|__BESTSELLER NEW YORK TIMES PAM GROUT i NOUA EXPERIMENTE CU ENERGIE, e PE CARE LE PUTETI FACE SINGURI SI] ‘ts ror CARE DEMONSTREAZA CA GANDURILE VOASTRE SUNT CELE CARE VA CREEAZA REALITATEAPam Grout &2 Noud experimente cu energie, pe caxe le puteti face singuri si care demonstreaza cé gandurile voastre sunt cele care va creeazé realitatea Editura For YouCopyright © 2013 by Pam Grout ‘Titlul in limba engleza: E*; Nine Do It Yourself Energy Experiments That Prove Your Thoughts Create Your Reality Originally published in 2013 by Hay House Inc. USA Ascultati Hay House Radio la: www.hayhouseradio.com Copyright © 2015 EDITURA FOR YOU Tehnoredactare: Felicia Dragusin Design coperti: www.7donkeys.eu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GROUT, PAM E?: noua experimente cu energie, pe care le putefi face singuri si care demonstreazii cd gindurile voastre sunt cele care vi creeaza realitatea // Pam Grout - Bucuresti : For You, 2015 ISBN: 978-606-639-087-3 13 Toate drepturile asupra versiunii in limba roména apartin Editurii For You. Reproducerea integrala sau partiala, sub orice forma, a textului din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You, Tel./fax, 021/6656223; 0314286724, mobile phone 0724212695; e-mail: monica. visan@gmail.com; foryou@editura-foryou.ro; editura_foryou@yahoo.com; website: http:/Awww.editura-foryou.ro www.facebook.com/pages/Edituraforyou Printed in Romania ISBN 978-606-639-087-3 Pam Grout & Noud experimente cu energie, pe care le puteti face singuri si care demonstreaza c& gandurile voastre sunt cele care va creeazé realitatea Traducere din limba englezé de Carmen Terriu Edilura For YouPenteu Roosky Fie ca Cumina ta sa dainuiased vesnic! CUVINTE DE APRECIERE Aceasta carte este mai mult decat spectacu- loasa. E amuzanti, pozitiva, incdntatoare si profunda.” Dr. Christiane Northrup, autoarea bestsellerului Women's Bodies, Women's Wis- dom [Corpurile femeilor, infelepciunea femeilor] imi imaginez ca, daca un prezentator de radio dur, sceptic, de 53 de ani, din Midwest, a considerat ci aceasta este, probabil, cea mai profunda si mai exact& carte practica, atunci ea nu poate raméne prea departe de lista celor mai bine vandute carfi. Calatoria lui Pam, me- sajul, onestitatea si umorul despre condifia umana sunt ct se poate de profunde.* John St. Augustine, fost producator al emisiunii Oprah si prietenii, autor al cartii Every Moment Matters [Fiecare moment conteaza] 5PAM GROUT Pur si simplu ador aceasta carte. Pam a combinat un stil de scriere la fel de amuzant precum cel al lui Ellen DeGeneres, cu o infelepeiune la fel profunda pre- cum cea a lui Deepak Chopra.** OED), coautorul c&rtii Tehnica de vindecare prin tapping pentru atingerea succesului suprem Am sorbit din cartea asta ca dintr-o limonada mare intr-o zi torida. Am tot subliniat si am tot scris no- tite pe margine, tip «Dal». Este o carte mareata: directa, revigoranta, distractiva si, totusi, infeleapta intr-un mod foarte profund gi satisfacdtor. Pam Grout isi afirma ras- picat punctul de vedere: poti fi de acord sau nu cu mo- dul in care abordeaza ea spiritualul, dar nu pot crede ci cineva care a citit aceasta carte nu a cApatat o convingere mai profunda cd exist un scop pozitiv in tot. Ca suntem iubiti. C4 avem lucruri importante de facut*. Victoria Moran, life coach ~Aceast carte este un ghid revigorant de misti- cism practic. imi place pentru ca nu imi cere sa renunt la ratiune. in schimb, pot mulfumi partea sceptica din mine, incercand aceste experimente simple si analizand eu insumi rezultatele. $i ghici ce? Chiar functioneaza! Dr. Dave Smiley, creator al filmului Greutatea interioara®, un film despre spiritualitate, minte si transformare fizicd CUVANT-INAINTE Trebuie sd schimbam felul in care percepem viata, astfel incat adevarul sé poatd iesi la suprafata.“ Michele Longo O’Donnell, autoarea cartii Living Beyond Disease [Cum sa trdiesti dincolo de boala] C= eram copil, am intrebat-o pe profesoara de la scoala de duminica de ce miracolele aveau loc in timpurile biblice, dar nu mai pareau s4 faca parte din viata noastré contemporana. Ea n-a putut sa-mi dea niciun ras- puns si, cu timpul, am ajuns si presupun c& Dumnezeu, Bi- serica si chestiunile legate de religie erau irelevante si le-am scos din viata mea (desi n-am incetat niciodata s4 tanjesc dupa ceva mai mult). Am lsat spiritualitatea in urma, pen- tru a urma calea stiinfei, care macar incerca sa explice felul in care functioneaz lumea. Este un adevarat privilegiu sé descopar scrierile lui Pam Grout, care ii ajuta pe cei sceptici ca mine si-si satis- facd nevoia de spiritualitate. Ea arata — intr-un mod ineanta- tor si amuzant, la un nivel usor de infeles de catre oricine — c& energia, puterea si chiar si miracolele sunt aici, acum, la 7Sis TPPAMMIGROQ ee eae a OE dispozitia oricui. Ideile si experimentele din aceasta carte, descrise intr-un limbaj inteligibil, m-au ajutat s4 injeleg multe dintre lucrurile pe care ghizii spirituali le propovadu- ies de mii de ani. a Recomand cu toata caldura aceasta carte oricui cauta si inteleaga principiile spirituale gi felul in care ele ni se aplic& noua tuturor — chiar si unuia ca mine, care are du- bii in privinja religiei organizate. Dupa cum demonstreaza Pam, reantrenarea minfii se aseamana cu invajarea unul ca- {elus sd iast afard ~ trebuie sa il tot scoti afara si si ii arai frumusetea, maretia si adevarul. Cu pasi mici, simpli si agreabili, ca de bebelus, Pam il ghideazA pe cititor inspre constientizarea faptului ca miracolele inc’ mai au loc si ca exista o sursa de energie uimitoare, disponibila tuturor. Dr. Joyce Barrett, fost biolog la NASA PREFATA ,Oricine paseste in mod serios pe drumul stiintei se convinge de faptul ca un spirit se manifestd in legile universulut—unspiritcumultsuperiorceluialomului". Albert Einstein, fizician teoretician german u doua luni inainte sa implinese 35 de ani, iubitul ‘meu, cu care eram impreuna de mult timp, m-a parasit penfru o student la drept, de vreo douaizeci si ceva de ani, de origine africana. Refineji faptul cd asta se intam- pla cam pe vremea in care apiruse articolul despre femeile singure si asteroizi — cel care dezvaluia publicului ca feme- ile de peste 30 de ani au cam aceleasi sanse si pageasca spre altar, cate au sa fie lovite in plin de un asteroid. Dupa mai multe zile de z&cut in pat si de holbat la ven- tilatorul din tavan, am ajuns la concluzia ca imi mai rama- sesera doua optiuni. Fie imi taiam venele in baie..., fie ma inscriam la un program de studiu si de lucru de o luna, la Esalen, Mecca dezvoltarii personale din Ben Sur, Califor- nia. Stiind cat de tare fi displicea mizeria colegei mele de camera de la vremea respectiva, am optat pentru Esalen. 9PAM GROUT in cea de-a doua noapte acolo, am intalnit un fost surfer aratos, pe nume Stan, care m-a convins sa petrec seara ascul- tnd valurile care se izbeau de sténci. in cele din urma am adormit intr-una dintre camerele de masaj, imbrafisati pentru ane {ine reciproc de cald. Nu ca asta ar fi functionat. Vantul de aprilie dinspre Pacific poate fi feroce si chiar si incalzin- du-ne unul pe altul, aproape cd am murit de frig. Daca stau gi ma gandesc, asta ar fi rezolvat curat dilema suicidului. Daca Stan n-ar fi fost atat de dragut, iar eu n-as fi fost atat de disperatd si-l uit pe ticdlosul care ma abandonase ca pe o punga goal de chipsuri, probabil c& mi-as fi cerut scuze si m-as fi retras frumos in sacul meu de dormit, bine izolat. Dar am ramas pana in dimineata urmitoare, cand lumina zo- rilor a scos la iveala un radiator, care se aflase intreaga noapte langa salteaua pe care noi statuseram imbratisati. Un radiator pe care l-am fi putut porni si care ne-ar fi putut incalzi! intr-un cuvant, despre asta e vorba in cartea de faa. Exist un radiator cosmic — sau, mai degrabi, o fora energe- ticd invizibila— care se afla constant la dispozitia noastra, iar noi nici macar nu ne obosim sa-l pornim. Multi dintre noi ui- tim cu totul de existenta acestui ,,radiator cosmic. Conside- rim cA viata este o mizerie, la voia intémplarii. C'est la vie Aceia dintre noi care chiar stiu de radiatorul cosmic (cu alte cuvinte, campul energetic care ne confer’ capacita- tea de ane modela si de a ne organiza viata) nu infeleg felul in care functioneaza. Am auzit zvonuri cum cd rugaciunile Lar porni, iar faptele bune |-ar mentine in functiune. Dar ni- meni nu pare sé stie cu certitudine asta. Un guru ne spune si facem incantatii. Un altul ne sugereaza s& meditim. Cel de anul trecut tot repeta sd ne curajam gandurile si sa ne cres- tem vibratia. Asadar, care este calea? Este oare forta ent getica chiar atat de vagi si de misterioasa? Si de ce functi 10 neaza numai uneori? In cel mai bun caz, este schimbatoare si nestatornica — fara indoiala, ceva pe care nu te poti baza. Sau nu? Ceea ce ag vrea eu sa sugerez este ca acest camp de energie invizibila este 100% fiabil. Functioneaza de fiecare data, ca un principiu matematic sau ca o lege a fizicii. Doi plus doi fac intotdeauna patru. Mingile care aluneca de pe acoperis cad