Capital Cercetarea discreti Rezumatul capitolulul ‘Acest capitol cuotinde prezantél pont Wel metodo de cerceare discret: analiza Ge contint, analiza stalstelorexsentegcorcetareaistorca g compara. Flacare ‘Snir acesie metode perritecerclatoror 88 studeze isla sooala oe dstanf, {ra 20 inven to tut procesui Tntroducere CConsecinle globalizari ital de analiza Analiza de conginut Probleme de valida Teme de cereetare pltvite pentru analiza Problemele de fidelitate de contin Sursele de static exstente snionarea in analiza de conginat CCodarea in analiza de continut Cereetarea comperativ-istoried Un exempha de aalizt de conginut Exemple de cercetare comparatv-strich ‘Ntanaje si Jezavantaje ale analize: de Sursele datelor comparativ-istorice nile analitie congnut Analizasatistcilr existente Studi lui Durkheim despre sinuidere Sovloy@Non™s Reseach Metts Ute Se tet one pos soil ten, Dupe weit ae cet ane apc de ical pe foo Seep encti Je Scalp Hon: Reta Neate ETA o Introducere Cu excepyia observatorului complet din cercetarea de teen, flecare dintre metodele de ‘observare dscutate pn acum presupune ca cereetuorul sl inluentezeInt-o oarecare rmfsurk ceca ce studi. Aces fap ese evident ra alsin experiment, urate indesproape e cercetarea prin sondaje. Char gi eereetstorul de teres, dup cum am veut, poate seb luerurile pe masurd ce le studiza “onus, cel puin un exempiu menjionat anterior e seuit foal de acest rise, Stadia Tui Durkheim dspeesinusideri nu a inten {ato ici un fel sinuciderile (veai capitol 5), Stadiul su este un exempls de erestare “lsret, aie de mere de cecetare a com: ‘ortamestull social fir a1 afecta. Dups cum vei vedea, metodele de ceretare discret otf calitative sav canttadve ‘Aves capitol stdiaz tei ipuri de metode de cercetare discret: analiza de conti, analiza satstiilorexistente gi cereotareaistoriek compara. In analiza de continu ‘cercetdtorii sudan o clast de artefuce sociale, care sun de obicel docunente seis, precum editoriaele din ziare. Studiul lui Durkheim este un exempla de anali28 a Satsicilor existenie. Dups cum etl vedea, exists cant enorme de date in jurl rostu, ascend se flosin penurua Inelege viaa social, In cele gin wema, vereetarea sored si comparat, o forma de cercetare ov un wecut venerail in slime sok, care se bucurd in ulti ani de o crestere a populart. Casi cercetarea de teren, eercetaea {storied si comparatt este de abice! 0 metods calitava, in cate principale resuse pentru observare si analizt sunt documeriee istrice, Numaele metodkl ineiode euvanl omparaté pentru c4 cercettori sla, spe deoseite de strici,eare ar putea desere ‘oar o anumit categorie de evnimene, cats desoopere un par comun al evenimentlor, care apare in moments si in locur fei entra pregiticontexul ude elor tek metode, vreau s8 vi tra atengia asupra unei clini excelente care ar webul sv ied mai conslen de potential pe cate i are cerceurea diseretd. Print aloe, din ea am preluat termonal masur ascree, in 1966, Eugene Webb impreun cu ei cole au publica carte pin de ingenicizate despre ceretaea in siinele sociale (eviews in 2000), care @ajuns o carte cl ‘Aceasl ucrare se concentreazi pe cercetarea discret si nonreactiv. Webb 5 ol ‘au dezwotatposibiltatea de aaduna informa despre comportamentul uman, obser vind ce last caren in urma lor. Ves it care sunt cele mai populare exponate de Ia un ‘muzeu’ Aji putea realiza un sondaj de opinie, dar camenil at putea 8 vA spand ceca ‘rei sf auzf sau ceeace ar putes face st pari mai intelectual $imai series. Ai putea S54 sai lang diferite exponae yi sl vedefi ci oameni se opresc s le vad, dar ar putea ttece pe acolo doar ca vadi ce faci. Webb i colegi sai sugereaz3 sl examina starea Pardoselei din fata exponatelor. Acolo unde pardoseala este