be STRUCTURAREA INVESTIGATIE De exempt, prin inervcveaa 2.000 decent americas cu pve candidat Tae qedin Salo Unie pote press cy acura cim vor vt 2 ae es oa In anes cai), vo exami tei care pes ral frecrlaeacrlor obser. Sea gpa av or permit ee ber tinge cola Parsi a varia cm 2 fe marl ps Capitolul 4 Designul cercetirii Rezumatul capitolulul ————— Vet vedea in cele ce urmesza mat multe desigur de ctcatare alate a Tndemane Cereatatorir din domenit gino soca, dar gi cum pute ealza dasignul unt ‘Stud ~adica specificarea exacla a cul sau ace vebute sludat cénd, cum sin Tntroducere Dimensianea temporal Studie ransversale Stil longitadinale Explorarea Aproximareastdilor longitudinale Descrierea Exemple de strategii de eercetare Explicarea ‘Cum se concepe un prolect de cereetars Logica explicatct nomotetice faceputul CCrterile cavealiali nomoteice ‘Conceptuatizarea CCiteri fuse pentru caval nomotericaAlegerea metodel de cerestare Operayonalizarea Populaa gi esantionul Observaile Unite de analiza Provesirea datelor Indivizt ‘Analiza Grupurile Aplivacea Organize ‘Conceperea ceceririi pe sour Inweratiuile Arefuctele sei Propunerea de cercetare ‘Unite de analizt pe scurt Elementcle unei propuneri de cercetare Gest de rionament despre ui des Tia eroaea ecologic reductionism] ‘Cawzelenecesare gi suficiente Sectology@Now™": Research Methods ‘Valea acest instrument nlite pen resi Ix vnmaSloeal examen. Dupl ce wl ct atest ‘pla meget sResrse desu pe iret", Sn srl capt, pew fia cur, ‘te Been de Sociology Now Research MethodsIntroducere siya et ayane dedicat descoperin Indfrent ce wrt si descoperi vor exist Saris posite e ajunge I acelag ezuhat, in viata de tote zl, acest hucru este Ii pone adevarau De exempl, <8 peesopunem 8 dors afadact wn amu ip de Ieee aa ricem, nou! Burpr Blast ~ ar fi potivit pntra dummneavcasr Bineinfeles ae aitea cumpara una laste 8 af acest vers. Sau afi ptea discuta cu mai mul SEAR Bin rumor asl de acc sus cu cel care ay ru sB cumpere oda o semenea et, dar na a flea. Ai putea verfca anunyurie de mic publica pentru a veces rane se vand icin. Aj puta cit revst Gdieat consumatorila, car evalueant ‘Burpo-Blasta, Un luru similar ae lo in investiga siti. Pe dima, yreme, investigaia siifict se reduce la realizarea observailor la si coca ce a observa, cle constvind subiectele pari alka 53a 1V-a ale eRe Tong, tains den observa sia analiza, ave {ns nevoie de un plan, True Sablh oe anume vet) observa svi analiza de ce eum. Despre acest Tuer este ‘orbs in design ceretsis Deu deal variazd tn functe de cee ce dori i saudi, v8 vet confrunta en dout sarin’ najoreiniite tn orice design de cxrcetare, Mai in, trebule sf precizai ct © Sea de ca ce anume doi sf descopei. [nal doa rnd, tebuie 3 stabi coat buns meta dea descopei ceea ce vl intereseazS,Foarte teresa, dc eusi Fecal prima saci tattle, probabil c&o wei eliza spe a doua nacelasi imp, rnd cam spun maternal, 0 icebae conertalizats corect confine spurs Te presopunem cl sunteflinersat de ealizarea une etcetii sociale despre erorism. cant Verney oss (2004) 4 abordat east tema, a constatat eX stile existnte a0 Cheat aumeroase abordr altave gi canttative. Ceroetailecalifatve, de exemple, 20 Hee Peele informa pin icermediul utobiografilor, al raportror si relator aetiebicton al experienge osatclor care sau coniruntat cu terri st al relator diseote despre implementarea politiior see eral ou digoarca materiallor secundare fooste in eercetarea cali _bioraile error, stu de cz despre anumit organza terri, despre sipulle Je ransm, despre anamite incidene terorisie, precim si despre regivale gi firile Seer boo p. 27), Cercetarea canttatva, pe de al perte, a abordatvariet see nctusy prin analize ale articoleloraparute in mass-medi, rerorismul din TModareasaistca a evenimenteor troriste i prin wizares unos baze de date relevante reel! analiza, Dupi cum vt vedes fn acest capitol, orie subigct de cercetare poate fi abordat din mai multe perspective neat api eto iuroducere general in conepereacercetri, iar eeelaltecapitle ale pica Ika discud aspevelespeciice ale acestela, In practic, tate aspectcle ‘feagnuli cerondit sunt inerelajionate. Pe mark ce ett percrge partes @ Ita fmeerconexiuile dint pari vor deveni mai clare ‘Jou incope prin examinares pe scura pincpallorobletve ale cercetini social. “apoivom nin consierare until de analiza ~ ce spe cine dort st stadia. Ne wom rei Ala modal de gstonare a timpului in cercetarea soo sa la modu Com ‘lem stdia un subict care oe shim in tim. Desiowu cencerARn m (Cv aceste iden minte, ne vom indreptaatnsia asupea modului de coneepere a uni proiet de cereetare Aceastéprivie de ansambla asupra procesulut de cereetare are oud scopuris in afard de deserierea moduli in care pute aborda coneeperea unt Si vl ofert hart a restau ete in first, vom discra despre elementele propuneii de cercetare. Ades. realizarea cefecivl a une ceroetri «ee precedatd de 0 prezentare detaial a intenilor du eavousted— pentru ¢ obfinefinanare penira un proiect important sav pentrs 2 bine [probarca prfesorulul pentra un poiect in cadul cursuli. Vi vedea ck propunerea de Rrcetare vi oerdo ocare excelent dea lva in calcu, inc dela ineepu, toate aspectele cere Trei obiective ale cercetirii CCercetarea socal poate avea mai multe objective, ‘Tei dintre cel mai des nit sm Stile sun exporacen,descrierea si explicatea, Des un studi ma are, in genera, dosr un ‘Singur obiectiv dinte cele de mai sus, si majriatea chiar ab ~ exarsinares for separa {2a folostoare pentru cl fiecare are implicti diferite peru alte aspecte ale designslal cercetii Explorarea ‘Malte dine cerestvile sociale sunt conduse pentru x explora un subiet, adic pentru a Incepe fumiiarizaea ceretitorulut cu asta. O asemenca abordare ae loc, de obive amunei cénd un cervettor anlizeazh un aspect nou sau nd insusi subieetl studi este relat nou. ‘De excmpl, presupunem c& nemultumirca tot mai mae a pltrorlul de taxe la aroua guvernutei se transform feo revolt a consibuaililr. Oameni nvep i refwse ‘Eg mai plateascd tale gi se mobilizeazA In aces sens, Veti dor sala ma mute ‘eapre aceastt migeare: Cat de rispndita este? Ce nivele si grade de susinere se fnincse in rindurile comunitigi? Cum este organizaté migcarea? Ce fel de oanent factveari to cadrul e1? Un stodiv de explorare var putea ajuta st gisiti cel putin spursurt aproximative pentrs uncle dint acesteIntrebiri, Patti si obtineti date ratte dela cei care coleieazdtaxele, si studi coea ces sris despre acea migeare, ‘SE participa a intr sit icervievai pe Tiers acestei ‘Stile de explorare sunt, de asemenen,potrivite penta fenomenele mai persistent Ss presupunem ef sunte.emuljumit in leur cu cerinjele de absolve faculai le are studi $i dori st le schimbat AG pute si analiza istoriul unor astel de ceringe in cadrl fala 8 vi intlni cv prsoane din eonducerea ei pentru a v3 informa fn legftud cu mocivele care stat la baza stndardeloractvale. Af! putea vorb cM ‘mul sung peniry a vA face o idee general despre plreiie pe cae fe ain lep3turd (8 acest subect. Dei acest lim demers ru va conturaneapirat o imagine exact asupra Spinilor studenslor, ar putes sugera care ar fi reaulatele unui studiv mai exis.oe STRUCTURAREA INVESTIGATIEY tineor, cercetarea de explora este realizaté prin intermediulfoeus-grupuilor sau ah iscugtior din cadrul unor grupuri mici. Aceasté tehnies este folositi freevent in ‘eteetarea de pial, o vom examina mai an ‘Sudile de explocare sunt realize, de obice, din tei motive: (1) pentru a satsface curiocitates cereetitonuloh si doringa Toi pentrd o mat bunk inelegere e subictui, (2) pent cesta fezabiliatea realizris unui studiv mai extins, (3) pentru a dezvoita Imetodele ce vor fi float fn orice studi ulteriot De exempl, cu ceva timp in Ura, am devenit consent de populasitatea tor mt mare a ceca ce Se mumeste caalizae®, jn eare 0 persoan cunoscuté drept canal sau edi intel io stare ee trans i ingepe s1 vorbeascd pe o voce care pretinde cl provine din afara canallei, Unit spun e2 aeeste veel provin din lumea spiitetor sau a ilo, ati span e provin de peo als planet, fr ali c8 vin din nite dimensiuni ate reali cate sunt preu