𝒫𝓇𝑜𝓅𝓇𝒾𝑒𝓉𝒶𝓉𝒾 𝒻𝒾𝓏𝒾𝒸𝑒 ș𝒾 𝒸𝒽𝒾𝓂𝒾𝒸𝑒-𝒜𝐿𝒞𝒪𝒪𝐿𝐼

ℙ𝕣𝕠𝕡𝕣𝕚𝕖𝕥𝕒𝕥𝕚 𝕗𝕚𝕫𝕚𝕔𝕖:
🧪 Alcoolii la temperatura obișnuită sunt substanțe incolore, lichide sau solide
🧪 Punctele lor de fierbere sunt cu mult mai ridicate decât ale hidrocarburilor de la care provin
și chiar mai ridicate decât ale altor combinații organice asemănătoare lor
🧪 Această comportare deosebită se datorează faptului că în stare lichidă alcoolii formează
asociații moleculare adică nu se găsesc sub formă de R—OH, ci mai multe molecule de
alcool sunt legate între ele prin legături (punți) de hidrogen, astfel încât formează asociații de
tipul (R—OH)x
🧪 Aceste legături de hidrogen se formează între atomul de hidrogen al unei molecule și
atomul de hidrogen al altei molecule, ele sunt cauzate de polaritatea grupei hidroxil

***Legătura de hidrogen este de natură deosebită. Sarcina pozitivă a nucleului de hidrogen

concentrată într-un volum foarte mic, are o acțiune de atracție asupra electronilor
neparticipanți ai atomului de oxigen din altă moleculă de alcool. Legăturile de hidrogen sunt
mai puternice decât legăturile produse prin forțe van de Waals, dar mai slabe decât legăturile
covalente. Astfel, legătura de hidrogen H...O Între două molecule de alcool este de circa 0,17
nm, iar legătura covalentă O—H din alcool este de circa 0,1 nm
!!! Energia de legătură a unei punți de
hidrogen este de 5-7 kcal/grupă, deci
aproximativ de 10 ori mai mică decât
pentru o covalență.
🧪În stare de vapori legăturile între moleculele de alcool se desfac iar alcoolul rămâne sub
formă neasociată (același fenomen se întâlnește și la apă, la acizi carboxilici, etc)
🧪Alcoolii primari au puncte de fierbere mai ridicate decât alcoolii secundari izomeri cu ei,
iar cei secundari fierb la temperaturi mai ridicate decât cei terțiari
🧪Densitatea alcoolilor este în general mai mică decât a apei datorită acțiunii ecranante a
radicalilor alchil asupra grupei OH, care este stânjenește asocierea. Această acțiune este cea
mai accentuată la alcoolii terțiari.
🧪 Solubilitatea alcoolilor În apă scade cu creșterea numărului atomilor de carbon din
moleculă. Metanolul, etanolul și propanolul se amestecă în orice proporții cu apa. Ei sunt
buni dizolvanți pentru unii compuși organici. Alcoolii superiori sunt insolubili în apă și au
proprietatea de a proteja de umiditate substanțele pe care le acoperă.
🧪 Solubilitatea alcoolilor este o urmare a structurii lor, formate dintr-o grupă —OH (liofilă),
care are tendința de a forma legături de hidrogen, și un radical de hidrocarbură nepolar
(liofob). Grupa —OH transmite solubilitatea acelor dizolvanți cu care poate forma legături de
hidrogen, indiferent dacă acesti dizolvanți posedă ei înșiși hidrogen polar( de exemplu apa,
amine, acizi carboxilici) sau sunt acceptori de hidrogen (de exemplu cetone). Radicalul de
hidrocarbură nu este solvatat de acești dizolvanți, dar este solvatat de acei dizolvanți cu care
nu formează legături de hidrogen (de exemplu hidrocarburile sau derivați halogenați ai
hidrocarburilor). Ca urmare, în măsura în care grupa —OH sau radicalul de hidrocarburi
predomină în molecula alcoolului, alcoolul va fi solubil în una sau în alta din grupele de
dizolvanți sau, eventual, parțial miscibil în ambele aceste grupe. De aceea, metanolul,
etanolul și propanolii sunt miscibili cu apa și cu alți dizolvanți organici.
!!! 𝔅𝔲𝔱𝔞𝔫𝔬𝔩𝔦𝔦 𝔰𝔲𝔫𝔱 𝔫𝔲𝔪𝔞𝔦 𝔭𝔞𝔯ț𝔦𝔞𝔩 𝔪𝔦𝔰𝔠𝔦𝔟𝔦𝔩𝔦 𝔠𝔲 𝔞𝔭𝔞 𝔦𝔞𝔯 𝔞𝔩𝔠𝔬𝔬𝔩𝔦𝔦 𝔠𝔲 𝔠𝔞𝔱𝔢𝔫𝔞 𝔩𝔲𝔫𝔤𝔞 𝔰𝔲𝔫𝔱 𝔭𝔯𝔞𝔠𝔱𝔦𝔠 𝔦𝔫𝔰𝔬𝔩𝔲𝔟𝔦𝔩i î𝔫 𝔞𝔭ă