intotdeauna. Fiecare gand al tau influenteazi intotdeauna realitatea fizica. Avedea = acrede _»Dintre degetele mele zboard tot ceea ce cred cd stiu. Siguranta este foarte utila, dar iti poate inchide mintea de la fumina adevarata*. David O. Russell, realizator de film : Dac ai citit cartea Secretul sau ai facut ocazional parte din cercuri spirituale metafizice, stii deja c& gandurile tale iti creeaza realitatea, c& exista o putere vindeciitoare in uni- vers si ca tu ~si numai tu ~ iti creezi propria via{a. Din nefe- ricire, mai exist o mica, mica problema — 0 chichita. Tu nu crezi asta cu adevarat. Nu pe deplin. ___ De fapt, cei mai multi dintre noi inca mai actionam din arhitectura mentala a inaintasilor nostri. Credem c& ne conducem viata cu ideile si gandurile noastre extraordinare. in realitate, nu facem decat si redim benzi vechi — reflexe conditionate si comportamente automate — majoritatea de- prinse inainte de varsta de cinci ani. Suntem asemenea cdine- lui lui Pavlov, nu facem decat si reactionam la abloanele pe care le-am invafat mai inainte de a avea inteligenta de a alege cu injelepciune. Majoritatea gandurilor despre care credem u__ PAMGROUT cA sunt gndurile noastre sunt, in realitate, credintele invi- zibile si nepuse la indoial pe care le-am preluat de la altii. ‘Asa ci ne asmutim gandurile pozitive impotriva vechii pro- graméari, care ne rapeste puterea. Cu alte cuvinte, constiinta noastra — acea forta care intotdeauna influenteaza realitatea fizicd — a fost deturnata. La putin timp dupa absolvirea facultatii, mi-am gisit o slujba si imi vedeam de treaba mea, cand am observat ci ganduri negre cu privire la bani incepeau si se n&pusteasca asupra mea. M-am trezit c& imi fticeam griji, cd ma intrebam daca nu cumva era inevitabil s raman fara bani, daca imi puteam permite noua biciclet pe care mi-o doream sau noul compu- ter de care aveam nevoie. {ntr-o dimineafa, in timp ce alergam, am inteles bruse. Gandurile acelea erau clonele fidele ale comentariilor pe care le ficea mama adesea, in copilaria mea. $i chiar daca nu exista niciun motiv si am temerile acelea in viata mea, Je desc&rcasem direct in constiinfa mea, fara ca macar si fiu constientd ca fZicusem asta. Inutil si mai spun c& aceasta nu era 0 paradigma care sd-mi aduca beneficii. Am rescris in mod constient paradi- gma care si-mi conduca viaja financiara, in felul urmator: «imi permit tot ce-mi doresc. De fapt, sunt atat de prospera incat nu mai trebuie sa-mi fac griji niciodata.* Ca scriitoare independent, liber-profesionista, I-am numit pe Dumnezeu director executiv al carierei mele. M-am gandit ca in niciun caz nu puteam sa-mi conduc aceasta afa- cere nestatornic a scrisului, cu abordarea gresita i cu gan- durile negative pe care le preluasem din trecut. in mod cert, aveam nevoie de o noua amprenta energetic’. 2 ER Realitatea s-a schimbat, tipule! »Dacd am functiona pornind de la premisa cd ceea ce este acceptat ca adevarat, este adevarat, atunci speranta dea progresa ar fi mica". Orville Wright, inventator american Chiar daca vi: pra lumii iunea reductionista, mecanicista asu- a dovedit a fi defectuoasa, ea este inca profund inridacinata si imprimata in cultura noastri. Neurologii ne spun ca 95% din gandurile noastre sunt controlate de min- tea noastra inconstienta, pre-programata. In loc sa gandim cu adevarat, noi privim un .film* din trecut. Daca nu ai fi cufundat in aceasta rascoala permanenta a gandirii fragmentate, invechite, fi-ai modifica viata dupa cum ai vrea. N-ai mai avea frici cu privire la bani, n-ai mai avea decat relatii frumoase si ai fi atat de multumit — exta- ziat de-a dreptul — incat nici nu fi-ar trece prin cap sa pui mana pe 0 carte ca aceasta. i Sincera sa fiu, m& bucur ca ai ficut-o. Aceasta carti- cica ifi va dovedi, o data pentru totdeauna, ca gandurile tale au putere si ci un cmp de posibilitati infinite asteapta sa ceri ceea ce vrei. Cartea te va ajuta sa rescrii gandirea invechiti care iti guverneaza viata. ; In loc sa fac& o argumentare mareata — cea pe care ai citit-o in toate celelalte carti despre schimbarea realitatii — aceasta carte confine noua experimente usor de incercat, care iti ofera dovezi in timp real. iti ofera ocazia sa treci de la ,.cunoasterea™ faptului ci gAndurile tale creeazi realita- tea, la observarea faptului cd acest lucru se intampla in baza fiecarei decizii pe care 0 iPAM GROUT in acest punct, este doar o teorie. SA vezi cu propriii tai ochi cum schimbi realitatea, doar observand-o, iti va modifica felul de a gandi si te va indeparta de vechile condi- jionari, Sa inveti, prin intermediul experimentarii stiintifice, cat de profund esti conectat la Campul Potentialitatii, te va elibera, la propriu. Magia pe care am aruncat-o cat colo »Oh, vai, cat de mult iubeste umea cugca!“ Tess Lynch, femeie, scriitoare si eseista remarcabila Fizica cuantica defineste cAmpul drept .,forje mobile invizibile care influenteaza taramul fizic*. Din aceasta carte © sa inveti sa folosesti acest camp al potentialitajii (mie imi place sa ii spun CP) in avantajul tau. Pentru ca energia este invizibila si pentru ca inca mai functionam pe baza vechilor principii care au pus materialitatea pe primul plan, inc nu am invafat sa stapanim cu adevarat aceste elemente funda- mentale de constructie. in urmatoarele 21 de zile, care reprezinta, in mare, perioada de care ai nevoie pentru a efectua experimentele din aceasta carte, ai rara ocazie de a-fi dezvolta o relatie constienta cu energia (materia — a spus specialistul in fizicd cuantica David Bohm — nu este nimic altceva decat ..lumina inghetata*) si de a invata sa o transformi in orice iti doreste inima, fie c& este vorba despre liniste sufleteasca, bani sau o cariera mai infloritoare. Poti s-ti directionezi CP-ul pana si pentru a face rost de o vacanta in Tahiti. Uiti-te la mine, de exemplu. in urma cu vreo cafiva ani, m-am hotarat s& petrec o lund in Australia. Un chiroprac- tician de care eram foarte indragostité tocmai primise o 4 slujba acolo, ca s& lucreze cu aborigenii. Cum aveam si ne iubim, m-am intrebat eu, daca eu eram in Kansas, iar el era la 17.189 de kilometri departare? O privire in contul meu ar fi convins orice persoana rezonabila cd un bilet de avion de 1.500 de dolari pana in Sydney, preful de la acea vreme, ie- sea din discutie. Dar eu voiam sa merg si eram suficient de norocoasa incat sa stiu de Campul Potentialitatii, care putea sd transforme dorinta mea in realitate. Am inceput sa-mi planific voiajul, am inceput si ma vizualizez facdnd surf prin Sydney, plina de zburdalnicie, Vreau sa spun ca am construit aceasta imagine cu adevarat in mintea mea, Dupa o saptmana, m-a sunat editoarea mea de la re- vista Modern Bride. ~ $tiu ca te anunf prea din scurt, a inceput ea, dar ai vrea s& mergi in Australia ca s& scrii un articol despre o lund de miere? O sa te platim in plus. ~Bine, in regula, am raspuns eu, Daca insisti. | Poti transforma energia, pentru a-ti vindeca si pentru a-{i modifica trupul. Eram intr-o drumetie cu o prietena, pe langa Steamboat Springs, Colorado. Urednd pe singura ca- rare din parc, ea a alunecat pe o piatra, a cizut sia vazut in- grozité c& glezna incepe sa i se umfle, Vreau sa spun: glezna aia chiar se wmflase. Nu ar fi fost nicio problema daca s-ar fi intamplat in apropierea unei clinici gratuite, dar retine ci noi ne aflam la 70 de minute distanja de cea mai apropiata legaturd telefonica (asta dacd mergi repede, ori ea nu putea face asta pentru c& schiopata), ce si mai vorbim de clinica gratuita. I-am spus si-si concentreze trupul pe desumflarea gleznei. Ea a inceput sa tipe: 15PAM GROUT ~ Nu te mai umfla! Vindecdi-te! Nu te mai umfla! Vin- deca-te! f — E in regula si daca fi spui mai incet, i-am adus eu aminte. an ‘Am ajuns in tabard, iar ea nu a mai avut nevoie nici miicar si vada un medic. CP = PI (Potentialitate Infinita) »Viata asteaptd pretutindeni, viitorul infloreste pretutindeni, dar noi nu vedem decat 0 mica parte din asta si cailcdm in picioare restul.“ Herman Hesse, poet si romancier germano-elvetian Cele noua experimente din aceasta carte, dintre care majoritatea dureaza 48 de ore sau si mai putin, vor demon- stra faptul c& CP, asemenea electricitatii, este demn de incre- dere, previzibil si disponibil tuturor, de la Francisc de Assisi, pana la Barbara Walters. Ele vor dovedi ceea ce au descope- rit fizicienii din ultima suta de ani — si anume ca acest camp ne conecteaza pe toti sic motivul pentru care ne controlim vietile este acela cd fiecare génd pe care il avem este o unda de energie care influenjeaz orice altceva din univers. Dar, asemenea electricitatii, trebuie forusi sa introduci stecherul in priza. $i sa incetezi sa mai fii atat de indecis. Nicio persoana in deplinatatea facultailor mintale n-ar suna la magazinul Sears, spunand: ,,Aduceti-mi ceva ce mi-ar plicea*, dupa cum nici tu n-ai suna un instalator ca s&-ti repare toaleta, zicdndu-i: ,.Vino cand ai chef.