mai zat, exponatele sunt [robabil cele mai populare. Vet st siti care exponate rind cel mai bine la copii? (Cauta: urmele de main de pe vitrne. Penru a ala cate sunt cele mai populare post e radio, putei stabil cu un mecanic auto #8 verifice pe ce freevente sunt Fale radiourile din mainileaduse la reparatPostale som seine. Atemenen uni deectv cae inesghent © int, certo as nl. Dak via inp, een ck ind despre compar tel soc st pvt fox. Dins-n anit puns veer, tt ce Yee ft nbs de cera eg poral = Ge Cebu 3 5 ein rebaen, es pobemele de valida i Adeltate sue merase In carl metodo de cere este, pind ngenorate pot steele Sas ein sub ono VE incuraje sk i cata hi Web. Eo ocur plc y! pm fon silent 0 sud A Wel yon cecet sociale pe bara vor de dj existent. Petra momen, Indep stenia asia tel meiode de cerceare dere, deseo otte de cereaor,inepnd cu sain de comin Analiza de continut Dui cum am mengont in introducer capiob, analna de conju repezing ‘tui comarictilor negate die oa Imei, Pu studi Arle revise, pg tiled interact, poi are, entree picture, di salle, poste pe iter, lepile, conse ial aus, Shulami Reinhare sublnarh 8 creer femiig bu 0st nai de cenit penn std sir pen op, baome, ire, cide ‘msn ee eon reat ; ren ceretge, capnopere dea etoriea dit te, eps medi Gomenis eres matte introduce de soiloge au Cate penta» du doar céteva exemple" (1992, pp. 146-147). intr-un alt exemplu, cand William Mirola a Sncepustaderea rolls pe cae Hare relgia In caul migror care tnerea el impunk im America si de Iueru de op ore, irmaile sale era hate dn press buncorease, religious secular din Cheapo, dn pale din discrete ote cei care prunes ia de op or, din rel facunk cepezetaivedncadral mia?” (2003, p. 273). Teme de cercetare potrivite pentru analiza de conginut Analiaa de conjinut se poriveste mai ales studiului comunicisii si pentru a rispunde Inuebleiorelasce: cine spune ce, eui, de ce, cunt si cu ce efeet?”, Sunt romance franceze mai preacupae de ibite dec cele din SUA? Este muzica brianist a ailor "60 mai cinicd din punct de vedere politic decit cea din Germania aceeiagi pericade ? CCandidait politi care se preocupi de chesiunife mai practice sunt alegi mai des decd cei care abordeaza probleme principale? Fiecare dinte acesteinrebar reprezings © inrebare de cercetare jiniics» prima se refer ta caracteral najonal, 2 down 1a orient polite, a trea la procesul politi, Dey: astel de teme ar putes f stuiate pri varea indiviilor, analiza de conjinutrepreini 0 althabordare (CERCETAREA DISCRETA, “9 nal dine prince exemple deanaliot de conina estes dei B, Wells. a 1898 Wells, ai cri paring useser8sclav, a vruts verificepresupunerea general et Barba safrosamericanierau wig in Sud in special peatra cA violau femelle albe. Ca metoda Se erecta, eaastuiatartcole de iat despre ccle 728 de lis raportae in wimil eee ani anterior’ stdiuli. Doar intro treime dn eazurivitimelelinsatefuseser3acuzate Je viol, din care i mat puyine se dovedisea vinowae. In primul rind, fuseserd curate de Insolem, ©& .nu sia vizat de teabd” (apud Reinharz, 1992, . 146) Mai recent, pentru bestsellerul Megairends 2000 (Naisbit 1 Abutdene, 1990) sa folosit analiza de connut pent a determina tendingele majore din viata americailor de 87, Autor au monitorizatregulat mii de are locale in fecare lund pemtu a descoperi tendingle locale si egionale sale publica in-o serie de rapoare trestle. Caren Jor stuiazs citeva dintre tendingele pe care l-au observa la nivel nafional Unele sobisete sunt mai bine tcatae prin analiza de coninut decat prin ovicare alt ‘meted de cercetare. Si presupunem ed susie inferesat de viola din programele felevzate, Poate binuij cl producitori de arcole barbaest sunt mai predispust af fimanteze programele violent deci alte puri