de explcat interme uma Fenomena pe cate il reprevintsacele voi canalizate, denumiteadesea enti, poste 5 expliea print-o snalogie cv radioel sau televigunea, ,CAnd privesti stile ~ mica spus cineva in timpul uni interviu -, ru erezi cu adevivat c8 Dan Rather se afl in imeriorl tclevizorulu, Acelasi lary este Valabl si peruru mine. Folosese acest corp al rmediumuli la fet cum Dan Rather foloeste tlevizorul cea caralizirit ava interest din mai multe motive, dar mai ales cu privice la turmitoarea problems metodologich: cur 51 studiem sine eva cae ineale8 att de fav ceca ce nok considerde a fi de Ia sine ingles, inclusiv clemenele stintifice fundamental, precum spatial, timpul, eavzalitates sindividualtates Yn ipsa urel ori riguroase saa unorastepar exact, am incercat salu ceva mai mult despre asta Folosind eiteva dintretehnicie cece de teren calitaivediscuate in capitol 10, am inept sisting informapi ssi le clasiie pe cate sens celorobservae. Am eiit cai sl articole despre acest fenomen si am sat de orb tu persoune care au partcinat la sedigele de caralizae a sprteior, Apoi am participat ‘eu la acest sedge, observing’ ate pe cei prezeni cts canlul i entiatea. Dus fate am Ina itterviuri mai mltor canale gi enti Tnmjortatea inter viurilor, am incepat prin a treba canalele umane eum a Taeeput aceastlacivitte, cur fost gi de ce a ecntinust, cerdndu-e si clieva date biogcaice. Canal in in trans, interval find contiquat de entiate. .Cine es?” a putea si intred eu. De unde vil?" .De ce fac asta?” ,Cum imi pot da seama dact est rea sau nu?" Desi am fost la acest sesiuni de interviricuinrebail pregttedinaine,fecare inerviu s-aurmat proprsl curs, i funete de réspunsurile oferite. Aces exemp de explorer ilsteaz4 lcul de unde inepe adescacercetatea socal. In:impeecerettri cae hsrear oe eo deductive au rege dimine vriablele-cheie, tuna dine primele mele sarcini a fost si identifi cites dine variabilele post reevatte, De exempl, ram pvat genulcanalfui, vara, educa, religa,resiunea 4e bestint si participle anerioere la Incuniri metafizive. Cele mai multe dine ‘ariabilele de mai sus le-am ales pentrs cA influengear freevent comportament De ascmenea, am observat cone diferite in cee aeau loc sedinfele de canalizare Unele caale trebuie sk ine inte-o trans adie, altle int- transt ugoar ir altele ‘imin consent. Majoritates sta jos in timpel godine, da alee sau in piciare si se plimba. Uncle eanale opeteszi in condi desu! de normale; altel par 8 neveste un fecor metafizc ex: 0 fumink seXauti, parfumuri gi incantaii. Mule dintre acest ‘diferente au devenit evident pentru mine abia In eursul observafilor mele inital DDESIONUL CERCETARI be Referitor la esti, am Fost intersat sfc o clasitiarea loculu lor de proven Pe parcursuliterviurior mele, am creat un set de inrebar legate de anumite aspect ale alii, Incerend sf casfie sponsurile pe care mi le-au oferit. In mod similag, am CenutFecaruia s4 vorbeased despre evenimente viltoare e parcurul acesteicercetr, examinareasubiecelorspeifie a devenit din ce ince ‘mai axati pe varabilele care plreau 8 merte afl urmiite: gen, etucai i relige, de fexempl, Observai isi, cX am pornit dela 22r0. ‘Studile de explorare sunt foarte valoroase in cade cercetlrilorstinfice sociale Ele sunt esentiale ori de cite ori un cercettor face 0 nou descoperire si aproape imtotdeauna relevi not informati despre subiectu cecetat. Studie de explorare sunt, de asemenea, sure pentri teorile inemeiate, dupt cum am discuat In eapitotul 2 Prinepalul neajuns al stuiilor de explorare este acela c& oferdrazeor rispunsuri satisfichoare la intrebrile de cercetae, desi pot da un indiciyreeritor la spuns i pot Sugera ce metode de cercetare ar putea ofeirispunsurile definitive. Motivul pers care Stadile deexploraze sunt rareor definitive prinele insele se datoreazéreprezenttvitai tied, persoanele pe care le stuiati in Cercearea de explorare sar putea sk nu fe fepreveniatve pentru gropul mai larg de persoane care VA inereseazd, Oda ce af) {nels ce inseamnd reprezetaivttes, vet daca un studi de explorare réspunde cu devirat probleme cerceate sau doar 2 indicat modalitatea prin cae se poate ajunge la fan rispuns, (Reprezentatvitatea este dscutaa pe larg in capital 7.) Descrierea Un scop major al mullor stuit simi sociale este avela de a descre stu 5 cvenimentle, Cereetitorl observ si apo desere ceea ce a observa, Pent c& observa ‘inifid este atentas deliberate, desririlestingiice sunt de obicet mai corete si mah precise decat cele obignuite Recensimnul american este un exemplu excelent de cercetare social deseriptiv. Seopul avestuin este de a descre corect si precis un spectr larg de caracteristici ale populajctamericane, precum si popula din regivrile mat mici, cum sunt statee sau fistritele. Alte exemple de studi descriptive sunt estimarea profllor virtigen ale populatilo,realiaté de demografi evaluurea rte infractionalicii din diferiteorage si ‘hn sondj de pil peatra un produs care fi descr pe cel care folosese sau ar folosi un sumit produ, Un eercettor care face 0 prezentare stent evenimentelor ce au Toe Ia Piehetaea organizaté de un sindicat are sau, cel putin, servese un seop deseripiv. Un ereetitor care estmeazt si raporteazh or de cite ori legiuitorit individual au votat, pentru seu impotriva muncit orgaizateIndeplineste, de asemenea, un scop descrip. ‘Molte std calitaivevizeaz, in pri rind, descriera, O emografe antropoioge, de exemphu, poste incerca si detlieze cultura unei socieii care mu gi-a dezvolat uh Timbaj seri. In acelasi timp, asemenea studi sunt rareori imitate doar la un scop descriptiv, Cercettort contin, de obice, st examineze de ce tparee obsevate exis i ce implicé eleExplicarea el de-al tcileaobicctv genera al cercetiisingice sociale este acela de a expica focrutle, Stile descriptive rispand la foreblsi de apul ce", wunde", ,cind” si wm inrebdrileexplcative au elspuns Ia Ingebarea de Ce”. Asadar end William ‘Singers (1994) a Snceput st descre parte de violone Comise de paytile de caries, a Yrut, de asemeea, st resonstruasc® procesul care a Jeteminat apaiis episcadelor ‘Violen in indul bandelor difertelor rupur ene. Rapoctarea intenilor de vot ale unui electorat este descriptiva, dar raportarea motives pentru care uncle peesoaneinfengionexes sl vteze pe candiatul A, iar al pe candilatul I est explicaivl, Mentifcare varablelor care expie# de cz uneleorase irate mai mar ale infracyionaliaimpic8o expicaye, Un cercettor care vrea si ste fe ceo Jemonstatc impotrivaavorturiorasfrsitin-o confrunare violent eu poiia, Spee deosebive de simpla descrere a color inmlate, sre un soap explicaty ‘Sd analizim un eaz speife. Ce factor credeti e modeleaz attuinile oamenilor fath de lepalizarea maijuanei? Pentru a rlspusde, ar tebui sé stabil dacd opnile prbaplor difert de eele ale femeilor. O analiza explicalva s General Social Survey (GSS) din 2002 incl faphalc8 38% dint Barba 1 30% dine femei av declarat cl marijuana ar trebot galiza ‘Dar despre onenttle police? tnformaile GSS aati ch 55% dite liberal au spas cA marijuana ar rebut legaizat, in comparajie eu 29% dintre moderai gh 27% dintre Convervator, Mai mult, 41 dine democra, in comparatc cu 34% dine independent $1284 cnt republican ay sustinutlegaliatea. ‘Date find acese statist, afi putea incepe s& dio explicate pent audi fs ée lealizares marijvanei. Stole mab aprofundawe despre gen sl orentarea politicd ar putea conduce lao explicare mai amnongi a aoestor atu Logica explicatiei nomotetice ‘Examinarea precedent factorilor care pot determina witudinile legate de tgalizarea murijuanei ilasweazd explicajia nomevetca, asa cum am dscualat jn capitol! 