Nr………./…………………………….

UNITATEA SCOLARA

LICEUL TEHNOLOGIC AUTOMECANICA

EXAMENUL

Candidat: BARBU IOANA CLAUDIA

Clasa: XIII

Forma de invatamant: SERAL

Profil : TURISM

Domeniul de pregatire: Turism

Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM

Anul absolvirii: 2023

Indrumator de proiect: Prof. DANIELA SZOKE

2023

1
 UNITATEA SCOLARA

LICEUL TEHNOLOGIC AUTOMECANICA

TEMA proiectului:

TIPURI DE TURISM PROMOVATE ÎN ROMÂ NIA

Candidat: BARBU IOANA CLAUDIA

Clasa: XIII

Forma de invatamant: SERAL

Profil : TURISM

Domeniul de pregatire: Turism

Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM

Anul absolvirii: 2023

Indrumator de proiect: Prof. DANIELA SZOKE

2
 CUPRINS

Argument ................................................................................................................... 3

Cap. I. Generalități privind activitatea de turism .................................................. 5

1.1. Definiţia turismului ....................................................................................... 5

1.2. Factorii care influenţează evoluţia turismului ............................................ 6

1.3. Formele principale ale turismului ...............................................................12

Cap. II. Componentele potenţialului turistic ........................................................ 14

2.1. Potenţialul turistic natural .......................................................................... 14

2.2. Potenţialul turistic antropic ........................................................................ 16

Cap. III. Potenţialul turistic natural al României ................................................ 18

3.1. Principalele zone de atracţie turistică din România ................................. 21

3.2. Forme de turism generate de elementele

potenţialului turistic natural al României ........................................................ 31

Cap. IV. Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi ……………………. 34

Bibliografie ............................................................................................................... 51

3
 Argument
Turismul se manifesta astă zi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenta
tot mai activă în viaţa economică şi socială , cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai
înalte. Generator al unor transformă ri profunde în dinamica socială , turismul s-a afirmat
totodată că factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai
recent, ca argument al globaliză rii şi dezvoltă rii durabile.

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfă șurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultura,
comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice
activitate umană , cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenâ nd deopotrivă
economişti, geografi, psihologi şi sociologi.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară , asigurâ nd varietatea şi, prin

acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi stră ini.

Una dintre bogă ţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul
elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activită ţi turistice tipice
anumitor zone, şi se pun în evidență posibilită ţile de amenajare complexă a acestora.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural

sau antropic, diferenţiat de la ţară la ţară , în funcţie de care sunt organizate diferite
tipuri de turism.

Disciplinele ştiinţifice ce au ca obiectiv de cercetare activitatea turistică sunt

variate, de la economia şi organizarea turismului, la marketing în turism, de la statistică
şi strategie în turism la geografia turismului.

Prezenta lucrare, cu titlul „Potențialul turistic natural”, urmă reşte să prezinte

potenţialul turistic natural şi antropic, valorificarea lui la ora actuală , câ t şi premisele şi
direcţiile strategice de dezvoltare. Proiectele concepute în acest sens, s-au realizat şi au
fost gâ ndite în funcţie de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la
baza funcționă rii activită ţii turistice în Româ nia.

4
 Prezenta lucrare cuprinde patru capitole, ce încearcă să prezinte faptul că
potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone turistice, ea
trebuie susţinută de un management adecvat zonei, de o putere economică şi de o
strategie bine pusă la punct, în vederea amenajă rii şi reamenajă rii cadrului turistic
existent câ t şi demararea unor noi proiecte în obţinerea unor venituri complementare
dar şi ridicarea nivelului de trai.

Româ nia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, țară este extrem de diversificată - se pot vizita fortă reţe medievale, mă nă stiri
bizantine, casteluri şi case ţă ră neşti decorate după specificul regional.

5
 Capitolul I

Generalități privind activitatea de turism

1.1. Definiția turismului

TURISMUL se referă la activită țile desfă șurate de persoane,pe durata că lă toriilor și

sejururilor,în locuri situate în afara reședinței obișnuite,pentru o perioadă consecutivă
ce nu depă șește un an,cu scop de loisir(recreere,odihnă ),pentru afaceri sau alte motive.

TURISMUL este activitatea cu caracter recreativ sau sportiv,constâ nd din parcurgera

pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești sau interesante dintr-
un anumit punct de vedere.

TURISTUL reprezintă persoana care se deplasează spre un loc situat în afara

reședinței sale obișnuite,pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale că rei motive
principale de că lă torie sunt altele decâ t exercitarea unei activită ți remunerate la locul
vizitat.

 Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește TURIȘ TII ca fiind persoanele

ce „că lă toresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru
o durată de minimum două zeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an
consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activită ți
remunerate în localitatea vizatată .

TURISTUL este persoana care își petrece timpul liber că lă torind în altă localitate sau
țară pentru:a vizita oameni și locuri,monumente și muzee(în vederea îmbogă țirii
cunoștințelor generale);a se distra,a practica diferite sporturi;odihnă ,tratament,etc.

Etimologic cuvantul TURISM provine din englezescul ,,TO TOUR”(a că lă tori,a

colinda),avâ nd deci semnificația de excursie;el a fost vehiculat în Anglia,în secolul al
XVII-lea și a desemnat inițial acțiunea de A VOIAJA în Europa.

,,TO TOUR” derivă la râ ndul să u din cuvâ ntul francez ,,TOUR”care înseamnă mișcare în
aer liber,plimbare,drumeție,și a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne
pentru a exprima că lă toria care urmarește cu preponderență un scop de agrement,de

6
recreere.De-a lungul anilor,conținutul noțiunii de TURISM s-a modificat și s-a
îmbună tă țit continuu.

Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvâ ntul „TUR” derivă
din limba latină  (turnare) și din limba greacă  (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în
jurul unui punct central sau o axă . Preluat în limba engleză  cuvâ ntul TOUR a că pă tat
semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință , un TUR/TOUR reprezintă
o că lă torie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de că lă torie poartă numele
de turist/tourist.

Definiţie după Nicolae Ceanga: Potenţialul turistic ar putea fi definit astfel:

„totalitatea factorilor de atracţie aparţinâ nd cadrului natural sau antropic. La care
adă ugă , valorificat prin intermediul amenajă rilor turistice şi care generează fluxuri
turistice cu arii de proveniența interne şi internaţionale ce se deplasează că tre arii de
destinaţie unde consuma într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un
potenţial şi amenajarea acestuia”.
În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilită ţi de
valorificare turistică , dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie
premise pentru dezvoltarea activită ţii de turism. (G Erdeli, 1996).

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în mă sura în care oferă

resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau
resurse turistice.

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care

împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistica formează
oferta turistică reală (efectivă ) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc

la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

1.2. Factorii care influențează evoluția turismului

7
 Evoluţia spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale:
producţia şi consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, releva
receptivitatea acestui domeniu la dinamica societă ţii, evoluţia lui sub incidenţa unui
sistem complex de factori, diferenţiaţi între ei prin natură , rol şi participare în proporţii
diferite la determinarea fenomenului turistic. Influenţa lor pulsatorie, ondulatorie,
variază nu numai în funcţie de conţinutul specific al fiecă ruia, ci şi în raport cu
momentul şi locul acţiunii. În plus, intercondiţionarea lor reciprocă şi simultaneitatea
acţiunii acestora potenţează efectul final, fă câ nd destul de greoaie cuantificarea
aportului fiecă ruia.

Creşterea spectaculoasă a circulaţiei turistice, diversitatea implicaţiilor sale,

evidenţiază evoluţia turismului sub incidenţa unui complex de factori. Cunoaşterea
acestor factori care determină şi favorizează turismul este tot mai necesară în condiţiile
economiei concurenţiale, în planificarea dezvoltă rii turistice zonale sau naţionale, în
promovarea produselor turistice, în cercetarea de marketing.
Acești factori sunt diferiţi şi participa în proporţii diferite la determinarea
fenomenului turistic, şi de aceea este dificilă stabilirea şi cuantificarea influentei
fiecă ruia.
În literatura de profil constată m existenţa unor referiri numeroase la înţelegerea
cauzelor apariţiei şi dezvoltă rii turismului, precum şi încercă ri de grupare a factorilor
de influența şi de consemnare a dimensiunii şi sensului acţiunii lor.

Activitatea turistică apare ca o cursă între solicită ri şi potenţial, intre cerere şi

ofertă .

Cererea turistică este impulsionata de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt:
tratamentul, îmbogă ţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, vâ nă toarea, vizitele la rude
sau la prieteni, întâ lniri sau congrese, afaceri, distracţii şi agrement etc; existenţa
timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea
destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaţii turistice.

8
 Oferta turistică depinde de posibilită ţile unei zone sau tari şi anume de:
condiţiile naturale (relief, climă , flora, fauna etc); valorile istorice şi culturale,
constituite din vestigii istorice, obiceiuri şi folclor; construcţii industriale şi culturale,
care prezintă interes pentru turişti; baza materială : unită ţi de cazare, de alimentaţie,
mijloace şi cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.

În literatura de specialitate exista mai multe încercă ri de clasificare a factorilor

de influența, precum şi de cuantificare a mă rimii şi sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natura social-economica:

A) factori economici - veniturile populaţiei şi modifică rile acestora; preţurile şi

modifică rile acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică ;

B) factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii;

parametrii tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;

C) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber;

D) factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a

vieţii; structură pe sexe, grupe de vâ rstă şi socio-profesională ;

E) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură ;

dorinţa de cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

F) factori organizatorici - formalită ţi la frontiere; facilitați sau priorită ţi în turismul

organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

9
 2. După durata în timp a acţiunii lor:

A) factori de influența permanenta - creşterea timpului liber; modificarea veniturilor;

mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei;

B) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;

confruntă rile armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice
precare etc.