de sponsor. Analiza de conn a cea mal bund metodd pentra a afla acest Iver ‘Mai inti, propuneti o definite operational a celor dou varibilecheie din studiu: aricolebarbitest si olena, Sectunea despre codare, cae urmeaza in acest capitol, va dscutaciteva modal prin care putes facet aceasta. fn eee din urmé, vet aveanevoie de un pan care svi peri 8 Ua |TV, 38 clasificai sponsorii gs evalua gradu de violent al anumitoe prograzme Apol, at trebui 88 hotdrii la ce anume vi uta, Vei decide probabil 1, face postiri (©S8V8 ita, 2, pentru ft tmp si 3. a ce ore. Apo, Yat lua bere ging eipsuri si ineepe si va vita a televizr, sf clasficat sist inregitra.. Odatd compleiae observaile, afi putea sf analiza datelecoletate si xf determina duc produettorit de amicole barbies au fnanyat mai mult violeta dect ali sponsor Gabriel Rossman 2001) a ava oinebare afer retertoare a mass media, ingijrarea Publiclu fide eoncentrarca presei In vt mai putine maial corporatist a erescut, ae ‘4 Rossman s-8 hott si pun urmitoarea inrbare: daci un ziare dejinat de aclay trust care detine o compan de produce de filme, putt avea incredere in ronicle pblicate de ziar despre filmele produse de companiaafilats? Rispunsul e .au", conform coneluzilor lui Rossman, Deoarece majoritatea2arelor ‘elueazs filmels mai mule cantatiy (de exempl, tei stele din ptt), ela fost eapabil sh realzeze o analiza simpit, cantata. Pentru fecare eronied de film a pus Goud loxrebir: 1, Film fost produs de aceeasi companie care define gi zara? 312. Ce not ‘primi fiimul? Rossman a descoperitc, inr-aevir, mete prose de compania mars 40 primit evaluiri mai bune decat alte filme. in pls, notele date de siare filmelor Droduse de aceeasi compan era mai mari decasnotele primite dela alte are. Aceasts Aiscrepant, tn pls, era mai putersic in eazl filmer eu buget mar, incare compania roducttoareinvestise masi u Ca metod de observatie, analiza de contnut necesité controareaatea a .ceea ce ‘ste comunicat. Analiza datelorcolectate afl, ca iin cazul ator metode, abordeazS -motival” sic ce elect0 METOOE DB OBSERVARE Esantionarea in analiza de conginut in sui comunicdrlor, ca sin studil oamerilor, de multe ori nu putt observa direct een ee stadia. In stadiul despre programele violent si sponsorizarea lr, vas suis fu incercati st urmarij (ote este transmis [a tlevizor. Nu ar fi posbi, iar creieral Gummeavousted probabil s-ar scurcircuita inainte de a ajunge si descoperit ce eat bei, cel mai bine © sh esantionai, S4 lncepem prin a aborda din now ideea de Unitate de anaes, Apoi vom rece in revit citeva dine tehnicle de esantionare care se pretear cel mai bie analizei de conjnut Unitigle de analiza upd cum am discuat in capitolul 4, deteminares nitilor de anaes, facem afirmati descriptive sf explictive, poate fo sarc complicats. De exemplu, (lack dorsi calcula venta mediv pe cap de familie, Familia este uitatea de analiz8, dr va cb ai intrebm pe fiecare ducre mermbri file ei bani castpa. Aste, indivi vor funitiile de obvervar, desi familia ene untatea de analie3. fn mod Similar. am putea dori «8 comparsm rata criminaliigi In diferite orage, in funetie de mirimea lon, de regianea geografica, de components resielt side alte variable. Desi Caracteisiile acestor ora depind doar partial ée comportamentele gi caracteristcile Feeidenlor lor, orale vor fi pand la urma until de analiza ‘Conplesizatea aeeste: probleme e de multe ori mai evident in analiza de continue decit in ane meiode de vereetare, mab ales cind unite de analiza. diferd de cele de fbservare, Citeva exemple ar putea muri aceast distinctie ‘Sh presupunem cl vrem ef afiim dact leyle civile sau penale fac distinc ire ‘rb i feel In acest cz, Heare lege sin ar fat uritate de avai, cit untae ‘eabservare, Am