MARILENA LASCAR LILIANA PAICU VARIANTA RAPIDA de pregatire A ESEULUI pentru bacalaureat Grup EcitorialRedactori: Diana Marin-Caea Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Copert: Alexandru Dag Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LASCAR, MARILENA Varianta rapida de pregitire a Eseului pentru bacalaureat / Marilena Lascr, Liliana Paicu. - Bucuresti : Art, 2013 ISBN 978-973-124-870-7 1 Paicu, Liliana 821.135.1.09-4(075.35) 371.278.9:373.5 Toate drepturile asupra acestei lucriri sunt rezervate Editurii Art. Nicio parte a acestei lucréri nu poate fi reprodusé, stocat’ ori transmis%, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel), f&r8 acordul prealabil scris al Editurii Art. © Editura ART, 2013, Tipirit la C.N.L. ,COREST“ S.A, SealARGUMENT Lucrarea de fata reprezinta un demers esentializat, care le oferd elevilor aflati in pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o manier& rapid& si eficient’, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba si lite- ratura romana: redactarea unui eseu structurat. Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimal, dar suficient pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: autori canonici, genuri, specii, epoci si curente literare. Astfel, sunt oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema si viziunea despre lume, iar pentru operele epice gi dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care candidatul le are de pregitit: primul are in vedere tema si viziunea despre lume, cel de-al doilea vizeaza particularitatile de constructie a unui personaj din respectivul text, iar ultimul se refer’ la relatia dintre doua personaje in opera aleasa. Pentru a intelege mai bine modul de alc&tuire a eseului, sunt precizate de fiecare dat cele patru repere pe care elevii trebuie sa le respecte in elaborarea compunerii. Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel si reperele urmarite in realizarea acestora, se afli in deplin’ concordanta cu programa de examen aprobat& de Ministerul Educatiei Nationale si cu modelele elaborate de Centrul National de Evaluare si Examinare, pentru toate filierele gi profilurile de invatamant. Un element de noutate il constituie faptul c& fiecare dintre eseurile prezentate este insotit de un plan care concentreazit informatia esenfiald si organizeaza ideile principale ale compunerii, ajutandu-l pe elev s& invefe mai usor. Totodaté, planul oferd structura de baz de la care se poate pleca in elaborarea unui raspuns propriu, ori Desi eseul propriu-zis il ajut& pe elevul gr&bit sf asimileze cat mai multe idei fntr-un timp cat mai scurt, candidatul ar trebui si evite totusi reproducerea unor informatii prefabricate despre textul literar. Se recomanda lectura prealabili a operelor literare si reflectarea critic’ asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii, in absenta intelegerii informatiei respective, nu asigura succesul la examen. Candi- datul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentru a le include in propria viziune despre textul literar. ‘Asadar, spre deosebire de obisnuitele carti de comentarii, lucrarea noastra con- stituie o metoda rapidd de inviifare si o prezentare sinteticd a materiei pe care elevul 0 are de recapitulat, in vederea redactarii cu succes a eseului structurat. AutoareleRedactori: Diana Marin-Caea Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Coperta: Alexandru Dag Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LASCAR, MARILENA Varianta rapida de pregitire a Eseului pentru bacalaureat / Marilena Lascir, Liliana Paicu. - Bucuresti : Art, 2013 ISBN 978-973-124-870-7 I. Paicu, Liliana 821.135.1.09-4(075.35) 371.278.9373.5 Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii Art. Nicio parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa, stocat ori transmisa, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel), fara acordul prealabil scris al Editurii Art © Editura ART, 2013 ‘Tipirit la C.N.L ,CORESI" S.A. “ARGUMENT Lucrarea de fatd reprezintd un demers esentializat, care le oferd elevilor aflati in pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o manier rapid& si eficient’, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba si lite- ratura romana: redactarea unui eseu structurat. Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimala, dar suficienta pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: autori canonici, genuri, specii, epoci si curente literare. Astfel, sunt oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema si viziunea despre lume, iar pentru operele epice gi dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care candidatul le are de pregatit: primul are in vedere tema gi viziunea despre lume, cel de-al doilea vizeaz4 particularitatile de constructie a unui personaj din respectivul text, iar ultimul se refer la relatia dintre dou personaje in opera aleasa. Pentru a intelege mai bine modul de alcatuire a eseului, sunt precizate de fiecare data cele patru repere pe care elevii trebuie si le respecte in elaborarea compunerii. Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel si reperele urmarite in realizarea acestora, se afli in deplin& concordant’ cu programa de examen aprobati de Ministerul Educatiei Nationale si cu modelele elaborate de Centrul National de Evaluare si Examinare, pentru toate filierele si profilurile de invatamant. Un element de noutate il constituie faptul c& fiecare dintre eseurile prezentate este insofit de un plan care concentreazit informatia esentiald si organizeaza ideile principale ale compunerii, ajutandu-l pe elev si invete mai usor. Totodat’, planul oferd structura de baz de la care se poate pleca in elaborarea unui rispuns propriu, ori Degi eseul propriu-zis il ajut& pe elevul grabit sii asimileze cit mai multe idei intr-un timp cit mai scurt, candidatul ar trebui sa evite totusi reproducerea unor informatii prefabricate despre textul literar. Se recomanda lectura prealabild a operelor literare gi reflectarea critic asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii, in absenfa intelegerii informatiei respective, nu asigura succesul la examen. Candi- datul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentrua le include in propria viziune despre textul literar. ‘Asadar, spre deosebire de obisnuitele cirti de comentarii, lucrarea noastra con- stituie o metoda rapida de inviifare si o prezentare sinteticd a materiei pe care elevul 0 are de recapitulat, in vederea redact&rii cu succes a eseului structurat. Autoarele: Cum abordam cu succes subiectul al Ill-lea al probei scrise de limba si literatura romana Subiectul al Il-lea din proba scrisi la limba si literatura romana a examenului de bacalaureat are o pondere important in ansamblul testului, eseul pe care il pre- supune fiind apreciat cu 30 de puncte din nota final. Acesta reprezinta nu numai subiectul cu cea mai mare intindere, dar gi, probabil, subiectul cu cea mai mare complexitate, intrucat presupune redactarea unui réspuns amplu, bine articulat si bine structurat. in consecinfa, in pregatirea lor pentru proba scrisd la limba gi literatura romané elevii trebuie sa acorde o atentie insemmatd redactarii eseului. $i cel mai adesea acest lucru atrage dupa sine urmatoarele intrebari: 1, Care este lista minimala a operelor literare pe care trebuie s& le studiez? 2. Cum organizez materialul de studiat, astfel incAt s4 se plieze pe structura subiectului din varianta de examen? 3. Cum redactez eseul, astfel incat s& obtin punctajul maxim? R&spunsul la primele dous intrebari ne obliga sd citim atent programa de exa- men, pentru a vedea care sunt confinuturile recomandate: a. Cate un text studiat din opera celor 17 autori canonici: Mihai Eminescu, lon Creanga, LL. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Bla- ga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil = Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stiinescu, Marin © Sorescu. b. Specti literare proz& scurt&: basm cult, nuvela; * roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului gi ale evolutiei acestuia; * poezie: texte poetice care si ilustreze aspecte esentiale ale genului gi ale evolutiei acestuia; * dramaturgie: comedia; forme ale dramaturgiei in teatrul modem. cu succes sutiectula ai Hill-lea ¢. Perioade, curente literare/culturale: perioada pagoptist’, criticismul junimist, romantismul, realismul, simbolismul, perioada interbelica (tipuri de roman: @ psihologic si al experientei, modernism, traditionalism), perioada postbelica. O privire rapida asupra testelor date in ultimii ani la examen ne va ardta ins cd aceste continuturi nu sunt de sine statatoare, fiind de cele mai multe ori com- binate in cerin{a/reperele subiectului; de exemplu: ,,prezentafi particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un roman realist studiat” sau ,evidentiati doua © tris&turi care fac posibild incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic”. Prin urmare, abordarea izolaté a con- _ finuturilor din program nu asigura succesul la examen. Pentru a veni in ajutorul J= = S : ee sara o selectie reprezentativa, elaborand acele eseuri care sa le “ddstlor sd treact prin toatd materia de examen intr-un timp scurt si cu fara a pierde nimic din vedere. Prezentam in cele ce urmeaza felul cum am structurat noi continuturile reco- mandate - texte lirice, texte narative, texte dramatice -, oferind exemple de formu- Jare'a cerintei pentru fiecare gen literar in parte. Astfel, se va putea sesiza cu ugu- rin{S prezenta'celor patru repere majore care trebuie urmarite de elevi in elaborarea Taspunsului lor. Este important de retinut cd aceste repere sunt constante, indiferent de textul literar pe care se realizeaz discutia, lucru ce fi ofera candidatului sansa de’a-¢i pregiti in prealabil un discurs corespunzator. * A. POEZIA: 7 texte lirice 1. Poezia romantica: Mihai Eminescu, Floare albastri (autor canonic) 2. Simbolismul — inceputurile modernismului: ‘George Bacovia, Plumb (autor canonic) 3. Poezia interbelic’ — modernismul: Tudor Arghezi, Testament (autor canonic) 4. Poezia interbelica — modernismul: Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (autor canonic) 5. Poezia interbelica - modernismul: Ion Barbu, Riga Crypto si lapona Enigel (autor canonic) 6. Poezia interbelica — traditionalismul: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri 7. Poezia postbelica — neomodernismul: Nichita Stanescu, Leoaici tindrd, iubirea (autor canonic) Eseul cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat Exemplul; Redacteaza un eseu de doud — trei pagini (600 — 900 de cuvinte) in care s prezinti iziunen despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Mihai Eminescu. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ evidentierea a doud tristuri care fac posibild incadrarea textului poetic stu- diat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’; = prezentarea a doud imagini/idei poetice, relevante pentru tema gi viziunea de- spre lume din textul studiat; ~ ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic stu- diat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (de exemplu: imaginar po- etic, tilly, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc); = sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflect& in textul poetic studiat. (Bacalaureat 2012, sesiunea iunie — iulie, varianta 4) _ B. PROZA: 9 texte narative eS __ 1 Nuvela romantica: C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanul 2. Proza realist’, nuvela psihologica: Ioan Slavici, Moara cu noroc (autor canonic)3, Basmul cult: lon Creang’, Povestea lui Harap-Alb (autor canonic) 4. Romanul psihologic, modern, subiectiv: Camil Petrescu, Ultima noapte de dra- goste, int@ia noapte de rézboi (autor canonic) 5. Romanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi 6. Romanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, lon (autor canonic) 7. Romanul realist balzacian: G. Calinescu, Enigma Otiliei (autor canonic) 8. Povestirea: Mihail Sadoveanu, Fantana dintre plopi (autor canonic) 9. Romanul postbelic: Marin Preda, Morometii (autor canonic) Textele narative au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate: [. tema gi viziunea despre lume; II. constructia personajului; Ill. relafia dintre doud personaje. I Eseul cu privire la tema gi viziunea despre lume dintr-un text narativ studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de doud - trei pagini (600 - 900 de cuvinte), in care si pre- zinfi tema si viziunea despre lume dintr-o nuveld studiata. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ evidentierea a doua trisdturi care fac posibilA incadrarea nuvelei studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic’; ~ ilustrarea temei nuvelei studiate prin doud episoade/citate/secvente comentate; ~ prezentarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului na- tativ, semificative pentru tema gi viziunea despre lume din nuvela studiata (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, incipit, final, tehnici narati- ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); = sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema se reflecta in nu- vela studiata. (Bacalaureat 2012, varianta 10) II. Eseul despre particularitafile de constructie a personajului dintr-un text na- rativ studiat Exemplul: 4 Redacteaza un eseu de 600 — 900 de cuvinte (doud — trei pagini), in care sA pre- zinki particularitafile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul studiat; ~relevarea unei trasAturi a personajului ales, ilustrate prin dou episoade/citate/ secvente comentate; ~ ilustrarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului, semmni- ficative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, incipit, final, perspectiva narativa, relatii temporale $i spatiale, registre stilistice, limbajul Ppersonajelor etc.); ; —sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect o idee sau tema textului narativ studiat in constructia personajului ales. ‘Cum abordam cu succes subiectul al Ill-leaIi. Eseul cu privive la relatia dintre doud personaje dintr-un text narativ studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dou - trei pagini), in care s& pre- zinfi rei dintre doud personaje dintr-un roman al experientei studiat. tn eee eseului, vei avea in vedere urmatoarele prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieckruia dintre persona- jele alese din romanul experientei studiat; ~evidentierea, prin dou’ episoade/citate/secven{e comentate, a modului in care evolueaz’ relatia dintre cele doua personaje; ~ ilustrarea a patra elemente de structurd si de compozitie ale romanului expe- tientei studiat, semnificative pentru analiza relafiei dintre cele dou’ personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, incipit, final, tehnici narati- ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); —sustinerea unel opinii despre modul in care o idee sau tema romanului experi- enfei studiat se reflect’ in evolutia relatiei dintre cele dou’ personaje. (Model 2013, filiera teoreticd — profil umanist, filiera vocational — profil pedagogic) C. DRAMATURGIA: 2 texte dramatice 1. Comedia: LL. Caragiale, O scrisoare pierdutit (autor canonic) 2. Teatrul postbelic: Marin Sorescu, Jona (autor canonic) ‘Textele dramatice au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate, dup’ mo- delul textului narativ, dar respectand conceptele specifice operei dramatice: [. tema si viziunea despre lume; II. constructia personajului; I1l. relafia dintre doud personaje. I, Eseul cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat Exemphil: Redacteazi un eseu de doua — trei pagini (600 ~ 900 de cuvinte), in care s& pre- zinti tema ¢i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ evidentierea a douA trisSturi care fac posibila incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematic’; ~ ilustrarea temei textului dramatic studiat prin dou scene/citate/secvente co- mentate; ~ prezentarea a patru elemente de structura gi de compozitie ale textului drama- tic, semnificative pentru tema $i viziunea despre lume (de exemplu: actiune, con- flict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.); &®. ~sustinerea unei opinii despre medul in idee sau tema se reflect’ in textul studiat. = Cum abordam cu succes subiectul al tll-leaHi Eseul despre particularitapile de construcfie a personajului dintr-un text dramatic studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dow’ — trei pagini), in care s& pre- zinti particularitafile de constructie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: = prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul dramatic studiat; ~relevarea unei trésaturi a personajului ales, ilustrate prin dowd scene/citate/ secvente comentate; ~ ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului dramatic, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile auto- rului ete.); = sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect o idee sau tema textului dramatic studiat in constructia personajului ales. (Bacalaureat 2012, sesiune special, varianta 4) IIL. Eseul despre relafia dintre doua personaje dintr-un text dramatic studiat Exemplul: Redacteaz un eseu de 600 — 900 de cuvinte (dou’ — trei pagini), in care s& pre- zinti relatia dintre doudt personaje dintr-un text dramatic studiat. Reperele: in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiectruia dintre persona- jele alese din textul studiat; ~ evidentierea, prin doua scene/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele dou’ personaje; ~ ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doud personaje (de exemplu: acti- une, conflict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc. ~ sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ studiat se reflect in evolutia relafiei dintre cele doua personaje. D. ARTICOLE DE CRITICA LITERARA 1, Perioada pagoptistd. ,, Dacia literara” 2. Criticismul junimist. Titu Maiorescu (autor canonic) 3. Modernismul interbelic. E, Lovinescu (autor canonic) Cum abordam cu succes subiectul al Iil-leaIn sfargit, pentru a vedea cum putem obfine punctajul maxim pentru redactarea eseului, trebuie sa tinem seama de precizarile din nota care insoteste cerinta: Notal Ordinea integrérii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare ce- rinj&/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris ~3 punc- te; abilitifi de analiza $i de argumentare —3 puncte; utilizarea limbii literare ~ 2 puncte; “ortografia — 2. puncte; punctuafia ~ 2 puncte; agezarea in paging, lizibilitatea 1 punct; incadrarea in limitele de spatiu indicate -1 punct). dn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s8 aib& mini- mum 600 de cuvinte (dowd pagini) si s& dezvolte subiectul propus. Precizarile atrag atentia asupra faptului ca nota finalé nu depinde numai de cunoasterea textului literar dat, ci si de indeplinirea unor conditii specifice, pe care elevul trebuie sd le stie gi sa le inteleaga. Concentrarea exclusiva asupra a ceea ce spun in detrimentul felului cum spun si lipsa de consideratie fata de aspectul ge- neral al paginii scrise pot aduce mari deservicii candidatilor. Desi nu sunt precizate explicit, pe langa tratarea celor patru repere trebuie s& fie neap&rat prezente introducerea gi incheierea eseului. De exemplu, introducerea unui eseu despre relafia dintre doud personaje dintr-un text dramatic studiat inseamna § prezentarea contextului aparitiei operei literare (repere despre opera autorului, “7 epoci, specie literard) gi a unei idei despre personajele acesteia, iar incheierea este S © conchuzie a aspectelor prezentate in cuprins, fiind direct legati de afirmatiile = preliminare. SS Precizarea cu privire la punctajul pentru redactarea eseului atentioneaz cd res- Pectarea normelor de exprimare, ortografie si punctuatie, organizarea ideilor in © paragrafe ordonate potrivit structurii unei compuneri, analiza textului literar gi & argumentarea ideilor intr-tm limbaj adecvat aduc un punctaj foarte bun, aproape egal cu punctajul acordat pentru continut. Atentie, daca eseul nu are minimum © doua pagini, punctajul amintit nu se diminueazé, ci pur si simplu nu se mai acorda deloc! ‘Cum abordam cu succes sLiteratura romana in secolul al XIX-lea - inceputul secolului al XX-leaEseu despre Pasoptism. ,,Dacia literara” Pasoptismul este un curent ideologic care exprima viziunea, principiile si starea de spirit a participantilor la Revolutia de la 1848. S-a configurat in perioada 1830 - 1860, cu premise in migcarea de innoire de dup’ 1821 sia fost animat de principii iluministe, preluate de la Scoala Ardeleani, al cérei ; mobil esenfial fusese constiinta nationala. Programul pasoptismului vizeaz4 doua coordonate: politic gi cultural. esorda- in cadrul vietii culturale are loc intemeierea invafimantului national, a tea- "ele | trului gi a presei, iar literatura incepe si se diferentieze treptat de celelalte “4a domenii. Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni po- litici, numit& de posteritate generatia pasoptist’, determin’ inceputul mo- demitatii noastre culturale. Scriitorii pagoptisti au vocatia inceputurilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, speci, mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocupirilor individuale se ex- plicd in contextul epocii. Scriitorii sunt nevoiti ,,s4 arda etapele” care se desfiguraser’ succesiv in li- caexistenfa teraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol sijumatate. Curente- 1rentelor i le literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Principala trasatur a literaturii pasoptiste const in coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiagi scriitor, ci chiar i in aceeasi creatie. Ca fenomen literar, pasoptismul este una dintre ipostazele romantismu- ramantismul lui romanesc, caracterizat prin spirit social gi national, militantism si mesi- Poptist anism, fara a exclude insa tematica vietii intime, contemplatia si cultivarea pitorescului, Un rol esential in stabilirea unei directii unitare in dezvoltarea literaturii revine unor reviste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogilnicea- nu: ,,Dacia literara” (considerata promotoarea , directiei nationale”), ,, Propasi- rea” si ,,Roménia literarit’. Constituirea deplin a romantismului pagoptist a fost marcata de programul teoretic ,,Introducfie” aparut in ,, Dacia literari”, redactat de Mihail Kogalniceanu. La inceputul articolului axat pe evidentierea necesittii unei literaturi ori- ginale gi nationale, KogSlniceanu arat& c’ revista incurajeazA scriitorii romani de pretutindeni s& publice scrieri originale: ,, Asadar foaia noastrié va fi un reper- toriu general al literaturei roménesti”. 13Cele patru puncte ale articolului-program sunt: « intemeierea spiritului criticin literatura romana pe principiul estetic: Critica noastré va fi neplirtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana” . * Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii ro- mane: ,,Talul nostru este realizarea dorintii ca roménii si aibét o limba $i programul o literatura comund pentru tofi” " Daciei © Combaterea imitatiilor gi a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei titerare $-a flicut la noi o manie primejdioasd, pentru ct omoarié in noi duhul nafi- onal. Aceasti manie este mai ales covérsitoarein literatura. [...] Traductiile inst nu fac o literatura”. * Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national gi cu estetica roman- ticd: , Istoria noastrit are destule fapte eroice, frumoasele noastre {ari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sit putem gasi si la noi sujeturi de scris, fird si avem pentru aceasta trebuinfa st ne imprumutim de la alte nafit”. Prin precizarea surselor de inspiratie/a temelor literare, dar gi prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale gi a folclorului, imbogatirea lim- bii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul ,,.Introduc- fie” devine un manifest literar' al romantismului roménesc. * Manifest literar - text cu valoare de document, esential pentru instituirea unei migcdri literare/a unui curent literar, prin care se afirm& o noua conceptie literari, de obicei in mod polemic fata de migcarea anterioara. 14Nuvela istoricd, romantica, pasoptista: Alexandru Lapusneanul” de C. Negruzzi |. Tema si viziunea despre lume Context Prima nuveld istoricé din literatura romana, ,Alexandru Lapusneanul” de Costache Ne- gruzzi, apartine prozei romantice, find publicatd in perioada pasoptistd, in primul nu- mar al revistei ,,Dacia literarit” (1840). 1. Incadrarea nuvelei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare te- matica mM Specia literara: nuvela istorica. § Curent literar: nuvelé romanticd — argumente: tema de inspiratie istoricd, constructia liniard, personaje exceptionale in situafii exceptionale, antiteza blandefe - cruzime, culoarea epocii. 2. llustrarea temei §§ Tema istorica: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapugneanul (1564 — 1569), in Moldova secolului al XVI-lea. Doua episoade ilustrative: replica domnitorului ,Daci voi nu md vrefi, eu vd oreu...”, in capitolul I, si scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al Ili-lea. @ Raportul realitate — fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitorului, influentata de estetica romantica si de ideologia pagoptista. Surse de inspiratie: ,,Leto- piseful Tarii Moldovei de Grigore Ureche gi cel al lui Miron Costin. 3, Elemente de structurd si de compozitie & Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, detasat; naratiune la persoana a Il-a. § Titlul evidentiaza personalitatea puternicd a personajului principal. ™ Compozitia: naratiune linear’, alcituitA prin inlantuire. Incipitul gi finalul se remarc prin sobrietate. ™ Echilibrul compazitional: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeaz momentele su- biectului, fiecare cu cate un motto cu rol rezumativ: capitolul I (expozitiunea $i intriga) = ,Daci voi nu mit orefi, eu vt yreu...”; capitolul al I-lea (desfagurarea actiunii) — ,,Ai st dai sami, doamnal’”; capitolul al T-lea (punctul culminant) — ,,Capul lui Mofoc orem. .”; capitolul al IV-lea (deznodamantul) - ,,De md voi scula, pre mulfi am sit popesc si eu...” ®@ Actiunea nuvelei; principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; con- flictul secundar, dintre domnitor si trid&torul Motoc, ilustreazA dorinta de razbunare. '& Timpul si spatiul acfiunit: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. Personajele sunt romantice: personaje exceptionale (au calitifi si defecte iesite din comun) in situafil exceptionale, construite in antitez&, liniare psihologic, rostesc re- plici memorabile. ‘@ Personajul principal: Alexandru Lapusneanul este personaj romantic, ce intruchipea- 24 tipul domnitorului s4ngeros, tiran si crud. Planul eseuluio Spandoc Sal un tines oir pato cal jusifiay, in represent eines eat de t4rgovefi, apare pentru pri- Dy ince as, Registrele stilistice arhaic si regio- Ja culoarea locala. Limbajul personajetor este un mijloc de caracteriza- indirect, mai ales prin replici memorabile: ,,Daci voi nu md vreti, eu vi oreu”, ,Prosti, dar mulfil” etc. 4.Opinie _ Niciels Bronk -Alezandra Lapgnennnt” de Negruzzi ilustreaza principiile roman- _ tismului romanesc gi idealurile pagoptiste. ae s " Prima noastr nuvelA istorica este o capodoperd, potrivit criticului G, Calinescu: ,Nuve- laistoricd «Alexandru Lapugneanul ar fi devenit o scriere celebri ca si «Hamlet» daci litera- ‘tura romind ar fi aout in ajutor prestigiul unei limbi untversale”.|. Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-o nuvela studiata Context Prima nuvela istoricd din literatura roman’, , Alexandru Lipugneanul” de Costache Negruzzi, aparfine prozei romantice, fiind publicata in perioada pasoptist4, in primul numar al revistei ,, Dacia literard’” (1840). Este inspirata din istoria national’, potrivit recomandarilor formulate de Mihail Kogalni- ceanu in manifestul literar al romantismului romanesc, articolul-program intitulat ,,Introducfie”. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuvelei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Alexandru Lipugneanul” este o nuveli deoarece este 0 constructie rigu- pyri roasa, epicd, in proza, cu un fir narativ central gi conflict concentrat. Se observa ale nuueled concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si de asigurare a verosimilitatii faptelor prezentate. Personajele relativ putine i caracterizate succint pun in lumina trisiturile personajului principal. Este o nuveld romantica prin tema de inspiratie istoric3, personaje excep- argumente tionale in situatii exceptionale, construite in antitezA (blandetea doamnei si penbur cruzimea domnitorului), culoarea epocii in descrieri cu valoare documenta- *#™tisem 14 (de exemplu: portretul fizic al doamnei in capitolul al I-lea, vestimentatia lui Lapugneanul in biseric’, masa domneasca), gesturi spectaculoase $i re- plici devenite celebre. Nuvela istoricd este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric (Evul Mediu) in ceea ce priveste tema, subiectul, persona- jele si culoarea epocii (mentalititi, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj). 