1. $8 ne {Tgucem amnte cin aces model, am incereat si dentiicim o serie de factor (variable independents) care pot explica multe dine varajile unui fenomen dat, Acest model aplcay consastcazt cu modcll ieografic in cae cium 0 fgelegere compet $i sprofundad a un sigur exe in exemplul nosy, 0 abordae idcografie ar sugera toate motivele pentru care 0 petsoand se opune legalizi implicind ccea ce paring, profesor 3 presi au spus [espe acs cr, orice experiageneplfeute legate de flosires drogului, Cd igelegem (eve din punet de vedere Meografic, aver senzatia C8 intradevar pricepem acl tera ‘Gand cunnasiem toate motivele penru care 0 persoand s-2 opus legulizait marijuane nu ne-o putem imagina avéed o alt atvadine Dimpoesiva, o ahordare nomotetic3 ar putea sugera cf ortentrile potitice globale sugercaea majontate éiferenslor de opin legate de legalizares manijuane, Pentru ch DESIONUL CERCETARI ut acest model este incrent probabilistic, este ma predispus aparitii neineegerior sh interpretiilr grsite decat modelulideografic. 83 examinim ceea ce au veut s8 spur erceori in domeniulsinflor sociale atonctcind a afirmat cdo variabila (in mod ‘omottic) determing apaigiaalteia. Apoi vom analiza ceea ce au veut si spun Criteriite cauzalitapii nomoretice Exist tre criteri principale pentrtelaile nomoteticecauzale in cercetare social {Gy vatabiele webu fe cotelate, (2) cauza are lc inaineaefecsi ar) variable Corelatia Dac ine doua variable mu se identiics fo relaieefectiva ~ suv o eorelatie ~ nu putem spune cl exist rela cauzald ‘Knaliza nostra referitare la datle GSS fs suger cf orientarea politica a fost o Ff auzi a attainilor legate de legalizarea ‘marijuanei F ‘Cum acelasi procera) de iberali st conservator a8 sustinut legalizarea, 2 putem spune cf orientale police au (Geterminat aceasth atin. Desi acest Criteriv ese eviden, el accentuearé nevoia de a bazaafirmafile cercttit sociale pe ‘observa ofetive, si nu pe presuporiti, Ordinea temporal [Apoi,o relic cauzal existé doar in condi in care cau preceds, ia timp, efecal Observai ed este mult mal logic si spunem eX majoriatea afiieritor rcigioase ale opilor sunt determinate de cele ale parinior, dec st afirmam costrariul = desi este ponibil sj schimbirelipi, iar paring ste urmeze. Aminti-vs ci explieatia omotetica tre de-a face ey ,majortatea cazurilor”, dar nu cu toate Inexemplol posta cu marijuana, ar fi molt mai loge spuncm e8 gen determin, Inero oarecare mist, atitudines fa de legalizare, neva nici o logics 8 decleram ‘opinile despre marijuana determin’ genul uei persoane. Observati tus, c8 ordinea temporal care leagd oricatrile poiice 91 atiudinle fa de legalizare sunt mai xin ‘le, desi uncott considerim cf orientirile generale dtermint epiniispecifice. i, Tuncori aalizele poate impliek dow sau mal multe variabile independents care a fost Stabile in scelasi timp: observarea efecelor genulu si asehasopra comportamenti Ta vot, de exemplu. Dup cum vom Yedea in capitolul urmitor, chestuneaordinit \emporale poate fo problema complex.————————————_——— 1 reali cia cerngtpentraeristenfa net reli cauzale este ea efectul sin pout fi fa termeni! une a trea variabile, De exemplu, exist o corelaie tne vanzrile {hs decesul prin inecare cy cht a véndot mai mull nga, cu ait & maul deceslor prin iecare, i ivers.TossL, nu exist nto legiturd direceh het si Ince. A trea varablt aie este onotimpul sav temperatura, Cele mai toese pri nee au loc in perioada veril ~ punctal maxim af vanzirilor de ‘ Lite citeva exemple de relat false sau neadecvate. Exist o relage invers naif inire numaral de cate sh numacul de persoane cu doctorat din medivl Turan eu ot sunt ma malt car, eu att Ff sunt ea pune persoane cu decor, ers. Dar care este cealalta variabia care ar putea explice aparenta zelajle? RAspunsul este | aseniite rurale versus cele urbane, Sunt mai i BE) cpu catiri (gi ma putin doctor) in zonele De end reciproa este valabill in medial urban 2s loi in consierae coveaia pozitiva cite mirmea panto competentcle fice ale scolrlor.Aic, cea de-a (cia variabila cae explicd cludata relate este ‘Copii mai mari gu picioare mai mari gi deci competenfe matematiee mai se, in medic, in comparaie cu cei mal mici. Veet figura 4.1 pentrao iustrare a ia false. Asocienile obgervate sunt indicate prin sigeli subtii; relate ‘int igieate prin sige groase, Observai cl asonerileobservate sunt yalabile in ensue Adich, pe masurt ceo varabild Is face aparitia sau se shims, acelasi nndmpta gi eh cea ‘a continu. n repinile ca mule Derze exist o rat mai mare s matali, i tu puting berze, 0 rat nai micd. Agidar, erzele auc Int-adevle bebelusit? IT pbedrilor ext mal mace ls ark decdt la ora berzcle rese mai mult in afara f. Bee! teiavariabitt este mediul urban/mesiut cura fargit, cu eit sunt mai multe masini de pompieri le loca incendiufui, cw ait se feaeh mai mt structura. Puei ghics cae esc cea de-a cea variabild? tn cama ‘este amploarea incendia dar, cid cercetiori din domenil social air exists o reli exuzall inte, fens, educate g olerantl socials, ei se refers la fap cd (I) exist o eorelatic Mt ntre cele Gout variable, (2) nivel de educaje al unei persoane s-a format Tnivellut de tolerang fi pejudecaté si (3) a0 exist o a ein varabilt cares heze corelaia observa rept fas vii false pentru cauzalitatea nomoteticd DESIGNUL CERCETARN ry o varibits determin’ aparitia alta, ei nu sugereazi neapruto cauzaitate depling, care Sh explice camurle exceptonale, si nici mp pretind c& aceass cauzaliate exist in smajortaea cazior. Corsaie obser Corl pont iret) eee etait coral flee Retain cauzal eal pot ete =) Ge “eg cin, Seri Figura 4.1 Un exemplu de relate causal eld. Wenifcarea anetcorelt emprice tive ssn voriable nu Tasca neopai sible anel rel caszle, Uno, corlaia oberon ete recat intomplor el aor relat cancel, ture ate variable Cauzalitatea completa act o explicate idcograficd a cauzalirii este reativ complts,o explicate nomoteick teste probablisicd sh, de obicei, incomplet, Dup cum am varut, cerettorii din ‘Somenial sungelor sociale ar puter spune e& orientrile politice determing attusin: fivorabile legliatii marjuane, chiar dac& nu oii Mberalit sunt de acord smu tot onservtoit se impotrivese. Agadat, spunem ci orientrile polite sunt una dire ‘auzele attain, dar nu singura | Cazurile exceptionale In expicaile nomotetie, except nu infirmt o relate cauzalé, De exemplu, in Statete Unie, femelle sunt mai credineioase decitbirbapii.Assdar, genl ar puta fio cauzi a religioztii, chiar dacé uncial dumapeavoasiel este un habotnic sau sti 0 femeie care a ‘afer tinaent aural generalua STRUCTURAREA INVESTIGATIEL Majoritatea cazurilor Relate cauzale pot fl adevirate chiar dacS ru se aplicd In mnajortatea cazuritr. De cxemplu, spunem c& acl copii cae nu sunt supravegheai dup ore au mai mute sanse 8 ‘Govind detneven dest el cae sunt supravegheai: Sn onsen, lpsasuprevegheri este cau a delincvenge, Aceasts rele eauzald imine valabill chiar dac8 doar un procent ine dintre cei nesupravegheayi devin dlinevent. At imp ct acexia sunt mai predispusl ta elineventé deedt cei supraveghea., putem spune ck exist 0 zeae de cazalitte. Perspective social sini #cauzalitatit poate diferi de ce cu care sunteiobisout, pentru ef oamenit folosese in general cuvinmul cauzd pentru ase refi la ceva care Esterming un cu toma at lens. Standacdul oarecum diferitfosit de cereetitoi din dlmeuulstnjelor sociale poate fi ineles mai bine in ermeniteauzelor necexare $i sufclente, Figur 4.2 - Cavce ncesre ffm ae © cous nectar pena a ramane insacinatd Cauzele necesare si sufi (0 cau necesardreprevnth condi care trebule i ie prezents pentru a fi urmaté de fect De exemplu, este necesar 38 urmafi cursurle unel facliti pentru a obpine 0 iplom univers’. Dect nu facet acest luer, nu vet obgine diploma. Totus, simpla stare la cursurh nu este 0 cauad suficientd pent a obfine o diplom® universtard Tebuie se uemaf pe cele care tebuie ssi ual examenel, fn mod similar, af Femi ste condiie neesari pena a rime gravid, dar mu ese o cauz8 suicent Alf, Toate femelle at eimdne grevide, Figura 42 slustteazd aceasthrelaie dintre varabilele de gen si gravitate ca pe © smatrice care aatfrezultatele posible ale combinarit variabillor DESIGNUL CERCETARI bs 0 caued sufcientd, pe de ali pate, reprezints 0 condiie care, dack exe prezent gtranteard efecto! in disci, Dar nu inseam eX 0 cau2d suficientes singura cazh osibilt a unui anomit fect. De exemplu, neprezetarea la un examen la acest cus a eauzlsufieienta pentru al pica, desi stent il pot pica s din alte motive. Asadar Cauca poate sufieient, dar ecesard, Figura 4.3 Tusteazi relia dintre a tox