COMPLEMENTUL

-DETERMINĂ : verb, adverb, adjectiv, interjecție

!!! atribut vs. complement,
Atribut – determină:
-substantiv: Casa din lemn este nouă.
-pronume: Acelea din lemn sunt rezistente.
-numeral: Doi din lemn au fost vânduți.
Complement- determină:
-verb: Am cioplit din lemn ceva frumos.
-adjectiv: Dealurile acestea sunt favorabile lemnului
de fag.
-interjecție: Vai de lemnul care este trăznit!
-adverb: Ne-am așezat aproape de lemnul înalt.

1. COMPLEMENTE NECIRCUMSTANȚIALE
a. COMPLEMENT DIRECT
b. COMPLEMENT INDIRECT
c. COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL
d. COMPLEMENT DE AGENT
a.COMPLEMENTUL DIRECT
-Răspunde la întrebările ,,pe cine” și „ce”
L-am văzut pe Mihai în clasă. – pe cine am văzut?
Am văzut o pasăre pe geam. – ce am văzut?

-Verbele care au capacitatea de a primi CD se numesc tranzitive, iar cele care nu

primesc se numesc intranzitive.
Ex. Am făcut o prostie. Vs. Am venit *o prostie
L-am mângâiat pe calul nostru. Am venit pe calul nostru.
!! dacă verbul ≠ tranzitiv, NU va fi CD, ci altă funcție
Probă: combinarea cu ,,-o” Am făcut-o, dar NU Am venit-o
Am pariat pe calul câștigător.
A mizat pe echipa bună.
Mă bazez pe Elena.

!!verbele copulative sunt intranzitive

Să fii om, Culiță!

-Există verbe care pot primi și 2 complemente directe odată: bitranzitive/ dublu
tranzitive (pe cineva- ceva)
Ex. L-am învățat pe copil gramatică.
A trece L-a trecut pe student examenul.
A învăța Ne-a învățat pe toți o lecție.
A ruga Îl rog pe Cezar o favoare.
A anunța Ne-a anunțat pe toți vestea.
A sfătui Te-a sfătuit lucruri bune.
A asculta I-a ascultat pe elevi lecția.

!!CD cu pe cine trebuie OBLIGATORIU dublat prin pronume.

L-am văzut pe Ionuț plecând și NU *Am văzut pe Ionuț plecând.
OBS. Noile gramatici, numesc cel de-al doilea CD de la verbele bitranzitive (cel
legat prin ce?) – Complement secundar.

!!CD stă mereu în Ac1 și doar în Ac1

!! prepoziția ,,pe” nu indică mereu CD:

Venea pe drum.
Pe înserate a ajuns și el.
Se ceartă pe tema banilor.
S-a culcat pe mâna dreaptă.

!!Poate fi exprimat prin diverse părți de vorbire:

Nu îmbăia câinele!
Onoarea pierdută nu o poți regăsi.
Lupul te vede din tufiș.
I-a mințit pe toți.
Taie zece doar.
Și-ncepe a fugi de i se rupeau picioarele.
Ne-a dat de învățat.
Cântă aleluia și tu.

!! CD / Subiect
Să se spună adevărul.
Mi-a venit o idee.
Îi place muzica.
Ne dau fulgi la micul dejun.
Ni se dau fulgi la micul dejun.
Se aude totul la microfon.
COMPLEMENTUL INDIRECT
-ÎNTREBAREA CUI?
-Stă în cazul D1
-Se dublează mereu prin pronume.
I-a dat 10 lei băiatului.
Este un timp favorabil plimbatului.

COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
-Fostul complement indirect cu prepoziție (despre cine, despre ce, cu cine, cu ce,
de la cine, de la ce etc.)
Se teme de săgeți.
Face din fier orice.
Se bazează pe Mihai.
Vorbesc despre noi.
!! Confuzia cu alte complemente – trebuie avut în vedere sensul:
Este plecat de ieri.
Nu te duce de acasă.
A aterizat lângă lac.
A procedat conform planului.
COMPLEMENTUL DE AGENT
-după construcții pasive, introdus prin ,,de”
Ușa este deschisă de Mihai.
Casa este construită de un arhitect celebru.
Legile sunt făcute de statul român.
COMPLEMENTELE CIRCUMSTANȚIALE:
a)de mod
b)de timp
c)de loc
d)de cauză
 e) de scop
f) de concesie
g) de condiție
h)de consecință
i) de relație
j)instrumental

1.MOD – cum?
Vorbește tare.
Vorbește ca proasta.
E negru beznă.
Hai repede!
Înot contra curentului.
Asemenea lui se poartă și ea.
A plecat zâmbind.
Mă cauți zadarnic.

