUCI NEG (in general) Vel: TUMOR a. PIELE — VERUCI PLANTARE Vez! PICIOARE — VERUCI PLANTARE . PIELE — VITIUGO... VARICELA, ‘Morele leona Belo Afetuer-Couzle see nln! 909. 70. om. 9, 9. 9. os. 76. 7. 98. 919. 920. on 922. 923, 924. 925. 926. 927, 928. 929. 930. 931 932. 933. 934. 935. 936. 937. 938. 939. 940. gat. PIELEA CAPULUI Veri: PAR — PIELE — MANCARIME, MATREATA PrePT. = PIEPT angina.) Vez: ANGINA PECTORALA.. PIEROEREA CUNOSTINTEI Vel: LESIN. PIERDEREA POFTEI DE MANCARE Vezi: POFTA DE MANCARE IPIERDEREA..] PIETRE LA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI PIETRE LA RINICHI Vezt: CALCULI RENAL. PINEALK Vel: GLANDA PINEALA . PIOREE(gingvita expulsiva) Vezi: GINGII [AFECTTUN! ALE. «PIPL IN PAT » Vers: INCONTINENTA (...FECALA, .. URINARA].. PIREXIE Vet FEBRA nn PITUITARA Vert: GLANDA PITUITARA. PLAGK Ver!: ACCIDENT... PLAMANI (in general) Vezi si: BRONSI. PLAMAN!(afectini ale.) Vea si ASTM, BRONSII — BRONSITA,SCLEROZA. PLAMANI — BOALA LEGIONARILOR PLAMANI (cancer la. Vez CANCER LA PLAMANI.. PLAMANI — CONGESTIE Vezi: CONGESTIE... PLAMAN| — EMFIZEM PULMONAR... PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZIE PLANS... a PLEOAPE (in general) Vezi si: TRASATURI vse PLEOAPE (clipit al...}.. PLEUREZIE Vert: PLAMANI — PNEUMONIE S! PLEUREZIE. PLEURITA Veci: PLAMANI — PNEUMONIE S1 PLEUREZIE PLICTISEALA Ver! si: DEPRESIE, MELANCOUIE. PLOMBA Vezi: DINTI — CARIE DENTARA.. PNEUMONIE Vert: PLAMANI— PNEUMONIE SI PLEUREZIE.. PNEUMOPATIE Vezt: CONGESTE.. POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA.. POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA Veti: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA. POLIOMIELITA... an PRESIUNE ARTERIALA SAU SANGUINA Vert TENSIUNE ARTERIALA..gaa. 9s. 96. 947. 948. 99. 950. 951. 952. 953. 954. 955. 956. 987. 958. 959. 960. 96. 962. 963. 964. 965. 966. 967. 968. 969. >. RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE. on. 97. 973. 974. 975 976. 978. Jacques Martel PREZBITISM Vezi: OCH!—~ HIPERMETROPIE SI PREZBITISM PRINCIPIUL MASCULIN Vez! si: FEMININ. PROBLEME CARDIACE Veri INIMAY — PROBLEME CARDIACE ou PROBLEME LEGATE DE PALPITATII Vei: INIMAY — ARITMIE CARDIACA.. PROLAPSUL (coborarea unui organ) Veo! si: PROSTATA [COBORARE DE Jun At3 PROSTATA (in general). PROSTATA (afectiuni ale... : PROSTATA (coborare..) Vezi si: PROLAPS. PROSTATA — PROSTATITA Vrii: ANEXA IL INFECTE, INFLAROATIE. PRURIT Vez: PIELE — MANCARIME cso PSIHOSOMATICA (boa. Vi BOALA PSIHOSOMATIC.. PSIHOZA (in general)... PSIHOZA— PARANOIA... PSIHOZA — SCHIZOFRENIE. PSORIASIS Vez: PILE — PSORIASIS. PUBIANA (pilozkate) PUBIS (osuln) Vez si: ACCIDENT, OASE ~ FRACTURI .. SOASE, TENDOANE... = PULS (anomalii ale.) Vez: INIMAW ARITMIE CARDIACA PUNCTE NEGRE Ve: PIELE — PUNCTE NEGRE RAHITISM RANA Veet ACCIDENT, THIETURA RANCHIUNA RAYNAUD (boat au. Vers: SANGE — CIRCULATIE SANGUINA... RACEALA™ RINITA Ver! si: ALERGIE — FEBRA FANULU! RAGUSEALA Veri si: AFONIE.. RAGUSEALA Veri: GAT — RAGUSEALA. AU DE ALTITUDINE Vezi:RAU DE MUNTE.... RAU DE CAP Vezl:CAP. 7 RAU DE CALATORIE Vezi:RAU DE TRANSPORT... RAU DE GAT Vez:GAT- FARINGITA RAU DE INIMA Vezi:GRETURI.. - KU DE MUNTE Veci si: APETIT, BALONAM,, GRETUR), AMETELL RAU DE MARE - Veri si: RAU DE TRANSPORT... RAU DE MASINA Vezi:RAU DE MARE... ‘Moree ietonar ol allor Afetuaer- Caudle subtitle ibolndeid « 4979. RAU DE TRANSPORT - Vez si: ANKIETATE, RAU DE MARE, GRETURI, AMETELI. 80. RAU DE SPATE Vex SPATE IN GENERAL.. 98. RAU DE STOMAC Vez si: INTESTINE 982. RAUTATE Veri si: DREPTATE (EU AM... 983. RAGAIT, ERUCTATIE Vezl: ERUCTATIE.. 984. RECT Vez: INTESTINE RECT. 98s. REGRETE.. 986, RESPIRATIE (In general... 987. RESPIRATIE (afectiuni de...) Vezi: ASTM, GAT AFECTIUN ALE. “b MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI [AFECTIUNI ALE]. 988. RESPIRATIE — ASFIXIE Vezi si: ASTM, RESPIRATIE [AFECTIUNI DE. 989. RESPIRATIE — SUFOCARE 990. RESPIRATIE — TRAHEITA..... gt. RETENTIA APEI Vez: EDEM. 952. RETINITA PIGMENTARA Vez: OCH! RETINA PIGMENTARA 993. RETINOPATIE PIGMENTARA Vezi: OCH — RETINITA PIGMENTARA.. 994. RETRAGEREA IN SINE 996. REUMATISM Vers: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA, ARTICULATII, INFLAMATI 996. RIDURD error : 57. RIGIOITATE (arcu muscular) 998. RINICH! (probleme renale) Vez gi: CALCULI / [IN GENERAL] / RENALI, FRICA " 999. RINICHI — ANURIE Vezi si: RINICHI TPROBLEME RENALE. 1000. RINICHI— NEFRITA Vezi si: FURIE, INFLAMATIE, FRICA 1001, RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENAL. : 1002. RINICHI (durere in zone...) umbego] Vez: SPATE / [DURERI DE... /ZONA INFERIOARA... 1003. RINITA Ver RACEALA[.CREIER. ‘1004. RINOFARINGITA Vezi: GAT ~ FARINGITA. 1005. RITM CARDIAC (tulburér de.) Vezk: INIMAY — ARITMIE CARDIACA ‘008. ROSEATA Vezi: PIELE (AFECTIUNI ALE... 1007. ROTULA, 1008. RUBEOLA Ver: BOLILE COPILARIE. 1009. RWJEOLA Vezi: BOLILE COPILARIEL.. ‘010. SARCOIDOZA,“ eee 1011, SARCOMUL LUI EWING Vezl: OASE [CANCER DE... — SARCOMUL LUI EWING. 012. SACRU (0S) Vez: SPATE — PARTEA INFERIOARA 4013. SADISM Vezi: SADOMASOCHISM. 1014. SADOMASOCHISM .. 101s. SALIVA In general Ves si: GLANDE SALIVARE, OREION 2016. SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVTIE Vez! si: GURA.. tom7. SALMONELOZA SAU FEBRA TFOIDA Vers: OTRAVIRE.. PRIN MANCARE, INDIGESTIE, INFECTH [iN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GRETURI.... 4018. SALPINGITA Vezi si: CRONICA [BOALA..J, FEMININE (AFECTIUNI..] INFECT [IN GENERAL]... 1019, SARCINA (afectiuni in.) Versi NASTERE, GRETURY SANGE — DIABET.. 1020. SARCINA (.. prelunglt) tz, SARCINA ~ ECLAMPSIE Vers: CREIER -- EPLEPSIE, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE 438 +1022, SARCINA ECTOPICA SAU EXTRAUTERINA. +1023, SARCINA Vezi: NASTERE — AVORT. 1024. SARCINA FALSA.. 1025. SANGE (in general). 4026, SANGE (afectiuni ale.) eu! i SANGE / ANEMIE/ EUCEMIE. 1027, SANGE — ANEMIE Vex: SANGE /CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE 1028. SANGE — ARTERE... 1029, SANGE — CANGRENA Vez si AMPUTARE, INFECT 1030. SANGE — CIRCULATIE SANGUINA Ver! si: INIMAY, RAYNAUD [BOALA A LUI J errr 1031. SANGE COAGULAT(...n vene sau Veri si: SANGE -TROMBOZA... 4032. SANGE — COLESTEROL Ver! i: SANGE /[IN GENERAL] / CIRCULATIA SANGELUI.. 1033, SANGE — DIABET (.. zharat) Vez! si: BOL! EREDITARE, SANGE - HIPOGLICEMIE. 1034. SANGE (in scaun.) Ved si SANGE SANGERAR.. +1035. SANGE — FEBLITA. 1036. SANGE — HEMATOM Vezi si CIRCULATIA SANGUINA. sn : 1037. SANGE — HEMATURIE Vezi si: ADENOM, VEZICK / [AFECTIUNI ALE..]/ CISTITA, URINA [INFECTH URINARE].... 434 434 434 434 835 435 artere), CHEAG (IDENT, SANGE / IN GENERAL / "1063. SCLEROZA Vez! si: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR. ‘Merle icon a Botior 9 Afctunor-Couzle subtle oe nbn “ 1038. SANGE — HEMOFILIE Ver! si: BOLI EREDITARE, SANGE / {fv GENERAL] / AFECTIUNI ALE. / GRATE SAMUI / BET ASO 1039. SANGE — HEMORAGIE -a5t 1040. SANGE — HIPOGLICEMIE Vel si: ALERGU [IN GENERAL), CCREIER — ECHILIBRU [PIERDERE OE..., SANGE— DIABET... 1041. SANGE — LEUCEMIE Vez i: CANCER [IN GENERAL ), ‘SANGE /ANEMIE / CIRCULATIE SANGUIN, 1042. SANGE — LEUCOPENIE 1043. SANGE — MONONUCLEOZA INFECTIOASA Vew s: ANGINA, OBOSEALA, INFECTI [in general, SPLINA, CAP [DURER! DE ou) acne 04a. ANGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Ver! s: SANGE COAGULAT — TROMBOZA.... tas. SANGE — SANGERARI.. 1046. SANGE — SEPTICEMEE... 1047. SANGE — TROMBOZA Vez i: SANGE / CIRCULATIE SANGUINA / COAGULARE .. 1048. SANGE — VARICE sw 4049, SANGERARI Vert SANGE — SANGERARI..... 1050. SANGERARI NAZALE Ver: NAS (SANGERARL. Jn ‘1051. SANGERARI GINGIVALE Vezi:GINGI (SANGERARI ALE. 1052. SAN in genera). 1053, SANIaectini ale. (Sure chistul) Vet! si CANCER LA SAN, SAN — MASTITA. 1054, SANI — ALAPTARE (dificult de.) Vez 1055. SAN (cancer a.) Vez CANCER LA SAN. 1056. SAN — MASTITA. 1057, SCABIE, RAIE Vezi PELE — SCABIE SAU RAI. 1058. SCARLATINA Vez!: BOLILE COPILARIEI 1059, SCHELET Vezi: OASE.. 1060, SCHIZOFRENIE Ver PSINOZA ~ SCHIZOFRENIE 1061, SCIATIC (nervul.) Vel: NERVUL SCIATIC. 1062. SCLERODERMIE Vezi: PELE — SCLERODERMIE. 452 ve ABB 454 js SANI — MASTITA, 1064. SCLEROZA IN PLACL 461 1065, SCLEROZA — LATERALA AMIOTROFICA Vezi: CHARCOT [BOALA LU] rnin 463, 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE..] — SCOLOZA...onvA63s Jacques Norte! 1067, SCRASNIT DIN DINTI Vez: DINTI [SCRASNIT DIN...) MAXILARE [DURERE DE. 1068. SCRUPULE... 1069, SCURGERI VAGINALE Ver LEUCOREE... 463 463, 863 1070. SENECTUTE Veal: BATRANETE [AFECTIUN! DE..} 463 1071. SENILITATE 463 41072. SEPTICEMIE Verh SANGE — SEPTICEMIE cs 463 tora, SETE Vrigi: INSOLATIE,RINICH[PROBLEME RENALE], SANGE — DIABET... 463, 1074, SEXUALE (DEVIATII $1 PERVERSIUNI TN GENERAL). 64 4075, SEXUALE (FRUSTRARI, LIPSA DORINTEL..) eri si: EIACULARE PRECOCE 1-464, 41076. SEXUALA (HARTUIRE..). 465 1077. SFORATT... 065, 1078, SIDA (SINDROMUL IMUNODEFCIENTEI DOBANDITE) 465 4079. SIFILIS Vezi: VENERICE (BOLI..} 467 1080. SINCOPA Vezi: CREIER — SINCOPA 467 1081, SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINOROMUL..} 487 1082. SINDROMUL LUI BURNETT Ven BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL . aT 487 +1083, SINDROMUL CANALULU! CARPIAN Vezl: CRAMPA SCRIITORULUI. 467 1084, SINDROMUL LUI CUSHING Vezi: CUSHING [SINDROMUL LU]. 487 4085, SINDROMUL DOWN Vezi: MONGOLISM. 067 1086, SINDROMUL LUI GELINEAU Vezi: NARCOLEPSIE... 467 4087, SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA vezi si: SISTEM IMUNITAR.... 1088, SINOROMUL IMUNODEFICIENTE! DOBANDITE Ver SIDA. 1089. SINDRMUL MARFAN .. 1090, SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA Vez: OBQSEALA CRONICA 467 468 -a68 [SINOROM OE... 468 tops SINDROMUL PREMENSTRUAL Ves: MENSTRUATIE— SINDROM PREMENSTRUAL 468 to092 SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S RAS) SAU PNEUMOPATIE ATIPICA Vezi si: PLAMANI — PNEUMONIE, RESPIRATIE.... 468 1093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Veri I: SPATE [AFECTIUNI ALE..J, INFLAMATII, TENDOANE, 169 +1094. SINDROMUL UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE [SINDROM AL... . 469 ‘Maree Deano olor Afectunor-Ceurle subi oeinbolndie +1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: INCHEIETURA MAIN — SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN. 1096. SINUCIDERE Vez! si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLIE. 1097. SINUS PILONIDAL Vezi si: SPATE / [AFECTIUNI ALE..]/ PARTEA INFERIOARA A SPATELUI, INFECTII [IN GENERAL] +1098. SINUZITA Vezi: NAS — SINUZITA, 1099. SISTEM IMUNITAR Vezi gi: SIDA... ‘100. SISTEM LOCOMOTOR Vez! si: OASE.. ‘10%. SISTEM LIMFATIC Vez si: GANGLION! [LIMEATICH. ‘102. SISTEMUL NERVOS Vezi si: NERVI [IN GENERAL] ‘103. SLABICIUNE (STARE DE...) Vez! sl: ASTENIE NERVOASA, ‘104. SLABIREA VezisI: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE) 1105. SOMN (BOALA SOMNULUI..) Vezi: NARCOLEPSIE.. +106. SOMN (TULBURARI DE...) Vezi: INSOMNIE. ‘1107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUl).. ‘108. SOMNOLENTA. ‘109. SPASM. sito. SPASMOFILIE Vez si: TETANIE. ‘1111. SPATE (in general)... sm, SPATE (durere.,) — PARTEA SUPERIOARA (7 vertebrecerveale). ‘1M. SPATE (durere de...) ~ MULOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale)... ‘114. SPATE (dureri de...) ~ ZONA LOMBARA. ‘815, SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Vez i: OASE — FRACTURA.. 1116, SPLINA. 17. SPAM. sindrom premenstrual Vet: MENSTRUATIE — ‘SINDROM PREMENSTRUAL, : ‘TB. S.RAS. Vez: SINDKOM RESPIRATOR ACUT SEVER. ‘1g. STARE DE RAU, ‘120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vezl: CREIER — STARE VEGETATIVA CRONICA .es STANGACL... 1121, ‘24. STRABISM Vezi: OCH) — ” STRABISM 1125, STRES.. ‘M26. STOMAC (In general nnn : 1127. STOMAC (durere de.) ers: STOMAC-— ARSURI LA STOMA“ 1728. STOMAC — AEROFAGIE... ‘129. STOMAC (cancer Ia.) Vez: CANCER LA STOMAC. 1130, STOMAC— ARSURI LA STOMAC.. ‘131, STOMAC — GASTRITA Vez si: INFLAMATIE. 1932. STRANUT.. 4133, SUBLINGUALE(glande..) Vez: GLANDE SALIVARE 1134. SUFOCARE Vezi: RESPIRATIE— SUFOCARE 1135. SUGHIT. 1136. SUPARARE Vez: MELANCOLE. 4137, SUPRAPONDERAL Vel: GREUTATE [EXCES DE. J. +1738, SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILATIE.. +1139, SUPRARENALE Vez!: GLANDE.. 3140. SUPTUL DEGETULUL 14s. SURDITATE Vez: URECHI- SUROTTATE ‘142. SURDO-MUT Vezi si: URECH! — SURDITATE 1143. $ALAZION Vezi: PLEOAPE... qua, SANCRU (in general) Vez’ ULCER (E) [IN GENERAL). ‘ngs. SANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vezi: GURA [OURERE DE... ‘148. SOLDURI Vez! si: BAZIN... ‘147. SOLDUI (dureri de... 1148. TABAGISM Vezi: FUMAT... ‘149. TAHICARDIE Vezi: INIMAW — ARITMIE CARDIACK... ‘150. TALAMUS - fist. TARTRU Veet DINTT[AFCTIUN Al 152. TAIETURA Vezi: ACCIDENT. 4193. TENDINITA Vert TENDON (Iv GENERAL]. ‘154. TENDON (in general ‘ngs. TENDONUL LUI AHILE. 1156, TENIA Vezi: INTESTINE — TENIA.. 1157. TENIS ELBOW Vezi: COATE— EPICONDILITA.. 1158, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE.. ‘159. TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE ti60, TESTICULE (in general) Vers: PENIS [AFECTIUNT ALE ‘61, TESTICULE (cancer de...) Vezi: CANCER DE TESTICULE. 162. TETANIE sn a 1163. TETANOS Vez: MUSCHI — TETANOS.. “164. TETRAPLEGIE Vezl: PARALIZIE [TN GENERAL] . Maree Dieooa ol olor! Afesunior- Caunle utile inboard ‘165. TIBIA Vezi: PICIOARE— PARTEA INFERIOARA ‘166. TICUR! Vezi ‘167. TIMIDITATE 168. TIMPANISM, ‘169, TIMUS Vez: GLANDA— TIMus 1970. TIROIDA Vezi: LANDA TIROIDA IN GENERAL. . ‘W7. TOROPEALA Vezi: AMORTEALA... 1172, TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE [IN GENERAL . 1173. TORTICOLIS Vezi: GAT ~ TORTICOUIS... ‘174. TOXICOMANIA Vez! si: ALCOOUISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA, DROGURI, PLAMANI [IN GENERAL]. 1175. TRAHEITA Vezk: RESPIRATIE ~ TRAHEITA 1176. TRAHEOBRONSITA Vezi: BRONSITA, RESPIRATIE ~ TRAHEITA 1177. TRANSPIRATIE Veri: MIROS CORPORAL... ‘178. TREMURAT Vez gh: PARKINSON [BOALAA LU.) ‘179. TRISMUS Vezi: MUSCHI — TRISMUS.. ‘180. TRISOMIE 21 Vel: MONGOLISM.... ‘Bt. TRISTETE Vezi st SUPARARE, MELANCOLIE, SANGE / COLESTEROL / DIABET / HIPOGLICEMIE, 1182, TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUI 1183. TROMBOZA Vezi: SANGE — TROMBOZA. ‘184, TROMBOZA CORONARIANA Vez INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA.. 1185. TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEI..) Vezt: SALPINGITA... ‘986. TUBERCULOZA Veri si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE ..] ‘1187. TUMORA (TUMORI) Vezi si: CHIST, CANCER [IN GENERAL...... ‘88. TUMORA LA CREIER Vezi: CREIER [TUMORA..] 189. TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER JIN GENERAL... ‘igo. TURBARE... : ‘gt, TUSE Vez! si: GAT, IV GENERAL] / [DURERI DE..). ‘192. TUSE CONVULSIVA Vezi: BOLILE COPILARIEI ‘193. TESUT CONJUNCTIV (fragiitate 2.) wn "94. UITARE (apierde iuerui) Vers: ACCIDENT... ‘195, ULCER(E) (in general)... 1196. ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vez: GURA /AFECTIUNI ALE ‘197. ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (Ia duoden sau stornac). ‘198. UMERI (in general) Vez! si: ARTICULATH 1199. UMERII CURBAT... Srveveaye ee vives+1200, UMFLARE (In general). +201. UMFLAREA (... abdomenului). +202. UNGHII (in general). 1203, UNGHI (ai roade unghil.) 1204. UNGHIE INCARNATR... 1205. UNGHII INGALBENITE (sindrom al +1208, UNGHII MOI $1 CASANTE... 1207. URA, 4208. URECHI (In general) Vea st URECHI~ SURDITATE. +209, URECH! (afectiuni ale.) Vezi si: URECHI / ACUFENA / BAZAITIN URECHI/ OTITA non [ACUFENA Veet si: UREGH!— BAZAITIN URECH! 1210. URECHI — ‘am. URECHI — BAZANT IN URECHI Vezi si: URECHI —- ACUFENA 1212. URECHI — OTITA... 1213, URECHI — SURDITATE... . td, UREMIE Ver! i: RINICH [PROBLEM RENAL. 13215, URETRITA Ved! sl: ANEXA Ill ‘6. URINA INFECTH URINARE) SAU CIITA Vi: INCONTINENTA .- URINARA], INFECTI [IN GENERAL], LEUCOREE, VAGIN — VAGINITA, VEZICA [AFECTIUNI ALE..J. ‘217. URTICARIE Vezi: PIELE — URTICARIE . {218, USCACIUNE VAGINALA Vex: VAGNN GENERAL. +1219. UTER (in general) Vezi si: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE IAFECTIUNI..J, PROLAPS .. : 1220, UTER [CANCER DE COLUTERIN..) Ve CANCER LA UTER [COL $1 CORP]. 1221, VAGIN (In general) enn “222. VAGIN — MANCARINI VACINALE Vez: MANCARIMI VAGINALE 1223. VAGINAL — HERPES Vezi: HERPES VAGINAL. 1224. VAGINALE (scurgeri.) Vezi: LEUCOREE +1225, VAGINALE (spasme..) Vezi: SPASME. 1226. VAGINITE Ver! CANDIDA, LEUCORE, URINA [IVFECT URINARE].. 1227, VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIE! +1228, VARICE Vez!: SANGE — VARICE seen 4229, VARICOCEL Vez: TESTICULE [IN GENERAL... 1230. VARSATURI Vezi: GREATA 1231. VANATAIE Vezl: PIELE — VANATAIE. 1232. VEGETATIVA CRONICA (stare...) Vezi: STARE VEGETATIVA CRONICA Merete ona of olor Afetunor-Coutle tle le inbondviet ” 1233, VEGETATII ADENOIDE (POLIP!) Vezi: AMIGDALE... 1234. VENE (afectiun ale.) Vezi i: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA.. 1235. VENE — VARICE Vezi: SANGE — VARICE... 1236. VENERICE (bo..) Vel s: SANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL 1237. VERGETURI Vezi: PIELE— VERGETUR... 1238, VERTEBRE(fracturdde..) Vez: SPATE —~ FRACTURA DE VERTEBAE 1239. VERTU $1 AMETEALA Vezi si: SANGE — HIPOGLICEMIE , CCREIER — ECHILIBRU [PIERDEREA... 1240. VERUC! (in general) Vez: PIELE — VERUC IN GENERAL) ‘ea. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE .. ‘242. VEZICA (AFECTIUNE LA...) Vez! si: CALCULI IN GENERAL, INFECT IN GENERAL, URINA [INVFECTiI URINARE].. ‘243. VEZICA BILIARA Ver! si: CALCULI BILIARI, FICAT [AFECTIUN! ALE..] ‘Bad. VEZICA — CISTITA Vezi s: ANEXA I! 1245. VIERMI, PARAZITI Ver: PAR— TEN, INTESTINE — COLON/ TENIA, PICIOARE — MICOZA. ‘248. VITILIGO Vezt: PIELE — VITILIGO... 1247, VIOL Vez! gh: ACCIDENT, FRICA 1248. VOCE (stinsé...) Vezi: AFONIE. ‘249. VOCE — RAGUSEALA... 1250. VORBIRE Veri si: AFONIE... ‘251. VULVA Veri si: BUZE... 545,n Jocqus Morte! = 1. ASCUIPASANGE Veet: SiNGE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezé:REIER 3. ACIDITATEGASTRICA veri-sToMAC-ARSURI ACIDOZA Veet siGuTA, REUMATISM i: ‘Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaz’i metalul. Acidoza indica faptul ci am refuzat si asimilez.o situatie care s-a acumulat la nivel inconstient, antrenand pe plan fizic un nivel mare de aciditate in sénge sau in lichidul in care fnoati celulele. A asimila inseamna a rezolva, trata, regla problema, situatia sau conflictul care ma deranjeaza, care imi otriveste existenga. Este nevoie si m& intreb care este situafia (adesea de natura emotionala) care ma erodeazA pe interior. Este posibil si traiesc in prezent o situatie care face si ating in mine sentimentul de insatisfactie privind relafille pe care le aveam cindva cu mama mea. Pot trai 0 insatisfagie similar fa raport cu copii mei, cu prietenit sau angajafit tn faja carora md sit “tao mama’. Am difcultatea de a mops mu Tndrdnese 98 ms odihnesc, s&-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi provine din faptul cX au elimin suficent gaz carbonic prin respirajia mea. Are legaturs cu experientele traite in raport cu anturajul meu. fn cazul acidozel lactice,regasim 0 cantitate excesiva de acid lactic in singe. intrucat sngele transport tn mod normal bucurie, se intimpla ca tot ceea co este negative tn viala mea simi afecteze in mod exagerat. In cazurile extreme, reumatismul este corsetinja direct siadesea inevitabilda excesului de aciditate. ‘Accept | ¥ si vad gi si tratez 1a nivelul inimii situatiile agasante si Iritante din viata mea. Concentrandu-mi atenjia pe un proces constient de decchidere gi accoptare, pot evita £3 suport fizic aceast’ hnali dureroast si tratamentul ei dureros. Aleg s& traiesc mai degraba bucuria, lbertatea si pacea interioar’. 8. ACNEE Vert PIELE 6. ACRODERMATITA vezi: PreLit 7. ACROMEGALIE Vezi: os a 9. ACROKERATOZA Vezi:PIELE ACUFENA Vezi: URECHT 10, ACUMULARELICHID SINOVIAL vezi: BuRSITA Moree Donor olor Afefanior-Cauzle subtle oe indie 2 11. AFAZIA Vect si: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE Afazia este o tulburare de exprimare si/sau de infelegere a limbajului oral sau scris (alexia), cauzati de o leziune cerebral localizat’. in general, afazia presupune pierderea memoriei semnelor obisnuite, prin care ne exprimim ideile fat de cei din jur. Centri limbajului se affS tn emisfera stnga a creierului, in jumatatea rafionalé, specializati tn citit, vorbit, numiirat, analiza, reflecyie si in stabilirea relatiilor. Corespunde laturil mele Yang (emisztor, acyiune). In cazul in care am o astfel de afectiune, imi analizez felul in care transmit mesajele. Inconstientul meu se teme c& nu va fi infeles? Am indoieli legate de capacitatea mea de exprimare? Simt o angoasi la idea de a m& exprima, nu indriznesc, de team c& "voi crea valuri" fi jurul meu. Astfel, rimén la un nivel superficial. Nu pot si merg mai fn profunzime: astfel evit s4 descopar lucruri care nu imi plac. Ma simt ca tntr-o inchisoare si, in acelasi timp, ma simt eliberat, pentru ci nu trebuie si explic totul, si ma justific. imi este teama cé voi fi udecat de cellalti i pentru c& nu am tncredere, vreau si controlez totul. Acceptl¥ evenimentele viesii, la nivelul inimiiv, fra s mai trec totul prin filtrul rafiunii, Imi aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima ceea ce trebuie spus, imi eliberez astfel fricile, Indoielile si nesiguranga. Indraznese sa fiu eu insumi, Imi exprim suferingele si deceptille stiind c& acesta este modul cel mai efictent dea ma elibera de secrete si de suferinfa; imi regisesc pacea interioara si doringa de a exploata universul, de care m-am deconectat, 12, AFONIA SAU STINGEREA VOCII Vocea reprezinta exprimarea de sine, creativitatea, 0 emojie prea puternica (Gepresie, neliniste) poate determina s& nu mai stiu ce spun sau in ce directie sa merg sau cum si interpretez acea directie, i funcfie de emofia traité. Accasta emofe, este posibil si fi fost traité pe plan sexual sl are repercusiuni asupra vocit si corzilor vocale, deoarece cel de al doilea centru de energie (sexuala) are legaturd directa cu gatul, cel de-al cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea (hiperemotivitatea) a fost afectatd si nu mai pot spune nimic, oriat a5 incerca ! Simt c& "mi se taie résuflarea". Dac’ fmi risipesc prea mult energia, mai ales dupa ta goe emosioual, se va crea un gol interior, in locul disperarit mele si sunetele vor fi “aspirate” de acest gol, Este ca si cum mi-ag inghifi cuvintele, in gat. Este important pentru mine si reiau contactul cu sufful comunicdiril interioare, Este Posibil ca aceasta situatie si ma protejeze, deoarece sunt intr-o stare fn care nu mai trebuie s& vorbesc, nu imi mat pot exprima secretele, Oare fi folosese Intr-un mod sinitos vocea si coraile vocale? Trebuie s& fu ticut pentru un amumit timp ? Se spune cd “vorbele sunt bani" si"t3cerea e de aur”... Sau, cineva sau ceva ma redus la tacere, in mod forfat ? Este posibil, s4 ma slit neputincios ‘tn exprimare, la modul general, deoarece am impresia ci nu valorez prea mult. Cred ci este mal bine si tac deca ’si spun prosti™. As vrea atat de mult ca cella s& asculte ceea ce am de spus, si fiu recunoscut pentru ceea ce sunt, sa fit Tespectat. Uneori ma simt foarte special, dar este 0 stare care dureaza foarte