ℙ𝕣𝕠𝕡𝕣𝕚𝕖𝕥𝕒𝕥𝕚 𝕔𝕙𝕚𝕞𝕚𝕔𝕖:
🧪 Înlocuirea hidrogenului din grupa hidroxil este posibilă datorită polarității legăturii O—H
care permite scindarea hidrogenului ca proton și înlocuirea lui cu alți reactanți electrofili.
Deși alcoolii, spre deosebire de acizi se consideră practic produse neutre, totuși, atomul de
hidrogen este un caracter activ care poate fi înlocuit de metale, radicali alchili, arili etc.
🧪 🧪 Înlocuirea atomului de hidrogen funcțional cu metale duce la compuși cu compoziția
ROM denumiți alcoxizi. De exemplu CH3ONa se numește metoxid de sodiu, C2H5ONa se
numește etoxid de sodiu. Reacția are loc numai cu metale active și este puternic exoterma în
cazul metalelor alcaline
Deși nu atât de energică ca reacție similară între un metal alcalin și apă, unde se produce
aprinderea hidrogenului degajat, și metalele alcalino-pământoase pot forma alcoxizi. În cazul
aluminiului acesta trebuie în prealabil amalgamat înainte de a reacționa cu alcoolii.

Alcoxizii au caracter ionic (cu exceptia celor de aluminiu). În soluție alcoolică se

disociază practic complet:

În soluție apoasă hidrolizează, cu regenerarea alcoolului inițial, întrucât echilibrul este

puternic deplasat spre dreapta:

***Ordinul acidității diferiților alcooli este în general: prim>sec>terț. Prin urmare, alcoolul
terț-butilic este mai puțin acid decât alcoolul etilic.
🧪🧪 Înlocuirea atomului de hidrogen funcțional cu un radical alchil (alchilare, eterificare)
duce la compuși cu compoziția R—O—R' denumiți eteri. Ca agenți de alchilare pot fi folosiți
chiar alcooli. În acest caz trebuie să se producă eliminarea de apă în condiții energice

R—O — R' + H — O — R' — > R — O — R' + H 2O

Astfel, trecand etanol la 200oC peste un catalizator (de Al2O3) se obtine eterul etilic:

Deshidratarea poate fi realizata si cu acid sulfuric sau acid fosforic, la 140oC:

Observatie: Ca produse secundare de reactie rezulta insa si alchenele respective.