!! A nu se confunda cu EPS
Merge alene pe stradă. ccm
Merge leneșă pe stradă. eps

2. LOC – unde?
Horică trăiește în Londra.
Se plimbă pe drum.
S-a urcat pe mine.
A pornit de jos.
Pleacă de aici!
Ne așternem drumului!
Stai locului, drace!
Deasupra casei este o cucuvea.
3.TIMP – când? Cât timp?
A plecat ieri din Cehei.
A ajuns de dimineață.
A venit la ora cinci.
A intrat după zece minute.
Toți suntem mai buni înaintea Crăciunului.
A rătăcit zile întregi.
A durat mult.
Muncește la tinerețe!
A murit înainte de vreme.
4.Cauză (cauzal) din ce cauză?
Copiii mor de foame.
S-a înnegrit de ciudă.
Datorită vremii, vom sta acasă.
A avut un accident din pricina altora.
5. Scop (final) – cu ce scop?, ca să ce?
Muncește pentru faima lui.
Învață în vederea obținerii unor note mari.
Luptă spre a învinge.
Umblă după cuceriri.
 6.Concesiv (de concesie) – chiar dacă...
A reușit în ciuda așteptărilor.
A izbutit în pofida lor.
7.Condițional (de condiție) – dacă
Trăind, ai să înveți multe.
În lipsa pericolelor, ne vom putea duce mai departe.
În caz de urgență, sunați la 112.
!! izolare prin virgula la antepunere (inainte de verb)

8.Consecutiv (de consecință) – Încât

Era prea frumos spre crezare.

9. de relație
E bun la mate.
E rea la vorbe.
De scris, scrie.

10.instrumental
Scrie cu pixul.
Taie cu drujba.
Sapă din mână.
1. Mă nu fii absurd cu bine-făcători tăi şi nu ţi-i ridica împotrivă, că
vorba unui prieten clujean, nu poţi intuii ce “fumuriii” şi
îndoielnice intenţii vei descoperii, că, aşa cum ni s-a spus
alaltăseară, puteţi fi acuzaţi de multe.
A se sfii / a prii
 Persoana I, sg :eu mă sfiii tu te sfiiși el se sfii

Nu-mi prii mâncarea.

2. Oridecâteori desfinţaţi asociaţii în provincie, vă treziţi, de parcă ar

fii prima oară, că v-i se plâng toţi fistichii şi scandalagii
colaboratorii din capitală de aceliaşi reacţii, ale cărei efecte, chiar
de nu-s grave, pot sporii ce-i drept, nenumărate nemulţumiri în
cadrul consililor noastre.

a. Unele cuvinte NU au ,,i” în terminație

Tigru – la plural, primesc 1 i – tigri
- La plural articulat avem încă 1 i: tigrii
Obs. Cum știm daca e articulat?
Fete – nearticulat fetele- articulat
Cei doi tigri sunt frumoși.
Tigrii sunt la zoo.
b. Unele cuvinte au ..i” în terminație : camionagiu
-la plural mai primește 1i ,,camionagii”
-la plural art. + 1i ,,camionagiii”

Niște camionagii vin pe șosea.

Camionagiii vin pe șosea.

Am niște sobrii socrii și nu-mi place că se cred minștrii.

3. Amintiţi-i liderului vostru că locul lui e în prim plan la orice

manifestaţie, iar, dacă i-i teamă de situaţii inoportune şi crede că-şi
 poate pierde cunoştiinţa în faţa mulţimii înnăsprite de la atâta
revoltă, să iese din circuitul acesta sindicalist!

ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR (E.P.S.)

-EPS-ul este un fost NP
-se poate confunda ușor cu NP și cu circumstanțialul de mod

Compară:
Directorul este îngâmfat într-o instituție. -NP, Predicat nominal
Directorul merge ingamfat .

Ea merge îngâmfată prin instituție.