3. După importanta în determinarea fenomenului turistic:

A) factori primari - oferta turistică ; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcă rile
populaţiei;

B) factori secundari - cooperarea internaţională , facilită ţile de viză sau alte mă suri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare ş.a.

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

A) factori exogeni - sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numă rului
turiştilor potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului;
creşterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a
motoriză rii ş.a.

B) factori endogeni - varietatea conţinutului activită ţii turistice, lansarea de noi şi tot
mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite;
ridicarea nivelului de pregă tire a personalului din turism ş.a.

5. După profilul de marketing:

A) factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-

evoluţiei populaţiei;

B) factori ai ofertei - diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de

pregă tire şi structura forţei de munca etc.

Turismul Româ niei a fost puternic influenţat de ideologiile şi personalitatea

liderilor din ţă rile comuniste. Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltă rii turismului

10
în imediata perioada de după al Doilea Ră zboi Mondial, iar câ nd sectorul ofertelor
turistice a luat naştere, turismul Româ niei a avut foarte puţin de oferit.

În momentul de fată , Româ nia este pe punctul de a deveni o destinaţie turistică

importantă , dar înainte de toate va trebui să -şi estompeze anumite minusuri care nu îi
conferă o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică . Aceasta s-a datorat
unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi datorită perioadei de
recesiune cu care Româ nia s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fă ră o
dezvoltare să nă toasă a economiei româ neşti şi a societă ţii, dar mai ales fă ră o
privatizare a acestui sector şi fă ră un bun program de promovare a acesteia peste
hotare, nu se poate spera că Româ nia să devină o atracţie importanta a turismului
internaţional.

Româ nia dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. El este alcă tuit mai
întâ i dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apă minerală şi termala,
lacuri folosite pentru agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic
concentrat în pă duri de foioase şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane
dezvoltate la peste 2.000 m la cele de câ mpie, litoral şi Delta Dună rii. Istoria poporului
româ n se reflecta în numeroase mă rturii materiale şi spirituale ce pot fi vă zute mai ales
în localită ţi (muzee, monumente, biserici, mă nă stiri, cetă ţi antice şi medievale, portul
popular, ţesă turi, ceramică , etc..). Ele reprezentâ nd un valoros fond de elemente care
concentrează atenţia a numeroşi vizitatori din toate colţurile lumii. Gruparea pe
teritoriul Româ niei acestor elemente este rezultatul legă turilor strâ ns stabilite între om
şi natura de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea şi conturarea de provincii
turistice şi zone turistice.

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria

turismului dintr-o ţară atâ t din punct de vedere al cererii, câ t şi al ofertei. Din punct de
vedere turistic, factorii care pot influenţa comportamentul de consum sunt rață
dobâ nzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea
economică şi rata inflaţiei, precum şi structura economică a industriilor relevante
turismului şi profitabilitatea lor (costul capacită ţii de cazare, costul că lă toriilor etc).

Preţurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă

influența asupra puterii acestora de cumpă rare. De aceea, preţul unei destinaţii turistice

11
ră mâ ne cel mai important factor asupra cererii turistice. În acelaşi timp, prețurile pot
avea efecte negative, în sensul că acestea pot fi influenţate de cursul de schimb între ţara
de origine şi țară de destinaţie, precum şi de nivelul de inflaţie.

În cazul Româ niei, puterea lirei asupra leului este foarte puternică , putâ nd avea
efecte pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, întrucâ t costurile cu
transporturile şi cazarea sunt relativ mici, cu excepţia Bucureştiului unde costul unei
camere pe noapte este de cel puţin 25$, iar preţul unei mese în oraş este de cel puţin 5$.
Cu toate acestea, costul unei vizite la muzeu sau că lă toria cu autobuzul sau cu trenul
este foarte mic.

Factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport

În cazul transportului aerian, acesta poate influenţa rutele şi liniile aeriene,

numă rul de zboruri, capacitatea locurilor şi prețurile acestora. Taxele de aeroport
reprezintă de asemenea o problemă , întrucâ t sunt plă tite de turişti.

Modernizat şi reorganizat, transportul feroviar ră spunde, în acest moment,

tuturor exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau
rapide. În completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în
aproape toate staţiunile sau oraşele Româ niei. În acelaşi timp, conexiunile cu liniile
internaţionale înlesnesc utilizarea facilitaților internaţionale pentru diferite tipuri de
legitimaţii de că lă torie.

Între porturile romanești ale Dună rii fluviale nu există relaţii de transport fluvial
regulat de persoane. Exista, în schimb, rute de transport de pasageri intre Româ nia şi
Bulgaria sau Româ nia şi Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din pă cate, nu
exista curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră , cu plecare din
porturile romanești. În timpul sezonului se pot face plimbă ri de agrement, cu plecare
din portul turistic Tomis, Constantă , cu navele Euxin, Tomis şi Condor, nave pregă tite
pentru acest gen de programe.

Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi

minimizarea impactului global şi local pe care activită ţile de transport le generează şi
sunt axate în general pe:

12
 - stoparea degradă rii infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului
de transport;
- aducerea în parametrii de funcţionare şi valorificare a capacită ţilor existente
prin repararea şi modernizarea infrastructurilor;
- înlă turarea sau prevenirea apariţiei restricţiilor de circulaţie şi eliminarea
blocajelor şi aglomeră rilor;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
- integrarea drumurilor de interes local în reţeaua de infrastructură naţională .
Că lă toriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementă rile internaţionale
referitoare la condiţiile generale de transport aerian al pasagerilor şi bagajelor, precum
şi în baza condiţiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plă tite de
pasager sunt cele impuse de autorită țile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar.

Numă rul companiilor internaţionale şi naţionale de închiriere a autoturismelor a

crescut considerabil în ultimul timp. Dintre companiile care îşi desfă şoară activitatea pe
piaţa româ nească amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu
reprezentante în Bucureşti şi aeroportul Henri Coandă .

Mediul tehnologic
Dezvoltă rile tehnologice, în special telecomunicaţiile şi procesarea informaţiilor
pot determina creşteri ale vâ nză rilor în industria turismului.
Factorii tehnologici cu influenţă majoră asupra cererii turistice includ:

- creşterea activită ţii promoţionale şi de distribuţie prin intermediul World Wide

Web de că tre sectorul public şi privat şi agenţiile de turism, incluzâ nd
vâ nzarea on-line şi folosirea Internetului pentru vâ nză rile de ultima oră ;

- dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de

marketing;

- marketingul de relaţie.

1.3 Tipuri si forme de turism

După locul de proveniența a turiștilor există :

1. Turism naţional emiţă tor (pasiv, de trimitere)

13
2. Turism internaţional receptor (activ, de primire

După gradul de mobilitate al turismului se practică:

1. Turism de sejur: - rezidenţial (staţionarea în zona mai mult de 1 lună )

▪ de durata medie (câ nd staţionarea este mai mică de 30 zile)

▪ scurt (1-3 zile)

2. Turism itinerant presupune o mişcare permanentă .

3. Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoaşterii unei ţă ri.

Alte forme de turism:

1. După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice, exista:

▪ turism organizat (contractual);

▪ turism neorganizat;

▪ turism semiorganizat.

2. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate:

▪ turismul de vară ;

▪ turismul de iarnă ;

▪ turismul ocazional (de circumstanţă ).

3. După motivaţia care generează călătoria se practică:

a. turismul de odihnă şi recreere;

b. turismul de agrement;

c. turismul balnear;

d. turismul sportiv;

e. turismul de reuniuni;

f. turismul de afaceri;

g. turismul științific;

h. turismul cultural.

4. După caracteristicile social-economice ale cererii:

▪ turismul particular;

14
 ▪ turismul social;

▪ turismul de masă .

5. După vârsta participanţilor:

▪ turism pentru tineret;

▪ turism pentru adulţi;

▪ turism pentru vâ rsta a III-a.

6. După perioada când se desfășoară:

▪ turism de weekend (itinerant);

Capitolul II

Componentele potenţialului turistic

2.1 Potențialul turistic natural

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă

cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună ,
câ t şi modifică rile acestora din urmă .

A) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atâ t prin
valoarea peisagistică câ t și prin posibilită țile largi de practicare a turismului pe care le

15
oferă . Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și formele de relief
(relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stâ ncile cu forma bizară ; - fenomenele geologice.
Relieful se constituie atâ t ca atracție turistică de sine stă tă toare, stimulâ nd practicarea
drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului câ t și în suport pentru alte
elemente de potențial (hidrografic, flora, faună ).

B) Clima – contribuie la crearea ambiantei favorabile că lă toriei prin:

- Regimul precipitaților;

- Temperatura și umiditatea aerului;

- Nebulozitatea atmosferei;

- Brizele montane și marine;

Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism:

• sporturile de iarna prin prezenta, consistență și menținerea stratului de ză padă ;

• cura heliomarina;

• climatoterapia.