putea selects un esantion de legicivile si pena dintoun anumit stat fi poi sf clastic in funetie de dstineile pe care le fac inte brats ere. in cow fe, am putea determin dat egslaia penal sau civil fice diferene fn functe degen intra ediva difent, am putea st stadiem dact stale ce implementeazé leg care fac Aistnetc inte gropurlerasiale sont mai predispuse si adope lgi care fae distinct wi fntre barbat si femei, Dest eudiereaacese} probleme ar presupune gi codaea fec rei Teel in pare, unitaea de analizh arf tal, ma legen. ‘Stu, dacd vom sf schimbary complet subicetul 8 presypune cd sunters interes de reprezenatondis in picts. Dact dorim 3 compurim populariaa picarilor repre ‘enlajionale $i colo: tonfeprezentaionale, blourfe vor fi unitateanoastr de anal ack pe de ald parc, sem st aflim dacd reprezenaionaism este mai degrabi 0 caracersticd a plctorior bogati sau a celor Siaei, a celor educaji sau) necducat Capitalist sau social, pitoral va unitates noastr de analia, E foarte important cx aceasth problem si fie clar ineleast, pentru ci selecia esantionslui depinde in mare msi de vniatea de analiza. Dack unitatea de analiza este Seritorul, design de ezantionare ar reba sé selecreze tof seitori sau un esation de fctitors,potiviti pent fntrebarea de cerestre. Dacd unitatea de analiza e catea, at ‘Rebus selectim un esto de cf, inciterent de autor. Bruce Berg (1989. pp. 112-13) Subliniazt cf, desi tebule analiza texte, wniigle de analizd ar putea fs cuvinele, (CERCETAREA DISCRETA a ‘emele, personajele, paragrafele, tipul de text (cane sav serisoare, de exempla), coe ceptele, semantica say combinati ntre acestea. Figura U.I ilusireard citeva dine acest posi ‘No pun. esantionarea ar rebuis ie zat exch pe unified anal. E adevarat 8 de multe ov va trebui sBsubesantionim, adic st select esantioane din subeategor entry fecare unitate individual de anliza. Aste, dact seritori sunt unile do ‘naliza, am putea 1. si selecdim un esantion de sritori din populaia toalaascitrior, 2s selestim un esantion de cdr serse de fecare seritor select 53. ¥ selecxim Portuni din fieeare care selectata penteu obserare ji codate fe cele din urma, s8 ne uitam Ta un exemplu mai complicet: stadiul violenei Ia lelevizor ia sponsorilor. Care ¢ uniatea de anal pentru inrebarea Sunt mii predispus! produetori de ariole Darbatest s4 sponsorizezeemisiunilevioemte deci alli spensori?" Emisiunea”? Sponsorul? Cazul de violent? cel mai simplu design de cercetare na arf ici una dinre acest, Des vf pute structura studiul in diverse feluri cel mai simplu design arf bazat pe reclami ea unitate de anaizd. Aq folosi doud feluri de unit: de observare: reclama si programul (adic emisunea inghesuitl nee reclame). Va rebut sd observa ambee units clasiticat reclamole~ dd fa sau nu reclame la articolebarbates ~ si programele -dac8 sunt sa ru violent. Clasificdrile programelor ar i pot transferee reclamelor care apar in preajma lor. Figura I.2ofer un exermplu despre ful de adnotari pe care leaf ptea face. Figura U.1. Ceva posibite ide anaes pera anaes de continutCObservaticdin designal de cecetaeilstat t Figura 1.2, tose reclamele care apar in acelasi program sunt grupare si primese accleasi scorur. De asemenea, numdral de azar de Violent poate ea urn unei pauze publictare e acelasi cu numdrul celor tate preceds urmitearea paur8. Acest design simplu se permite sf clasifcém fecare feclamd in funetie de cine o finanfea $-degradul de volena cu care este aoclatl. De feremplu, prima reclamd la aftershave-ul Grunt e coda a find un produs bérbese i find asocate zece cazuri de violenj. Reclama la sutienele Buttercup e codatd ca ‘efind un produ barbltesc | e2 newvnd nici un caz de vilenf asocit Paockde | Sponwcr [Prune penta baba “Nord