sa Sri fue un examen ga rece sau at pica, Descoperirea nei cauze care este alatnecesar cit yf sucientl este, desigur, cel ‘stisMettor rezulat al unel eercetir, Dacd delinevena juvenlé a fi efecrl ce trebuie sua, 2¢ fi bine daci am descoperi singura condiie care (1) trebuie sf fe presen pentru a se dezvola earacterldelinevent si care (2) intotdeauna si conduc a Uelineveaa. In aseienea cat, ati sic sigurangl ce a provocat definevena juveni Din pdcate,atoncicind analizam rele nomotetice dint variable, nicindad ma escoperim o Singur cauat care sh fe absolut necesar si absolut sufcient. Tout ma tse neobignit 8 descoperitm factor cauzai care sunt fie 100% necesar (iebuie si femeie penta a rimsne insrcinat), fe 100% suficieng (neprezentarea In un examen determina, ineviabil,picares hi). in analiza ieograficd a eazurilor singulare puet ating o profuncime a explicate conform effela pute presupune ef lerurle my sa fi putt intmpla alte suger’ ca Sit descoperit auzelesuficiente peniru un anumit rezltat. (Orie persoa cr fceleasi mostcnir genetice cu ale dumpeavoast, acceai crester si, virion, txperiene ar metge pn la urml a falta.) fn aeelasl imp, ar putes exists alte chi Crusale eave s¥ conduct la acelag rezulat, Asadar, eauzele Weografice sun suicien Gar nu snecesre Figura 4.3 Cae sufieme. Neprecemarea la examen eto coi sient pen a Sr dd unt fate ci penta ant to fm aftercare de a gel rspunseieSTRUCTURAREA INVESTIGATIEL Unitatile de analiza fn ceretarea social nu exist, practi, nici o limit in ceea ve priveste cine si ce poate fi studit su in priviys unitilor de anal “Aces subject ese flevant penta tate forme se cercetare social, desi implicaile sale sunt cele mai clare in exaul studilor can tative, nomotecice cea unitjilor de anlizh poste pres vag la Inceput, pentru cereetarea ~ th special cea nomotetich ~ suSaad aesea vn nimi mare de pesoane, tru sau SPiStivie. Ese important si facem distinc ine until de aaliza si coleciviile pws cate general. De exempu, un eevecttor peat stun o clash de persoane, carrey f democrat sa studeni,afo-americancele sub 30 de ani sale grupui. Dat se Setetatonl ese interesat de explorare, cescrierea sa explicarea moduli in care ‘Serine propor de india se comport ca indivi, untaten de analiza exe individ, $b seeinpal Avet Iver este valabi chiar dack cerettorul floseste informa despre imate ponte face generaliri despre colecivtiile de indivi, ca, de exempl, era aspune ef sunt mai mi democrat deit republican care apobl lealizaree aarrnuaney Godiva la acest cru influ urdtor: atiucinea fap de marijuana este carer al individu iu al unui grup; 26d, nv exist ,o mirie™ a unui grup care ‘Sh aba asidine. Aga inet, chic gi atu cind facem generalist in lepAturs co ‘Gemocrati, general de fap un atibut pe care ei i 80 ca indivi ie dealt pate, uneor dorim si studiem:grupurile ca ,setor” individual sau enti care mv aribwne ca grapuri. De exempli, aft putea dor sf comparim caractristvile ‘Senter puri de bande. in acel caz,unitatea noasir de analiz8 ar f bandele (au ‘newb avewtora) gi am putes Incepe s8 facem generalizari despre diferitele spurt de sre. be exemplu, am putea trage concluzia & bandete formate din persoane de sex ameulin sunt ra violette decit cele formate din persoane de sex feminin. Fieeare Panu (untae de analiza fi descrsh in faneyle de dowd variable: (1) De ce gen sunt paral si) Cét de violente sunt activtaile ei? Deci am putea stodi 52 de bande Maportind cf 40 sont formate din b&xbari si 12 din fem ec, Banda” ar fi unitate de cael chiar dact uncle earacerstici au fost preluae de Ta componentit(menbrit) bandelor ‘Ceveetatrit din domeniul sinyelorsocisle tind st aleagd indiviait ca unitate de anslizh, Putt observa caracterisicile lor ~ gen, vari, loculnasteri,attudii ete unui combina apoi aceste desriri pena a oferi wn rablou compezt al grupstut Foprezemat de indivi, fe cde vor despre o band de le coll strife eX ¢vorba despre 0 seeietate. Tye cxemp, ai poa vdesta igen uur studenilor nsrigi le cusul de inroducere fn guingele police 3h apoi sk earacterizati gropul de student ca find format din $3% Wet 1478 fete edn de vrs find de 18,6 an. Del desciecea final va fa casei entice, desrierea se bazeazi pe caracterisii pe care membri clase le au ca indivi reenash distincie inure unitile de analiza si colectvii apare gi tn descrerle cexpitenive, Sa presupunem ch dori si descoperit dacdstedeni de la cursulintroductiv DDESIGNUL CERCETARI ue in gine politic cate av obiceiori de stdiu bune au primit note mai mari deet ci ou ikon proaste, Operayionaliza) variabila obiceiuri de studiw si Asura acest Griabild in funcie de numtul de ore de sted pe siptinng. Apoi ati puta separa ‘Magenni cu obiceiuri bune de cei ca obieiue proaste ss observai care grup a primi Ne mai mar la eur, Scopul studiului este s expicai de ce unele gropur de student Je deacucea ma bine ia curs deci allele, dar untstes de analiza este reprezenat tot de Seudenti individuah ‘Unlgite de anal ale unui stadiv sunt, de obicei si unit de observa. Asada penne a stain success la un curs de sine politice, observim student individua Tus, uncori, gobservim” unitajle de analizi indirect. De exemplu, sf presupunem c& orim'st afin dact dezacordurile legate de pedeapsa cu moartea tind si duc la divory, fetacest caz, ram pores sobserva” individual pe sos pe soi intebindyi care ete aMautines for In eeiurl cu pedeapsa capital, penta dsinge expr cre sunt de acord fice care mu sunt Ge acord, In eazul acest, until noae de observa sunt soil si ‘lua indvidusl, dar unite de analiza (eea ce vrem s& stdiem) sunt cupric ‘Unite de analiza sont asudar cele Lucratt pe care le examindm pentra a realize escrett sumare ale tuturorunitilr de acest fl si pentru a explica diferenele dine sie, Totusi, im majoritatea proectelor de cercetare, unitatea de anali2t va fi probabil ‘lara pentru dumneavoasira, Cand unitatea de anal nu este clara, este esenial sé 0 Scercina; in sae Contra, nw puefi determina observatile ce trebuie fleute, despre ‘ine sau despre ce. ‘Uncle std incearck 58 descrc sav st explice mt molt de o singurt nite de analsd in avele eazur, cereettorul tebuies& anicipeze conslzile pe care vrea se {GaEA 4 unittea de analiz8. De exemplu, am putea dori st descoperim ce tipuri de viadeagi au mat mole succes; arm mai putea dort si afm de asemenea care universiiti produc oei mai de succes absolveni faut un exempla care ilstreaz4 complestatea unit de analiad. Crima este 0 ccestune desl de personalt: un individ omoard un at individ, Towsi, cind Charis Kubrin gi Ronalé Weitzer (2003, p. 157) av intrebat .De ce acestecartere au cea mai Tnare rad aerimelor™ untatea Ge analiza din aceasisfrazd ese cartieru, Probab vi Fut imagine Epi de carire (Ge exemplu,sirace, urbane) care au rate de gmuciere Pigiateghaltele (de exempla, bogate, suburbane) cae au rae mai sezute In aeasté Conversaie,untatea de analiza cartier) ar 6 clasifcat in functe de variabilele nivel feonomie, localiza gi ratd a crimelor fh analiza lor ined, Kubrin si Weizer sunt interest si de diertele tipurl de cmaciere: in mod speval, celea care ay avut loc cx zburare pentru unele evenimente Snerioure, cum ar fun alae sau o insult. Puei identifica unitatea de analiza comund tuturr exraseor urmitoare? 