2. Ilustrarea temei nuvelei studiate prin doua episoade/citate/sec- vente comentate Nuvela istoricd are ca tema evocarea celei de-a doua domnii a Ini Alexan- dru Lapusneanul (1564 — 1569). Lupta pentru impunerea autorititii domnesti si consecintele detinerii puterii de citre un domnitor crud se raporteaza la rea- lit&tile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea. Doua episoade care infatiseaz tema luptei pentru putere in epoca medieval sunt notabile: unul, concentrat in replica rostit’ de Lapugneanul , Dacit voi nu mi vrefi, eu vit oreu...” la intalnirea lui cu solia boierilor, in capitolul I, si scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al Il-lea, ilustrativl pentru cruzimea tiranului medieval. Raportul realitate —fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scri- uigiune itorului pagoptist, care se inspira din ,,Letopiseful Tarii Moldovei” al lui Grigore dese Ureche gi din cel al lui Miron Costin. Din cronica lui Ureche, C. Negruzzi preia 7imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapugneanul, unele fapte (uciderea boierilor) si replici (mottoul capitolelor I si al IV-lea), dar modifica reatitate fictional realitatea istoric4, potrivit esteticii romantice $i ideologiei pasoptis- 4 fiefiune te. Desi istoria atest faptul c4, la revenirea lui Alexandru Lapusneanul, Motoc fuge in Polonia, unde este decapitat, Negruzzi il pistreaz’ ca personaj, ca si il poata caracteriza mai bine pe dommitor. In scena uciderii lui Motoc, Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin. O creatie a autorului este boierul Stro- ici, lipsit de atestare documentara gi care, prin atitudinea ireverentioas’ fat’ de domnitor, reprezint& idealurile democratice ale pasoptistilor. 1 3, Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre lume din nuvela studiata (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) ‘ Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratiunea la persoana a Ill-a (viziu- nea ,,dindarat”) aminteste, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Naratorul omniscient, omniprezent, sobru, detasat intervine rareori prin epitetele de ca- racterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,codi”, ,domnul”,, ti- ranul’”, ,bolnavul’). Titlul evidentiaza personalitatea puternicd a personajului principal, ex- ceptional (iesit din comun) prin hot&rarea si cruzimea sa. Din punctul de vedere al compozifiei, naratiunea romantica se desfasoara linear, cronologic, prin inlinfuirea secventelor narative gia episoadelor. Inci- | pitul si finalul se remarci prin sobrietate. i echititaut Echilibrul compozitional, clasic, este realizat prin organizarea textului na- compogi- Yativ in patru capitole, care fixeazi momentele subiectului. Capitolele poarta floral cate un motto cu rol rezumatiy, fiind replici importante rostite de personaje: capitolul I (expozitiunea si intriga) - ,, Daci voi nu mi orefi, eu vit vreu...” (ris- punsul dat de Lapugneanul soliei de boieri); capitolul al II-lea (desfasurarea actiunii) — ,,Ai st dai sami, doamni!” (avertismentul adresat de vaduva unui boier decapitat doamnei Ruxanda, pentru c& nu opreste crimele sotului su); capitolul al I1-lea (punctul culminant) - ,,Capul lui Mofoc vrem...” (cererea no- rodului revoltat); capitolul al IV-lea (deznodimantul) — ,,De mi voi scula, pre multi am sa popesc gi eu...” (amenintarea tapotriva tuturor rostité de Lapusnea- nul care, bolnav, fusese calugarit si piérduse astfel puterea domneasci). Acfiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale ciror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului, Capitolul I cuprin- momentele de expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei, tubiectutui, in 1564, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formatd din cei patru boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverit’, Motoc, Spancioc, Stroici) si intriga (hotarérea domnitorului de a-gi relua tronul gi dorinfa sa de rizbu- nare fata de boierii tradatori). Capitolul al Il-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii ac- fiunii si cuprinde intamplari declangate de revenirea la tron a lui Alexandruj ] Lapusneanul: fuga lui Tomga in Muntenia, incendierea cetitilor Moldovei, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, fapte urmate de interventia doamnei Ruxanda pe lang’ domnitor pentru a inceta cu omorurile si de promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al I1J-lea (punctul culminant) contine mai multe scene romanti- ce, prin caracterul exceptional: discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat gi uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata si ,Jeacul de frici” pentru doamna Ruxanda. in capitolul al IV-lea, este infitisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugirit, dupa obiceiul vremii. Deoarece, cand isi revine, amenint& s&-i ucida pe toti (inclusiv pe propriul fiu, urmasul la tron), doamna Ruxanda accept sfatul boierilor de a-l otravi. Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul princi- pal, politic, releva lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul secundar, razbunarea domnitorului impotriva vornicului Motoc (boierul care il tridase in prima domnie), se declangeaza in primul capitol si se inche- ie in capitolul al II-lea. Conflictul social, intre boieri gi popor, este limitat la revolta multimii din capitolul al I1l-lea. Contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capito- lul al I-lea, plaseaz& personajele intr-o relatie de antitez& (inger - demon), specific romantic’. Timpul gi spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii. Nuvela incepe cu intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie, actiunea desfagurandu-se apoi la curtea domneasca gi la mitropo- lie. Ultimul capitol red& moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in ceta- tea Hotinului. Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptio- nale (au calitati si defecte iesite din comun) in situatii exceptionale, constru- ite in antiteza, liniare psihologic. in functie de rolul lor in actiune, ele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate (detalii biografice, me- diu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succint. Alexandru Lapugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro- mantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit). intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. El este construit din contraste, avand calit&ti si defecte puternice. Avand ,,capacitatea de a ne surprinde, intr-un mod convingitor”, Lapugneanul este un personaj ,,t0- tund”, spre deosebire de celelalte personaje din nuveli, ,plate”, ,,construite in jurul unei singure idei sau calitifi” (E.M. Forster). Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeazA prin subordonarea trisaturilor uneia principale, vointa de putere, care ii caléu- zeste actiunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat. Este ca- racterizat direct (de catre narator, de alte personaje, prin autocaracterizare) si 19 pir neinal, o conflict decundar personajele tipuri de peruonajeer personajul cotectin aie narativ. indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentatie). Prin forta sa exceptional’, domina relatiile cu cele- lalte personaje, in general manipulate de domnitor. Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete - cruzime, caracter slab — caracter tare. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cdnd ii cere sofului sau sa inceteze cu omorurile, nici cdnd il otraveste. Astfel, prin contrast, pune in lumina vointa personajului principal. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tridator, viclean, lag, intrigant. Nu urméreste decat propriile interese. De aceea il tridase pe Lapusneanul in prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, dup’ refuzul de a renunta la tron, il linguseste ,,asemenea céinelui care in loc sé musce, linge ména care-I bate”. Este lag in fata primejdiei, comportindu-se grotesc cand incearci si-1 determine pe domn si nu-l dea multimii. in antiteza cu boierul trédator sunt personajele episodice Spancioc si Stro- ici, cu rol justitiar, reprezentand boierimea tanar3, ,,buni patriofi’, capabili s& anticipeze miscarile adversarului. Personajul colectiv, multimea revoltat’ de targoveti, apare pentru prima data in literatura noastra. Psihologia multimii este surprinsd cu finete, gradat, in mod realist: strangerea norodului nemultumit la portile curtii domnesti din cauza unor vesti nelamurite, gasirea unui vinovat pentru toate suferintele: »Capul lui Mofoc vrem!”. Se observa capacitatea domnitorului de manipulare si de dominare a gloatei. El orienteaz& migcarea haoticd a multimii spre ex- primarea unei singure dorinte, in acelasi timp rizbunandu-se pentru trida- rea de odinioara a vornicului Motoc. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si concizie. Registrele stilistice arhaic si regional confer culoare local (trisituri romantica), prin expresii populare, regionalisme (,,vreu”, , pind”), arhaisme (,,spahii”, ,,ornic”, ,,armas”). 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in nuvela aleasa in opinia mea, nuvela de inspiratie istorica ,, Alexandru Lapugneanul” de C. Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei pasoptiste i ale romantismului roménesc, potrivit recomandarilor din ,,Introductie” la ,,Dacia literarit”. Costache Negruzzi face din personajul Alexandru Lapusneanul un tiran de o cruzime iegita din comun, ca un avertisment adresat contemporanilor, si reconstituie culoarea de epoci, in aspectul ei documentar. Concluzie Prima noastra nuvela istoricd este o capodoper’, potrivit criticului G. Cali- nescu: , Nuvela istoricd «Alexandru Lipugneanul» ar fi devenit o scriere celebrisca gi «Hamlet» daci literatura roménit ar fi aout in ajutor prestigiul unei limbi universale”. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literar& este o traséturd a literaturii pasoptiste, iar nuvela ,,Alexandru Lépusneanul” deschide drumul observatiei realiste, prin tehnica detaliului semnificativ si prin surprinderea psihologiei mulfimii. 20Nuvela istorica, romantica, pasoptista: Alexandru Ldpusneanul” de C. Negruzzi IL. Particularitati de constructie a personajului principal Context Prima nuvela istorica din literatura romané, Alexandru Lapugneanul” de Costache Ne- gruzzi, aparfine prozei romantice, fiind publicat in perioada pasoptisté, in primul nu- mir al , Daciei literare” (1840). 