Clima determina și influențează turismul prin:

- Parametrii meteorologici: temperatura, precipitații, vâ nturi, radiație solară ,
umiditatea
aerului, fenomene hidrometeorologice, fenomene orajoase;
- Parametrii meteorologici: limitativi și favorabili activită ții de turism;
- Sezonalitatea activită ții de turism: iarna, vara;
- Parte integrantă a peisajului geografic (peisaj alpin, de tundră , tropical, ecuatorial);

C) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivită ții unei zone turistice prin prezenta
urmă toarelor elemente de potențial turistic: - râ uri, fluvii, lacuri naturale și antropice;
mari, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea
turismului de sfâ rșit de să ptă mâ nă , de pescuit, de cura heliomarina, de practicarea a
sporturilor nautice, de tratament balnear.

D) Vegetația – reprezentată prin pă duri, pajiște, arborete prezintă :

16
 - O atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacanță , parcuri
dendrologice, rezervații științifice;

- Un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului

turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă , recreere, agrement.

Vegetația se impune ca valoare:

- Peisagistica și estetică : asocialii vegetale, tipuri de arboret, parcuri, gră dini;
- Recreativ-socială (pă duri de agrement, odihna) în arii periurbane, stagiuni turistice,
Parcuri
Naționale;
- Valoare sanitară și terapeutică (pă duri de ră șinoase) și alte esențe;
- Purificare a aerului (depoluare) și termo moderatoare: pă durile de protecție,
parcurile.

E) Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importantă :

- Cinegetica și piscicola - datorită bogă ției și variații speciilor;

- Estetica – contribuind astfel la creșterea atractivită ții zonelor vizitate;

- Științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în
rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de
vâ nă toare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

Fauna interesează activitatea de turism prin:

- Structura de specii în raport cu zonele bioclimatice;
- Valoarea peisagistică și estetică a speciilor sau asociațiilor;
- Valoarea cinegetică și economică : trofee de coarne și blană sau exemplar de animal,
peste,
Pasă re;
- Gradul de amenajare a fondului de vâ nă toare;
- Valoarea științifică , ca monument al naturii, specii, rezervații științifice;
- Poziția geografică a fondului cinegetic sau a rezervațiilor și Parcurilor Naționale.

F) Rezervațiile naturale – prezintă importanță : - sub aspect estetic – ca element de

atractivitate; - cognitiv – științific că bază a turismului profesional și de

G) Apele:

17
 - De suprafața: râ uri, fluvii; lacuri: naturale (glaciare, vulcanice, tectonice, carstice
etc.) și
Antropice; mari și oceane; canale; ghețari.
Interesează sub aspect:
- peisagistic și estetic:
- funcțional: croaziere, sporturi nautice, natație, plaja, tratament balnear, pescuit
sportiv,
scufundă ri, vâ nă toare sportivă , foto safari, alimentare cu apa etc.

2.2. Potenţialul turistic antropic

De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a că ror valoare
istorică şi estetică a crescut, ajungâ nd în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada
actuală se asista la o creştere numerică a acestuia.

Componentele antropice au o serie de însuşiri care dau caracterul de

atractivitate, acestea sunt:

● unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită

menţinerii în timp a ajuns un unicat;
● dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mă rimea lor
sau pot avea dimensiuni foarte mici (ex: că rţi, obiecte de arta etc.)
● ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit
obiectivul, culoarea specifică (ex: albastru de Voroneţ), amplasarea obiectivelor, de
arhitectura specifica etc.;
● vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa
unor obiective cu rezonanţă istorică , sau a unor podoabe foarte vechi etc.);
● funcţia pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic.
Fondul turistic antropic reuneşte o gamă foarte largă şi variată de
componente, care pot fi grupate în:

- obiective cultural-istorice
- obiective etnoculturale şi etnofolclorice.
Potenţialul turistic cultural – istoric

18
 Patrimoniul cultural-istoric naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu
valoare excepţională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic,
câ t şi peisaje culturale reprezentative pentru țara sau o regiune geo-culturală .

Conform Ordonanţei de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, câ t şi a legii nr. 41/1995 au
fost stabilite principalele categorii de monumente:

● monumente şi situri arheologice;

● monumente şi ansambluri de arhitectură ;
● rezervaţii de arhitectură şi urbanism, clă diri, monumente şi ansambluri
memoriale;
● monumente de arta plastică şi comemorativa;
● monumente tehnice;
● locuri istorice;
● parcuri şi gră dini.

Capitolul III
Potențialul turistic natural al României

19
 Consider că Româ nia
dispune de un potenţial
turistic de o mare
complexitate şi valoare
turistică , recunoscute pe plan
mondial. Poziţia geografică îi
conferă Româ niei trei
componente naturale
definitorii în structura
peisagistica şi a teritoriului,
care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţă rii: Munţii Carpaţi, fluviul Dună rea şi
Marea Neagră cu fâ şia de litoral. Funcţia de tranzit turistic este asigurată de aşezarea să ,
Româ nia asigurâ nd legă tura dintre ță rile Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din
sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi mijlociu. Reţeaua de drumuri europene
cu cele 7 artere rutiere şi două coridoare europene (IV şi IX) magistralele feroviare şi
fluviul Dună rea (coridorul VII), prin legă turile ce se stabilesc între ță rile continentului
evidenţiază poziţia geopolitică a Româ niei în bazinul Marii Negre.
Un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi
podişuri, câ mpii, litoral marin şi delta fluvială ). Acestor mari unită ţi de relief le
corespund diverse tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râ uri şi
oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă totodată , importante
resurse, care stimulează şi polarizează diferite activită ţi turistice. Cadrul natural al
Româ niei, ca o înmă nunchere a acestor elemente fizico-geografice este o componentă de
bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează direcţiile,
mă rimea şi structura activită ţii de turism pe ansamblu tarii sau la nivel regional şi local.
Dezvoltarea economică şi socială a Româ niei are implicaţii mari şi asupra activită ţii de
turism atâ t prin crearea unei infrastructuri generale (că i de comunicaţie şi mijloace de
transport) dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului,
diversificarea bunurilor de consum şi a produselor agroalimentare etc., câ t şi prin
realizarea unor obiective economice aparţinâ nd altor ramuri, dar care interesează şi
turismul (baraje şi lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucră ri de
arta inginerească , palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare
atracţie turistică .

20
 Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învă ţă mâ ntului în
Româ nia permit extinderea şi diversificarea relaţiilor externe pe plan economic (mai
ales în condiţiile economiei de piață ) tehnico-ştiinţific, cultural etc. Marin de interesul
cetă ţenilor stră ini de a ne vizita tara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turişti.

Româ nia beneficiază de o multitudine de atracții turistice, atâ t naturale câ t și

antropice, mulțumită varietă ții formelor de relief, istoriei și influentelor culturale, astfel
încâ t specificul atracțiilor turistice este diversitatea și unicitatea.
Potențialul turistic al cadrului natural
Româ nia este situată în centrul geografic al Europei fiind a 12-a tara ca mă rime a
Europei, cu osuprafața de 238.391 km2. Relieful Româ niei se compune din 3 trepte
majore de altitudine: cea înaltă a Munților Carpați, cea medie - a Subcarpatilor și cea
joasă - a câ mpiilor, luncilor și Deltei Dună rii,dispuse concentric în proporții relativ egale
(31% munți, 36% dealuri și podișuri și 33% câ mpii – înprocente de suprafață ).
Clima Româ niei este temperat - continentala de tranziție cu temperatura medie
multianuala variindlatitudinal de la 8ºC în nord la 11ºC în sud și altitudinal de la -2,5ºC
în etajul montan la 11,6ºC încâ mpie.
Partea de sud a ță rii este stră bă tută pe o distanță de 1.075 km de fluviul Dună rea,
ce formează parțial Granițele cu Serbia și Bulgaria pe o lungime de 290 km, respectiv
470 km. Dună rea se varsă în Marea Neagră în partea de nord a litoralului romanesc prin
Delta Dună rii.
Lacurile naturale sunt ră spâ ndite în toate unită țile de relief: lacuri în circuri glaciare, în
craterevulcanice, în depresiuni carstice, în crovuri, lacuri de baraj natural, precum și
lagune marine, limane.
Zona muntoasă. În Româ nia exista 5 vâ rfuri muntoase cu înă lțimi de peste 2.500 de
metri, toate situate în Carpații Meridionali și 18 vâ rfuri cu altitudini între 2.000 și 2.500
de metri, situate, cu 2 excepții, de asemenea în Carpații Meridionali.
În zona muntoasă se afla 2 din cele 3 rezervații ale Biosferei (Parcul Național
Retezat și ParculNațional Rodna) precum și toate cele 11 parcuri naționale (Că limani,
Valea Domogled – Cerna, CheileNera – Beusnita, Semenic – Cheile Carasului, Cozia,
Piatra Craiului, M-tii Mă cinului, Valea Jiului,Ceahlă u, Cheile Bicaz – Hă șmaș, Buila -
Vâ nturita), dar și 9 din cele 13 parcuri naturale (M-tiiMaramureș, Porțile de Fier,