1. ganna de crime 2 fnsrumenul de coda confine peste 8D de tem despre omosiere 5. Dine cee 2161 de oruidricaze au avut oe dn 1985 pnd in 1995. & Bins ce os un mote idouicat, 19.5% (n = 337) an actlona petra se eiabuna bri i Weite, acest extras, unitatea de analiza este omucidere (nuit $i omor fpuiciidemifca unitstea de analiza din deserieres metodelorwe SSIRLCTURAREA INVESTIGATIE cenpietare c4 in primul fragment. © dicute desre clasiicaen ecee cre tic de cence de malik 43a ols ess feluri de pute ee) denen, ez numeric nici meine: 2.161 de one ane cmucigene der Co ph exes, vei capa wena, wT Ae 19.5% (ine neh postr de ceretare sil chia tune nd sun Tose fa mule tee analizh dat Le ext ube in profuzine, sam in onseare ceva uni de analiza comune in cercetarea social Indivizii acom am enon, inv uma sn poat cele mai ice wl 0; Po in Age cam a Gerctor sal cd dese i septic erp SOc cereale pit amestecarca si manipularea descrientor de indi! act Ped ponte own de aa peiruo crear SS Ae esr an en pref pri vedere. Norma ales pneals 8 ee ar webu af aogeeze ck descopeine aimee nt a ee caret i onc iurie de oameni. Tomi im racic, cerutor west ee ln api fed eument De bic nel mai un ca, sail rsa sine ot nro ing ar, dei stile comparative denisese grantee tn game coca acestea, adeea, stile sont desu de rests. me Cotas de indivi cae a pes Bales pet stain sod ST on AR sen, mec] au, vu, tn sigur simembr ane ET nmosenl sare dnge sey erent implied o enumit populate ree oer nea inv ca uni eal a asco, de ces. Se a elo peace nde cid sul apie UNEASE emt ca cigamcilr sil care opeeazi in carl popula So ad ini po carci fant decane 8 SE enti ee Agar, indved pate 1 ers pain wn ai arr en rcs sno petra poate dessa avind o mario Sores ot bowel on et gont de ceeeare, am plea examin acs camenil ale <0" Te fod ae un at press ure aca ec le pStGNUL CERCETART we nur fla despre dferegel, spun, ire bandele ar cele mic ire ree aga cele dea pester et a aeresat mai dept de bande dee cla ndienual In acest ca, unitate deanalg arf banda, wn grup Soc Sor Mt exemplo, Sb presupunens c& suet ineresat de problema aces ceoricit in ert spans ale soviet Ah putea dese file Infonet oS co gual faptl chau avUC sts mx Compute, Ai putea apoi ana on i gr desre vent edi a frill i procental calor eae nu clea ve i pute determina dacs pai mute fai ex verter mal far au compere ae re onitud onal miei, ny acest car, unitatea de anal af fun a ana uni de aalizh, put dedooe crtterisiile aUPren soe Wt ce le membrilor lor individual. Agadar, am putea desrio faite rae icv, rasa sau ec capl de fai, Iur-un studi descrip 9 poet fae cea tutor fair cee a un cap de func costal superions See dre expliatv, am pute determina doc, ta medic, estfel de fant ww mal veal pi copt det ele ab iro capi defame sm persoane ca 29 ava In cate dire aceste exemple, familia este unstatn de anal. Pe ary ort, duc am reba dace indivi cu sud supeioare a mal mu 9 a sent Cop deci el fr stud, aanch individu ar const nian de or de anali2d de 1a veil groputui sunt gigtile de prieteni, cupare Caan trie erasele sa resume geogafice. Asemence Invi, Getre cae tment imple o populate. Bande de sad imple 0 arumith Pop ln = cate bande de stad int-un amit ors. Apoi pute deste sass ame pr peerlizarca a coe ce al dscopent despre tundele nihil opus Pipa desi dsbuten geograics hander t ors; Int-un swe eet al banelr ested, fut descoper dct bade mar sun ms Pre creat ein abl dn bane spre dose de cle mi. Asada, rn fos seep ndule co unite de aoaat a ung fe contri ere pops Pandeor. Organizatiile organza soca formale pot G, de asemenea, nih dealin corcenres Soc Seana grcecetator poste sti corpora pri care impli o populate 9 ws ee arto. Corporate ifividal se pot carats in fnei emai! dc aes erst ac anal cpt obal, nr de contact de err, proc ria din gropurie incre rasa tice te, Am putea determing daek ate aa erence un proent mai mare sa mal mic de amen cafe sarin PATE corporat teal ale ca mile corpora. Alte exemple de organiza social formal aris cull deol iteludconzegaie iserces coe, une mare Separamentele universitare si supermaketurile pwns a oer ihstrare grit a iferitelor uni de ana i dectarale care ar pute fi ficate in Teper cu acestea0 STRUCTURAREA INVESTIOATIEL Ineractiunile sociale LUneor, interacial sociale sunt unite de analiza relevant. fn toe de indivi uma, Det sua ceea ce se ftmplh ire ei: apeuritecelfonice, crue, dans carci, baile, schimburle de email, disefile pe chat etc. Aga cum ai viz Ghote 2 imeractiunea social ete baza uneia dine pradigmeleteoretie esnae se tinccsociate iar nant de unt de ana pe care leoferd unite de analiek fee eproape infinit “aut sunt de obcel actor din ineracinile socal, exis odiferer ine (ay eemparares lipunior de oamen care se abonesz8 a afer faizori de internet {twin nd untatea de analiza) si (2) compares tang iscupitor de pe chal scclovasfurnizor de internet (@iscuga find unitate de analiza), Artefactele sociale ate unitate de anata este artefact social su orice alt produs al finger sociale ori ‘al comporamentuli lor. O casi de aefacte {close obiete concrete cum ar fic, oer {ablouri, automobile, cli, cinece, cere mnicd, glume, motivate studentilor pen- fru neprezentaea la examen $1 descopeitle seingitioe THe cnemplo, Lenore Weitzman si colaboratorit si (1972) au fost interes safle cum use aus solute de gen. Ei au ales ca unitate de anal cir cu poze pentru cae hfs exact, a examinat clr eae au primit Medaia Caldccot. Rezulatee au fost ‘wmtoaree ‘Am descopert 8 femelle au fost subreprezentate tn tilun, lui principale, in poze tr ntawedie fecal moss do cao po care am ansizato, Majotata clo pent oer cape bal bara, anmale mascuo gi vorbesc exchsiv despre aventod i our doe Ntajontatee porslorfusteaz Da7DAl Singur sau Tn grupur. Chiari ae iret femele apar tn clr, ee joacd adesea un rol insignfant riméndnd 7h aie 9 nefind ientieate pntun sume (Werzman ef af, 1972, p. 128) fun stdin mat recent, Roger Clark, Rachel Lennon si Leena Morris (1993) au ajune la concluzia ea personajle feminine gi cele mascoline sunt poretizae acum ml ain stecipic dec inane, observind un progres cae spre poresizara pabaior sh PMemetir tn rolustnetradiionale. Totsi, mu au pst o eglitate total inte sere oe fii DDESIGNUL CERCETARI 0% in amt sum eel 108 din eatin part un ba pena oa 108 dim egntionpoar on imps 20% din fii au sag pine 50% din fail a di coi 20% ain fai wa cop Nar ta de cope me 20% din gop suet cup ena ee el 20% sin posposir ouput in scorer 25 ponte mcm amend de menor 28 Set mute my ria ind ‘ese aah. de onelet. Until de ana tm cercerrea sctald “apart sow chiar ent nowumanecum sugereact acest exempl, Ia fl eum oumenit sau grupurite sociale imprie8 popula Fare obiect social implic8 un set al turorobiectelor din acecasiclast {ae cle, wate romarele, toate biografile, toate manulele de introducere in sociology feats ede de bucate, toate conferingele de presi Inrsn studi care folosestecartile repr unlit de analieh, o carte individvalk poate fi caracterizath prin dimensiune, emia, hungime, pre, comtinut, umdrul de poze, namaral de exemplars vandue sau {eserereaautoruat, Popolia tataroretlor sau a une er anumite pote fanalizats (ir scopul de a desrie sau explica, de exemplu, ce fel de eXri se vand cel mai bine st de in od similar, un ceteettor social ar putea 58 aalizeze dae tablourileartitilor uy chieti sau american! au afta cel mai mare grad de Contin a clasei muneitoare, [und tblourle ca uni ge enalid si descriindu-le pe fiecare in parte dup najonalitatea (Crentrulul, Aj putea examina editoralele unui iar cu referre la universiate local eu Gopal de adescrc sau chiar de a explicaschimbiele de pozifie ale edicorialelor iarui fat de onfverstate dea lungul impula, fn acest exemplu,editorialteindividuale ar fi uniiile de analiza Imereefioile scciale formea2d o al clash de arefaete sociale potrvite pentru cetceatea social, De eXenip, ars pula caracterizacistorie a find sau nu amestecuri fasiale ort religions, avand ceremoniireligioase sau nice, e8 rezultind in divor say mu or prindescrietea une sa ambilorparteneri a unl cupha isStrit (precum .chsttoritt iuerior", ofan a Tui Oaklané Raider”, cutat de FBI"), Cand un cecetaorraporteat {apr ator lace realizeazd mai degrab cision paren de eligi aiferite (Gov inte patent de aceeap eligi, casitorile sunt unite de anal, i indivi implica "Ate interatini sociale care pot reprezent until de anal sunt alegerile de pictus, azure jure, sceidentele rire, divorurile, bate, lasérile navetor, {eto avigenelor, revotele resale, examecele fine, demonstrate studenior si Sdicrile Congres, Avdierle Congresului, de exemplu, pot fi varacterizate fie de fapmul e8 ele au evur sav ni lee i impul éampanilor elgetorale, fie ¢8 presedingi Comisior uemdveau obgineres une! funct tai tml, fe ck au primit eonribuit de Campane din para pertilorinferesate ete. Observaji cS, desi am caracteriat si am Compara guderile in funetie de presedintt comisiilor, auieile insele ~ sv present individual ~ ar 6 unitiile noastre de anal. Unitdite de analiza pe scurt exemple