“ Totusi, in felul acesta interactioném majoritatea dintre noi cu Cam- pul. Suntem fricosi, vagi si habar n-avem cum funcfioneaz& el de fapt. E E? nu numai cd explicé felul in care functioneaza CP, dar furnizeaza si noua experimente, fiecare putand fi efec- tuat fara niciun ban si in foarte putin timp, pentru a demons- tra cd gandurile sunt, de fapt, ..lucruri* fizice. Da, ai citit bine. Am spus a demonstra. Cele noua principii energetice prezentate in aceasta carte iti vor confirma faptul cd CP functioneazé in viata ta, indiferent daca esti constient sau nu de existenta lui, O s& afli si cd este mai profund decat legile fizicii si ca fiecare pirti- cicd este la fel de vrednica de crezare ca si gravitatia — odata ce inveti sa fii concis si ct se poate de clar in intentiile tale. Si sa fii de acord sa stabilesti date-limita. $i sa treci peste ilu- zia asta nebuna ca ceva — nu stii niciodata ce — nue in regula cu tine. Pentru a face ca aceste legi spirituale s& functioneze cu adevarat, trebuie s& infelegi pana in maduva oaselor cai universul este generos si cd te sprijina in orice moment, Nu-mi aduc aminte momentul exact cand am inceput sa fac experimente practice cu viata mea. Stiu cd, pentru mine, a deyenit tot mai clar ca toate teoriile spirituale, cartile si cursurile care ma fascinasera atat de tare erau, in esenta, fara valoare daca nu participam si eu activ la ele. Asemenea majoritaii oamenilor, am inceput cu pasi de bebelus — cu intentii simple, precum asigurarea de locuri bune de parcare, gaisirea trifoiului cu patru foi, obtinerea unor interviuri cu oamenii care apdreau pe prima pagina a ziarelor. Dar ,.rezultatul* care m-a convins, intr-un final, cA stabilirea unui cadru general, punerea unei date-limitd si utilizarea unei experimentari stiintifice erau imperios necesare pentru ade- varata dezvoltare spiritual, a fost scena pe care acum eu 0 numese miracolul cuiului. Ani buni, am agéat un calendar langa pat, dénducl j din cand in cand, ca sa incercuiesc evenimente importante, 7_ PAM GROUT sau ca sé ma uit in urma la data cand mi-am tuns ultima oara parul, cénd m-am intalnit cu x sau cu y, ori am fost la dentist. intr-o noapte am luat calendarul cu putin prea mult nerabdare si am smuls cuiul mic care il tinea prins de perete. M-am lasat in coate gi in genunchi si-] caut. Cat de departe poate sA ajungd un cui? Am cautat si-am cautat si-am tot cautat. Se parea ci micutul cui capatase o peleriné magica de invizibilitate, stil Harry Potter, pentru ca era de negasit. in cele din urma, am ajuns la concluzia cA statusem destul de-a busilea pe covor si ca trebuia sa emit intenfia si apara. in urmatoarele 24 de ore. in dimineaja urmatoare, cénd m-am trezit, cuiul se afla in mana mea, intre degetul mare si aratator. De atunci, am continuat si materializez tot felul de lucruri grozave — de la intlniri cu tipi super, pana la o excursie literara si chiar o Toyota Prius — dar niciuna dintre aceste reusite nu a avut asupra mea o impresie la fel de puternica precum acel cui. Am obfinut rezultate atat de convingatoare cu experi- mentele proprii, incdt am hotarat ca era timpul sa le repro- duc, ca si vad daca functioneaza la fel de bine si in cazul altora. Am inceput sa le recomand prietenilor unele dintre aceste experimente simple. O colega, preot la Biserica Uni- tafii, a pus intreaga congregatie sa foloseasca fisele de labo- rator pe care le vei gsi la sfarsitul fiecdrui capitol. Dupa o vreme, membrii grupului Youth of Unity au inceput sa miste in mod vizibil energia cu ajutorul baghete- lor lor einsteiniene, create manual. Au fost formate grupuri saptaménale, pentru a efectua experimente in mod regulat. Oamenii materializau tot felul de lucruri uimitoare. Ceea ce stiu cu siguranta este ci cea mai buna cale de a intelege un principiu spiritual — poate singura cale — nu e sa citesti despre el intr-o carte, sau s& auzi un lector expli- 18 R candu-l de la o tribuna, ci sd-I pui intr-un context care s& demonstreze cum functioneaza. Dupa ce-l ‘vezi in actiune, asa cum se va intémpla in experimentele urmatoare, ajungi la convingere absoluta si sigura. Iar acesta este singurul lu- cru care te va elibera definitiv din arhitectura mentala ,,de scoala veche“. Noul program » Trebuiesd-Igdsescaici chiaraici,explodandincontrolabilprin dezordine, tarit in jos pand in mijlocul unei vieti oarecare.." Bob Savino, poet si intelept din Kansas City 1) Principiul Tipul e prin preajma. Acesta este prin- cipiul de baza, pe care sunt fundamentate celelalte. Pe scurt, acest principiu spune: Exista 0 forta energetic “i invizibild, sau cmp de posibilitdfi infinite. Experi- mentul ar putea fi descris cel mai bine drept un ulti- matum. li vei da forfei exact 48 de ore ca sa-si faci Prezenfa cunoscuta. Urmeaza sa ceri un semn clar, neindoielnic, care nu poate fi luat drept 0 coincidenta. 2) Principiul Volkswagen Jetta. {fi amintesti masina aia noua pe care ai cumparat-o acum cafiva ani? Cand ai hotarat prima data ca ea e masina visurilor tale, parea © masina unicat. Ti-ai imaginat cd tu vei fi singurul din oras care va conduce mandru asa ceva. Ei bine, pana ai ajuns sa te informezi despre ea in Raportul Consumatorului, pana te-ai hotarat asupra pretului pe care aveai si-l oferi si pana cand ai ajuns, intr-un final, la dealer-ul auto, ai observat ca, practic, fiecare opta magina era un Volkswagen Jetta (sau masina pe care o voiai tu). $i asta se intémpla atunci cand in- 19_ PAM GROUT —— cepi sa te gandesti la ceva: atragi lucrul acela in viata ta. Fiecare génd pe care il avem, fiecare judecata pe care 0 emitem are influenfa asupra Campului Poten- jialitaqii. De fapt, realitatea nu este nimic altceva de- patand forma. Principiul spune: Ai influenta asupra Cémpului si preiei din el, in functie de credinjele si asteptarile tale si, pentru a-l demonstra, vom emite urmitoarea intentie clara: ,,Asta imi doresc sa extrag din camp ini urmatoarele 48 de ore.* 3) Principiul Alby Einstein. Chiar daca acest princi- piu — Si tu esti un cdmp de energie -, este unul din- tre principiile spirituale de baza, el a aparut, de fapt, intr-un laborator de fizica. Da, oamenii de stiinfa au descoperit ca, in ciuda tuturor aparenfelor, oamenii nu sunt materie, ci unde de energie intr-o continua mis- care. De fapt, probabil c& ai observat ca titlul acestei carti este o gluma, bazat pe celebra ecuatie a lui Ein- stein. Acesta este singurul experiment care implica echipament - special conceput, perfect reglat. Ma rog, este un umeras de haine din metal (un model pe care presupun cé-l ai in sifonier — asta daca nu cumva esti genul de nespalat absolut) si un pai pentru baut lichide, cevace pofi sa iei gratis si usor de la orice McDonald’s. 4) Principiul Abracadabra. Majoritatea_ oamenilor asociazi cuvantul abracadabra cu magicienii care scot iepuri din joben. De fapt, este un termen din ara- maica, ce se poate traduce astfel: Creez, pe mésurd ce vorbesc. Este un concept foarte puternic. Este moti- vul pentru care, de multe ori, Edison enunta inventia unui dispozitiv inainte de a-l fi inventat cu adevarat. 20 _ lS e Este motivul pentru care Jim Carrey gi-a seris singur un cee de 10 milioane de dolari, cu mult timp inainte rile asupra carora te concentrezi se amplifica, iar din experiment vei invaja c& nu exist ganduri inactive si ci tofi suntem prea politicosi si prea toleranfi faja de mintea noastra, c&ireia fi place sa plece la plimbare. 5) Principiul Draga Abby, Acest principiu spune: Co- nexiunea ta la Camp iti asigura céilduzire exacta si nelimitatd, Realiniindu-ti constiinfa, poti avea acces la rispunsuri sigure, pentru orice vei cere vreodati. Mo- tivul pentru care nu stii acest lucru este c& {i-ai insusit, singur, obiceiul nefiresc de a te simfi separat — si nu in comuniune cu CP. 6) Principiul supereroului. in acest experiment, guver- nat de principiul Gandurile si constiinya ta influen- feazd materia, vei reproduce un experiment condus de dr. Gary Schwartz, profesor la Universitatea din Arizona, care a demonstrat cd emiterea intentiei catre plante le facea sa creasci mai repede si s reflecte mai multa lumina decat suratele lor fafa de care nu se emiteau intentii. 7) Principiul Jenny Craig. Chiar daca citesti sau nu étichetele produselor, sti c hrana pe care o ingerezi iti aduce in organism anumite vitamine, minerale si, desigur, calorii. Probabil ca te gandesti c& acesti nutrienti sunt stabiliti in mod exact, adica, daca pe ambalajul unui iaurt scrie ci acesta contine 187 de calorii, ei bine, inseamna ca are 187 de calorii. Ceea ce poate nu stii este faptul ci gandurile tale despre 21PAM GROUT tine si despre hrana ta sunt intr-un dans constant cu trupul tau, Iar atunci cand te simti vinovat din pricina consumului de calorii, hrana ta preia o vibratie nega- tiva, care ricoseaza chiar in tine. In acest experiment, vom demonstra principiul Gandurile si constiinja ta iti asiguré esafodajul pentru corpul tau fizic, impregnan- du-ti hrana cu iubire. 