🧪🧪 Înlocuirea atomului de hidrogen funcțional cu un radical acil (acilare, esterificare) duce la
compuși cu compoziția RO—C—R' denumiți esteri
||
O

Ca agenți de acilare, respectiv substanțe care conțin moleculă un radical acid (un acil),
R—CO—, pot fi folosiți acizi carboxilici, R—COOH, și unii derivați ai lor (de exemplu
cloruri acide sau anhidride acide):
 În general, ușurința de esterificare a alcoolilor descrește in ordinea: prim>sec>terț,
pentru un acid carboxilic dat. In mod similar se produce reacția între alcooli și acizi sulfonici,
R—SO3H:

Sau intre alcooli si acizi anorganici, ca de exemplu:

🧪🧪Inlocuirea atomului de hidrogen functional are loc si in reactia dintre un alcool si un

compus organomagnezian folosita de Zerevinitov pentru determinarea asa-numitului
hidrogen activ:
R—O—H + R—Mg—X —> Mg(RO)X + R—H

🧪 Înlocuirea întregii grupe hidroxil este posibilă datorita polarității legăturii C—O, care este
însă mai slabă decât la legătura C—X in derivații halogenați ai hidrocarburilor
🧪🧪 Înlocuirea grupei funcționale cu un halogen reprezintă una din metodele de obținere a
halogenurilor de alchil. Ea se poate realiza tratând un alcool cu un hidracid halogenat (HBr,
HI)-imag.1 sau cu o halogenura de fosfor (PBr3, PCl5)-imag.2

Formarea unei halogenuri de alchil dintr-un alcool și un acid halogenat este o reacție
reversibilă. Desfășurarea ei cu viteză corespunzătoare se produce numai în prezența unui acid
tare care poate fi un exces de acid bromhidric sau chiar acid sulfuric. Alcoolul acceptă un
proton de la acid formând unu ion de alchil-oxoniu, care este mai reactiv în substituția
ulterioară cu ionul de bromură decât alcoolul.

Reactia se poate desfasura in doua moduri, in functie de structura alcoolului:

Acidul clorhidric este mai puțin reactiv față de alcool și necesită prezența unui catalizator ca,
de exemplu, ZnCl2.
🧪🧪 Scindarea grupei hidroxil o dată cu un atom de hidrogen în poziția alfa (adică de la un
atom de carbon vecin) este o metodă de obținere alchenelor. Ea se realizează la temperaturi
ridicate mai ales în prezență de agenți deshidratați.

🧪 Oxidarea alcoolilor este favorizată de prezența grupei —OH si se desfășoară diferit în

funcție de numărul atomilor de hidrogen legați de atomul de carbon de care este legată și
grupa —OH. Alcoolii primari în condiții nu prea energice de oxidare cu oxidanți uzuali (de
exemplu bicromat de potasiu o în soluție de acid sulfuric) sau catalitic, sunt oxidați prin
dehidrogenare până la aldehide. În condiții mai energice de oxidare (De exemplu cu
permanganat de potasiu) oxidarea poate merge până la acizi carboxilici.

Astfel, prin oxidarea etanolului rezulta acetaldehida si apoi acidul acetic:

Alcoolii secundari sunt oxidati de oxidantii uzuali pana la cetone:

 Astfel, alcoolul izopropilic este oxidat la acetona (propanona):

În condiții de oxidare energică se produce o rupere a catenei cu formare de acizi cu

molecule mai mici care împreună au același număr de atomi de carbon ca și alcoolul inițial.
De exemplu din 2-pentanol pot rezulta acid acetic și acid propinoic:

Alcoolii terțiari în condiții obișnuite de oxidare sunt rezistenți însă în condiții energice
de oxidare se produce ruperea catenei cu formarea mai multor molecule de acizi cu număr
mai mic de atomi de carbon în moleculă decât alcoolul inițial. Transformarea alcoolilor
primari și secundari în aldehide și cetone se efectuează și catalitic, adică prin dehidrogenare,
trecând vapori de alcool peste un catalizator, de exemplu negru de platină sau cupru fin
divizat la 300 °C (Sabatier). De exemplu etanolul poate fi transformat pe această cale în
acetaldehidă:

BIBLIOGRAFIE:
Chimie organica editia a cincea-Editura tehnica,
Bucuresti 1973