din acest setiune ar tebui sf sugererevaretleaaproape infin de unit de analiz8 posible in cereetarea social, Desi fingele individual sunt obiete tpice de Sadi, se poste eispunde mai adecvat la multe dine inreblrile de cerectare prin Ceaminarea alto uni de ali, [ni-adevar, ceeettori social pot studia aproape vice are legStur cu vig social Ma! wile deci att, tpurile do nti de anaiz® numite in avast setivne epuizenzs nici pe departe posibiitapile, Morris Rosenberg (1968, pp. 234-248), de tremplu, vorbeste despre unijle de analiza individuale, de grup, organizational institonate, spl i societale, John st Lym Lofland (1995, pp. 103-113) vworbese despre practi, episoade, ai, grupuri, organiza, ez Thin sociale, slur de viagh i sabculri ca Find unit de analiza potrivite, Important ist ene a fe Ijeeasdlogica until de snaliza, Odat ealizat acest ers, posible de cercetare fructuoasi sunt Fimitate doar de imaginaya dumaeaveastr3, Casficrca posibilelor uni de analiza paste face ca acel concept s8 pari malt mai complica deci trebuie si fe, Ceea ce dumneavoastra mui o unitate de analiza dat = hn erup, 0 organiza formal su un arefact social ~ este ielevant. Chia este 38 fi arte legieurd co unitaea de analiza aleasi, Cnd vi angaati intron proiect de Coreture, tebuie sf decietidact studlai cistorile sau parteneri ding-o cistorie, ‘rimete Sau criminait, coporaile sau diretorlexecuivi a corporapior.incaz conta, floc stage! coneluzi nevalide pentrc&afirmaylle dumneavoasrs despre unitate ‘eanalizd sunt de fap, bazate pe examinarea lteia. Vom vedea un afl de exemplu in Secfionca urmitoate, are s referd la eroares ecologies Greseli de rasionament despre unitdjile de analiza: eroarea ecologic si reductionismul jn acest moment se impone saucer in discufe dows tipuri de greseli de rationament de care uebuie shine con: eroarea ecologied si reductionism. Fieeare reprezine © poteniald capcand in czea ce privexe unite de analizd si fleare poate apiren in Cimpul eercetiril sau stunci cand sunt erase concluzi pe baza rezltatlor. Broarea ecologic Jnacest content, ecologic” se refer a gropuri, seturi sa ssteme ceva mai cuprinzator deeit indivi, Eroarea ecologcd este pres = pponerea c& ceva cunoscur in legaturd cu © Snitate ecologic spe ceva despre indivi ‘are formeazh ace uit Siam unesempy ipotetic pent accasti erare. ‘i prewspunem ef sunter intrest st flim ceva despre natura susie electorale primis do ofemcie candidat poi tm cadrul une alegeri recente la nivel oral. St Presupunem cf avem vourile Inegsrate pentru flecare cieumscrinie electoral, att Tht puter deduce care ciumseripfie a spriimi-o cel mai mul si eare cel ma pun Presupunem, de asemenea, ch aver informati despre recensimént care descr citeva ines caracterstile acestor eircumscripi. Analiza aestor informatit ar putea ata c& Ghumocripile cu alegitor’ relay tineri +au dat candidatei o parte mai mare din Couric [orn comparate cu alegitort mal In varst. Am fi ent sf conchiger in ura TResior descoperir ed votangi mai nei sunt mai predispusi spre susineea femeilor ‘edt cei mai in virstt cu ate cuvinte, vAesa afectead sustinerea Femeilor.Ajmgis ft ssemenca conciuie, riseém si comitem eroareaecologic8: poate 8 alegtorii mai Dita din acele circumscrippisinere” au vtat penirfemeie. Problema noasta este c& ltmexaminatcircumserippie ca unit de analiza, dar dorim si tragem conclu despre ‘legato:vse STRUCTURAREA INVESTIGATIEL Aceeai problemi ar apirea daca am descoeri cl raee eri sunk at riieate tn onagele cu populatiéafto-americane qumeroase deedt In cele cu posit afto-americani Nu am 6 dacd acele crime au fost comise, de fapt, de afroramericani. Or, dact descoperim rate de sinicidere mai mart tn erie protestant dect in cele calice, to me fam st sigur dacs prince cei care sau sinus sunt mat mui protestant! deck eat, Th ciuda acesor riscuri,adesea cercetitori socilt nv au ée ales §}sbordeaz8 o snumitd problem de cerca print analizi ecologies. Poate ci cele mai potivte informatit pur st simu nu sunt disponibile. De exempls, inegistirile vorclor din Clroumscripi si caracerstiilecicumscriptor menfionae in exempl nota iil otf usor de obit, da sar putea ma aver resursele pentru a conduce un sonda de fpinie al votantilor individuals dupd alegei, In asemenea cazuri am putea obtine © ‘oneluzie tenant, reeunoscind si notind rgcul uteieroriecologce Desi ar trebui sh fiji stent 1 mo comiteyl eroares ecologic, nu Ws ca aceste vertamente $8 [acd 88 comileyi ceca ce am putea nun eroares individualist, Uni foameni care abordeazd cercetarea socalé pentru prima daté inmping probieme in reconcilieres modeleior generale de atituini si aefuni cu excepileindividuale. Dar ‘generalize i afiemaile probabilstice nu sunt invalidate de excep indvidvale. De feremplu, dae8 cunoasef un democrat bogat, acest era nu nea faptl ck majoritcea Sumenilor bogat i vtes24 pe republican ~ ca model general. fn mod siila,dack sti pe cineva cae a devent boga! firs a avea 0 educaie formala, aces luers no neagd Todelul general al react dintre eductiasuperioard gun veit mai rica. roares ecologic are de- face cu cova cu tral diferit: confundarea uniilor de naling, atl edt sh tagem concluzii despre indivizt excusiv pe biza observa trupurior. Desi modelee abservate intre variabilele de Ta nivetul grupuritor pot f Sutenie, pricolal const in rajionamental care porneste de la aribulele observate ale frupurior si ajunge a cele ale indvirlor care formeaztacestegrupur, desi noi nv Fam bserat pe indivi Reductionismul Un al doilea tip de posibils grosealt de raionament egatl de uniile de analiza este reducfionisml” Reducfionismal implica inceciri de a explica un anumit fenomen in a functc de coneeptele limita sau de odin BF interior. Explicaia reductionist nu este gresith in eualiate: pur sisimplu est prea Dimitas, Aste, a putea tncera sa prezicet BE sinus asupra abiltilor juctorlor din fiecare echipa. Acest Nerv mu este prostese si nici relevant, dar suceesul saw esecul cechipelor inplick mai mult decit doa? indivizi cave le formes2; implica anrenament, joc de echipd strategi, Finan, facili, loaitatea fanilor ec. Pentru a Intelege de ce Uncle echipe be descurcs mai bine ded altel, a webu s facet din sechipa" unitatea de analiza, ae calitatea jucHorlor ar fo variabild pe cae afi putea folosi pentru ‘eserorea si clastieareaechipelo. DDESIGNUL CERCETARH s Mai mult, dferiee discipline academice abordeaza aclas fenomen desta de fei. SSocilogit tnd sf ian cotsderare variabilele sociologice (precum vabori, norme si Tolur),economisti mediteaz4asupra vriailelor evonomice (cum arf cererea gi ofets jf valearea murginala), iar psbologitexaminea74 variabilele psihologice (ipuile de Rccconaltate st waumele). Explicaea comportamentulul uman, partial sau complet, din rot de vedere al fctorilor economic este mitt reductionism economic, expicares Moestuia fa fancje de termenil psihologci este mumit reductionism psihologic ete Cpservai cd aceasthchestine est egal de discuia paradigmeror teoreice din capitol 2 ‘Pema mili eeeettor social, dompenial soclobiologiel este un prim exemplu & reductionism, sugerind et toate fenomensle Sociale pot fi explicate In functle de factor Hiologict Asc, de exemph, Edvard O, Wilson (975) a chit 38 explice comportment! trust al finjelor umane ea pe o formaie tenetcd.