8) Principiul 101 dalmatieni. Acest principiu spiritual extrem de important spune: Esti conectat cu tot si toate in Univers, Oamenii de stiinta il numesc nelocalizare cuanticd si, daca te-ai uitat la desenul animat /0/ Dal- matieni, ai observat acest principiu in plind desfasu- rare. {ji aduci aminte cand oamenii malefici ai Crue- Hei De Vil incercau sa-i prinda pe cdfelusii care sca- pasera? Batranul terrier scotian din hambarul unde se ascundeau catelusii a latrat dupa ajutor catre un basset hound din satul urmator, iar acesta, la randul lui, a 1a- trat mesajul unui cdine dachshund, care se afla mai inainte, tot pe acelasi drum. Numai in fizica cuanticd are loc aceasté comunicare instantanee. Fix in clipa in care terrierul scotian injelege cd dalmatienii au nevoie de ajutor, infelege si dachshund-ul, care se afla la 30 km departare. Orice se intimpla_cu 0 particula este comunicat instantaneu celeilalte. In acest experiment, vei trimite mesaje oamenilor din alte locuri, fara si folosesti e-mailul, scrisorile sau exploziile puternice. 9) Principiul pestilor si al painii. Acest principiu spune: ‘niversul este infinit, abundent si ciudat de binevoi- tor. De asemenea, el mai demonstreaza si ca fricile tale sunt neintemeiate si cA poate este in regula sa inspiri adanc si cu putere. 2 O perspectivd mai adevaratd, mai mareata »Nu poti schimba niciodata lucrurile, buptandu-te cu rea- Gitatea existentd. Pentru a schimba ceva, creeazd un nou model, fata de care cel vechi sd fie depasit", Buckminster Fuller, viitorolog american Sper ca te linisteste sa afli ci nu vei fi primul care isi foloseste propria viafé ca experiment. Pe vremea cand maretul si regretatul Buckminster Fuller avea 32 de ani, s-a hotdirat si facd un experiment pentru a vedea ce poate face un individ necunoscut, fara niciun ban in buzunar, in nu- mele omenirii. Dandu-si numele Porcusorul de Guineea B, el s-a dedicat aducerii schimbarii in lume. La vremea la care a inceput experimentul, Fuller era ceea ce s-ar putea numi un ..nimeni*. Lefter si fara slujbi, ayea de intrefinut o sofie si un copil mic, Primul sau copil, sora mai mare a bebelusului, tocmai murise. El bea la greu. Perspectivele nu erau promifatoare. Dar s-a hotardt si lase deoparte trecutul, s& renunfe la modul de gandire limitativ. Voia sa stie: Cum ar putea o persoand sa schimbe lumea* in urmatorii 56 de ani, s-a devotat acestui experiment unic. A riscat. S-a intrebat: ,.Dar dac&? Nu numai cd a devenit arhitect, inventator, autor si o persoana foarte influent, dar intre 1927, cand a inceput experimentul, si 1983, cand a murit, a scris 28 de carfi, a primit 44 de distinctii, a inregis- trat 25 de brevete de inventii in 8.U.A. si a schimbat efectiv modul in care oamenii se percep pe ei insisi. Tata ce sper eu ca E? si faca pentru tine. Sper ca va schimba felul in care te percepi. Sper ci te va inspira s& faci un experiment cu propria ta viata, si-fi folosesti energia pentru a deveni cea mai fantasticd, mai vesela, mai minu- nata, mai frumoasa si mai tandra fiinji umana posibila. 23INTRODUCERE Colapsul functiei de unda:* y In care aflam ca suntem gresit informati Cea mai mare deziluzie a omului este convingerea lui cit existd alte cauze decat propria (ui stare de constiinta*. Neville Goddard, autor si mistic din Barbados ice iluzionist care se respecta intelege ca cel mai Oise ingredient din repertoriul sau de presti- digitatie este diversiunea, Un magician fi distrage atentia pu- blicului sau de /a ceea ce face cu adevarat si o directioneazi spre altceva, care pare crucial, dar care, desigur, nu este. Asta am facut noi — ne-am distras intreaga atentie, ui- tandu-ne catre lumea fizica. Aceste ..cacialmale* senzoriale * in mecanica cuantica, starea fizica a fiecrei particule care exist in univers este descrisi de functia ei de unda (probabilitatea ca o particuld sa existe intr-un punct dat, intr-o stare de migcare data). Colapsul functiei de unda reprezinti schimbarea brusc& a starii unui sistem de particule, in urma masurarii. Astfel, dupa efectuarea unei masuratori, un sistem fizic de particule se vede re- dus la starea in care a fost masurat. (N.T.) 24 EB ne-au f’icut si pierdem din vedere faptul c& ceea ce este in- vizibil, ceea ce nu putem vedea cu ochii, este, de fapt, mult mai important, pentru viata, decat ceea ce putem vedea. Fizica cuantica ne spune ca taramul energiei invizi- bile ~ la care ne referim in general cu termenul de Camp" sau .CP* ~ este forta primordial care guverneaza taramul material. Este programul care formeaza realitatea. Mai mult decat atét, acum stim ca universul nu este alcatuit din alt- ceva decat din unde si particule de energie, care se confor- meaza asteptarilor, judecatilor si credintelor noastre. Energiile subtile, gandurile, emofiile si constiinta joaca rolurile de staruri in experienfele noastre de viafa, dar, pen- tru ca sunt invizibile, nu am incercat sa le infelegem sau s le folosim in favoarea noastra. A schimba lumea inseamna, pur si simplu, sa schimbam aceste asteptari si credinte. Chiar este atat de usor! A aduce ceva in lumea fizicd necesita si he concentram nu asupra a ceea ce vedem, ci asupra a ceea ce vrem si vedem. Vibratii bune, bune, bune, bune » Uraganul El Nitto al constiintei umane a sosit.“ Dianne Collins, autoarea carfii Do You Quantum Think? [Gandestt cuantic?] in regula, vei spune: ,,Cum este posibil ca ceva atat de simplu, ca gandul, si influenjeze lumea?* Da-mi voie s&-fi aduc la cunostin{a ca, in urma cu o suta de ani, nimeni n-ar fi crezut nici c& niste cdntece interpretate de concurentii de la emisiunea American Idol ar putea trece prin ciramida, sticla, lemn si metal, ca si ajunga dintr-un turn de transmi- sie pana in televizorul tau.PAM GROUT Nimeni n-ar fi crezut nici cd un telefon celular, nu mai mare decat un pachet de cdrti de joc, ifi va permite sa discuti cu sora ta, aflata la 3.500 km departare. Gandurile tale, asemenea celor 289 de canale TV si asemenea vocii tale la telefonul celular, sunt unde vibratio- nale, Atunci cand il auzi pe Eminem yorbind pe ritmuri de rap despre fiica lui, Hailie, urechea ta percepe o unda vibra- fionala de sunet. Cand vezi bastonul lui Brad Pitt sau ma- nusa de piele a Madonnei (accesorii purtate ostentativ de acestia, la premiile Golden Globe din 2012), vezi tipare ale undelor vibrafionale de lumina. Siasta sunt si gandurile tale: unde vibrajionale de ener- gie, care interactioneaza si influenteaz CP. Fiecare gand pe care il ai, pe care l-ai avut vreodata si pe care il vei avea vreodatii, creeazi o vibrafie care ajunge in CP, extinzan- du-se la infinit. Aceste vibratii se intlnesc cu alte vibratii, incrucis4ndu-se intr-un incredibil labirint de energie, adund suficienta energie, iar ea se transforma in materie. Amintes- te-fi ce a spus Einstein: materia este format din energie. CAmpul Potentialitaii pur si simplu urmeaza energia pe care o transmiti, iar vibrajiile gandului tau atrag alte vi- bratii care se potrivese. laté un mic exemplu: acum cativa ani, imi doream un aparat de pasat cartofii. N-am spus asta nimanui. Doar am intocmit' o nota mentala: data viitoare cand esti la Walmart, cumpard un aparat de pasat cartofii. Chiar in acea noapte, prietena mea, Wendy, care isi ficea ordine prin sertare, a trecut pe la mine cu niste ustensile de bucatarie care nu fi mai trebuiau, printre care... si un aparat de pasat cartofii. Alta data, am decis ca aveam nevoie de mai mult ras in viata mea. Dup cateva saptamani, am ince- put sé ma intalnesc cu Todd, un coleg amuzant, care, incele din urma, a devenit actor de comedie. 26 i rill SE Coincidentele pe care le observam in viata noastra sunt doar energie si CP aflate la lucru. in majoritatea tim- pului, folosim energia in mod nepotrivit, uitand complet ci ceea ce gindim, spunem i facem chiar conteaza. in conse- cinta, activam aceasta putere nelimitaté si urmeze un pro- gram implicit, care nu foloseste catusi de putin imaginatia sau posibilitatea. _Oamenii cred c& lisus este Alpha si Omega pentru c& se pricepea atat de bine si manipuleze energia si materia. Dar, aga cum a aratat chiar El (chiar daca nu exact cu aceste cuvinte), ..Si tu esti grozav!