► Ea merge și este îngâmfată în timp ce merge (fost NP)
!! Ea merge îngâmfat prin instituție. Cum merge? ►circ. de mod

Umblă tupeist prin școală. ► Umblă și este tupeist

Te-am văzut singură pe stradă. ► Te-am văzut și tu erai singură pe stradă.
Te-am văzut clar pe stradă. – circ. de mod
Mă gândesc la Eufrosina singură. ►Eu mă gândesc și Eufrosina este singură.
Se crede un geniu al educației. ► Se crede și este un geniu / nu este un geniu
Te știam profesor bun. ►Eu te știam și tu erai profesor bun.
CONFUZII
Lumea-i toată o poveste. Lumea-Sb, caz.N1’, i poveste=PN poveste=np, N1 ‚’’
Toată-eps, pronume nehotărât, N1’’’

Casa lui era toată dezordonată.

Casa-sb, N1’
Dezordonata=N2
Toata=pron neho. N1 secund

A ieșit primul la concurs.

A ajuns ultimul la ștafetă.

Umblă cu capul bandajat ca un bolnav.

Fuge cu sacul in spate.
Se consideră norocoasă.
Prost /cum se crede,/ nu va reuși.
Cum=eps, adverbe relative
Frumoasă/ cum o știu, /va lua locul 1.
Cazul EPS-ului
A. fără prepoziție
-dacă relaționează cu subiectul = N
Am mers descult pe stradă. ► Eu am mers și eu sunt desculț.

-dacă relaționează cu complementul = AC

Te-am văzut abătut, ce ai pățit? ► Eu te-am văzut și Tu erai abătut.

B. cu prepoziție – În funcție de aceasta

Îl știam împotriva fumatului. –G3
Se consideră conform cerințelor., D3
Se plimbă cu sacul în spate., Ac3
Se plimbă îndrăzneț

Exerciții
O simțea pe mă-sa bolnavă.- adj, propriu-zis, gen.fem. nr. sg. Caz.Ac2, F.s eps
Voios cum te știu, vei trece repede peste., -adv relativ de mod, eps
Mergi cu toate bagajele după tine? Cu bagajele – subst. Ac3, eps., pron. Nehot.,
eps, N1’’

Vorbește lent cu oamenii. – adv ccm

Ea vorbește arogant cu oamenii. – ccm adv
Vorbește dezinteresată cu oamenii. – eps, N2
Venea abătută înspre casă. – eps, N2
Îl știam împotriva fumatului, dar văd că nu e așa. Eps, G3
Ce te-ai pus așa contra partidului? D3 eps
Fii coform regulamentului (NP, D3) și nu te pune contra tuturor. Eps, D3

Subst.= comun/propriu, simplu/compus, sg/pl, gen,

articularea, caz., f.s

Adjective= propriu-zis/provenit din participiu, gen, nr.

caz, gradul de comparatie, flexiunea
 Provenit din participiu> mancat mar mancat
-la origine = verb
 Grade de comparatie (la fel ca la adv de mod)
POZITIV> Frumos
COMPARATIV>
-DE SUPERIOTATE MAI FRUMOS
-DE EGALITATE LA FEL DE FRUMOS
-DE INFERIORITATE MAI PUTIN
FRUMOS
SUPERLATIV>
-RELATIV> SUP. CEL MAI FRUMOS
 -ABSOLUT> TARE FRUMOS, FOARTE
FRUMOS

*FLEXIUNEA

>INVARIABILE; GRI

>VARIABILE- ISI SCHIMBA FORMA DUPA GEN SI

NR

-VARIABILE CU 2 FORME FLEXIONARE

-VARIABILE CU 3 FORME FLEXIONARE

-VARIABILE CU 4 FORME FLEXIONARE

VERBUL = PREDICATIV/COPULATIV,
PERSONAL/IMPERSONAL, MOD, TIMP,PERS., NR.,
TRANZITIVITATEA, CONJUGAREA, DIATEZA, F.S.

PRONUME = FELUL, PERS. SI NR. , CAZ, F.S. *LA

PRON PERS. FORMA ACC/NEACC

NUMERALUL> TIP, VALOAREA, CAZ., F.S.

*VALOAREA NUMERALULUI>
A.SUBSTANTIVALA – CAND STA SINGUR>

Doi citesc.

B.Adjectivala> Doi copii citesc.

!!!! valoarea influenteaza cazul – substantivala il analizam

ca pe subst

Trei copii sunt aici.- val adj. N2

I-am vazut pe trei. – val subst. Ac1

Adverbul >de mod/de timp.de loc/relativ *cum, unde,

cand

Propunem următoarea definiție de lucru:

Cuvântul este unitatea lingvistică semnificativă

caracterizată prin succesiunea în ordine fixă a
componentelor*, nedislocabilă prin inserţia altor
elemente** (deci unitară) şi cu relativă autonomie şi
mobilitate în cadrul enunţului.