[n aceasté viene neodarwinist a Sa, Wikonsugereazd cl caren aw evouatint- aemenea flint inva av une nee x oe sacrifice tn beneficil itreii speci, Unit oameni ar putea explic un asemenca acrifei n noe de iealurile i sertimentelecalde dine oameni. Tons gee st Snitaies esengiald tin paradigma lui Wilson, producénd dctomul tui fimos conform Carus lingele umane sunt dear ,modaliates ADN-ului de a produce mai mult ADN™ Reductioismul de orice sip tinde sf sugerene eX anumite unit de analiza seu vatiabfe sunt mai relevante dect ltele. $3 presupunem ef narebim ce a determinat [Revolujia americans A fost vorba despre Un angajamentImplrtisitn rumele valor de Thora individusld? Siuafa evonomick disperatt a colonilor in relagie eu Marea Brite? Megalomania fondatorilor? De indaié ce inrebim despre singura cau pare isco! reduefjonismulul, Dact ar trebui 8 inem cont de valorile imparesite es tnd coura Revolfet american, unitatea noastrs de analiza ar fi colonistl individual ‘Uneconomist isi ar ptea si aleag cele 13 colonii ca unit de analizd sisi examineze ‘rganizagileeconomice si condiilefedreia. Un psiolog ar putea alege tide individual cont de sated cu scopul de ale examina personal. Bineingles, mu este nimic nnoregult eu alegerea acestor unt de analiza ca parte a unei explicaft a Revoluel finericane, dar cred c& puteti vedea cf pumai una dine acestea nu ar produce wn ispuns complet. Mreemenes erori ecologice, reduefionsmul poste apirea cind folesim unital de analizh nepotrivite. Unifatea de analiza porvitt pent o intebare de cereetate dat nu Shu cots. inotdcauna clard. Cercetworit social, mab ales cind depésese graniele isciplincor, debat adesea east chestune Dimensiunea temporal Ping acum, in acest capitol, am privit coneepereacereetri ca pe wn proces pen & (decide ve aspeete vor observa, ale cui si in ce scop. Acum va trebui sé Iwi én Considerare un set Ge oppuni legee de tmp, care se inersecteaza cu flecare direse STRUCTURAREA INVESTIGATIE ‘onsidecenele ancevioare. Puen alege si fazer observa ma mult sau mai putin legate Se an man in sap eto oa inne, mul osc mule gol in conceperea si executarea cercetri, in furl de peioada ‘de timp necesarceteetati propei-zive, Anterior, am observat cd secvemele de timp gi fle sity sunt erige pentra determinarea cauzaliil (un punct asuprs earuin vom even in partea a IV-a). Tipu afecreazd de asomenea posibiliatee de 2 generaiza Aescoperinie cercetiri, Descrienile sau explieajile rezltate diotrun anumit stadia eptezntl ew aerate sitoaia de 4eom zece ani, pe cea de zece ani sau doar prezentul? {Cercetitori av la dispozte dowd optvni principale penteu a aborda problema timpului onceperca eereerit lor stile uansversale si studile Jongiudinale. Studtile transversale [SRA ROA E te vn crit men ny Sai NA) cee Un sng caine mes, Aceste campani au aterat atmosfora politics gi au afectat activate ueraive gi honlverative ale oamenlr. Din cauza acestor campani, est diel 3 Wager conclu intron sonda) socal anevereal precum ce prezontat in aceasta carte tn legatur8 cu Imodelolegenovle al user de mone ae chneslor qi eletele lor apa munctorio. IReemenee conchici po fiat Ia'© peioada de tmp 91 rman safle supuse aller teste banat pe informal colectate In at poroaca (1894 p. 1). Problema geveraiziilr In legiura cu vajasociala pe taza unei fotografi” este event abana in aceast carte. © souge este sera de corentaril fina lui Bian — In legitucd cu informagile colectate vin al perioadi” : cercetarea socials implici ‘ndesee revizuirea fenomenelor si mbonaeirearezulstelorcereetilorantrioae Studiite longitudinale In contrast cu sudile ransversale, stdlul longitudinal este concept s8 permit observa supra aclu nomen peo pecoadl extn De exempli, un cercetator poate participa si observa acvitigle uni cut OZN de la debucl pnd a disparigasa, Alte studi longitudinale folosese inregistrari sau arefacte pen @ : Studia schimbérile de-a lungul timpolui. In anafizele edioriaetor ziarelor sau ale ‘ecizitor Curt Supreme de-a lungul tinpulu, de exerpl, sudile sunt Jongitadinale lace obseraile sf analizele dtuale ale cercediorull au fost Flewte Ta un anumit moment sau in eutsolevenimenteor studite ‘Mule proicete de cerceare de tren, care implica observarea dines st intervinri mfnunie, sunt bineineles, longitudinale. Asadar, de exempl, ead Ramone Asher $1 Gary Fine (1991) au stdiatexperienele de vai ale sofilor de afeooie, se afiau in fnasuct sf examineze evoluta relajilor maritale eu probleme de-t tungul timp, ‘neo chiar inchizind reacfile suiecilr cercetri nse in studiul clase When Prophecy Fails (1956), Leon Festinger, Henry Releker st Stanley Schacter nu fos interesai In mod special st afle ce s-vintkmplat co un cult GIN tind prescerile lor despre o itiinire ca exwaterestti mu s-au implinit, Oare frembri cultului au desfiimatgrupol sau au devenic si mal devotaicredntelor Yor? A {ee nevoie Ge un stdiy longitudinal pentra a pis} réspunsul. (Accstin si-au dublat ‘fororile de a reerata nt ment.) “Sede longitudinale ot fi mat difcile pentru realizarea stsitor cantiative, cum sunt sondajele la scardlargl, Cu toate acest, ele reprezinid adesea cea mai burt Tpetodt de studi scimbarlede-a Tungoltimpuli. Exist rei tputt speciale de studi Tonstodnale pe eare at trebui si le cunoastfi" studile de endini, stile de cohorte studi panel Studiile de tending’ longiteinal care exarinearaschimbtrie din , ccdrul unei poputalit dea fengul dimpul Unexempla simpla este compararea recens- 2 mintelor americane pe o petioadé de cite | Res the Aeceni rind schimbarl in strata popu- lai none, Micha! Carpi Scot Keeter (€951 au folosit i mod sista informatile de avd, dorind $4 fle dac& cetienitame- rican! contemporani erau mai bine s2u mai ‘Prost informa In legitur8 cu politica decte Un studiv de tending ese un vip de studio mae a i nee 416 STRUCTURAREA INVESTIONTICL cetieni din generale anteroare, Pentru a ala acest hera, ei au compart rezutatele mai mullorsondaje Gallup realzae in ani 40 si "SO ev un sonda de opin din 1989 ‘pos cateva din aceleasiincrebari cu referite la cunostinele pottce. Pe ansamblo, analiza a sugerat cf cetdjeni contemporani era payin mal bine informast dectt generale anterioare, In 1989, 74% dine respondent: puteau spune cine este ‘icepresedincle Statelor Unite, in comparaie cu 67% in 1952. Procentl substantial mai Inare-de caren in 1989 dect in 1947 ar putea explica vetourile prezidentale gi anvlarea ‘de cle Congres a acestor veouri. Pe de atl parte, un procent mai mare din esentonsl ‘in 1947 GBH) putea s8-f idence reprezentani fd de cei din 1989 (29%). 10 analizs amnuidindicd inst 0 ugoars erste a cunostnelor police reultate din fapea e& esancional din 1989 era mai educat dectt cole anterioare. Cind nivelele ‘ducationale au fost luce In copsiderae, cerceitorii ay conchis c& acese cunostinge poltice s-av redus in eadrl gropurlor educuionae specifics Studiile de cohort {neon studiu de cohort, wn cercetitor examineaz3 anunite subpopulai, sav chore, pe umurt ce acestea se schimbl in timp. De regula, o coborth este un grup de vars, cium ari camenii nascu in ai 50, dar pot fi si alte gropuri de Gimp, cum ar fl cei jsoutt in timpul eabovului din. Vietnam, ‘amen care sau cAsatoit in 1996 ete. Un ‘exemple de sudiu de cohort arf serie de Sondaje nationale, relia probail a fecare 20 de ani, pentru a studi atzadinile cohort ‘scien timpul celui deal does rizboi ‘mondial fade implicares Stator Unite in problemele mondial, Un esation de oameni fu vista cupringt ince 15 gi 20 de ani poate infervievat in 1960, un altul al eslor de 135-40 de ai in 1980 gi um ltl de $5-60 de ani in 2000. Desi oumeni stadia in fesare inure cele te! sondaje sunt deri, Heeareegation ar reprezenta cottons niseua inte ani 1940 1945, ‘ames Davis (1992) sa orentat eft o analiza de cobort in incercarea de a ingelege moditicarea orientirilor polite din anik "70 si "80 In Stateie Unite, Pe ansarmbl, ela Adescoperito tending liberal legaté de probleme ca ras, gen, religie, politica, etimi tulle si libertae de exprimare. Dar accass tending demonsieszi e& oameni, tn feneral, devin putin mai Hberli sau reflect, de fapt,inlocuirea generailor mat rs, conservatoae, de cite cele mal tine, liberale? entra stapunde acesteiftrebii, Davis # examina sodsele nationale (dela GSS, 11 cara fondator este) realizate in pare perioae, ao dstangé de eins ani. In fiecare Sona}, el 2 grupat respondengi in functie de vArstA, tot la cin ani distant. Aceast Strategie ta permis st compare diferitele gropur de vest lorie moment dat in tmp, precum si s4 urmdtease& deavoltarea politic e Hecarul grup de vdrst in timp. ‘Uns din nrebérileexaminate a fost dat une prsoane care a admis ef ete comunistt ar telus se permith st vorbeass in comunitilerespondentlr. fa mod consecven Tespontdenti mai ner din flecare perioadi de timp au fost mult mai dispusi si ase pe ‘Comunis 38 vorbeased decat cet ma in virta, Dintre cei cu vartecuprinse ire 20 s {20 ae ani din primal set al sondajuhi, de cxemplu, 