21
Geoparc Mehedinți, Tara Haţegului, Apuseni, Putna – Vrancea, Gră dișteaMuncelului –
Cioclovina, Bucegi, Vâ nă tori – Neamț).
În cadrul acestor parcuri naționale/naturale exista relativ puține centre de informare
turistică ; cel maibine reprezentat în acest sens este Parcul Național Apuseni pe
suprafața că ruia există 5 centre de informare turistică (CÂ T).
Zona de podiș și deal. Zona deluroasă a Româ niei poseda o serie de izvoare de ape
minerale și deape termale, în jurul că rora s-au dezvoltat stațiuni balneo-climaterice (de
ex. Bazna, Că limă nești –Caciulata, Govora, Pucioasa, Slanic-Prahova, Soveja, Moneasa).
Alte exemplede atracții turisticenaturale întâ lnite în zona deluroasă sunt „vulcanii
noroioși” (formațiuni create de gazele naturale caretrec printr-un sol argilos, în
combinație cu apa din pâ nză freatică ) și „focurile vii” (izbucniri de gazenaturale care se
autoaprind).
Zona de câmpie. Cele mai importante atracții turistice naturale ale zonei de șes sunt
Delta Dună rii șilitoralul Marii Negre. De asemenea, în zona de câ mpie sunt întâ lnite
numeroase izvoare termale șiminerale.
Delta Dună rii este rezervație a biosferei, reprezentâ nd cea mai întinsă dintre
rezervațiile existente în Româ nia - aproximativ 580.000 ha. Ală turi de complexul
lagunar Razim – Sinoe (Razim este cel mai întins lac natural din Româ nia), Delta Dună rii
este renumită pentru diversitatea faunei și florei întâ lnite
(3.400 de specii de animale din care peste 300 de specii de pă să ri, cea mai mare colonie
de pelicanicomuni, 1/3 din speciile de plante existente în Româ nia, pă duri de stejari și
liane pe grindurileCaraorman și Letea, etc.)
Într-un peisaj asemă nă tor celui din Delta Dună rii (dar la scara mai mică ) se înscriu
parcurile naturaleLunca Mureșului, Comana, Baltă Mică a Brailei și Lunca Joasă a
Prutului Inferior.
În zona de câ mpie, particularită țile cadrului natural au favorizat dezvoltarea de stațiuni
balneoclimaterice la Bă ile Felix și Buziaș (în partea de vest a ță rii), respectiv Amară ,
Eforie Nord, Lacul Să rat, Mangalia și Saturn în partea de sud – est, precum și în alte
zone.

3.1 Principalele zone de atracție turistică din România

22
 Româ nia turistică oferă foarte multe posibilită ți pentru vacanțe, astfel încâ t
este necesar să faceți o analiză a destinațiilor turistice nevizitate pâ nă acum.

Castele Româ nia, cetă ți, legende, cascade, peșteri, rezervații naturale, pă duri, muzee,
mană stiri Româ nia, biserici, stațiuni de tratament, odihnă sau distracție, drumeții,
sporturi de iarnă , munte sau mare – toate acestea alcă tuiesc punctele turistice din
Româ nia.

Va voi prezenta România turistică, așa cum nu o mai știați. Indiferent că sunteți
iubitori de munte sau de mare, sportivi sau persoane relaxate, petrecă reți sau însetați
de cultură , veți gă si cu siguranță destinația potrivită dorințelor voastre. Misterioasă ,
surprinză toare, mistică , naturală , bogată , istorică , culturală , distractivă – pe scurt
principalele puncte turistice.

Româ nia turistică oferă

foarte multe posibilită ți pentru vacanțe,
astfel încâ t este necesar să faceți o
analiză a destinațiilor turistice nevizitate
pâ nă acum.

Indiferent că sunteți iubitori de munte

sau de mare, sportivi sau persoane
relaxate, petrecă reți sau însetați de
cultură , veți gă si cu siguranță destinația
potrivită dorințelor voastre. Misterioasă , surprinză toare, mistică , naturală , bogată ,
istorică , culturală , distractivă – pe scurt principalele puncte turistice.

Româ nia este o țară bogată cu forme de relief impresionante oferite de munții Carpați,
numeroase obiective turistice, cele 11 vâ rfuri cu altitudini ce depă șesc 2 500 m (vf.
Moldoveanu cu 2 544 m), ieșirea la Marea Neagră , Delta Dună rii în care au fost
identificate peste 3700 de specii de plante, marile orașe București, Timișoara, Ploiești,
Alba-Iulia dar și orasele-cetati: Brașov, Sighișoara și Sibiu. În ultimul timp numă rul
turiștilor din Uniunea Europeană a crescut considerabil datorită punctelor turistice,
obiectivelor turistice de la ță rmul Mă rii Negre, precum Mamaia, Neptun, Eforie Nord

23
numite Riviera romana, dar și datorită zonei Valea Prahovei care înglobează cele mai
importante stațiuni montane din Româ nia: Sinaia, Bușteni, Predeal.

Româ nia este o țară plină de mister, cu numeroase obiective turistice, cu o atmosferă
medievală în apropierea castelelor și orașelor cetă ți, mană stiri care datează din secolul
al 13-lea, biserici de lemn, Castelul Bran de care se leagă legenda contelui Dracula,
stațiuni balneare, și multe altele.

Principalele zone de atracţie turistică din România:

» Apuseni

Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel
mai înalt vâ rf este Cucurbata Mare (cunoscut și ca Vâ rful Bihor) cu o altitudine de 1849
de metri. Sunt delimitați la nord de Raul Barcă u, la sud de ră ul Mureș, la vest de
Dealurile şi Câ mpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții
Apuseni se afla peste 400 de peșteri.

» Ardeal

24
Oradea, capitala județului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice,
sociale și culturale în nord-vestul Româ niei este așezat între dealurile care se interpun
intre Câ mpia Crisanei și poalele Munților Apuseni, pe Crisul Repede.

» Banat

Banatul este o provincie istorică care cuprinde astă zi zone din Româ nia, Serbia (Banatul
Sâ rbesc) și Ungaria.Dintre toate regiunile locuite astă zi de româ ni la nord de Dună re,
Banatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hategului, sunt singurele care
reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico - istorică a neamului romanesc - un
cuib de unde se romaniza treptat ță rile spre apus, spre crivat și spre ră să rit.
Numele provinciei se leagă de statutul special al unor pă rți ale acesteia în cadrul
regatului maghiar medieval, Banatul de Severin și succesorul acestuia Banatul de Lugoj-
Caransebes, formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marca în cadrul
sistemului defensiv antiotoman. Pentru prima dată numele de Banatus Temesvariensis
sau Banatus Temesiensis a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din
ultimul deceniu al secolului al XVII-lea și în textul tratatului de pace de la Karlovitz
(1699). Pentru romani, regiunea a mai fost cunoscută și sub denumirea de Temisana.
Proclamarea Republicii Bă nă țene în anul 1918, ca provincie autonomă în cadrul
Ungariei a fost o încercare eșuată de pă strare a unită ții Banatului multietnic și
multiconfesional.

25
» Bran-Moeciu

Localitatea Moeciu de Jos este situată în județul Brașov, pe D.N. 73 Brașov - Pitești, la 30
de km de orașul Brașov, la 25 de Km de Predeal și la 8 Km de Castelul Bran.
Comună Moeciu se afla pe una din cele mai vechi cai de acces între cele două provincii
romanești: Ardealul și Tara Româ nească , urmâ nd Depresiunea Tarii Bâ rsei cu Rucă r -
Dragoslavele.Case mandre, aproape de creierul munților, ciobani care urcă la stana cu
oile, peisaje fantastice, oameni primitori.

» Brașov

Brașov este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, Româ nia. Deține
titlul de oras-martir. Potrivit recensă mâ ntului din 2002, are o populație de 283.901
locuitori. Stațiunea de iarna Poiana Brașov se afla la 12 km distanță de centrul
municipiului, dispunâ nd de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor
de iarnă .

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și

26
înfloritoare orașe din zona. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii
sale de astă zi, el permite dezvoltarea multor activită ți economice și culturale.

» Campia-de-vest

Drept Câ mpia de Vest este denumit sectorul româ nesc a câ mpiei Panonice. Se întinde pe
o lungime de peste 375 km și este delimitata de: granița de stat cu Serbia și Ungaria (în
vest), Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (în est), raul Tur (în nord) și granița cu
Serbia (în sud).

» Campia-Romana

Câ mpia Romană este o câ mpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dună rii, cea
mai mare parte a ei (cca 80%) situâ ndu-se pe teritoriul Româ niei. Denumirea ei provine
de la fostul principat Tara Româ nească , iar stră inii o numesc „Câ mpia Valahă ” (după
Valahia). Câ mpia are extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câ mpia Dună rii.

Din punct de vedere tectonic, Câ mpia Romana face parte din Platforma Moesica. Soclul
platformei este de origine hercinică , iar sedimentele superioare sunt de origine
carpatică . Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt

27
foarte recente, datâ nd din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin ză că minte de
petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câ mpiile tabulare, ajungâ nd pe alocuri să
aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâ lnim dune de nisip.

» Litoral

Litoralul maritim romanesc are o lungime de 82 km și este cuprins intre Capul Midia și
Vamă Veche, lungimea totală a ță rmului romanesc fiind de 245 km, de la locul de
vă rsare în mare a gâ rlei Musura, pâ nă la sud de satul Vama Veche (între paralele 44°25
latitudine nordică și paralela 43°45 latitudine sudică ).

Localită țile și stațiunile balneo-climaterice ale litoralului romanesc sunt situate la

aceleași coordonate cu localită țile Split, Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marino, La
Spezia.
Ț ă rmul este deosebit de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și
golfuri prelungite adâ nc pe vă ile dobrogene, cu faleze, plaje și cordoane de nisip. Marea,
în acțiunea ei erodanta, a fă cut ca ță rmul să se retragă continuu, fie prin transformarea
golfurilor în limane și lagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care
reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înă lțimi ce variază între 20 și 40 m:
de la Capul Singol (punctul „Pescă rie”, la intrarea în Mamaia).

» Maramureș

28
Maramureșul este o regiune (zona) geografică , alcă tuită din Depresiunea
Maramureșului din Româ nia și estul regiunii Transcarpathia din Ucraina (raioanele
Rahau, Slatina, Tecev, Hust). Odată cu organizarea administrativă a Româ niei pe regiuni
(1947-1968), denumirea de Maramureș a fost extinsă în Româ nia și asupra Ț ă rii
Chioarului (Baia Mare), Tarii Lă pușului, Tarii Oasului și Ț ă rii Satmarului. Capitala
istorică Sighet (astă zi Sighetu Marmației) a fost înlocuită cu orașul Baia Mare.

» Moldova

Moldova este o regiune istorică a Româ niei. În Evul Mediu, principatul Moldovei era
unul dintre cele trei state româ nești, întinzâ ndu-se de la munții Carpați pâ nă la Nistru.
Sub acțiunea imperiilor vecine, Moldova istorică a fost divizată în Principatul Moldovei
(care în 1859 împreună cu Tara Româ nească au format Româ nia), Bucovina și
Basarabia.

» Podisul-Transilvaniei

29
Podișul Transilvaniei este situat în centrul Româ niei aproape în întregime înconjurat de
grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale
Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții Carpați și Câ mpia de Vest au o
climă continentală . Temperatura variind mult în timpul anului, veri calde în contrast cu
ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt
faimoase pentru orașele și satele lor. Pă rți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții.

» Sibiu

Sibiu este reședința și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, Româ nia. Este un
important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei. Deține titlul de oraș
martir. Potrivit recensă mâ ntului din 2002, are o populație de 155.045 locuitori.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din
Transilvania, fiind centrul coloniștilor sași stabiliți în zona. A cunoscut în ultimii ani o
renaștere economică și culturală semnificativă , fiind astă zi unul dintre orașele cu cel
mai mare nivel de investiții stră ine din Româ nia. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala
Culturală Europeană , împreună cu Luxemburg.

» Tara-Hategului

30
Ț ara Hategului este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei,
județul Hunedoara, Româ nia. Ț ara Hategului cuprinde depresiunea cu același nume, dar
în „zona de influență ” a ei se afla și așeză rile situate pe cursul superior al Streiului, pâ nă
la vă rsarea acestuia în Mureș. Înconjurată din toate pă rțile de munți, depresiunea
Hategului este una dintre cele mai pitorești zone ale Româ niei.

» Tinutul-Secuiesc

Ț inutul Secuiesc este o zonă din Româ nia, situat în estul Transilvaniei, locuit în
majoritate de secui-maghiari și împă rțit în mod tradițional în scaune (magh. „szék”), de
unde numele de „székely”.În perioada interbelică a existat încă județul Trei Scaune
(magh. Há romszék), desființat ulterior de autorită țile comuniste. În prezent Ț inutul
Secuiesc cuprinde județele Covasna și Harghita, precum și o parte din județul Mureș și o
comună din județul Bacă u, înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestui
din urmă județ.
Ț inutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, deși există o mișcare pentru a crea o
regiune autonomă secuiasca în acest ținut. Centrul istoric a Ț inutului Secuiesc a fost
Tâ rgu Mureș, acum este Odorheiu Secuiesc.

» Transfăgărășan

31
Transfă gă ră șanul sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din
Româ nia.Drumul leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia. Drumul a fost
construit să treacă peste Munții Fă gă raș, cel mai înalt lanț muntos din munții Româ niei,
care face parte din Carpații Meridionali.

3.2. Forme de turism generate de elementele potenţialului turistic

natural al României

Diversitatea tipurilor de atracții turistice atâ t naturale câ t și antropice, precum și

multiculturalismul din regiunile istorice fac din Româ nia o destinație turistică
plurivalentă și permit practicarea uneiample varietă ți de tipuri de turism, precum cel
cultural (istoric – arhitectural, religios, etnografic), cel activ (litoral, montan, de
aventură ), turismul rural, ecoturismul, etc.
În cadrul categoriei generice de turism cultural vom include mai multe tipuri precum:
turismul istoric –arhitectural, turismul etnografic și turismul religios. Datorită unei
tendințe la nivel mondial în turism conform că reia turismul cultural cunoaște un
reviriment, în Româ nia acest tip de turism atrageîndeosebi turiști stră ini în puncte de
interes precum orașele istorice din Transilvania (de ex. Sibiu,Sighișoara, Brașov, Cluj-
Napoca) și zonele apropiate de acestea și cu atracții similare (de ex. CastelulBran, Peleș
sau bisericile fortificate din Transilvania), dar și în alte zone precum
Maramureș(preponderent etnografic și religios), Bucovina (preponderent etnografic și
religios).
Evoluţia ascendentă a formelor de turism alternative turismului de litoral este
influenţată şi de dorinţa tot mai mare a societă ţii urbane, "dependentă de birouri" de a fi
mai activă . Conform Horwath International, turiştii vor avea mai puţin timp disponibil şi

32
mai mulţi bani, vor că uta experienţe de că lă torie intense şi stimulatoare, pentru
perioade mai scurte de timp. De asemenea, ingredientele unui program turistic de
succes vor fi definite prin: autenticitate (locuri şi oameni unici), diversitate (un amestec
de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism şi atitudine
prietenoasă ) şi flexibilitate (rezervă ri rapide, posibilitatea oferită clienţilor să îşi
combine experienţele turistice pentru a le ră spunde nevoilor specifice).
Luâ nd în considerare avantajele competitive ale zonei, principalele forme de
turism care pot fi practicate în contextul tendinţelor actuale în turism, cu rol
semnificativ în atragerea circulaţiei turistice sunt:
■Ecoturismul / turism în natură este o nişă de piaţă în creştere, această formă de
turism fiind mai puţin dezvoltată şi valorificată . În primul râ nd ecoturismul este specific
comunită ţilor cu venituri reduse astfel încâ t impactul asupra oamenilor din respectivele
comunită ţi este relativ mare. În al doilea râ nd, stilul de viaţă şi produsele comunită ţilor
gazdă este în pericol, astfel încâ t ecoturismul reprezintă un important mijloc de
susţinere şi de sprijin a acestor tradiţii. În al treilea râ nd, practica ecoturismului
depinde direct şi contribuie la protecţia şi conservarea ariilor naturale, a florei şi faunei.
În al patrulea râ nd, resursele naturale şi socio-culturale care stau la baza ecoturismului
sunt caracteristici ale zonei care o disting.
■Turism de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul
excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să
exploreze varietatea peisajului să lbatic, combinâ nd plimbă rile cu bă rci propulsate
manual pe canale cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine,
etc.
■Turism pentru odihnă si recreere, practicat prin intermediul companiilor de turism, în
unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare,
combinâ nd excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu bă ile de soare şi apa marină pe
plajele situate de-a lungul coastei Mă rii Negre.
■Turism speologic, datorită celor peste 10 peşteri existente pe traseu, de importanţă
majoră la nivelul zonei Dobrogea.
■Turism sportiv: Windsurfing si Kitesurfing, sporturi cu vele, scufundă ri sau pescuit în
imediata apropiere a plajei Corbu. Aici se afla singura şcoală cu atestare europeană de
sporturi nautice cu vele, putâ ndu-se inclusiv închiria acest gen de ambarcaţiuni. De
asemenea, deoarece apa mă rii este mult mai curată , în această zonă a litoralului multe

33
şcoli de scufundă ri îşi aleg acest loc pentru a-şi instrui cursanţii. Se practică şi pescuitul
sportiv, Lacul Corbu fiind cunoscut de că tre pescari drept un lac foarte bun de pescuit cu
multe specii de peşti.
■Turism litoral - amplasarea geografică a zonei turistice lâ ngă Grindul Chituc şi Grindul
Lupilor, pe teritoriul că rora se află Plaja Vadu şi Plaja Corbu, precum şi zona de îmbă iere
de la Lacul Nuntaşi, plaje încă considerate virgine, deoarece din cauza distanţei faţă de
staţiunile litorale, nu sunt cunoscute de că tre turiştii care preferă turismul de tip
"sunlust". În ultimii ani însă s-a înregistrat un numă r crescut al turiştilor care optează
preferenţial pentru aceste locuri faţă de staţiunile litorale, principalele avantaje fiind:
(1) privind resursele turistice: apa este curata, chiar şi în plin sezon, nisipul este foarte
bun, nu este atâ t de lipicios ca cel din staţiuni, nu sunt prea multe scoici, spaţiul fiind
imens şi să lbatic; (2) gradul de accesibilitate: se ajunge relativ uşor cu orice fel de
maşină ; (3) structuri de informare: există panouri de semnalizare; (4) motivaţia
turistică : plajele se află departe de aglomeraţia urbană .

Turismul activ (litoral, montan, de aventură ) a cunoscut fluctuații pe litoralul Marii

Negre, acestesituații avâ nd drept cauză principală existența unor alternative percepute
de turiști ca fiind netsuperioare produselor autohtone în ță rile vecine sau apropiate
(Bulgaria și Grecia). Pe de altă parte,litoralul Marii Negre atrage cel mai mare numă r
anual de turiști și posedă cea mai mare capacitate decazare dintre zonele de interes
turistic din Româ nia. Principala problemă a produselor turistice oferitepe litoral sunt
prețurile mari în comparație cu serviciile oferite, infrastructura turistică în
generalînvechita și administrarea defectuoasă a plajelor. Majoritatea covâ rșitoare a
turiștilor de pe litoralulromanesc sunt romani.
Prezenta turiștilor stră ini atinge niveluri superioare în cadrul turismului montan, ce
a cunoscut evoluții pozitive ale numă rului total de turiști atrași în ultima perioadă . Cu
toate acestea, turismul montan se confrunta teoretic cu aceleași probleme generice
precum litoralul, iar datorită faptului că turismul montan se poate practica, virtual, pe
parcursul întregului an problema raportului calitate – preț devine cu atâ t mai pregnantă
în sezonul de iarna câ nd datorită supracererii prețurile cresc semnificativ pentru a
celeași servicii.