* Eu sunt o mama singura, nu tocmai cel mai bun ,,ste- reotip* din care s faci parte. E ca si cum ai fi negru sau evreu: aduce la suprafata anumite idei preconcepute. Oame- nii se agteapta automat sa fiu saracd, poate chiar s& traiesc din ajutorul social. Chiar daca acesta este unul dintre canalele posibile, cu prefer si ma uit Ja un alt canal. Prefer sé ma concentrez pe o realitate diferita, Tata ce scrie pe site-ul meu: ..Pam Grout calatoreste in lumea intreaga, este o mama devotata, autoare de best- selleruri, milionara si este o inspiratie pentru toti cei care o intalnesc“. Am inceput si ma concentrez asupra acestor lucruri cu 20 de ani in urma, inainte si am un copil, ina- inte s& calatoresc prin lume sau si devin autoare si, de fapt, chiar inainte si ajung sa ma plac. Concentrarea asupra a ceea ce-mi doream a funcfionat in mod evident, pentru ca acum pot afirma cu mandrie cA toate cele de mai sus sunt adevarate. Te las s& ghicesti ce a mai ramas de materiali- zat. Pan& acum, am scris 16 carti, doua scenarii de teatru, un scenariu de televiziune si suficiente articole de revista incat si nu fac foamea vreo doua decenii, fara o slujba cu 7PAM GROUT program de la 9 la 5. Am un blog de calatorie (www.george- clooneyslepthere.com’), care m-a purtat pe toate cele sapte continente. Am scris despre orice, de la bungee jumping in Noua Zeelanda, pana la achizifionarea covoarelor in Maroc sau alegerea cafelei in Nicaragua. : 4 inca nu am sarit cu parasuta, dar trebuie si las ceva $i pentru ziua cand voi ‘implini 90 de ani. Primul pas in iluminarea spirituala: ft Renuntd la puternicul atasament fata de realitatea conventionala Cu topii suntem prizonierit unei povestt. - Daniel Quinn, autorul carfii /shmael Realitatea nu este ceea ce pare. De fapt, nu ar fi o exagerare daca ay spune ci tot ce crezi cd este real, de fapt, nu este. Fizicienii, de o suta ie ani deja, nu stiu cum sa accepte faptul ca viziunea clasica alui Newton despre lume nu are absolut nicio legatura cu felul in care functioneaz lumea in esenta ci. ‘Taramul subatomic sfideaza rafiunea si logica in asa masura incat majoritatea oamenilor de stint, temfndu-se s@ nu-si puna in pericol renumele academic, au ignorat mai mult sau mai putin fap- tul cd viafa nu este cAtusi de putin asa cum pretindem noi cA este. De fapt, e atat de ciudat — particule care tasnesc de te miri unde, timp care incetineste si accelereaza, particule ce reactioneaz’ si comunica unele cu altele, chiar si atunci cAnd le separa mii de kilometri — incat singurul lucru pe care |-au facut pana acum oamenii de stiinja cu aceste in- formatii, a fost s dezvolte tehnologii care si ne permita sa * jn traducere: George Clooney a dormit aici.com. 28 he aruncim in aer unii pe alfii, sa ne trimitem mesaje pe e-mail, s primim mesaje pe telefon gi sa luaim cina, prega- tita la microunde, in fata televizorului. Nici macar cele doua elemente fundamentale ale rea- litatii fizice — spatiul si timpul — nu sunt ceea ce par. Acesti doi piloni ai fizicii nu sunt nimic altceva decat iluzii optice extrem de convingatoare. Fizicieni precum Bernard d’Es- pagnat, recentul cdstigator al Premiului Templeton, in va- loare de 1.4 milioane de dolari, ne spun ca a venit vremea sa schimbam vechea formulare a legii naturale, cu o perspec- tiva radical diferita si mai corecta asupra realitaii—si anume aceea c& lumea materiala este creat de constiinfa insasi. Chiar daca orice fizician de pe planeta stie despre uni- versul asta ciudat, in care materia apare din nimic si in care electronii pot sari de pe o orbita pe alta fara si calatoreascd prin spafiul dintre ele, majoritatea au ales sa-l ignore, s& ridice din umeri si s4 spund invechita formuli echivoca: »Mi-e indiferent!* Si nu pentru cd ar fi in negare total. Dupa cum am mai spus, ei au folosit noua fizica pentru a dezvolta lasere, tran- zistoare, superconductoare si bombe atomice. Dar nu sunt in stare nici macar sa inceapa si explice felul in care functio- neaza aceasta lume cuantica. Dupa cum observa fizicianul James Trefil: ,,Am ajuns intr-o zona a universului pe care creierul nostru pur si simplu nu este setat sa o inteleag’ Cativa fizicieni curajosi incep si admita faptul ca pre- tioasele lor ipoteze ar putea fi gresite. Ei recunosc faptul ci principiile fundamentale ale realitatii materiale pur si sim- plu nu stau in picioare. Ba chiar unii au suficient curaj incat 4 recunoasca faptul ca insdsi constiinja creeazd lumea fi- zica. (Dupa cum spune dr. Fred Alan Wolf, fizician cunoscut 29PAMGROUT _ indeobste ca Dr. Quantum: ,.Totul se reduce la asta: univer- sul nu exist’ fara cineva care sa il perceapai.“) Nuam de zis decat atat: ,,Era si timpul! Un Curs in Miracole, un program de studiu indivi dual, pe tema psihologiei spirituale, pe care il practic si il predau de 25 de ani, a promovat intotdeauna ideea constiin- {ei care creeazi lumea materiala. El sustine cd noi, oameni i hotaram de dinainte felul in care vom experimenta viata, ca alegem de dinainte ceea ce vrem sa vedem. , Problema este ca tofi privim lumea avand pe umeri © povara urias&. Tot ce trebuie sa facem ca s& schimbam cursul vietii noastre nefericite este si scapam de mania per- manenta la adresa lumii, s vedem in mod activ si si ne asteptim la o cu totul altd realitate. in clipa de fafa, ne de- dicim tot timpul si intreaga atentie (constiinta, daca vreti) lucrurilor pe care nu ni le dorim. , Dar asta nu este dec&t un obicei prost. Si, ca orice obicei prost, poate fi schimbat printr-un efort constient si deliberat. Este ceea ce nu este .Conceptia omului despre lumea sa, construita pe experienta celor cinci simfuri, nu mai este potrivitd st, de cele mai multe ori, nu mai este valida". Dr. Shafica Karagulla, psihiatru ture Chiar acum, planeta pe care o numesti casa se roteste cu o viteza de aproximativ 1.500 km pe ora. Orbiteazi in jurul Soarelui cu incredibila vitezi de 107.218 km pe ora. Dar, in afara cazului in care ai dat pe gat cateva beri, proba- 30 bil ca nu esti in stare sa simi o asemenea miscare. Este doar un mic exemplu al felului in care distorsionam realitatea. Se pare c aproape toate conceptele si judecatile pe care le lum drept bune sunt distorsiuni. Foarte devreme — si spunem, cam in perioada nasterii—mintea noastra stabileste un tipar de perceptie si apoi trece la filtrarea restului. Cu alte cuvinte, noi .experimentém* numai lucruri care sunt in concordanja cu perceptia noastra foarte limitata. O fata din Filipine mi-a spus ca i-a luat siptimani, daca nu chiar luni, dupa venirea in Statele Unite ale Ame- ricii, pana cénd s& ajunga sa observe'ca uni oameni aveau parul roscat, inclusiv oameni pe care ii cunostea si cu care interacjiona in mod constant. Parul roscat nu se potrivea cu ceea ce fusese ea conditionata sa vada si sa astepte. Asa ca, vreme de mai multe luni, nu a putut percepe parul rosu, considerandu-I brunetul din cultura ei natala. Oamenii de stiinta stiu acum faptul ca creierul nostru percepe 400 de miliarde de biti de informatie pe secunda. Ca s8-ti faci o idee ct inseamna asta, gandeste-te asa: ar fi nevoie de aproape 600.000 de carti de dimensiuni obisnuite pentru a tipari 400 de miliarde de zerouri. Nu mai e nevoie S-O spun: € 0 tona de realitate aici. Asa c& ce facem? Ince- pem sa filtram. Sa reducem. Duc informatia asta acolo $i, ia sd vedem... se potriveste perfect cu telenovela pe care tocmai o scriu despre sexul opus. Cand totul e zis si facut, ajungem la aproximativ 2.000 de biti amarati de informa- fii. Te rog s& faci o plecdciune, pentru ca chiar si asa este impresionant. Vorbim despre 2.000 de biti de informatii in fiecare secunda. Dar iata care e problema! Ceea ce alegem si preludm reprezinti doar o jumatate dintr-o milionime din- tr-un procent din ceea ce se gaseste acolo! 31PAM GROUT Hai si ne imagindm ca fiecare punct creat de varful unui pix este un bit de informatie. Am tot exersat, iar numa- rul maxim de puncte pe care pot si le fac, in mod rezonabil, in decurs de o secundai, este cinci. Dar hai si fim generosi si sA presupunem ca tu te pricepi mai bine decat mine sa faci puncte — hai sa spunem ca tu faci zece puncte pe secunda. Din nou, sa presupunem cA fiecare punct reprezinta un bit de informatie. Pentru a face atétea puncte cate proceseaza creierul tau intr-o secunda, ai avea nevoie de aproape trei minute jumatate, la capacitatea ta superioara de zece puncte pe secunda. Dar daca creierul tau ar procesa toate informa- tile disponibile (400 miliarde de puncte), ar avea nevoie de 821 de ani! Creierul nostru cerne continuu posibilitatile si alege ce informatii sa .,vada* si sA creada. Din pura lene, lucturile pe care alegem si le percepem — si sa fie clar: este o alegere — sunt lucruri pe care le cunoastem deja. Sunt lucruri asupra carora ne-am decis cu mult timp in urma. Ve- dem, simtim, gustam, atingem si mirosim nu lumea real, ci o versiune a lumii drastic condensata, 0 versiune nascocita efectiv de creierul nostru. Restul trece pe langa, fara a fi recunoscut. John Maunsell, specialist in neurologie de la Universitatea Harvard, spune: .,Oamenii isi imagineaza ca vad ceea ce exista cu adevarat, dar se inseal Odata ce creierul nostru hotaraste ce biti de informatii sA preia, construieste punti intre diverse celule nervoase, tesdnd fibre nervoase pentru a crea c4i neuronale. Un om obisnuit are 100 de miliarde de celule nervoase, fiecare avand nenumarate extensii, astfel inet in creierul fiecdruia sunt construite ,.autostrazi* diferite. Harta cailor neuronale din creierul tau si harta din creierul lui Johnny Depp, s& spunem, sunt la fel de diferite cum sunt harta statului Wis- consin si cea a statului Rhode Island. 32 Dupa ce s-au stabilit caile, incetezi si mai calatoresti in restul ,4rii. Autostrada I-70 din statul meu natal, Kansas, reprezinta o metaford perfecta. iti vine sa crezi sau nu, Kan- ~ statul pe care Vrdjitorul din Oz |-a prezentat in alb si negru — confine, de fapt, o multime de atracfii turistice de natura geologica. Exist’ o miniatura a Marelui Canion in nord-vest, de exemplu, si o formatiune calcaroasa inalta cat Sapte etaje, numita Castle Rock, in apropierea orasului Qu- inter. Dar de cénd oamenii care merg prin Kansas nu prea mai parasesc autostrada I-70, nimeni nu mai are habar de existenfa acestor formatiuni geologice. Oamenii trec pur si simplu pe lingd aceste frumusefi demne de atenfie si ajung la concluzia eronatd cd statul Kansas e plat si plicticos. Dar nu e deloc asa, in realitate. Asemenea proiectantilor de drumuri care au amplasat autostrada I-70 in zona cea mai plana, cea mai rapida si cea mai accesibila, noi ne construim caile neuronale pe caile cel mai putin complicate — cele pe care am mai calatorit de atatea ori ihainte. Dar acestea nu ne arata realitatea. Nici pe departe. Nici macar nu intrezarim tot ce exist acolo ~ doar trei minute si jumatate, fata de 821 de ani. Drumurile si autostrazile creierului nostru sunt cre- ate destul de devreme. La nastere exista toate posibilitatile. Sa ludm limbajul, de exemplu: in orice nou-nascut exista abilitatea de a pronunta orice sunet, din orice limba. Exista potentialul pentru pronuntarea sunetului r din limba spani- ola, dupa cum exist posibilitatea de a pronunta si diftongii guturali din limba german, ins foarte devreme, creierul hostru construieste cai neuronale care se potrivesc sunetelor pe care le auzim in fiecare zi, eliminand celelalte sunete din alte limbi. Probabil ca, in afara de Barbara Walters, aproape 33PAM GROUT toati lumea care vorbeste limba englezd poate pronunta o frazi de genul: .,Capra crap’ piatra-n patru.* Dar atunci cand oamenii din China incearca sa invete limba engleza, ei nu mai au caile neuronale care sa-i ajute s pronunte bine litera r, astfel incat capra crapa™ devine capla clapa*. Ca si nu creada cineva ca sunt etnocentristé, poate cd ar trebui sa adaug faptul ca am incercat si eu si pro- nunt niste cuvinte guturale germane, doar ca sa descopar ca drumurile mele neuronale catre aceasta limba trec prin iad. Poate c& cel mai bun exemplu al felului in care mintea | isi creeazi propriul joc al realitaii virtuale este visul - la fel de variat ca Gradina Domnului. Atunci cand reporterul Morley Safer si-a ficut aparitia la usa ta asear, pundndu-ti toate intrebarile acelea jenante, ti s-a parut al naibii de real. Dar, de indat ce a sunat alarma ceasului, Morley si interviul sdu virtual pentru emisiunea 60 Minutes au disparut ca 0 bula de sapun. : Caile noastre neuronale produc reluari ale unor lucruri care au avut loc. Precum copilasul de trei ani care insist s& vada Mica Sirendé la infinit, si noi ne agtam de iluziile noas- tre denaturate, strangandu-le cu putere. Ja-fi mdinile alea afurisite de pe iluzia mea! Chiar daca ne face nefericiti, pre- ferdm si ne punem increderea in dezastrul pe care I-am creat. Observam lucruri, dandu-le forma »N-ai nevoie de credintd. N-ai nevoie decat de imaginapie... Daca e clar in mintea ta, chiar in acel moment ‘vine peste tine, asemenea unui camion urias.“ Richard Bach, si al altor romane metafizice autorul carfii Mazi Dupa mine, subiectul transformarii energiei este att de important, inet ar trebui predat la scoala, alaturi de ci- 34 z ital. i tire, scriere si aritmetica. $i totul incepe cu intentia — forta care sta in spatele a tot. Intentia este energia, combustibilul, sarcina electricd ce creeaza un camp de rezonanfa si trimite undele probabilitatii in CP. Esther Hicks, care {ine cursurile Abraham-Hicks, 0 numeste .,lansarea unei rachete a dorin- {ei*. Acordandu-i atentie, fi conferi substanta. in clipa in care exprimi o intentie, 0 creezi. Este in- stantanee. Exist ca un lucru real. Nu o vezi inca, pentru ca inca actionezi din timpul linear. Incd mai ai conceptia invechita conform careia ,,creafia cere timp". Asa c& lucrezi in continuare si astepti; continui sa urmezi cei sapte pagi din ultima carte de self-help pe care ai citit-o. Dar iat& ce ne spun fizicienii. in universul cuantic, lucrurile nu se petrec in etape. Se intémpla imediat. Aga- dar, ceea ce intentionezi exista in clipa in care intenfionezi, dar, asemenea pisicii [ui Schrodinger (un celebru experi- ment psihologic intreprins in 1935 de fizicianul austriac Erwin Schrédinger), esti constient numai de realitatea pe care alegi s& o observi. Manifestarea fizica ramane in afara constiintei tale curente. Fizicienii din ultima generatie ne spun ca viata este multidimensionala. Dar majoritatea dintre noi suntem blo- cafi in realitatea noastra fizicd unidimensionala, limitati nu- mai la ceea ce putem experimenta cu ajutorul-celor cinci simfuri. Ceea ce experimentim cu aceste aga-zise instru- mente infailibile de observatie nu reprezinta decat ceea ce decidem noi s& cdut&m. Nu e nici macar intrebarea cu oul si gaina. Ceea ce vedem, experimentam si simfim prin inter- mediul celor cinci simquri vine intotdeauna dupa ce am luat decizia de a vedea, experimenta si simfi acele lucruri. Asemin constiinfa cu un zgarie-nori urias. Eu locu- iesc la etajul al doilea, dar ,,chestia* pe care am creat-o cu 35PAM GROUT ajutorul mintii se afla sus, la etajul al 17-lea. Pana sa pot ajunge eu la etajul al 17-lea, ..chestia* pare si lipseascd inca, iar eu par sa o astept inca. 5 O alta analogie minunata este televizorul. Daca ai ca- blu, iti stau la dispozitie peste 100 de canale de zapat. La- sand la o parte TiVo’, nu poti urmari decat un singur canal o data. Atunci cand te uifi, si zicem, la serialul O familie moderné, chicotesti la glumele lui Cam, Mitchell, Phil si Gloria si n-ai nici cea mai mica idee ce se intémpla pe ce- lelalte 99 (sau chiar mai multe) canale. Iaté de ce e foarte important s& rami pe canalul pe care il doresti. Nu-i acorda niciun pic de timp de emisie realititii din care vrei sa eva- dezi. Acordeazi-te numai la intentia ta! Motivele pentru care butonam cdtre programe care nu ne plac »Trdim intr-o fume care venereazd limitarile". Tama Kieves, autoarea cartii This Time I Dance! [De data asta dansez!] 1, Nu suntem cu adevarat aici — nu ,,in acest mo- ment*. ,Acum* este punctul puterii. [ata de ce fi este foarte usor unui yoghin care isi elibereaz mintea in mod consti- ent, sa isi modifice ritmul cardiac, pulsul si alte functii ale corpului. Daca nu esti cu adevarat aici, mintea ta nu este capabila sa faca ceea ce fi ceri. Trebuie neaparat si practici, clip’ de clipa, constientizarea. Altminteri, actionezi in baza vechilor credinfe, fixate in fiinja ta — credinte pe care le-ai * Tehnologie performanta de inregistrare a emisiunilor TV, permitand inregistrarea simultana, direct in computer, a sute de ore de emisiuni, indiferent de sursa (cablu, antend, satelit). (N.T.) 36 .downloadat* inainte de varsta de cinci ani. Chiar vrei ca un copil de cinci ani sa ifi controleze viata? Atunci cand imi dau seama cA actionez in afara lui »acum', ceea ce, din piicate, se intimpla in majoritatea tim- pului, imi aduc aminte, cu blandete, de aceasta analogie: o- ferul unei firme de curierat tocmai mi-a livrat acasa toate lu- crurile pe care mi le-am dorit, dar, pentru ca am iesit din cla- dire, nici macar nu imi dau seama de acest lucru. Sunt afara si caut substitute marunte. Totul se afla chiar acolo, de indata ce imi readuc constiinta la atemporalitatea lui acum“. 2. Consideriim ci este greu. Puterea de a crea cu ajutorul gandurilor este floare la ureche. Nu exist& nicio in- doiald, ins& continudim sa le spunem prietenilor — dar, mai ales, si ne spunem noua insine — ca e dificil sau ca inci mai lucram la asta. Doar fii atent, in zilele urmatoare, de cate ori afirmi ca este ..greu“ sau ca ..esti pus in dificultate“. Fii atent de cate ori spui ..Lucrurile au fost mereu, asa“ sau .,asa e in familia mea*. Petrecem atét de mult timp vorbind despre ceea ce nu’functioneaza, incat pierdem esentialul — si anume ca avem puterea de a crea ceva care chiar functioneaza. 3. Urmirim negativitatea. Ce studiem? Boli, pro- bleme, dezastre din trecut. Pentru ce anume ne pregatim? Situafii de urgenja. Ne place sa ne ingropam in probleme gi si intrebam ,,Ce e gresit?* Este un model invechit, care are mare nevoie de transformare. De indatd ce incepem si cdutam ceea ce este bine, vietile noastre incep sa se roteasca in directii noi si inimaginabil de incitante. Si iata adevarul. Fiecare lucru ,.gresit*, care in reali- tate nu este altceva decat o judecata pripita, are un revers. Lipsa este reversul abundenjei. Boala este reversul sind- 1ajii. Ambele idei exista simultan. Ambele sunt adevarate. 37PAMGROUT __ Dar, alegand sa vedem un aspect, celilalt aspect, la fel de posibil, ramane ascuns. Din pacate, traind in constiinta timpului si spatiului, poti observa doar o singura fateti a monedei o data. Dar este important si-fi dai seama ca cealalta fajeta este la fel de reala si c4, in orice moment, pofi intoarce moneda. Ele- mentele opuse (de exemplu: abundenta/lipsa) sunt la fel de adevarate. Depinde doar in ce realitate alegi tu sa traiesti. 4, Pentru Dumnezeu, cred ci am infeles! De indata ce formulezi ceva, nu mai pui la indoiala. De indata ce sti ceva, acel lucru devine realitatea ta. Dar cunoasterea a ceva este extrem de restrictiva. Din punct de vedere cuantic, se produce colapsul functiei de unda, nelasdnd loc pentru mis- ter, mirare si noi descoperiri. Gandeste-te la asta: daca unul dintre bratele tale e plin de carti, iar celalalt de cumparaturi, ¢ imposibil sa mai apuci si altceva. Poti si ai mult cunoas- tere si o gramada de titluri academice, inramate gi puse pe perete, la cel de-al doilea etaj al acelui zgarie-nor. Dar tine minte cA exista o multime de ,,etaje* (adica dimensiuni) si tot ce ..stii* poate bloca potentialititile. 5. Mintea este atat de puternica incat poate crea ceva ,,in afara“ sa, pentru a fi si mai puternica. [ata de ce este esential ca, atunci cand faci experimentele, sa iti sus- penzi judecata suficient de mult timp, pentru a crede c& vor functiona. Daca esti convins ca sunt doar niste aiureli mari, vei strange rezultate conforme cu acest punct de vedere. 6. Nu am exersat cu adevarat. Utilizarea CP pentru a-{i directiona viata nu este un exercitiu intelectual. Nu este 0 teorie. Tine de antrenament, la fel ca stapanirea notelor muzicale sau ca a invita sa joci ping-pong. Tiger Woods avea doar vreo 18 ani cénd a castigat Campionatul de Ama- tori al S.U.A., dar avea deja la activ 16 ani de antrenament. 38. $i inc& mai dedica multe ore pe zi conditionarii si antrena- mentului. Nu pofi cunoaste injelepciunea. Poti doar sa fii injelepciunea. $i de acest aspect se ocupa cartea de fata. Alegerea altui canal »Eliberagi-va din sclavia mentala, Nimeni altcineva in afaré de voi nu vé poate elibera mintile.“ Abtibild de vanzare pe website-ul Green Living Scopul acestei cari este de a te elibera din inchisoa- rea iluziilor tale, de a te ajuta si lasi deoparte jurnalul de stiri fabricat, pe care il consideri realitatea ta. Vestea bund este ca nu € nevoie si-ti schimbi niciunul dintre comporta- mente. Tot ce ai de facut este si-{i schimbi mintea. In cazul in care nu ai intrat pe site-ul Amazon.com in ultima vreme, iti spun eu cd sunt, practic, mii de carti despre felul in care sa-ti schimbi corpul. La ultima numaratoare, humai posteriorului fi era dedicate 678 de carti si DVD-uri. Dar, din cate imi dau eu seama, nu exist nici macar o sin- gura carte despre felul in care si-ti modelezi mintea. Totusi, mintea ta, cu toate caile sale neuronale presetate, interpre- late gresit, este radacina tuturor problemelor tale. Amintes- constiinja — asa cum fizicieni curajosi precum Fred Wolf incep s& recunoasca — este cea care creeazi realitatea izici. Nici macar posteriorul ala nu e inca de ofel. Te poti intoarce de nenumarate ori la magazinul de pantofi, dar el nu va vinde niciodata lapte. Si toate acele in- cercari disperate de a-ti schimba corpul, relatia si orice alt- ceva ~ completeaza tu spajiul liber ~ nu vor functiona pand efind nu vei invita sa-ti schimbi si si-ti modelezi mintea. 39)PAM GROUT Este destul de dificil s4-ti controlezi mintea, atunci cAnd te gandesti c& trebuie s4 faci asta mereu. Dar, stabilin- du-ti un cadru temporar definit, asa cum va fi cazul in expe- rimentele din aceasta carte, mintea ta va putea fi convins& si facd o spiral. E ca in cazul unui program in 12 pasi. S incerci sé nu mai pui niciodaté gura pe bautura nu poate functiona. Dar daca incerci cate o zi, pe rand? Ei bine, iata ceva ce mintea poate accepta. Cu doua exceptii, toate experimentele dureazi 48 de ore sau mai pufin. Asta inseamna doua zile scurte, dintr-o viajé ce dureaz, in medie, 70 si ceva de ani. Chiar si o minte lenes se poate angaja in asa ceva. De ce iti dau 48 de ore? Spune-i vechiul principiu al datei-limita. Atunci cand un editor da o dat-limita, acesta incepe sa solicite manus- crisul in jurul datei respective. Datele-limita ne dau ceva de asteptat. Atunci cAnd te afli pe un drum de fara necunoscut si caufi cutia postalé verde, unde ar trebui sa faci stanga pentru a ajunge acasa la persoana cu care trebuie sa te in- tdlnesti, te ajuta sa stii cd se afld la 10 kilometri de la ultima cotitura. Altminteri, incepi sa te intrebi daca nu cumva ai ratat-o si sfarsesti prin a te intoarce. O data-limita pur si simplu te obliga sa fii atent. Odat&, am cerut un sfat: daca s4 incep sau nu sa fiu scriitoare liber-profesionista cu norma intreaga. Lucram 20 de ore pe saptimana pentru o companie mica si scriam in afara orelor de program. ..Chiar imi place Departamentul de Resurse Umane si Dezvoltare“, am spus eu, referindu-ma la locul in care lucram, .,dar am acest vis, injelegi, de a fi liber-profesionist cu norma intreaga. Nu inseamna ca nu imi place s& scriu scrisori pentru stréingeri de fonduri, doar ci vreau si-mi ur- 40 miaresc propriile mele idei narative, sa scriu despre lucrurile pe care le simt. Ce parere ai?* Deja primeam multe solicitari de articole. Reviste nationale de prestigiu ma sunau. Stabileam contacte noi primeam reacfii pentru cateva idei de articole. Pentru alti asta ar fi reprezentat raspunsul potrivit. Dar eu sunt grea de cap. Eu voiam un semn de netagaduit. ~ Uite, am continuat eu, am nevoie de un semn care si nu poata fi considerat 0 coincidenja, Mai mult, impun un anumit termen-limita. Am nevoie s& aflu raspunsul in urmatoarele 24 de ore. In ziua urmatoare, am fost concediata. Alta data, atunci cand munca mea pe cont propriu mergea destul de greu, am trimis C.V.-uri (ceva ce am ten- dinja sa fac ori de cate ori ma cuprinde panica). Mi s-a ofe- rit o slujba in urmatoarele cateva saptamni. Oferta — sa scriu materiale de marketing pentru o linie de autobuze locale (ma rog, n-am spus ca mi s-a oferit 0 slujba interesantd in numai doua siptiméni de céutare) — mi-a adus mai multi bani decat facusem vreodata pana atunci. Dar cum mi-as putea permite s& renunt tot timpul? Eram oare cu “adevarat pregatité si renunt la cari- era mea pe cont propriu? Din nou, am cerut un semn clar. Aveam nevoie s& stiu, in termen de 24 de ore; deoarece in acel interval trebuia si-i dau viitorului angajator raspun- sul — da sau ba. Chiar in dimineata urmatoare, Travel + Leisure, re- vista pentru care imi doream cel mai mult s& scriu, m-a su- nat ca si-mi solicite un articol. Am inchis telefonul si am strigat ,,Da!", incepand si {opai de bucurie. Dar calauzirea mea parea ca avea chef si se dea mare in ziua aceea, pentru ca, la nici un sfert de ora dupa 4_ PAMGROUT aceea, o alta revista, de care nici macar nu auzisem, darimite si-i mai fi si trimis C.V.-ul, m-a sunat, comandandu-mi un articol despre fripturile din Kansas City. A trebuit sa-I sun pe potentialul meu sef si sa-i spun ..Mulfumese, dar nu’ ‘A fi in imparafie, asa cum spune Un Curs in Miracole, inseamna doar si-fi concentrezi toata atentia asupra ei. Tre- buie sd fii dispus s4 nu mai percepi nimic altceva. in prezent, mintea noastra e dedicat lucrurilor pe care nuni le dorim. Intentiile noastre pozitive ocupa doar o mica parte din mintea noastra. Restul este concentrat pe proble- mele pe care sperm ca inteniile le vor elimina. Aproape intreaga capacitate a minfii noastre este dedicata vechilor credinje cu privire la nevoi, probleme in relafii si la un Dumnezeu care aruncé fulgere din cer. Motivul pentru care 99,9% din mintea ta inca se mai dedica lucrurilor pe care nu {i le doresti este ca aceasta este setarea ei ,din fabricatie* — ceea ce este definit ca fiind sta- rea ei de normalitate. Setarile din fabricatie ale lumii vad stirile despre inundafii si cutremure, aud povestile despre epilepsia varului de gradul doi si spun: ,,Ai vazut? Ce zis eu? Este aproape imposibil s& nu tii cont de setarile din fabricatie ale lumii, chiar daca stii — cel putin in teorie — c& mai este posibila si o alta cale. Hai sa ludim falimentul, de exemplu. Majoritatea din- tre noi suntem de acord ca nu vrem si fim faliti. Asa ca ce facem? Ne dedicam mintea evitirii acestui lucru. Muncim’ ore in sir. Ne sunam brokerii. Citim carti si articole despre: imbogatire, ignorand cu totul faptul ca, incercdnd sa ne im- bogaitim, ne dedicam mintea ideii cA nu suntem inca bogati. fn consecinja, am hotdrat in avans ca suntem faliti. Daca ne-am dedica, pur si simplu, mintea ca si ne sim= tim bogati, ca sa fim recunoscatori pentru toate bogatiile 2 es Be deja evidente din viata noastra — s4 spunem, familia si mi- hunatii prieteni — atunci falimentul ar dispéirea, il experimentim doar pentru ca ti dedicim géndurile noastre. Iata cat de puternica e mintea noastra. Prietena mea, Carla, este absolut convinsa cd, atunci cand te simti falit, pur si simplu trebuie si mergi la cumpa- raturi. Imediat. ..Trebuie sa lovesti credinta aia exact acolo unde o doare!“ — asa mi se pare cd s-a exprimat ea. Am incercat asta odatd, pe cand eram intr-o excursie organizata pentru pres& pe Insula Mackinac, in Michigan. ‘Tocmai imi lansasem cariera de liber-profesionista, nefiind inca sigura cat de struna avea si mearga toata ,,chestia asta cu bani Stateam la luxosul Grand Hotel, cat se poate de con- stint cd hainele pe care le inghesuisem in valiza, in ul- timul moment, nu se ridicau la inaljimea garderobei lui Jane Seymour din filmul Undeva, cdndva si nici macar la inaltimea garderobei oaspetilor hotelului, care isi rontaiau clegant biscuitii pentru ceai, pe veranda de 200 de metri. In mod cert, eram prost imbracata. Iar cina cu cinei feluri, unde tinuta era obligatorie, nici macar nu incepuse. M-am uitat prin magazinul de cadouri, cu prefuri exorbitante, si ochii mi-au fost imediat atrasi,de o superba rochie de matase turcoaz. O privire fugitiva la pretul de pe eticheta mi-a dat de infeles ca finuta aia depasea cu mult bugetul meu normal pentru rochii—de fapt, mi-I depasea de yreo patru ori. Atunci am stiut ca trebuia sao am. A trebuit s& .,joc rolul™ scriitoarei liber-profesioniste de succes care imi doream sa fiu. Am cumparat rochia aia, stiind ca imi deschideam ealea spre succesul financiar in nou proiectata mea cariera. 43PAM GROUT Precum scoaterea afara a unui catelus oti se gindese si schimbe lumea, dar nimeni mu se gin- deste sd se schimbe pe sine". Ley Tolstoi, scriitor rus Daca ereierul tau se aseamana cu al meu (predispus la améniri, nijel confuz si usor de distras), atunci schimbarea mentalitatii poate fi o adevarata provocare. imi place si o compar cu scoaterea afara a unui cdfelus. Continui si-l duci afard si s&-i arati o realitate diferita pana cénd isi va da seama, in cele din urma, c&: uau, ¢ 0 lume intreaga acolo. $i e mult mai distractiv sé faci pipi pe copaci, in tufiguri si pe hidrant, decdt pe papucii de casa ponositi ai lui Pam. Mintea ta va fi uluiti de frumusejea care ne incon- joard, atunci cand ii vei indrepta atentia asupra ei. O pace profunda va aparea. [dei grozave se vor materializa si se vor dezvolta. Bucuria isi va face aparitia. Singurul lucru pe care trebuie si-I faci este s& iti dedici mintea numai lucrurilor pe care ti le doresti. Daca-{i doresti pace, gdndeste-te la pace. Daca vrei iubire, gandeste-te la iu- bire. Daca vrei pantofi cu toc cui marca Jimmy Choo, atunci gandeste-te la pantofi cu toc cui marca Jimmy Choo. Nu te: gdndi ca pacea este imposibila sau cd iubirea ¢ trecatoare, ori cA nu ai bani in cont pentru pantofi cu toc cui marca Jimmy: Choo. Tine-ti mintea concentratd numai asupra a ceea ce~ ti doresti. $i ori de cate ori cafelugul se indreapta spre papucii vechi de casa, ia-l si du-l afar’. in filmul Man on Fire, Denzel Washington joaca rolul unui fost agent al Fortelor Speciale, care devine garda de corp a fetifei unui bogat om de afaceri mexican. In ciud 44 incercdtilor lui Denzel de a ramane neutru si neimplicat, sfarseste prin a deveni figura tatalui pentru Pita, ajutand-o si-si facd temele gi si obfina un loc in echipa de inot, ac- livitate pe care ea o iubeste mai mult decat lectiile de pian pe care i le impune tatal sau biologic. in repetate randuri, in timpul antrenamentului la inot, Denzel striga aceeasi intre- bare > Te-ai antrenat sau nu? Jar Pita ii raspunde, plina de entuziasm: ,,M-am antrenat!* Asa ca voi repeta intrebarea: mintea ta e antrenata sau nu? Si sper ca vei reusi curdnd sa raspunzi: .,Este antrenata!* »Cea mai mare descoperire si evolutie in urmdtorii ani se va face pe caile spirituale. lata o forta care, dupa cum istoria ne-o demonstreaza clar, a fost cea mai mare ener- gie in dezvoltarea omului si a istoriei si, cu toate acestea, de-abia act ne-am jucat cw ea, fir so studiem vreodats in mod serios, asa cum am facut cu fortele fizicii. [ntr-o 21, oamenii vor invata ca lucrurile materiale nu aduc fe Nicirea $i cd nu sunt de mare folos in a-i face pe oameni creativi si puternici. Atunci, oamenii de stiintd din fume isi vor dedica laboratoarele studienii fortelor spirituale. Atunci cand va veni aceasta zi, fumea va avansa, intr-o generatie, mai mult decat a facut-o in precedentele patru.“ i Charles Proteus Steinmetz, inventator al motorului de curenti altemativiPREAMBUL Toata viata este un experiment. Cu cat faci mai multe experimente, cu atét mai bine, Ralph Waldo Emerson, eseist american -ai nevoie de un halat alb de laborator, nanotuburi Na: carbon si nici macar de acei inestetici ochelari de protectie, pentru a efectua urmiatoarele experimente. Nu-{i trebuie decat o minte deschisa si capacitatea de a observa, de a-{i inregistra concluziile si de a fi dispus si vezi lucru- rile intr-o noua lumina. ‘ Pentru aceia dintre voi care afi picat la chimie, hai si incepem cu un curs de improspatare a cunostin{elor. Principii stiintifice de baza Nu ma socheazd nimic. Sunt om de stiintd.“ Inscriptie pe un tricou, designer J. Bertrand 1. Ce este, mai exact, stiinfa? Conform dictionarului Webster, stiinta este ,,cunoastere obtinuta prin studiu sau ex: perimente*. De obicei, incepe cu 0 teorie. 46 2. Bine. deci ce e 0 teorie? Pentru cei mai multi din- ire noi, 0 teorie este un fapt vag si neclar, Dar atunci cand vorbim despre 0 teorie stiintifica, vorbim despre un cadru conceptual care explicd observatiile existente i care antici- peaza noi constatari. O teorie este acceptata nu in baza pre- stigiului sau puterii de convingere a sustinatorului ei, ci in baza rezultatelor obtinute prin observatii si/sau experimente pe care oricine le poate reproduce. De exemplu, teoria gra- Vitatiei poate fi demonstrat de oricine, de la un copil de gradinifa care sare dintr-un pat supraetajat, pana la un preot voodoo care sare peste o capra de sacrificiu. De fapt, cele mai multe experimente de laborator sunt repetate de zeci gi miliarde de ori. Cealalta caracteristicd a unei teorii stiintifice este fap- tul ca ea se poate dovedi falsa — adica un experiment ar putea demonstra si ci este neadevarata. Teoria ca ..Planeta Marte este locuita de omuleti verzi care isi iau tilpasita ori de céite ori ii vanam* nu este una ce se poate dovedi falsa, deoarece, in acea teorie. martienii dispar intotdeauna cand ii urmareste cineva. Ins teoria ..Martienii nu existi* este o teorie stiinti- fic, deoarece poti demonstra ca e falsa prinzand un martian si inviténdu-l in emisiunea Good Morning America. 3. Apoi, ce este 0 ipotezd? In limbaj comun, o ipotezd este un sinonim pentru presupunere, insa, peritru un om de stiinta, 0 ipoteza este o premisa de lucru despre cum funcfi- oneazi lumea. Fiecare experiment incepe cu o ipoteza. Faci observafii in legatura cu modul in care functioneaza lumea, apoi vii cu o ipoteza care poate fi testaté, ca si vezi daca are valoare de adevar. De obicei, este lansata sub forma unei declaratii care poate fi fie respinsa, fie demonstrata. De multe ori, este scrisa sub forma ..daca / atunci* (daca fac cutare si cutare lucru, afunci se va intampla cutare gi cutare 7PAM GROUT __ lucru): ,Daed se produce x, atunci va urma y*. Sau .Dac& x creste, atunci va creste si. Folosim aceasta structura: pentru a formula o metoda stiintificd. ae} 4. Pardon, 0 metoda stiintifica? Metoda stiintificd este universal acceptata ca fiind cea mai buna cale de a separa adevarul de minciuni si deziluzie. Versiunea simpla a meto- dei stiintifice arata cam asa: > Formulezi o intrebare. > Strangi informatii. > Formulezi o ipoteza. > Testezi ipoteza. > inregistrezi si studiezi datele. > Tragi concluzii. Cel mai mare avantaj al metodei stiintifice este acela cA¢ impartiala. Functioneza la fel pentru oricine. Concluzi~ ile vor fine indiferent de culoarea parului tau, de convinge- rea ta religioasa sau de masura pe care 0 ai la pantofi. Cateva reguli de baza faci asta pentru cd esti fantastic, curajos $t curios. $1 di probabil ca esti putin nebun, dar asta e un Cucru bun Chris Baty, fondatorul National Novel Writing Month (Luna national a romancierilor) Fiecare dintre urmitoarele capitole prezinta un prin cipiu spiritual important si un experiment stiingific empiric pentru a-i demonstra valabilitatea. Poti face experimentel tunul dupa altul (ceea ce fac cei mai multi oameni pentru c devin foarte entuziasmati dupa ce fac primul experiment) sal poti sa le faci pe sarite. Fa ‘unul saptimana asta. incearca-] urmatorul saptimana viitoare. Depinde numai de tine. 48. inainte de a incepe fiecare experiment, stabileste in- tentia de a renunfa la conditionarile din trecut. Eu incep de obicei cu acest citat din Cursul in Miracole: »Deschide-ti mintea $i curat-o de toate gandurile care te-ar induce in eroare.“ lar apoi fii vigilent la primirea dovezilor. Cauta-le asa cum ai cAuta un set de chei pierdute de la magina. intr-o zi, nu mai ai lapte, iar copilul plange. Dupa ce te-ai uitat peste tot unde le-ai fi pus in mod normal — in poseta, in buzunarul pardesiului, pe polita de Langa usa — incepi s& ridici pernele canapelei, mergi de-a busilea pe sub pat si cerni nisipul din litiera pisicii. Ce e important, este ca nu te opresti din cautat pana cand nu le apuci cu mainile tale murdare. Daca te duci la magazin sa cauti solutie de desfundat chiuvetele, nu te intorci acas pana cénd nu gasesti raftul cu produsele Comet, Ajax si Mr. Clean. Daca te duci la librarie si iei cel mai recent roman al lui John Grisham, nu vii cu 0 penibila cum ca nu ai putut sa gasesti sectiunea cu litera .G*. Te duci la librarie stiind absolut ca raftul cu litera »G* va fi acolo. La sfairsitul fiecdrui capitol, exist o Fisd de labora- Jor. Este similara cu fisele de laborator pe care le folosesc oamenii de stiinté adevarati. Este important sa notezi data yi ora la care incepi fiecare experiment. Ia notije, documen- teaza fiecare constatare. Cu cat este mai detaliata harta, cu tat vei avea un sablon mai bun pentru studiile urmatoare. