FIZIOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

Endocrinologia reprezinta stiinta care studiaza structura si functia sistemului

endocrin - glandele cu secretie endocrina si hormonii produsi de acestia direct in
sange.

Alaturi de sistemul nervos, sistemul endocrin ajuta la transmiterea si integrarea

informatiilor; daca sistemul nervos regleaza activitatile organismului prin intermediul
impulsurilor electrice transmise de catre neuroni, acestea fiind rapide si scurte,
sistemul endocrin o face mai lent, dar avand un raspuns de lunga durata, prin
termediul hormonilor transportati prin sange pana la nivelul celulelor tinta.

Secretia hormonala este ajustata in permanenta in functie de mediul intern si

extern printr-un mecanism complex de feedback. Identificarea acestui mecanism de
control si a biortimurilor endogene a permis structurarea unor protocoale de
diagnostic si tratament de exactitate aproape matematica - o particularitate a
endocrinologiei. Spre deosebire de feedback, biortmurile sunt innascute, dar sufera
o sincronizare sub influenta factorilor de mediu. Ele pot avea o periodicitate de
minute-ore (secretia gonadotropinelor hipotalamice), pot fi circadiene (periodicitate
de circa 24 de ore - secretia cortizolica, de testosteron) sau repetabile la aproximativ
30 de zile (ovulatia)

Glandele endocrine sunt reprezentate de hipotalamus, hipofiza (pituitara), epifiza

(glanda pineala), glanda tiroida, glandele paratiroide, pancreas (componenta
endocrina), glandele suprarenale, gonadele (ovarele sau testiculele).

Orice afectare glandulara poate determina o disfunctie - o hipofunctie (un deficit

hormonal) sau o hiperfunctie (un exces hormonal).

HIPOTALAMUSUL

Hipotalamusul este o structura care apartine sistemulului nervos central cu rol

complex :

 integrarea in mediu
 homeostazia organismului
 comportament alimentar si sexual
 ingestia si excretia hidrica
 bioritmurile
 reactia la stres
 reglarea starilor emotionale primare precum furia si frica
 reglarea circulatiei si respiratiei, a temperaturii bazale
 controleaza axele endocrine (prin secretia unor releasing hormoni)

Fiecare axa endocrina dispune la nivelul hipotalamusului de un releasing hormon

pentru fiecare trop hipofizar, care controleaza la randul lui o glanda periferica. In
cadrului fiecarei axe hormonii periferici controleaza la randul lor tropii hipofizari si
hormonii hipotalamici prin mecanismul de feedback.
Asadar hipotalamusul secreta:

 TRH - hormon de stimulare (tyroid releasing hormone) pentru celulele

tireotrope hipofizare
 CRH - hormon de stimulare (cortycotropin releasing hormone) pentru celulele
corticotrope hipofizare
 GH-RH - hormon de stimulare (growth hormone releasing hormone) pentru
celulele hipofizare secretante de GH
 Gn-RH - hormon de stimulare (gonadotropin releasing hormone) pentru
celulele hipofizare secretante de gondadotropi

De asemenea hipotalamusul are si rol inhibitor :

 prin secretia de Dopamina asupra secretiei hipofizare de Prolactina

 prin secretia de Somatostatina - inhiba secratia de GH si GH-RH, de ACTH,
TSH, PRL, inhiba eliberarea hormonilor tractului digestiv si pancreatici, inhiba
secretia acida gastrica si intestinala, fluxul biliar

GLANDA HIPOFIZA

Glanda hipofiza se mai numeste si glanda pituitara si este situata median intr-o
structura osoasa numita seaua turceasca (sella turcica). Glanda hipofiza este in
conexiune cu hipotalamusul prin tija pituitara prezinta 2 componente majore :
adenohipofiza sau hipofiza anterioara si neurohipofiza sau hipofiza posterioara; intre
cele doua parti exista lobul (pars) intermediar rudimentar la om.