1. Elemente de structura si de compozitie ale textulul Perspectiva narativa: obiectiva, naratiune la persoana a Ill-a, narator omniscient, omniprezent; apar si epitete de caracterizare (,,tiran”). Titlul pune in lumina personalitatea puternicd a personajului principal Actiunea nuvelei este pus’ pe seama unor personaje ale cAror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradati a conflictul vee de rolul lor in actiune, persona- jele sunt putemic individualizate, construite cu minufiozitate sau portretizate succint. ™ Timpul si spafiul actiunii: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. © Conflictul nuvelei vizeaz4 lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul se- cundar, intre domnitor si Motoc (boierul care fl tridase), particularizeaz4 dorinta de razbunare a domnitorului. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, excep- fional, care actioneazA in situatii exceptionale (scena uciderii boierilor). Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud. 3. Trésaturile personajului ™ Crud, hotdrat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabil. ‘§ Caracterizarea indirecta prin fapte evidentiazA in maniera romantici cruzimea per- sonajului si hotararea de a avea puterea domneasci. ‘M Modalitatile de caracterizare sunt directe (de cdtre narator, de alte personaje, autoca- racterizare) si indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, finutd, vestimentatie). ® Naratorul realizeaz4, in mod direct, portretul moral (,,voda”, ,domnul”, ,,tiranul”, , bol- nawul”), Caracterizarea indirect prin limbajul personajului are in vedere replici de- venite celebre: ,,.Daci voi nu mil orefi, eu vd vreu” sau ,,Progti, dar mulfi!". 4. Opinie Caracterul sngeros al actiunilor lui Lapugneanul pentru impunerea autoritatii domnesti este veridic. Portretul tiranului se contureaza din lumini si umbre, rezultind un perso- naj ilustru prin caracterul exceptional al faptelor si insusirilor sale. Concluzie Monumentalitatea, spectaculosul actiunilor gi al replicilor fac din protagonist un perso naj memorabil. Planul eseuluictie a \ Eseu despre particularitatile de constru Personajul jata principal dintr-o nuvela stu: Context Prima nuvela istoricd din literatura romana, Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publica’ in perioada pasoptisté, in primul numar al revistei , Dacia literara” (1840). Nuvela istoricd are ca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan- femé, dru Lapugneanul (1564 - 1569), un domnitor crud gi sangeros care lupta pen- tru impunerea autorit&tii domnesti in fata boierilor, in Moldova secolului al XVE-lea. 1, lustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale nuve- lei, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, perspectiva narativ, limbajul personajelor, particularitati ale compozitiei etc.) Perspectiva narativa este obiectiv4, cu naratiune la persoana a IIl-a. Nara- torul omniscient, omniprezent, sobru, detasat intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,voda”, ,dom- nul’, ,tiranul”, ,bolnavul”). Titlul pune in luminé personalitatea puternica a personajului principal, caracterul exceptional prin cruzimea sa. Acfiunea nuvelei este pus& pe seama unor personaje ale c&ror caractere pu- une tetnice se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului. in functie de rolul lor in aetiune actiune, personajele sunt putemic individualizate, construite cu minutiozitate (biografie, mediu, relafii motivate psihologic) sau portretizate succint. Timpul gi spatiul actiunii sunt precizate si conferd verosimilitate naratiu- nii. Nuvela incepe cu intoarcerea lui LApusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie; dctiunea se petrece la curtea domneasca gi la mitropolie, ultimul capitol rédand moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in ceta- tea Hotinului. Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puterni- pun, C4 a personajului principal. Principalul conflict este de ordin politic si vizea- de conflict 24 lupta pentru putere intre-domnitor gi boieri. Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc (boierul care‘il tridase), particularizeaza dorinta de riz- bunare a domnitorului. od 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat _ Alexandru Lapugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro- persona} mantic, exceptional, care actioneaza in situafii exceptionale (exemple: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otrivit). 22 tatiana | 1Bidens bres, {ntruchipeaza tipul domnitorului tiran gi crud. El este construit din contras- te, are calitati gi defecte puternice. in proza romantica, conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o rela- fie de antiteza, cum este cuplul construit pe tiparul romantic inger - demon, doamna Ruxanda gi Lapusneanul. 3. Relevarea unor trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua episoade/citate/secvente comentate Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabil. Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila si rostita inc de la inceputul nuvelei, in raspunsul dat soliei boierilor trimigi de domnitorul Tomsa, care i-a cerut sd se intoarca de unde a venit pentru c& ,,tara” nu-l vrea gi nw-l iubeste: ,Dact voi nu ma vrefi, eu vit vreau, réspunse Lapusneanul, a citrui ochi scdntiera ca un fulger, si dact voi nu ma iubiti, eu vd iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori firi voia voastra. Sa ma intorc? Mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarapt”. Hotrarea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tridatori declangeaz conflictul nuvelei. Caracterizarea indirecta, prin fapte, evidentiaz in manier& romantic cruzimea personajului si hotarrea sa, puse in practic’ prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichidarea posibilelor opozitii (incendierea cettilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea si schingiuirea unor boieri), culminand cu uciderea celor 47 de boieri la ospat. Gradarea scenelor din capitolul al treilea dezvaluie magistral complexita- tea portretului moral al tiranului care pune in aplicare un plan diabolic. Inte- ligent, ii atrage pe boieri la curte spre a-i ucide. Abil, disimulat, se foloseste de momentul slujbei relioase, de vestimentatia gi de coroana domneasca (,,in ziua aceea, era imbracat cu toati pompa domneascit”), de citate biblice presarate intr-un discurs mincinos, dar persuasiv (,,Bate-voi pistorul, si se vor impriistia oile”). Crud, ordona soldatilor uciderea celor 47 de boieri, apoi alcatuieste el insusi piramida din capete, pe care o arata cu satisfactie doamnei. Rade in timpul masacrului. Pe Motoc il da cu sange rece multimii revoltate, spunand c& face un act de dreptate. Diplomat, bun cunoscator al psihologiei umane, inteligent, reuseste si manipuleze masele gi boierii ori face promisiuni linigtitoare pentru ceilalti (Motoc, Doamna Ruxanda), aparenta sub care se ascunde un plan de razbunare. in deznodaméntul din capitolul al IV-lea este infatisati moartea tiranului prin otravire, Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii. Cand isi revine, refuza s& accepte ci a fost calugarit, pentru cA acest lucru ar fi insemnat pierderea puterii domnesti. Replica ,,De mit voi scula, pre multi am si popesc si eu...” exprima dorinta puternica de a se razbu- na. Lapusneanul ameninti cé-i va ucide pe toti, inclusiv pe propriul fiu, urmagul Ia tron, asa incat doamna Ruxanda accept’ sfatul boierilor de a-1 otravi. 23 esenfiale faple wietidModalitatile de caracterizare sunt directe (de c&tre narator, de alte perso- naje, autocaracterizare) si indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comporta- ment, relafii cu alte personaje, gesturi, tinut3, vestimentatie). Naratorul realizeaz un portret fizic al domnitorului cu prilejul discursu- lui de la mitropolie, ocazie oficial pentru a descrie vestimentatia specifica epocii, care da culoarea locala: ,,Purta coroana Paleologilor, si peste dulama polo- fizic. nezit de catifea stacosie, avea cabanifa turceasci”. Portretul moral este realizat, in mod direct, prin epitete: ,nenorocitul domn’”, ,,destinfaté cuvantare”, sau prin indicarea ipostazelor personajului: ,,vodi”, ,domnul”, ,,tiranul”, ,bolnavul”. Sunt folosite epitete si in caracterizarea realizati de alte personaje: ,,Crud gi cumplit este omul acesta” (mitropolitul Teofan) si in autocaracterizare: ,,n-as fi un niititrtu de frunte, ond m-as increde in tine?” (replic& adresatA vornicului Motoc). Elemente de caracterizare indirect prin limbajul personajului se desprind din replici percutante, doua dintre ele figurdnd ca motto al capitolelor I si al IV-lea. Raspunsul dat boierilor, , Dacit voi nu ma oreti, eu vit oreu [...] si dact caracteni. voi nt mit iubiti, eu vd iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fart voia vonstrit’ a gare prin. devenit o emblem a personajului care se autodefineste prin voinfa puternica. Gmbaj Amenintarea ,,De mi voi scula, pre multi am si popesc si eu...” red aluziv dorinta de rizbunare a celui cizut. Orgoliul este exprimat in prima replica rostita: , Am auzit de bantuirile farii $i am venit s-o méntui”. Abilitatea politict a personajului este concentrata in celebrul raspuns despre multimea revoltat’: »Prosti, dar mulfi!”. 4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema nuvelei in constructia personajului in opinia mea, intr-o nuvelA istoric&, in care conflictul este lupta pentru putere intre domnitor si boieri, caracterul sAngeros al actiunilor lui Lapus- neanul pentru impunerea autoritatii domnegti se raporteaza veridic la reali- t8tile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea. Dorinta de rizbunare si cruzimea fat de boieri este motivata psihologic de tridarea acestora in prima sa domnie. Potrivit esteticii romantice, portretul tiranului se contureaz din lumini si umbre si in antiteza cu alte personaje: cruzimea lui cu blandefea doamnei Ruxanda, hotararea lui cu lasitatea lui Motoc. Definitoriu pentru un personaj romantic este caracterul exceptional al faptelor gi al insusirilor sale: hot&ra- rea exprimata in celebra afirmatie ,,Daci voi nu mi vreti, eu vit vreu” $i cruzi- mea malefica, in scena uciderii celor 47 de boieri. Concluzie Monumentalitatea, forta de avgiiduce planurile la bun sfarsit, indiferent de mijloace, spectaculosul actiunilor, concizia replicilor fac din protagonistul nuvelei céreia ii da titlul, Alexandru Lapugneanul, un personaj memorabil. 24Nuvelaistoricd, romantica, pasoptista: Alexandru Lapusneanul” de C. Negruzzi Hl. Relatia dintre doua personaje Context Prima nuvelé istoricd din literatura romand, Alexandru Lapugneanul de Costache Ne- gruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicaté in perioada pasoptisté, in primul nu- mir al revistei Dacia literari (1840). 1. Elemente de structura side compozitie '™ Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a IlI-a, narator omnisci- ent, omniprezent, apar insa si epitete de caracterizare (, iran"). '§ Titiul pune in lumind personalitatea puternica a personajului principal. Actiunea nuvelei evidentiaza evolutia gradata a conflictului: lupta pentru putere in- tre domnitor gi boieri. Timpul si spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. § Limbajul personajelor este un mijloc de caracterizare indirect, prin replici precum: »Dacti voi nu mi vrefi, eu vd vreu”, ,Prosti, dar mulfi!” etc. 2, Statutul social, psihologic, moral etc. al personajelor alese Potrivit principlitor romantice, personajele nuvelei sunt construite in antitez gi au calitafi si defecte impinse la extrem (exceptionale). @ Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, ex- ceptional; tipul domnitorulul tiran si crud, un caracter tare, construit in antitez’ cu boierul Motoc, personaj secundar ce reprezinté tipul bolerului tridator, viclean, las, intrigant. ™ Raportul realitate — ficflune: autorul a modificat unele date istorice pentru a sublinia tipuri umane, boierul tréd&tor si tiranul singeros. 3. Trasdturile personajelor 1 Scenele care infatiseaza relafiile dintre domn si Motoc se regasesc in primul si in al treilea capitol. ™ Capitolul I cuprinde declansarea conflictulul secundar, intre Alexandru Lapugneanul si boierul trid&tor, Mofoc. in discutia lor, domnitorul fi face o promisiune aparent li- nistitoare lui Motoc. @ Planul de rézbunare al lui Lapugneanul este crud, fiind indeplinit in capitolul al trel- lea, cand Mofoc este dat multimii la strigtul ,, Capul lui Mofoc orem!” 4. Opinie Relatia care se stabileste intre domn si Motoc este ilustrativa pentru conturarea a dous caractere opuse: tiranul rizbunator si tridatorul. Concluzie Cele doud personaje sunt romantice deoarece apartin exceptionalului prin cruzime, res- pectiv prin ticAlosie, fiind portretizate in antiteza: caracter slab ~ caracter tare. Planul eseuluitema uwebei ale cefiunit antitesa lll. Eseu despre relatia dintre doua personaje dintr-o nuvela studiata Context Prima nuvela istoricd din literatura romani, , Alexandru Lipugneanul” de Costache Negruzzi, aparfine prozei romantice, fiind publicata in perioada pasoptist4, in primul numar revistei ,,Dacia literard” (1840). Nuvela istoricd este inspirata din cronici gi are ca tem evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapugneanul (1564 - 1569), un domnitor crud si sdingeros care lupta pentru impunerea autorititii in fata boierilor, in Mol- dova secolului al XVIea. 1. Ilustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale nuve- lei, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul perso- najelor etc.) Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a Ill-a. Nara- torul omniscient, omniprezent, sobru, detasat intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,oda”, ,,dom- nul”, ,,tiranul”, ,,bolnavul) sau insusirile lui Motoc (,,miselul boier”). Titlul pune in lumina personalitatea puternic’ a personajului principal, exceptional prin cruzimea sa. Acfiunea nuvelei este pusé pe seama unor personaje ale caror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradat’ a conflictului: lupta pentru putere intre domnitor si boieri. in functie de rolul lor in actiune, personajele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate (biografie, mediu, rela- tii motivate psihologic) sau portretizate succint. Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiu- nii, construita in jurul intoarcerii lui Lapugneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie. fh primele trei capitole, evenimentele se desfaigoard indat& dupa revenirea la tron, ultimul capitol redand moartea domnitorului, patru ani mai tarziu. Limbajul personajelor este un mijloc de caracterizare indirect, prin re- plici precum: ,,Dacit voi nu mit vreti, eu vd vreau", ,,Prosti, dar multi!” etc. 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecdruia dintre personajele alese Potrivit principiilor romantice, personajele nuvelei sunt construite in an- titeza si au calitati si defecte impinse la extrem. Alexandru Lapugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro- mantic, exceptional, care actioneazA in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc). El intruchipeaza tipul dom- nitorului tiran si crud. 26Lapugneanul este construit in antitez3, pe baza raportului caracter tare — caracter slab, cu doamna Ruxanda, sotia sa, dar si cu boierul Motoc, personaj secundar ce reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant. Lipsit de sentiment patriotic gi de loialitate, il tradase pe Lapusneanul in prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, il linguseste ,,asemenea céinelui care in loc si musce, linge mana care-l bate”. Raportul realitate — fictiune este relevant in constructia celor doua per- sonaje. Astfel, domnitorul Alexandru Lapugneanul si boierul Motoc sunt personalit3ti istorice atestate in ,,Letopiseful Tarii Moldovei” de Grigore “PoMul Ureche, dar scriitorul modifica realitatea istoricd pentru a sublinia doud tipuri umane: tiranul singeros gi boierul tridator. Desi istoria atesta faptul ca Motoc nu a asistat la revenirea la tron a lui Lapugneanul, pentru ca fugise in Polonia unde a fost decapitat, Negruzzi il pastreaza ca personaj alituri de domnitor tocmai ca s4 puna in lumina caracterul sangeros al celui din urma. Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin in realizarea scenei ucideri lui Motoc, al cdrei model este pasajul referitor la sfargitul lui Batiste Veveli, favoritul lui Alexandru Ilias. 3. Evidentierea prin doud episoade/citate/secvente comentate a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje Relatia care se stabileste intre domn si Motoc se focalizeaza pe opozitia, tipic romantic’, intre caracter tare gi caracter slab. Scenele care le infatigeaza pe cele doua personaje implicate in conflictul secundar se regasesc in primul si inal treilea capitol. Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei, in 1564, in fruntea unei armate turcesti, si intalnirea lui cu solia formatd din cei patru boieri trimigi de Tomsa: Veverit’, Motoc, Spancioc, intétainea Stroici) i intriga (hotararea domnitorului de a-gi relua tronul si dorinta sa de cu solia razbunare fat de boierii trid&tori). Acum se contureaza conflictul principal, pentru putere, intre domnitor si boieri, si conflictul secundar, intre Alexandru Lapusneanul gi boierul care-l tridase in prima domnie, Motoc. Prin dialog si epitete de caracterizare folosite de narator se contureaza portretele morale ale personajelor gi relatiile conflictuale dintre acestea. Hot&rarea de a avea puterea domneasca este implacabild si formulata de la inceput, in réspunsul dat boierilor: , Dact voi nu mi vreti, eu vit vreu...” (ca- racterizare indirect prin limbaj). Motoc vorbeste in numele soliei, cerandu-i domnitorului sa se intoarcd pentru ca norodul nu-l vrea. Inteligent gi hot4rat, domnitorul intelege c& bo- ierii sunt cei care nu-l vor. Dupa plecarea soliei, rimane Motoc, viclean gi umil, pentru a-i cere sa se increada in boieri. R&spunsul lui Lapusneanul marcheaza declangarea conflictului secundar, dorina de rizbunare pentru trédarea boierului in prima domnie. El isi cu- noaste adversarul, pe care il caracterizeaz& succint: ,, Dar tu, Mofoace? invechit anticiparea in zile rele, deprins a te ciocoi la tofi domnii, ai vandut pe Despot, m-ai vandut i pre ragbundnic mine, vei vinde si pe Tomsa; spune-mi, n-as fi un ndtdriu de frunte, cfind m-ag increde in tine?” De remarcat si relevanta replicii in autocaracterizare. Bun cunoscator 27cnugime versus tui Motoc al psihologiei umane, domnitorul foloseste proverbul ,,Lupul parul schimba, iar naravul ba” pentru caracterul tradatorului siu. Cu abilitate, ii face o pro- misiune linistitoare lui Mofoc: ,,ifi figtduiesc cf sabia mea nu se va ménji in siingele titu; te voi crufa, cici imi esti trebuitor, ca sit mi mai usurezi de blastemuri- le norodului”. Boierul intrigant se crede util domnitorului, intrandu-i din nou win favor’. Naratorul descrie gestul lingusitor al boierului: ,,Mofoc fi sarutit ‘ména, asemenea cinelui care, in loc sit musce, linge mana care-I bate” $i comentea- 24 in stil indirect gandurile personajului: , stia cit Alexandru-voda a sa aiba ne- voie de un intrigant precum era el”. Planul de razbunare al lui Lapusneanul este insa crud gi se indeplineste in capitolul al I1I-lea. Domnitorul asista razdnd la macelul boierilor, in timp ce Motoc, disimulat, incearca sa rada ,,ca sii placi stapanului”. Lipsit de demnitate, lingusitor $i pre- facut, la intrebarea domnitorului daca a procedat bine masacrand boierii, il incurajeaza pe tiran spunandu-i cd a procedat ,,cu mare infelepciune”. insi nara- torul il caracterizeaza direct cu epitetul ,,mérgavul curtezan”. Acest moment este preambulul rézbunarii domnitorului pentru tradarea lui Motoc. Cand mulfimea revoltata este intrebata ce doreste, strig3tul ,,Capul lui Mofoc vrem!” stémeste spaima vornicului. Este las in fata primejdiei, comportandu-se tragi-comic in timp ce incearc si-I determine pe domn s& nu-I dea multimii. Sacrificindu-l pe boier, Lapusneanul se razbund pentru tridarea acestuia in prima domnie si manipuleaz& multimea revoltat3, de a carei putere este constient: ,,Prosti, dar multi”. StapAnirea de sine, sangele rece sunt dovedite in momentul pedepsirii lui Mofoc, pe care il ironizeaz& pentru falsul lui pa- triotism si il ofera gloatei: ,,Du-te de mori pentru binele mosiei dumitale, cum zi- ceai insufi cfind imi spuneai ca nu mé vrea, nici mit iubeste fara. Sunt bucuros cit-fi risplateste tara pentru slujba ce mi-ai fitcut, vanzindu-mi oastea...”