72% au adoptat aceastt porte Tibet, fo contrast ou 27%, proven nregitat tre respondengi de 80 de an saw mai fn vara Ceea ce Davis descoperit,cind a examinat coforta mai nde in timp, ese ilustrat fn tabelul 4,3. Acest ipa al nei modieari ugoare,conservatare din ai "70, ‘mat deo revenize liberal in ani "80, este reprezenttiv pentru cohoreleanalizate de Davis (J. Davis, 1982, p. 269) “ilu 41 = Vara Weratisma pote “pane ondajeor TF Ta7 | 1aFE TaD [ Tose 198s | 78671989 | Vara core 2028 30 perite comunisll st ne na Novbeasch jinn alt stdiu, Eric Pluver si Michael Berkman (2005) au flosit un design de cohort pentru a infirma completo Conclurie sntrioarirefertoare la vars gi sustinerea fduetier. In mod logic, pe mAsurk ce oameni se indeprteazd de ani copie, ne-am putea ascpta sisi redocdsusinera fa de fnantarea educasionala. Mai mult deca ait. Fnformatile transversal susfin aceste asteptr. Cercetétorit preznts dierite sets de date care arate cei cu varste de peste 65 de ani Ii exprim un sprijin mai redus pentru Finanyarea educafie dect cei cu vrste sub 65 de ai “Tuyo asfel de analizd simplistk asl deoparte ovariabild important > sustinerea rescind a fnangirit educa in societateaamericand de- hung impel, in genet (Cercetston adaugd aici concepl de, ilocute general, coc ce inseam respond i ‘nai fn vrsd din sonda} au ereseatIne-o perioada tn care exist © mai mic sustin Donkru educaie fn general, pe ind respondent mai nei au ereseut inte perioad tn fare suport general pentru edveaie era mai mare. (0 analizi de cohorts Je permis cerceiorilor si determine ce sa fnimplat cv titudine anumitor cohortede-ahingel tmpuli.Aic, de exemplu, sunt redate procentele Simericanlor niscup in ani '40 care, tune cd au fst inervivai tn imp, consideray se cheltuie prea putni bani pe educatie(Plutzer si Berkman, 2000, p. 76) [ea eet [Prenat oan’ ¢ rea Taio Ai 1970 38 Aa 1980 6 Ani 190 74 Ani 2000 38 a Dupt cum ara aceste date, cei nisi In anil "40 si-au spori fn mod eonstant susinerea fnanyiriteducafies, pe mAsurd ce sau Indeprtat de ani copii-audile panel >esl similar stuilor de tending gi celor de cohor, studlul panel examineazsacclasi 7 de oomeni de fiecare gat, De exerpha, am tea inervieva alas esantion de ‘votang in Becare fu in mpl une eampanit S| clecrorae, intend cu cine intentoneazs Fde 8 youre, Desi un asemenea studi ne-ar wf S90 permite #8 analizim tendiofle generale ale iif) preeringelor vocantlr in leiurk cu diferih fxndida, el near art, de asemenea,tparle precise de consiané si de modificare a intenlor, De exemplu, un studi de tending are arate alae candidal A, ct candidal B au avut exact jumttae dine vourile tin 1 septembrie si din | actombe ar pute indica faptal ck nici una dntre elector mu Sh Schimbar puncal de vedere, cX tof] Votan s-au mois inten sau cov ftre tele doud, Un scaliv panel ar elimina accastl confuze,aritand ce fel de votanys-au Todifeat imentia de Ia Ait B i care de Ia B ln A, precum si ate informa ph Neral, Shitley Hatchett si Elizabeth Douvan (1992) au dort $8 stuieze scomodarea conjugal inte nol elshtorg,referingn-se in mod speciat la diferente tinue vupluile de afb si cele de afro-americani, Pentru a bine subieti pentru studi, nu seletat un egantion de euplur care ay aphiest pentru cerifieaele de cSsatorie in unt, Michiga din apie pin tn iunie 1986. ovat de posiilel impact pe care ceretaea lor bar avea asupra acomodtrit rmariale a copluior,cereetitoris au divizatesintionul in dou jum aleatorit: un tinip experiment un grup de conro! (concepts ee vor fl explorate In amu tn upto 8), Cuploile di prim grup eu Tost inervievate intens pe o perioad de patra ani, pe cli celilalt grup fost contact spore In fecare a ‘Sond sceleasicuplri de-a tango! impli, eerceatori a putu rma problemee speciice care at apres ful tn care acesia Jeu gestionst. Ca efecr secundar al ete or, ef au descopeit cee studiae mal intens a parts ating o acorsodare ‘Conga sai mate, Cevettori ay consider posiil ca iterviuel 1 fora cupirile sf discue probleme pe Te-a fi Ingeopat Compararea celor (rei tipari de studii longitudinale Ponte a inte diferenele inte cele tre put de sudiu - de tendint de eshon si nel -, sf pune in contrast coneepicle lor de stdiu in funeie de aceeayivarabi “yflerea reigioasd. Un studiu de tending& ar putea analiza mosificarea afilirilor igiosse din Statele Unive de lungultmplui, dupa cum face, in mod reguat, Gallup Pol, in studi de cohort ar putea rma: modifcare aflirilr religioase in eadrul (Generatiei Depresci", mai este, & spunem, in rndul oamenilor care aveas 20 pnt in 30 de an in 1932. Am putes studi un esation de oameni care aveau 30-40 de ani in 1082, un alta cu 40-50 de ani in 1952 etc. Un stodu panel er putea incepe ey un ani a nttegi popula san cu subseturi speciale sar putea sti peace indivi Specific dea hingul timpulu Observai eS rua studis! panel ar oferi un tablou DESIGNUL CERCETARI mn compet al sehimbrilordiferitelor cetegori de afiieri,incluaind categoria nil una” Studie de cohort si de tenn ar descoperi doar schimbiri generale Studile longitudinale au un avans} evident asupea celor transverse, fornizind informa care desriu procese de-a hungultimpolui. Dar acest avamaj vine adeseu eu nite costuri mari, ait In ceea ce privese banil, ts dmpul, mai ales in eazul Sondajelor pe scar larg. Observaile ar webui fcuteatune cand evenimentele a le, far metoda de observa ar putea necesita munca mai multor cercetitori Studile panel, care oferd cele mai complete date despre schimbirile de-a lungul timpalu, itimpind o problema spevalé: zura panelulu. Ax fi posibil ea unii dine espondenfi stig in primol val al sondajul 88 nu pout participa a valurileulterioare. ‘Acestlucru este comparabil co problema movalit experimental disetat in eapito Tul 8.) Percoll este cd cei care au resunta la studi po fl tipci distrsionind asadar rezulatle studiului. fn consent cid Carol Aneshensel si colegi sti au inreprins un Studia panel asupra adoleseenelor(eompardnd latinee gi non-latinele), au eda st past dferene in earacersiile feel care au renungt la sonda dn nal ceor laine fscute in Slatele Unite gi In Mexie. Acestediferene au tebuit luate In consierare entra a evita concluit eronate despre diferenete dine laine si non-latne (Aneshensel fr al., 1989), Aproximarea studiilor longitudinale Seudile longitudinale na oferinotdeauna miloace practice sezabile pentru stodirea proveselor eare au loc in timp, Din feriire cercetitorii pot wage alesea coneluzi Eproximative asupra acestor procese, chiar gi atunci cnd sunt disponibile doar date ttansversale lat cliewa mete prin are se poste reaiza acest Ir. Ceodata, datele transversal implica procese desfigurate in timp pe bazauneiTogici simple. De exemplu, in stdiul despre Stupefiantcle foloste de studenj, realizat Ia Universitatea din Havel (caizlul 2), stadeniicxau tntebotidact au folositvreodata clteva dnt drogurileiegale. In urma sud areest cB uni tudenf au incereat até tmarjuana, eft gi LSD, uni gu incereat uma una dire aeste, iar atta av incereat hcl una dntre substange. Deoarece aceste date au fost culese in acelayi timp si pentru cd $a presopus 8 uni stadeni vor folos droguri mai tial, se pare C4 un atel de stadia ‘nu poate spune cs exactitatedaci studeni ar incerea mai degrabli marijuana sau LSD prime dat. "Tocusi, 0 examinare mai atentd = dateloraratic&, desi unii student au spus ea incereat marijuana, dat 38 LSD, in studi nu exstau persoane care sf declare cl at incetet doar LSD. Din aceast descoperre a Gedus ~ ass cum sugereazk si bunul-sim} = uuu de marijuana precedi folosirea de LSD. DacS procesul de experimentare 3 ‘drogurilor ar fi avut loc in ordine emporala invers, atunci un studi reafizat ta un tnumit moment arf descopert dtiva student care au Inercat LSD, dar nu marijuana, 5 ici un student cares fi incercat numai marijuana ‘Ceteedtorit pot fae, de asemenea, deduct logice ori de cite ot ordines temporal ‘variabielor este clad, Dact am descoperiftr-un sui transversal despre studegi cd (ei care au fos educai in lle particulare as primit note mai mari a facotae deca siden care au urmat Heee publice, putem tage concluzia cd tipul de liceu urmat