de caw de von pablicite De] No] 7 [aie de gaara] Dupe poze epublica | publcite T Afertave Game [7 6 ‘ Bisel rue oe [7 é * Luce + 3 Bald No More Altersave Grom z Past gedit Sowa Detergso Godliness [Umer Big a Pash de din Soom ate Uneraie 8ig Ta Suen Boner Fira 1.2, Example de ide observare pene vite In programelefelezte ‘In figura, avem patra reclame la produse barbitesi, cu un mmr asociat de 7,5 cazuti de violenid, Cele patra reclame clasficate ca ieflcénd parte din categoria produselor birbitest au o medie a eazurilor de violenglasocite de 1,75, iar este dou rode care ar pute fi considerate su nu ca Find barbltest aw asoeate, in medi, unex fe violent pena fecare, Dac acest par ldiferestelor sar mergine pera un mumdr mul Imai mare de observa, atunei am putea eonchide 3 pradvettori de anicole birbtest sur mai predispus sf fnanjeze programele care conin scene violente deci ali sponsorh ‘Scop figuri sf demonstreze cum se potrives uniiile de unlit In provesul de analied gi coleciare a datelor. Trebuie ssi foarte clar care este unitatea de anlizi inainte de a pune le pune strategia de esanionare, dar in acest caz mu poet folosi pur i simpli teslamele. Dac8' ni aveql acces In inerioul televiziunli, nw pet ti cid fnunie yor fi difuzate reclamele. Mai mult, ar trebui si observayi mu doar reclemele, ci {9 programares for. Pint la uz, ai putea pune la punct un design de esantionare care ‘include tot ceea ce trebuie pentru a face suicente observa entra ealiza egantiont rebuie 8 sabi care este urversul pe care i esuntionai In acest caz, ce postu de feleviziune afi observa? Care ar fi perioada de studi ~ CCERCETAREA DISCRETA 46 rumarul de ze? In ce peroad a lel vei face observarea? Apoi, cite reclame aj dor Si observa ssh coda in vederca snalizel? Ustad la televiaor pent 0 wreme $i ‘ede ite reclame apa in fecareor8; spol va ved! da seama de cite ore de observare € nevoie (si cite putei suport) ‘Acum pute incepe sf selectai eyantionul. Ca o chestiune practic, mu ar tebul si select inte diferiteleportri de elevizivne dac ai avea sistent iecare ar urmai lun alt canal in acseasi period de timp. Dar s4 presupunem ci Iverayi pe con propris [Fjanionu! final, din care va fi select gi urmérit un eganson, ar putes ardta cam asa 7 ianuarie, Canal 2, 7-9 p.m 7 januatie, Canalul 8, 79 p.m. 7 janvarie, Canall 9, 7-9 p.m 7 Januarie, Canalol 2, 9-1 p.m. 7 ianuarie, Canalul 4, 9-11 pam. 7 ianuarie, Canatl 9 8 ianuarie, Canal 2,7 8 ianuarie, Conall 4 8 lanuarie, Canal 9, 8 fanuarie, Canalul 2 8 lanuarie, Canal 4 8 anarie, Canalul 9; 9 anuarie, Canalul 2 9 anuarie, Canalul 8, 7-9 p.m. et. CObservai

You might also like

• 4 Marx 18 Brumar

  

  Document52 pages

  4 Marx 18 Brumar

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet
• Seminar - 4 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-90-111

  

  Document22 pages

  Seminar - 4 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-90-111

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet
• Seminar - 3 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-68-90

  

  Document23 pages

  Seminar - 3 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-68-90

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Sânge: Capitolul 5

  

  Document34 pages

  Sânge: Capitolul 5

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet
• Desmond Morris, Maimuţa Goală, Editura Art, 2008, pp13-56

  

  Document23 pages

  Desmond Morris, Maimuţa Goală, Editura Art, 2008, pp13-56

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet
• 02 Bălăşescu, Alexandru, Paris Elegant, Teheran Incitant pp.15-27

  

  Document19 pages

  02 Bălăşescu, Alexandru, Paris Elegant, Teheran Incitant pp.15-27

  Alexandrina Jimborean

  No ratings yet