34
Turismul rural este îndeosebi dezvoltat în zona montană unde numă rul pensiunilor
turistice a crescutsemnificativ în ultimii ani. Creșterea numă rului de spații de cazare se
datorează pe de o partenecesitații diversifică rii activită ților economice pe fondul
recesiunii unor activită ți economice importante pentru zonele respective, iar pe de altă
parte faptului că investițiile în astfel de spații de cazare pot fi suportate individual de
că tre localnici.

Capitolul IV.

35
 Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi
(partea paractică)

Agenția de turism „Top Travel”.

o Sejur Sinaia
o 4 zile (20.11.2012 – 23.11.2012)
o 418 lei /per turist

Zona Munților Bucegi este preferatã în general de majoritatea turiștilor avâ nd un

potențial turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avâ nd motivații
diferite respectiv vara pentru drumeție, alpinism, odihnă iar iarna pentru sporturile de
iarnă ).

Acesta e motivul pentru care am încercat să realizez această lucrare de atestat

profesional cu locul de desfă șurare al sejurului în stațiunea Sinaia.
Turismul urmă rește și valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor și
condițiile favorabile pentru drumeții în timpul verii și sporturi de iarnă în sezonul rece,
conferă Carpaților o mare atracție turistică . Am ales prezentare unui produs turistic
destinat turiştiilor național alegâ nd un sejur de duratã mediu,și în perioada de iarnã .

Toate studiile efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogă ția de specii și
familii reprezentate, susținâ nd necesitatea protejă rii și ocrotirii acestui complex de
forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate
din Româ nia, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă două rezervații din
bazinul Ialomiței și câ teva puncte fosilifere din sud.

Activitatea turistică s-a dezvoltat datorită potențialului de abruptul Bucegilor și

stâ ncile binecunoscute "Babele" și "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomiței, masivul Piatra
Craiului cu peștera și cheile Dâ mbovicioarei, apoi stațiunile climaterice Sinaia, Bușteni și
Predeal.

Prezentarea generalã a zonei

36
 M-tii Bucegi, situați în cea mai mare parte pe teritoriul județului Prahova,
reprezintã una dintre regiunile de mare atracție turisticã din Româ nia; altitudinile
depă șesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m.
Masivul Bucegi a fost declarat parc național, incluzâ nd mai multe rezervații naturale
complexe.

Valea Prahovei - ce își are punctul de origine sub Piatră Mare, separa M-tii Bucegi
de M-tii Gâ rbovei, formâ nd între Predeal (jud.Brașov) și Campina (jud. Prahova), unul
dintre cele mai impresionante defilee din Româ nia, lucru accentuat de abruptul stâ ncos
al Bucegilor, cu o diferență de nivel față de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul
Vă ii Prahovei

s-au dezvoltat stațiuni pitorești.

Sinaia - Stațiune balneoclimaterică (800:1000 m alt) de interes național și

internațional: supranumita "Perla Carpaților" este situatã pe valea superioară a
Prahovei, la poalele munților Bucegi. Stațiune internațională pentru sporturi de iarnă
este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o
distanță de 122 km de București și la 49 km de Brașov.

Bușteni - așezat pe valea Prahovei, la poalele munților Jepi, Caraiman si

Costila,estestațiune balneoclimaterică (882 m alt.) de interes național,important centru
de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oraș, în județul Brașov, cu cea mai mare altitudine din țară 1006-
1100m. Stațiune climaterică de interes național. Fiind consider deasemenea important
centru pentru practicarea sporturilor de iarnă și a turismului dispunâ nd de obiective de
interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Pă ră ul Rece, Diham,
Poiana Izvoarelor, Vâ rful. Omu, spre munții Postavaru și Piatră Mare.

Azuga - Situat în județul Prahova, din acest oraș se pot organiza ascensiuni în
Masivul Bucegi și în Masivul.. Baiului.

Paraul Rece- Stațiune climaterică (960 m) aici se practica sporturile de iarnă și

de aici pot fi organizate drumeții în Masivul Bucegi, câ t și în Masivul Postavaru.

37
 Bran este centrul unei importante zone etnografice avâ nd obiective de interes
turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Ț igă nești, Scara, Omu din
Masivul Bucegi.

Moroeni - de aici poate fi urmă rit traseul ce stră bate de la sud la nord Masivul
Bucegi- spre cabanele Ză noaga, Padina, Peștera etc.

1.3 Potențialul turistic

Potențialul turistic natural al Munților Bucegi este format din masivele acestei
zone, peșteri (Ursului,Peștera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Peșterii) și stâ ncile
cu forme ciudate precum Bebele și Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atracție
turisticã preferate de turiști.

2.3. Mijloace de agrement

Zona Munților Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:

-      sporturile de iarnã : schi,bob, snow-boarding;

-     alpinism, drumeții, mountain-bike, seri de cabana;

-      partide de vâ nã toare, barbacue;

-      refacerea să nă tă ții: cura balnearã , piscinã , sauna, sã li de fitness;

-      festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoca, carnavaluri, concursuri

sportive și alte evenimente culturale;

-      se pot organiza congrese, conferințe, reuni de afaceri expoziții, parade de

modã ,evenimente moderne, să rbă torile de Paște, Cră ciun și Revelion.

38
Comercializarea unui circuit turistic

în zona Munților Bucegi

Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg
urmă toarele etape:

              I.   Studierea pieței

              II.  Documentarea prealabilă

           III. Verificarea pe teren a informaților culese

           IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici

             V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici

           VI. Elaborarea propriu-zisă a programului turistic și întocmirea

analizei de preţ

         VII.  Rezervarea serviciilor

I.Studierea pieței

Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face după

criteriile:economice,geografice,demografice,psihologice și comportamentale.

Studierea cererii se face și în funcție de preferințele diferitelor segmente de

clientela față de forme de mijloacele de transport, față de forme de cazare,față de
destinații preferate forme de turism (organizat neorganizat, pe cont propriu,mixt)

Studierea ofertei concurenței agenției "TOP TRAVEL" presupune cunoașterea

categoriilor că rora li se adresează concurență și anume turismului intern ,de munte.
Unele agenții nu mai dau o importanță turismului intern și nici oferirea unui sejur
complet (transport, masă , cazare) astfel scă zâ nd concurența.

Ca mijloc de promovare agenția "Top travel" se bazează pe sistemul media în

special prin intermediul internetului și cel al revistelor dedicate tineretului și oamenilor
de afaceri selectâ ndu-și astfel clienții. Analizâ nd și ofertele puse la dispoziție de
concurența se ajunge la concluzia că prețurile oferite pentru astfel de sejur sunt

39
asemă nă toare dar fiind diferite calitatea oferită și alegâ nd un mijloc de transport mai
puțin confortabil.

Identificarea principalelor segmente de clientela dupã criterii variate s-a fă cut în

urma analizei de piață observâ nd numã rul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-și
petrece vacanță în Munții Bucegi. Din aceastã cauzã s-au ale tinta clienții de vâ rstă
medie, cu venituri medii avâ nd ca motivație a că lă toriei vacanță .

Datoritã sezonalită ții se poate observa un nivel foarte ridicat al vacantelor

petrecute în Munții Bucegi pe timpul iernii dar, deoarece această zonă oferã multe
posibilită ți de agrement și în timpul verii cererea nu devine zero se menține la un nivel
moderat. De aceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii
deoarece multe firme se bazează pe litoral, rã mâ n relativ puține oferte în zona Munților
Bucegi pe timpul veri.

Rezultatele aceste cercetă ri vor fi folosite în vederea adaptã rii permanente a

ofertelor la mutațiile intervenite în structura cererii.

Culegerea informațiilor despre concurenții este dificilã și presupune de regulă

utilizarea unor informații secundare, din mass-media, experiența personalã a unor
salariați atrași de firmele concurente,din auzite. La acestea se adaugă informațiile culese
în urma efectuă rii unor cercetã ri de marketing asupra clienților, furnizorilor,
distribuitorilor.

O foarte bunã ocazie pentru studierea pieței sub toate aspectele, respectiv a
cererii, a ofertei concurenței câ t și a conținutului și tarifelor prestațiilor directe de
servici turistice o reprezintã tâ rgurile de turism.

Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã a propriilor

posibilită ți și pentru conceperea unor produse turistice care să se diferențieze de cele
ale concurenței.

II.Documentarea prealabilă

Se referă la culegerea de informații cu privire la oferta turistică a zonei:

Obiective turistice

naturale

● Babele

40
 ● Sfinxul

● Peștera Ialomiței

● Cheile Ialomiței

antropice ⮚ Castelul Peleș (Pelisor)

⮚ Mă nă stirea Sinaia (cu acces din stațiunea Sinaia)

Posibilități de cazare

Aceastã zonã oferã foarte multe posibilită ți de cazare precum hoteluri(din Sinaia
Hotel Internațional;Hotel Sinaia; Hotel Palace, vile ( Vila Floarea de Colt, Vila Onix) și
cabane și hanuri(Miorița;Valea cu Brazi; Valea Dorului; Piatra Arsă ; Cabana Schiorii) și
pensiuni turistice în satele turistice(Posada).