. Motoc sfar- seste sfasiat de mulfime: ,,Ticilosul boier citzu in brafele idrei acesteia cu multe capete, care intru o clipalatil ficu bucitfi”. Fard a constitui deznodmantul nuvelei, aceasta secventé este finalul con- flictului secundar, intre domnitor si Motoc, reprezentantul marii boierimi. 4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema nuvelei studiate se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doud personaje in opinia mea, relatia care se stabileste intre domn gi Motoc este ilustrati- va pentru conturarea a doua caractere opuse. Domnul, caracter puternic, ho- tarat, bun cunoscator al psihologiei umane, isi folosegte trédatorul pana in momentul in care fi slujeste interesele, apoi se descotoroseste de el. De cea- lalté parte, Motoc e un intrigant prideput, dar cu un caracter slab, predispus la compromisuti, lingusitor si lipsit de principii. Concluzie Cele doua personaje sunt romantice deoarece apartin exceptionalului prin cruzime, respectiv prin ticdlogie, si sunt portretizate in antitez’. Lasita- tea boierului intrigant pune in lumina vointa, hotirarea $i abilitatea domni- torului. 28EPOCA MARILOR CLASICI E\ Criticismul junimist. Titu Maiorescu = ‘Context Revenifi de la studii din strindtate, cativa tineri (P.P. Carp, Vasile Pogor; Theodor Ro- setti, lacob Negruzzi si Titu Maiorescu), constienti de situatia precar’ a culturii romane, au hotirat infiintarea la lagi, in 1863, a Junimii, o asociatie menit s4 aducd un suflu nou in cultura romana. Etapele de activitate a societatil Junimea M Etapa ieseand (1863 - 1874) are un porn arate: polemic si se manifest in trei directii: limba, literatura gi culturd. In aceast& perioada se elaboreazi principiile so- ciale si estetice ale junimismului. Cea de-a doua etapa (1874 - 1885) este o etap de consolidare; in aceasta perioada se afirma reprezenttantii de seamé ai ,directiei noi" tn poezia si proza roman&: Eminescu, Creangi, Slavic, Caragiale. M Etapa a treia (bucuresteana) incepe din 1885, cand revista ,Convorbiri literare” este mutata la Bucuresti, la fel ca intreaga societate Junimen: Aparitia revistei se prelungeste pan’ in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii douzzeci de ani. 1, Prezentarea trasaturilor criticismului junimist Tudor Vianu identificd in lucrarea , [storia literaturli roméne moderne” trasaturile de- finitorii ale junimismului: spiritul critic, spiritul filosofic, gustul pentru clasic $i acade- mic, spiritul oratoric si ironia. 2, Rola lui Titu Maiorescu de indrumator al culturii ¢al literaturii din a doua jumatate a secolului al XDlea i ‘ Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii Junimea, impunandu-se ca adevaratul ei conducitor, iar in cadrul epocii, drept indrumatorul cultural gi literar. "Domeniile de manifestare a spiritului critic maiorescian sunt numeroase: limba romané, literatura, cultura, estetica, filosofia. '™ Studiile sale sunt de o important& majora pentru literatura romana: ,O cercetare critica asupra poeziei de la 1867"; ,.In contra directiei de astitzi in cultura roménit” (1868); ,Asw- ppra poeziei noastre populare” (1868); ,Directia noua in poezia si proza roméneascd” (1872); , Comediile d-lui Caragiale” (1885); Eminescu gi poeziile lui" (1889). W Titu Maiorescu a elaborat si studi care vizau limba romani, precum: ,Despre scrierea limbei romdne” (1866); ,Limba roménd in jurnalele din Austria” (1868); ,Betia de cuvinte” (1873); ,Neologismele” (1881). 3. Prezentarea unui studi reprezentativ pentru modernitatea gandirii maioresciene si - ‘pentru criticismul junimist = Un studiu reprezentativ pentru spiritul critic junimist si pentru viziunea asupra = evolutiei fenomenului cultural este ,.n contra directiei de astézi in cultura romana”, aparut initial in revista ,,Convorbiri literare” (1868) si apoi in volumwul care reuneste cele = ‘mai importante studii maioresciene, ,Critice”. Titu Maiorescu formuleazA in acest stu- diu teoria , formelor fird fond. : 4, Opinie, concluzie : 3 ‘Teoria ,formelor flr fond” defineste sintetic starea culturii reins a die pinaate a secolului al XIX-lea, =\ Eseu despre criticismul junimist Context Reveniti de la studii din strdinatate, cAtiva tineri (P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, lacob Negruzzi si Titu Maiorescu), constienti de situatia precara a culturii romane, au hotirat infiinfarea la Iasi, in 1863, a societitii Junimea, o asociatie menitA s aducd un suflu nou in cultura romana. Asocia- fia este bine organizati, avand o tipografie proprie, o librarie si o revisti, infiinfat& in 1867 — ,,Convorbiri literare”, unde vor fi publicate pentru intaia oar operele de valoare ale marilor clasici ai literaturii romane, Mihai Emi- nescu, Ion Creanga, LL. Caragiale si Ioan Slavici. Activitatea societStii Junimea se desfigoara in trei etape. Etapa iegeand (1863-1874) are un Pronunat caracter polemic gi se manifes- t& in trei directii: limba, literatura’ gi cultura. In aceast& perioada se elaboreaz’ principiile sociale gi estetice ale junimismului. Tot acum se impune necesitatea etapele educarii publicului prin asa-numitele ,,prelectiuni populare”. Organizate pe de activitate a ti ‘a ika »directiei noi” in poezia si proza romana: Eminescu, Creanga, Slavici, Cara- witate teme variate, in diverse cicluri sistematice si finute intr-o forma academics, ele au avut drept scop educarea publicului larg, care si inteleagi cultura ca factor de progres si moralitate. Aceasta etapa marcheaza cdutarile febrile de modele apte sA asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu. Interesul pentru literatura se manifesta din 1865, cand se avanseaza ideea alcdtuirii unei anto- logii de poezie romaneasc& pentru scolari. Chiar daci nu au reusit si-si duc& etapa I planul la indeplinire din cauza faptului ca in literatura romana de pana atunci nu existau suficiente poezii demne de a apirea intr-o antologie, junimistii reugesc totugi si-gi exerseze spiritul critic, pentru cé ei citesc in sedintele societatii autorii mai vechi, pe ale ciror texte gi-au exersat gustul literar. in cea de-a doua etapa (1874 - 1885), gedintele Junimii se vor desfigura la Bucuresti, dar activitatea revistei ramane la Iagi. Este 0 perioada de consoli- dare, in sensul ci in aceasta etap& se afirma reprezentantii de seam ai giale. In aceasta etapa se diminueaza spiritul critic in favoarea judecatilor de valoare. Acum sunt elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescu se impune ca autentic intemeietor al criticii noastre literare moderne, fara insa a neglija preocupirile din domeniul civilizatiei, dar mai ales din domeniul limbii literare, necesare gi pentru cd in 1860 se facuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin. Maiorescu sustine utilitatea imbogatirii vocabularului limbii romane prin neologisme de origine romanic4, intr-un studiu din 1881 (,Neologismele”). Etapa a treia (bucuresteani) incepe din 1885, cnd revista , Convorbiri lite- etapa rare” este mutatd la Bucuresti, ca de altfel intreaga societate Junimea. Aceast& alll-a etapa are un caracter preponderent universitar, prin cercetarile istorice si fi- losofice pe care le intreprind unii dintre membrii societ&fii. Aparitia revistei 30 || | se prelungeste pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii douazeci de ani. 1, Prezentarea trasaturilor cri ismului junimist in lucrarea ,,Istoria literaturii romane moderne”, Tudor Vianu identificd trasaturile definitorii ale junimismului. Spiritul critic const in respectarea adevarului istoric in studierea trecutului si in cultivarea simplititii; este combatut falsa eruditie manifestata prin folo- spirit sirea de c&tre multi literati si jurnalisti ai timpului a unei limbi artificiale care “ie s&-i deosebeascii fat de oamenii de rand; sunt respinse ,,formele fri fond”. Spiritul filosofic scoate in evidenta faptul cA toti membrii Junimii au fost intelectuali reflexivi, cu formatie cultural amp, cu viziune general, care-si construiau aplicatiile pe o solid’ baza teoretica speculativa, pe un rationa- ment firesc si care erau interesati de metafizica si de logic’. Discursurile lor aveau ca model disertatia filosofic’. Gustul pentru clasic $i academic, adic& pentru valorile clasice, este pro- movat in detrimentul inovatiei. De aceea, junimistii au fost reticenti la mani- festarile moderniste, precum simbolismul si naturalismul in literatura sau impresionismul, in pictura gi in muzic’. Spiritul oratoric se naste din opozitia impotriva retoricii pasoptiste ro- mantice, mesianice, lipsite de echilibru, dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare, a ,,betici de cuvinte” specific’ timpului, a abuzului de neologisme; junimistii impun un model de rigoare, ordine si armonie in pri- vinta discursului. Ironia este folosité impotriva adversarilor Junimii, dar si pentru sanctiona- rea defectelor din interiorul miscarii, astfel incat ironia se imbina cu autoiro- ““"““ nia; ironia junimista reprezinta gi o forma a libert&tii spirituale. gust pentru clasic 2. Rolul iui Titu Maiorescu de indrumator al culturii si al literaturii din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii Junimea, im- punandu-se ca adevaratul ei conducitor, iar in cadrul epocii, drept indruma- torul cultural gi literar. Domeniile de manifestare a spiritului critic maiorescian sunt numeroase: limba romana, literatura, cultura, estetica, filosofia. Studiile sale de o important& major pentru literatura romani sunt: ,,O cer- cetare critica asupra poeziei de la 1867", structurat in doua capitole: ,, Conditiunea ‘material a poeziei” si ,,Conditiunea idealit a poeziei’; ,,1n contra directiei de astitzi in cultura roméné” (1868), in care este formulata teoria , formelor fiir fond’; in studiul , Asupra poeziei noastre populare” (1868), Maiorescu sustine culegerea exemple de folclor a lui Alecsandri din 1852; ,,Directia nod in poezia si proza roma- de studit neascit” (1872) i aduce in discutie pe reprezentantii de frunte ai ,,directiei noi” in poezie (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu etc.), dar si in prozi (Alexandru Odobescu, Ioan Slavici, Costache Negruzzi etc.); , Comediile d-Iui Caragiale” (1885) trateaz4 tema moralititii in artd si a indlfrii impersonale. Studiul , Emi- nescu si poeziile lui” (1889) defineste totodata profilul geniului in general gi 31personalitatea lui Eminescu in particular; in partea a doua a studiului, Maio- rescu traseaza principalele coordonate ale operei eminesciene. Cu raportare la limba romani, teoria ,,formelor fiir fond” are proiectii in studii Studi precum: Despre scrierea limbei roméne” (1866); , Limba romand in jur- despre nalele din Austria” (1868); ,Befia de cuvinte” (1873); ,Neologismele” (1881). Gimba Maiorescu se aratA astfel preocupat de problema ortografiei limbii romane, sumant adopt o atitudine critic’ fata de exagerdrile directiei latiniste, militeaz& pen- tru impunerea normelor limbii literare moderne, ia atitudine impotriva exce- sului de neologisme. 3. Prezentarea unui studiu reprezentativ pentru modernitatea gan- dirii maioresciene si pentru criticismul junimist Unul dintre studiile reprezentative pentru spiritul critic junimist si pentru viziunea asupra evolutiei fenomenului cultural este ,,fn contra directiei de astdzi in cultura romana”, aparut initial in revista ,, Convorbiri literare” (1868) si apoi in volumul care reuneste cele mai importante studii maioresciene, nCritice”. Titu Maiorescu formuleaza in acest studiu teoria ,,formelor fitrd fond” si se pronunta impotriva viciului radical al culturii romane din acea perioada, vmeadevirul”, manifestat in toate domeniile vietii publice: in aspiratii, in teoia politic’, in poezie gi chiar in gramatica. De asemenea, criticul dezaproba fap- formeton tul c& tinerii care au plecat la studii in Occident (in Franta si in Germania), find fond incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, au preluat formele civili- zatiei apusene fara a le putea aplica fondului propriu de cultura, inexistent la acea data. Maiorescu demonstreaz (cu exemple extrase in special din opera reprezentantilor Scolii Ardelene) c& ,,neadevarul” are radacini adanci in cultura noastri, intemeiatd la inceputul secolului al XIX-lea pe falsificarea istoriei, a etimologiei si a gramaticii. in aparent’, rom4nii aveau la acea epoca toate formele civilizatiei occiden- tale (politic’, stiinta, ziare, academii, scoli, literatura, muzee, teatru gi chiar 0 constitutie), fara a avea ins fondul necesar adaptirii acestor forme. Maiorescu nu este impotriva preluarii formelor culturale din exterior. Acestea trebuie ins adaptate la specificul national si anticipate de crearea fondului. refugul — Maiorescu sustine faptul cA aceste ,,pretenfii firrd fundament” sunt un ele- preluérit ment de adancire a prépastiei intre clasele superioare, fascinate de iluzii, si foomele® singura clas sociald real, faranul roman, condamnata la suferints sporit, neadaplate Pentru a sustine edificiul fictiv al culturii romane. Exist ganse de corectare a civilizatiei romAnesti fundamentate pe baze fal- se numaj daca se iau masuri impotriva ei, prin descurajarea mediocrititilor si a , formelor fird fond”. Institutiile fiind cele care corecteazi mentalitatile, ,este ‘mai bine sit nu facem o gcoali deloc decat sit facem o scoala rea {...J;” si, in general, este mai bine sa nu fie infiintate anumite institutii, dacd nu exist ,,maturitatea stiinfifiod” necesara pentru asigurarea bunei functionari a acestora. Concluzia lui Maiorescu este implacabilé: ,,Ciici fir culturit poate inci tri un popor cu nitdeiden cit la momentul firesc al dezvoltrii sale se oa ivi si aceasta formil binefitcttoare a vietii omenesti; dar cu 0 culturd falsi nu poate trai un popor [...)” — 32 afiindca: ,in lupta intre civilizarea adevaratd $i intre o natiune rezistenta se nimices- te natiunea, dar niciodata adevitrul.” 4. Exprimarea unei opinii argumentate despre importanta criticis- mului junimist si a lui Titu Maiorescu in cultura romana Teoria , formelor fird fond” defineste sintetic starea culturii romane din a doua jumitate a secolului al XIX-lea. Criticismul junimist obliga la rigurozi- tate, spirit stiintific, echilibru si elegant’, factori care au contribuit decisiv la schimbarea infatisarii culturii romane. in alta etapa a dezvoltarii literaturii romAne, anume in perioada interbe- lic, de sincronizare cu literatura occidental, teoreticianul modernismului E. Lovinescu preia unele dintre ideile maioresciene, dar se raporteaza pole- mic la teoria ,formelor fari fond”. 33Planul eseului Context Poezia ,,Floare albastra”, scrisa in. 1872 gi publicat& in revista ,Convorbiri literare” in 1873, este 0 capodopers a lirismului eminescian din etapa de tinerete, care anunta ma- rile creatii ulterioare, culminand cu , Luceafirul”. 1. Incadrare in tipologie '§ Specie literara: poem filosofic, egloga si elegie. © Curent literar/trasaturi romantice: tema, motivele literare, atitudinea poeticd, ameste- cul speciilor, antiteza. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema $i viziunea despre lume Tema: iubirea si natura, condifia omului de geniu care aspira la absolut. Motivul cen- tral: ,floarea albastra”. '™ Sunt asociate si puse in contrast in viziune romantica dou moduri de existent si ipos- taze ale cunoasterii: cunoasterea absoluta (culoarea albastri) si cunoasterea terestr ( flare’). Ipostaze lirice: Ca in lirismul de masti, cul liric imprumutd pe rand doua ipostaze, masculin — feminin sau omul de geniu — femeia iubit; lirsmul sublectiv reiese prin folosirea marcilor gramaticale ale eului liric. 3. Elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic (titlu, motiv central, strofe, secvente poetice) ™ Titlul este simbolul central, un motiv romantic de circulatie european, ce sugereazi aspiratia spre fericirea prin iubire. ia romantica: Cele paisprezece strofe alcituiesc patru secvente poetice, prin alternanta a dou planuri, cosmic-terestru, in dialogul celor dou voci lirice: geniul/ vocea masculind si jubita. Imaginar poetic, figuri semantice/tropi Prima secvenga poeticd (strofele | - ill) infatiseaz’, in monologul fetei, lumea rece a ideilor, lumea lui: , lar te-ai cufundat in stele/Si in nori gi-n ceruri nalte?”. A doua secvensa poeticé (strofa a patra) constituie meditatia barbatului asupra spu- selor iubitei: ,,Ah! Ea spuse adevirul,/Eu am rds, n-am zis nimica”. M Atreia secvent& poetic contine strofele V - Xil. Monologul fetei continua cu o chema- re la implinirea iubirii in lumea ei, planul terestru: ,,Hai in codrul cu verdeati/Und-izooare plang in vale. 1 Ultima secventa poetica (strofele Xill - XIV) reprezint’ o continuare a meditatiei bir- batului asupra iubirii trecute, pe cargo proiecteaza de aceasta data in ideal si aminti- te (,Floare-albastra! floare-albastral.../Totusi este trist in lume!”). Caracteristicile limbajului poetic: Expresivitatea are surse multiple, in plan morfolo- Bic, lexical, stilistic, fonetic si prozodic. '™ Muzicalitates, elementele de prozodie: rima este imbriisat4, ritmul trohaic, masura de 7 ~8 silabe; apar rime rare.toe : oe Poezia este o dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeand intr-o viziune liric& proprie. ; ‘Concluzie Poezia ,,Floare albastra” reprezintA o capodopera a creatiei eminesciene din etapa de tinerete, care anticipeaza poemul-sinteza , Luceafarul”. = 3 2 = 2 S apocgie motive. biterare - lume biterare Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-o poezie romantica studiata Context Poezia ,,Floare albastra”, scrisa in 1872 si publicat in revista ,,Convorbiri literare” in 1873, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tine- refe, care anunt& marile creafii ulterioare, culminand cu ,,Luceaférul’. Dez- voltare a unui motiv poetic european intr-o viziune liricd proprie, ,,Floare albastré” poate fi considerat& o poezie-nucleu a romantismului eminescian. 1, Evidentierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poezi studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica in ,,Floare albastra” sunt asociate, in manier& romantici, mai multe spe- cii literare: poem filosofic, egloga (idilA cu dialog) si elegie (poezie in care sunt exprimate sentimente de tristete, regret, melancolie). Tin de romantism: tema (iubirea si natura, conditia geniului, aspiratia spre absolut), motivele literare, atitudinea poetic, amestecul speciilor, dar si antiteza pe baza careia este construita poezia. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema si inea despre lume din textul studiat La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru cA natura vibreaza la starile sufletesti ale poetului. ,,.Floare albastra” apartine acestei teme i reprezint& ipostaza iubirii paradiziace, prezenti in idilele eminesciene din aceeasi perioada de creatie: , Sara pe deal”, ,Dorinta”, ,La- cul’, ,,Povestea teiului”, sau in secventa idilicd din ,,Luceafarul” . Depasete insa cadrul unei idile, implicand si tema conditiei omului de geniu care aspi- r& la absolut. Cadrul natural feeric si protector pentru cuplul de indragostiti se reali- zeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica eminesciana: codrul, izvoarele, pripastia, valea, luna, in viziune romantic’, se confrunt& dou moduri de existen{& sau ipostaze ale cunoasterii: lumea cunoasterii absolute, infinite, a geniului (simbolizata de cu- loarea ,albastri”) si lumea iubirii concrete, a cunoasterii terestre (simbolizata de , floare”). Ca in lirismul de masti, eul liric imprumuta pe rand dou’ ipostaze umane (masculin — feminin) sau portrete spirituale (geniul - faptura terestr’), care se asociaza celor doua lumi. Lirismul subiectiv se realizeaza prin folosirea mar- cilor gramaticale ale eului liric— verbe si pronume la persoana I singular: ,u am ras”. 36