Adenohipofiza este locul de secretie a hormonilor care controleaza functia

glandelor periferice sau actioneaza direct asupra diverselor aparate, sisteme si
metabolisme. Acestia sunt reprezentati de TSH, POMC (ACTH, αMSH,
βlipoproteina, βendorfina, met-enkefaline) GH, FSH si LH, Prolactina.
 TSH-ul este hormonul stimulant al glandei tiroidiene, determinand la acest
nivel secretia hormonilor tiroidieni (T3 si T4)
 POMC (pro-opiomelanocortina) este un precursor polipeptidic, care ulterior va
da nastere mai multori hormoni peptidici: ACTH-ul care regleaza sinteza si
secretia glucocorticoizilor la nivel adrenal; αMSH-ul cu rol in reglarea apetitului,
comportamentului sexual si a secretiei de melanina; βendorfine si met-enkefaline
reprezentand peptide opioide endogene
 GH-ul este hormonul de crestere cu rol in diferite metabolisme si dezvoltarea
organismului. Actiunea sa este fie directa la nivel metabolic, fie prin intermediul
IGF1 secretat la nivel hepatic - rol in crestere
 Gonadotropii reprezentati de FSH si LH stimuleaza gonadele (ovarele si
testiculele), avand rol in hormonogeneza (estradiol, testosteron, progesteron) si in
gametogeneza (ovulatie, spermatogeneza)
 Prolactina stimuleaza secretia lactata; ea creste fiziologic in sarcina si
alaptare, exercitiu fizic, stres, stimulare mamelonara

La nivelul neurohipofizei regasim proiectiile axonale ale neuronilor magnocelulari

hipotalamici. Practic hipofiza posterioara sau neurohipofiza este formata din tesut
nervos, ca si hipotalamusul, si nu din tesut glandular precum restul glandei hipofize.
Neurohipofiza este responsabila de eliberarea in circulatia a vasopresinei si
oxitocinei.

 Vasopresina sau hormonul antidiuretic stimuleaza retentia hidrica la nivel

renal, determina cresterea presiunii arteriale prin contractia arteriolelor
 Oxitocina are ca efect contractia uterina si stimularea lactatiei

GLANDA TIROIDA

Glanda tiroida are forma literei H, fiind formata din 2 lobi si istm. Glanda tiroida se
gaseste la baza gatului, corespunzand primelor inele traheale.

Elementul caracteristic este foliculul tiroidian avand in centru coloidul, inconjurat de

tireocite. Acestea sunt cele care produc hormonii trioidieni (T3 si T4). Celulele
parafoliculare C produc Calcitonina.
 Hormonii tiroidinei reprezentati de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) sunt
importanti pentru :
o cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului,
o stimuleaza sistemul cardio-respirator (tahicardie/bradicardie)
o sistemului nervos - poate determina iritabilitate
o controleaza buna functionare a gonadelor si fertilitatea
o metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor
o producere de energie
 Calcitonina are rol in homeostazia calciului in organsim. Nivelul crescut al
Calcitoninei ar putea sugera o dezvoltare anormala a celulelor parafoliculare
tiroide, intalnita in carcinomul medular tiroidian.

Deficitul de hormoni trioidieni se va numi hipotiroidism, in formele severe cu debut

perinatal ducand la cretinismul gusogen, iar daca este diagnosticat la adult forma
severa este cea de mixedem - crestere in greutate, bradilalie, bradipsihie, infiltrarea
tegumentelor, astenie fizica marcata, tulburari ale somnului, bradicardie.

Excesul sau hiperproductia de hormoni tiroidieni este hipertiroidismul si duce la

scadere in greutate, agitatie psiho-motorie, tahicardie si cresterea valorilor
tensionale, hipersudoratie. Daca este determinata de o patologie autoimuna se va
numi Boala Basedow-Graves.

La nivelul glandei tiroide se dezvolta adesea noduli tiroidieni, ei putand fi insotiti de

modificari ale functiei, dar acest lucru nu este obligatoriu.

GLANDELE PARATIROIDE

Glandele paratiroide sunt in numar de 4, fiind situate de obicei in spatele lobilor

tiroidieni. Pot exista insa si paratiroide supranumerare, paratiroide situate ectopic -
intratiroidian, mediastin, pericard.

Glandele paratiroide contribuie la mentinerea echilibrului fosfo-calcic prin secretia

de PTH (parathormon). Actiunea PTH-ului este una complexa, avand receptori la
nivel renal si osos. Nivelul lui este reglat de nivelul seric de Calciu si Fosfor, alaturi
de nivelul de vitamina D.

Deficitul de parathormon caracterizeaza hipoparatiroidismul; este mai rar intalnit,

de obicei secundar interventiilor chirurgicale in loja tiroidiana / paratiroidiana; foarte
rar autoimun sau alte cauze. Se caracterizeaza prin hipocalcemie importanta.
 Excesul de parathormon, hiperparatiroidismul, poate fi primar - una sau mai multe
glande paratiroide produc in mod autonom PTH in exces determinand hipercalcemie
si osteoporoza, dar si numeroase alte semne si simptome sistemice; mai frecvent
este hiperparatrioidismul secundar deficitului de vitamina D si calciu.

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale sau adrenale, dupa cum sugereaza si numele, se

regasesc la polul superior al rinichiului. Sunt formate din zone cu embriologie si
functie distincta : corticosuprarenala are rol in productia de gluco- si
mineralocorticoizi, steroizi iar medulosuprarenala sintetizeaza catecolamine.

Corticosuprarenala cuprinde 3 zone :

 zona glomerulara., situata imediat sub capsula glandei, importanta pentru

secretia de mineralocorticoizi - Aldosteron
 zona fasciculata, cea mai bine reprezentata parte a corticosuprarenalei,
bogata in lipide, produce glucocorticoizi si androngeni
 zona reticulata, adiacenta medularei, secreta predominant androgeni si in
cantitati mai mici glucocorticoizi Zonele fasciculata si reticulata functioneaza ca un
tot unitar fiind sub controlul ACTH-ului

Secretia Cortizolului este esentiala pentru supravetuire, homeostazia organismului,

crestere si dezvoltare, rol in metabolisme, sistem imun, sistem cardiovascular si
respirator, aparat excretor si sistemul nervos central. Cortizolul si ACTH prezinta
ritm de secretie nictemeral - cu o secretie maxima dimineata (ora 7:00 - 9:00) si un
minim la primele ore de somn (ora 23:00 - 24:00).

Androgenii suprarenali cresc la ambele sexe in perioada prepubertara, fiind

importanti pentru dezvoltarea pilozitatii axilo-pubiene si a libidoului la femei; la
barbati au un rol minor predominand androgenii testiculari responsabili de
mentinerea caracterelor sexuale si stimularea comportamentului sexual.

Secretia de Aldosteron in schimb este reglata de sistemul Angiotensina- Renina.

Aldosteronul este important pentru echilibrul sodiului / potasiului in organism,
excesul ducand la retentie de Na si cresterea valorilor tensionale.

Excesul de Aldosteron va determina retentie hidrosalina si hipertensiune.

Hiperaldosteronismul primar este determinat de un adenom dezvoltat de la nivelul
corticalei, cu secretie autonoma de Aldosteron.
Excesul de Cortizol, numit si sindrom Cushing, caracterizat prin redistributia
tesutului adipos la nivelul trunchiului, crestere in greutate, hirsutism (pilozitate in
exces), modificari ale tegumentului, vergeturi rosii-violacei, tulburari metabolice
(hiperglicemie pana la diabet zaharat, cresterea nivelului de colesterol), tulburari ale
imunitatii, tulburari neuro-psihiatrice, tulburari menstruale si de fertilitate - acestea
fiind doar cateva dintre semnele si simptomele asociate sindromului Cushing.

Hiperandrogenismul poate fi asociat hipercorticismului sau independent si este

caracterizat la sexul feminin prin hirsutism, alopecie, acnee, sau in formele mai
severe si cele congenitale malformatii genitale. La barbati poate fi adesea
asimtomatic.

Deficitul de hormoni adrenocorticali - insuficienta corticosuprarenala - o afectiune

cu prognostic sever daca nu este diagnosticata si tratata la timp, se caracterizeaza
prin hipotensiune arteriala (in special ortostatica), modificari electrolitice severe,
pierdere in greutate, tulburari ale tranzitului intestinal, astenie fizica marcata,
slabiciune musculara, in formele primare asociaza o hiperpigmentare cutanata; in
formele severe sau acute poate mima abdomenul acut chirurgical si necesita
interventie medicala de urgenta. Se trateaza substitutiv cu derivate de Cortizon.

Medulosuprarenala face parte din sistemul nervos simpatic, intervenind in

conditii de stres sau cand apare o perturbare marcata a homeostaziei organismului.
Secreta adrenalina si in cantitate mica noradrenalina. Ambele au rol atat periferic,
cat si central de neurotransmitatori. Dopamina, a treia catecolamina naturala este un
neurotransmitator al sistemului nervos central.

Principalul rol al medulosuprarenalei este de adaptare la orice situatie critica:

hipoglicemie, hipotensiune, frig, exercitiu fizic, stres fizic sau psihic.

Excesul de adrenalina caracterizeaza Feocromocitomul - afectiune cu potential

sever daca nu este diagnosticata si tratata la timp. Poate determina pusee de
hipertensiune, tahicardie, dar si instabilitate hemodinamica cu hipotensiune pana la
colaps vascular. Tratamentul este chirurgical - indepartarea formatiunii tumorale cu
secretie de metanefrine / normetanefrine.

GONADELE

Gonadele (testiculele si ovarele) guverneaza comportamentul reproductiv prin

productia de hormoni sexuali si gameti.

Testiculele contin doua compartimente : compatimenul germinativ reprezentat

prin tubii seminiferi si celulele Seryoli si compartimentul endocrin reprezentat de
celulele Leydig. Celulele testiculare sunt sub controlul FSH si LH, care stimuleaza
spermatogeneza (productia de spermatozoizi), secretia de Testosteron,
Dehidrotestosteron, 17β;estradiol in cantitati reduse si mici cantitati de progestogeni.
 Androgenii determina dezvoltarea si mentinerea caracterelor secundare masculine
(pilozitate, aspect fizic, voce etc.), promoveaza cresterea, participa la formarea
spermei, determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.

Ovarele sunt acoperite de un epiteliu germinativ si de o capsula conjunctiva

subtire si sunt formate din doua zone: corticala si medulara. Zona corticala contine
foliculi ovarieni in diferite stadii de maturatie si corpi albicans inclusi intr-o stroma
conjunctiva. Zona medulara contine pediculul vasculo-limfatic si nervii glandei.
Ovarul matur prezinta functie ciclica - la 28 - 30 zile are loc ovulatia cu eliberarea
unui ovocit (ovul); productia de hormoni steroizi (estrogeni, progesteron si mici
cantitati de androgeni) este perfect coordonata cu ovulatia si responsabila de
inducerea carcaterelor sexuale secundare feminine si de transformarile morfologice
genitale destinate reproducerii.

Deficitul de hormoni sexuali - in hipogonadismul feminin si masculin - duc la

afectarea fertilitatii, tulburari de ciclu mesntrual pana la lipsa completa a acestuia
(amenoree) la femei, regresia caracterelor sexuale secundare si pot avea impact
sistemic asupra sistemului cardiovascular si osos in special.

Excesul de hormoni sexuali este mai rar intalnit, la femei in chisturi ovariane cu
hiperestrogenism secundar, in tumori sau boli genetice la ambele sexe.

PANCREASUL ENDOCRIN

Pancreasul este un organ anexa al tubului digestiv, situat in potcoava duodenala.

Pancreasul are atat o functie exocrina - prin productia de suc pancreatic, cat si una
endocrina - celulele insulelor Langerhans secretand hormoni antagonisti:Insulina si
Glucagonul.

 Insulina este principalul hormon hipoglicemiant, secretat de celulele β

pancreatice. Insulina creste permeabilitatea celulelor pentru glucoza ducand astfel
la reducerea nivelului plasmatic de glucoza ; in plus creste glicogenogeneza
(transformarea glucozei in glicogen), stimuleaza lipogeneza, rol in sinteza
proteinelor
 Glucagonul prezinta efect hiperglicemiant. El este secretat la nivelul celulelor
α pancreatice ca raspuns la nivelul mic de glucoza din sange. Glucagonul
stimuleaza ficatul sa transforme rezervele sale de glicogen in glucoza
(glicogenoliza)

Deficitul de insulina duce la aparitia diabetului zaharat. Deficitul poate fi relativ - o

actiune deficitara a Insulinei la nivelul celulelor, dar cu un exces de productie de
insulina (rezistenta la insulina) si caracterizeaza Diabetul Zaharat de tip 2. De
asemenea deficitul poate fi absolut - prin distructia celulele producatroare de
insulina de catre anticorpi in Diabetul Zaharat de tip 1 sau mai rar prin defect de
productie de cauze genetice.

Excesul de Insulina poate aparea in mod secundar in Rezistenta la Insulina.

Foarte rar diagnosticam o tumora secretanta de insulina - insulinom - care duce la
hipoglicemie.

Glucagonomul - tumora secretanta de Glucagon - este de asemenea o patologie

rara si asociaza diabet zaharat, diaree, stomatita, scadere in greutate, leziuni
cutanate si tramboza venoasa.

EPIFIZA

Epifiza sau glanda pineala este o mica glanda situata adanc in structura
nervoasa centrala, intre cele 2 emisfere cerebrale. Este responsabila de productia
de melatonina, moduland patternul somnului atat in cicluri circadiene, cat si
sezoniere. Melatonina este un hormon derivat din serotonina, a carei secretie este
stimulata de intuneric si inhibata de lumina.
Studiile arata insa un rol mai complex al glandei pineale, modificarile tumorale la
acest nivel inducand tulburari mentale, osteoporoza, tulburari menstruale sau
anovulatie, greata, voma, tremor, cefalee.

Sistemul endocrin este, prin urmare, un mesager chimic complex, cu

mecanisme de feedback intre hormonii produsi de glandele endocrine. Efectul lor
este sistemic, la nivelul intregului organism. Orice perturbare a acestui sistem poate
avea repercursiuni, unele chiar vitale.