Rețeaua unităților de alimentație

Restaurantele din aceastã zonă sunt diversificate precum:

-    Restaurante Sinaia: Ferdinand;Vâ nă toresc;Taverna Sâ rbului

Mijloace de agrement

În stațiunea Sinaia se pot întâ lni diverse mijloace de agrement îndră gite de
turiști tineri și nu numai:

-    Telecabina

-      Cazinoul din stațiunea Sinaia

-      Pâ rtia de Bob

-      Schii

Infrastructura generală și turistică

În zona Sinaia exista posibilită ții de aprovizionare cu hrană și

telecomunicația,electrică și termică sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oraș
important și recunoscut că stațiune turistică și în stră ină tate organizat câ t mai
bine,dezvoltat economic, aici fiind o piață câ t mai extinsă de producă tori astfel apă râ nd
concurenta ajungâ nd la un rezultat benefic pentru această zonă .

III. Verificarea pe teren a informaților culese

41
 Posibilită țile de acces la obiectivele turistice sunt șoseaua E60 și calea ferată
Braşov-Bucureşti (magistrala 300). În Sinaia se poate ajunge foarte ușor deoarece exista
aceste că i rutiere și feroviare directe.

Confortul oferit de unită țile de cazare în concordanță cu prețurile oferite sunt

destul de bune avâ nd în vedere localizarea și facilită țile de agrement oferite de
stațiunea Sinaia care ridică acest nivel.

Posibilită țile de vizitare a unor obiective cultural-istorice:

Castelul Peleș: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11-17; joi-duminica 9 -
17 ;
Tarif: adulți 10lei ; elevi/studenți 5lei

Pelisorul: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11-17; joi-duminică 9 - 17 ;

Tarif: adulți 8 lei ; elevi/studenți 3 lei

IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici

Perioada: 20.11.2012-23.11.2012 durata 4 zile, 3 nopți cazare,

Număr turiști: 20

Tarif total:418 lei per turist

Servici asigurate:

·  Servici de cazare (Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoană -

105/2100

·  Servici de masă -40 RON lei /zi/persoană - 120/2400

·  Transport: Autocar 5 lei RON/km - 1820 (91 lei/persoană )

Plecarea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 20.11.2012 ora 08:00

Sosirea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 23.11.2012 ora 22.00

ITINERARIUL: București - Ploiești – Campina – Comarnic - Sinaia;

Sinaia-Castelul Bran -Babele- Peștera Ialomitei- Sinaia

Sinaia -Ploieşti- București

42
 Pentru acest circuit am ales urmă toarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe
parcurs:

-    alegerea localită ți ce vor cuprinde itinerariul

·        Dus :Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km)

·        Întors:Sinaia -Ploieşti -Bucureşti(122 km)

·        Alte drumuri suplimentare:

Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)

-     alegerea mijlocului de transport

Autocarul de 20 de persoane 5 lei RON/km

Descriere:

Aceasta vila dispune de 12

camere duble, 7 camere
triple si un apartament
format din 2 dormitoare si
living, totalizand 52 locuri,
toate fiind dotate
corespunzator categoriei de
clasificare.

Localizare:

Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia, inconjurata de o gradina cu

copaci seculari.

Traversand aceasta gradina, la cativa pasi, va aflati in zona istorica a orasului unde
puteti vizita Castelul Peles, Pelisor, Manastirea Sinaia, chiar si gara regala dar si zona
comerciala moderna.

Facilitati in unitate

● Camere nefumatori
● Incalzire centrala
● Parcare
● Salon mic dejun
● Terasa - vara

43
Facilitati in camere

● Baie Proprie
● Telefon-National
● TV in camere

Servici de masa-45 RON lei /zi/persoană

IV. Întocmirea analizei de preț

Analiza de preț

a)Cheltuieli cu transportul

Persoane: 20

Nr. km: 364

Nr km parcurși pâ nã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucureşti

Nr. km parcurși în timpul vizită rii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-

Babele și Sfinxul -Pestera Ialomiței

Nr, km parcurși la întoarcere în București: 122 km

Preț autocar : 30 lei RON /pers

b). Cazare: 35 RON

35 x 20 x 3 =2100

c). Masă: 40 RON

40x 20 x 3= 2400

d) Cheltuieli de vizitare nu avem

e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON

f) Cheltuieli cu șoferul: 75 RON

2.Totalizarea cheltuielilor:

1820+ 2100+2400+75+75= 6470

3.Aplicarea comisionului

6470 X 10% = 647

4. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229,3

5.Totalizarea cheltuielilor:

44
 6470 + 647 + 1229,3 = 8346,3

8346,3/ 20= 417,315 Rotunjit: 418 RON

Intangibilitatea produsului turistic face că în multe cazuri prețul practicat să fie

considerat un  indicator al calită ții serviciilor oferite.

De aceea nivelul prețurilor practicate pentru produsul turistic trebuie să reflecte

cel mai fidel calitatea produselor oferite.

Prețul al acestui produs turistic include transportul din București pâ nă în Sinaia

plus traseu că tre obiectivele turistice de vizitat propuse în acest sejur , cazarea la Vila
Camelia*** precum și alte facilită ți : camping în curtea pensiuni (la cerere), gră tar , sala
de conferință (40 locuri), închirieri de materiale sportive și pentru pescuit.

V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici

Contract de hotelărie și restaurație

PĂRȚI CONTRACTANTE:

1.      VILA CAMELIA cu sediul în: SINAIA strada: Spă tar Mihai Cantacuzino, nr.5,
județul/sectorul PRAHOVA

4, telefon: 021/330 49 45, Oficiul Registrului Comerțului al Județului PRAHOVA, sub

nr. 6152, cod fiscal: 678, avâ nd numă rul 6203748527, deschis la Banca Comercială
Română, reprezentată legal prin articolul 76/2000, denumită în continuare
BENEFICIAR.

2. TOP TRAVEL , cu sediul în BUCUREȘTI str. VĂCĂREȘTI strada: 274 , județul

BUCUREȘTI telefon: 021/3308582 , email: contact@toptravel.ro, înregistrată la ,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului al orașului București, sub nr. 1287, cod
fiscal:562, avâ nd cont nr. 7271216131, deschis la Bancă :Comercială Română,
reprezentată legal prin articolul 29/1996, denumită în continuare PRESTATOR.

CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

45
Art. 1.1. Obiectul contractului consta în primirea de că tre prestator a clienților și
achitarea de că tre agenția de turism a contravalorii serviciilor prestate.

Art. 1.2. Spațiile de cazare vor fi puse la dispoziția Beneficiarului de că tre Prestator
pentru grupurile de turiști în limita disponibilită ților.

Prin grup de turiști se înțelege respectarea cumulative a urmă toarelor condiții:

-         minim 30 de locuri, rezervate în baza aceleiași comenzi,

-         la aceeași dată ,

-         pentru aceeași perioadă de sejur.

CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI

Art. 2.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie , pâ nă în data de 23 august 2006.

CAPITOLUL 3. TARIFE ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ

Art. 3.1. Prestatorul de servicii are dreptul să majoreze unilateral tarifele în raport cu
piața și cursurile de referință ale valorilor Euro șu USD comunicate la Banca Națională a
Româ niei, cu obligația ca Prestatorul să notifice Beneficiarului hotă râ rea să în timp
util.

Art. 3.2 Tarifele deja confirmate de că tre Prestator pentru o anumită rezervare să u
serviciu turistic Beneficiarului ră mâ n neschimbate indiferent de fluctuația pieței sau
de cursurile de referință ale valutelor Euro și USD comunicate la Banca Națională a
Româ niei.

Art. 3.3 Tarifele sunt exprimate în euro/zi (TVA inclus)

Art. 3.4. Tarifele nu include micul dejun.

Art. 3.5 Termenul de plată este de 5 zile lucră toare de la momentul primirii facturii de
că tre Beneficiar, respectiv Prestator, în original sau copie.

Art. 3.6. Beneficiarul va plă ti un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate, în
termen de 48 de ore de la momentul confirmă rii comenzii de că tre Prestator, urmâ nd
ca restul de 75% să fie plă tit apoi.

Art. 3.7 Serviciile suplimentare (altele decâ t cele comandate de Beneficiar ) vor fi
achitate de că tre turist direct la Recepția hotelului.

CAPITOLUL 4. REZERVAREA SPAȚIILOR DE CAZARE

46
Art. 4.1 Rezervarea spațiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise, emisă de
Beneficiar și confirmată tot de că tre Prestator.

Confirmarea comenzilor se face de că tre Prestator în termen de maximum 24 de ore de

la primire.

Art. 4.2. Pentru grupurile de turiști, rezervarea spațiilor de cazare se face cu minimum
14 zile înainte de incepe-rea sejurului mantionat în comanda confirmată de că tre
Prestator.

Comenzile vor cuprinde: numele și prenumele turiștilor, felul și categoria serviciilor

solicitate, perioada de sejur, modalitatea de plată , bancă și numă rul de cont al
plă titorului, dată și ora sosirii, semnă tura reprezentantului legal, stampila emitentului.

Art. 4.3 Ziua hotelieră începe și se termină la ora 12:00. Rezervațiile sunt garantate
pâ nă la orele 20.00. În cazul depă șirii acestei ore Beneficiarului va menționa în
comanda " sosire tâ rzie" precizâ nd oră .

CAPITOLUL 5. PENALITĂȚI

Art. 5.1. Pentru depă șirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita
Prestatorului 0,5 % din valoarea totală a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de
întâ rziere.

Art. 5.2 În cazul în care, în ultima zi de sejur, spațiile de cazare vor ră mâ ne ocupate
după ora 14:00, Beneficiarul va plă ti Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful
de cazare pentru spațiile astfel ocupate. După ora 19:00 camerele se vor achita integral.

Art. 5.3. În cazul neprezentă rilor care nu au fost anunțate în termen, sumele încasate în
avans de că tre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului, după care comandă va fi
anulată implicit.

CAPITOLUL 6. RECLAMAȚII

Art. 6.1. Eventualele reclamații vor fi formulate în scris de client sau de conducă torul de
grup și vor fi depuse la sediul Prestatorului în timpul sejurului. Prestatorul se oblige
să soluționeze operativ reclamațiile. Nu vor fi luate în considerate eventualele
reclamațiile formulate după pă ră sirea hotelului.

Beneficiarul se oblige să aducă la cunoștința clienților această clauză .

47
Art. 6.2. Daunele provocate de turiștii cauzați conform prezentului contract se vor
consemna într-o notă de constatare și vor fi recuperate direct de la aceștia, înainte de
plecare.

CAPITOLUL 7. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ

Art. 7.1. În cazul nerespectă rii uneia sau mai multor clauze din prezentul contract de
că tre Beneficiar, acesta se considera desființat de drept, fă ră a mai fi necesară punerea
în întâ rziere și fă ră orice altă formalitate prealabilă .

Art. 7.2 Prezentul contract poate înceta prin acordul ambelor pă rți sau prin denunţarea
de că tre una din pă rți, cu preaviz scris în termen de 30 de zile. Rezilierea prezentului
contract nu va mai avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între pă rțile
contractante.

Art. 7.3. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor pă rți, prin act
adițional, acre devine parte integrantă a sa.

Art. 7.4 Contractul se completează cu prevederile Legii 31/1990 și cu dispozițiile

Codului Civil și Comercial precum și cu dispozițiile legilor speciale în vigoare.

Art. 7.5. Litigiile intervenite între pă rțile contractante se vor soluționa ape cale
amiabilă . În caz contrar, pă rțile se vor putea adresa instanței judecă torești.

CAPITOLUL 8. CAUZELE FINALE

Art. 8.1. Prestatorul și Beneficiarul au obligația de a pă straconfidențialitatea clauzelor

și a tarifelor prezentului contract .

Art. 8.2. Beneficiarul își asumă obligația ca turiștii să respecte regulamentele hoteliere
șiș a nu desfă șoare activită ți care contravin legilor româ nești în vigoare.

Art. 8.3. Prezentul contract a fost întocmit și semnat în 2 exemplare, câ te 1 pentru

fiecare parte.

VI. Elaborarea propriu-zisă a programului turistic

Ziua I

București

60 km

48
 Ploieștiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertă ții, Statuia
Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).Ploieștiul adă postește numeroase muzee în care
sunt pă strate dovezile unei tradiții înaintate, culturale, istorice și economice:- muzeul
petrolului, muzeul de istorie și arheologie, muzeul ceasului, muzeul de artă .

62 km

Sinaia

Stațiunea Sinaia este așezată pe valea superioară a Prahovei, în plină zona

carpatică , la poalele munților Vâ rful cu Dor, Furnica și Piatra Arsă . Ea se afla la o
distanță de 122 km de capitala ță rii, și la 49 km de Brașov. Orașul, dispus sub forma
unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se întinde în partea de nord la locul numit
Gură Pă durii, unde este plasat hanul "Vadul Cerbului", iar spre sus, pâ nă dincolo de
valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, în ultimii ani, noul cartier "Platoul Izvor".

Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor Româ niei, are un profil
bine determinat. Creație a gustului regelui Carol I al Româ niei (1866 - 1914), dar și a
științei arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman, precum și a mă iestriei unor
decoratori prestigioși ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și
Berhard Ludwig din Viena, castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu
de tip istorist din Româ nia, avâ nd caracter de unicat. Totodată , el este, prin valoarea sa
istorică și artistică , unul din cele mai importante monumente deacest fel din Europa
celei de a două jumă tă ți a secolului al XIX-lea.

Partia de ski Carp din regiunea

Sinaia este dedicata in intregime
skiorilor avansati. Aceasta are o
lungime de 2500 de metri si o
diferenta de nivel de 585 de
metri beneficiind de instalatie de

49
zapada artificiala si de transport pe cablu.
Partia "Carp" face legatura intre Varful Furnica siCota 1400 si are opanta medie de
24%.
La Sinaia se mai  pot practica:
- schi fond - partia de pe Platoul Bucegi, cu o lungime de 8 km si o diferenta de nivel de
100 m.
- sanius - partia "Drumul Vechi - Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel
de 60 m si pista de bob "Furnica - Sinaia",
partie amenajata pentru competitii, cu o
lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de
30 m.
- bob si sanie - concursuri de bob, sanie si
skeleton se desfasoara pe o partie speciala,
situata in partea de vest a statiunii, spre
soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400.
Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de
nivel intre punctul de plecare si punctul de
sosire este de 134 m.

Ziua II

Sinaia

60 km

Castelul Bran - situat la 30 km de Brașov, între Munții Bucegi și Piatra Craiului,

Castelul Bran este un important monument național și punct de reper al turismului din
Româ nia, datorită atâ t frumuseții lui, a peisajului, câ t și a legendei contelui Dracula, al
că rui spirit bâ ntuie încă aceste locuri stră vechi.

7 km-Aceastã distanța se efectuează cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu.

Babele și Sfinxul- Babele și Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii,
formate de-a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii vâ ntului.Foarte puțini dintre

50
miile de turiști care urcă în fiecare an pe platoul Bucegi știu, însă , că aici există multe
alte forme și figuri care pot bucura
ochiul..

Peștera Ialomiței și Cheile

Ialomiței ală turi de Vâ rful Omu, de
babe și Sfinx, Cheile Ialomiței

reprezintă unul dintre reperele

peisajului geomorfologic al Munților
Bucegi. În numă r de zece, cheile de
pe valea superioară a Ialomiței s-au
format datorită adâ ncirii ră ului în
blocurile de că lcare triasice și
jurasice, încorporate în formațiuni de roci mai recente - cretacice - și mai puțin dure -
conglomeratele de Bucegi. De la nord la sud, succesiunea celor 10 chei este urmă toarea:
cheile Urșilor, Peșterii, Vă ră riei, Coteanu, Tă tarului, Ză noaga Mică , Ză noaga Mare, Orzei,
Dobrești, Gâ lmă . Ele apar în relief sub forma unor sectoare de vale îngustă , generate de
prezența rocilor dure - calcarele.

67 km

Sinaia

Ziua III

În aceastã zi turiști se pot relaxa li se pun la dispoziție gră tarul din patrimoniul
vilei și de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la
cerința într-un salon special amenajat.

Ziua IV

51
Sinaia

Tâ rgoviște ,acest oraș este vechea cetate de scaun a Valahiei, centru economic,
militar, politic, cultural și religios cu mare însemnă tate la acea vreme. Principala atracție
turisticã este Curtea Domneascã .

București

VII. Rezervarea serviciilor turistice

După calculul prețului a acțiuni turistice agenția de turism Top Travel solicita
prestatorului de servici turistice Vila Camelia rezervarea serviciilor turistice.

Pe baza programului excursiei agenția de turism trimite o comandă că tre

prestatorul de servici care participă la realizarea sejurului programului turistic adicã
unitatea de cazare Vilă Camelia și a firmei de transport Euroline.

BIBLIOGRAFIE

1. Erdeli George, Istrate Ioan (1996) „Potenţialul turistic al României”, Edit.

Universitară din Bucureşti, Bucureşti

2. Cosmescu Ioan (1998)„Turismul”, Edit. Economică , Bucureşti

3. Glavan Vasile„Turismul în România” Ed. Economică, Bucureşti 2000

4. Beldie A.– „RezervațianaturalăBucegi”

52
5. Revista„Terra Magazin”

6. www.regielive.ro

7. www.scribd.com

8. www.infoghidromâ nia.com

9. www.tocilar.ro

10. www.cază ri.ro/sinaia

11. www.scritube.com

12. www.tourismguide.ro

13. www.vilacamelia.ro

ANEXA 1

1) STRUCTURA POTENŢIALULUI TURISTIC (pag. 8)

Turism şi marketing turistic – Cristian Stoian, Mădălina Spânu, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2003
P
O
T
E
N
Ţ
I 53
A
L
U
 NATURAL Componentele cadrului
natural

Cultural -
istoric

ANTROPIC
Tehnico -
economic

ANEXA 2

2)  SCHEMA POTENŢIALULUI TURSTIC NATURAL (pag. 18)

POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

54
  

ANEXA 3

3) DINAMICA ŞI STRUCTURA DE CAZARE TURISTICĂ IN ROMÂNIA (pag. 21 )

55
 Din care pe tipuri de unitati

Hoteluri
Anii Total
Vile si Campinguri
Hanuri Cabane Tabere de
si bungalouri si casute copii
moteluri

3490 828 134 1525 229 219 218

1989
100,00 23,72 3,83 43,69 6,56 6,27 6.24

2840 924 20 1280 179 133 188

1994
100,0 32,53 0,70 45,07 6,30 4,68 6,61

2905 929 21 1324 175 141 186

1995
100,00 31,97 0,72 45,57 6,02 4,85 6,40

2965 924 20 1308 170 137 188

1996
100,00 31,16 0,65 44,11 5,13 4,62 6,34

3049 935 20 1285 174 137 184

1997
100,00 30,66 0,66 42,15 5,71 4,49 6,03

Sursa: Calculat după Anuarul Statistic al Româ niei, 1998

56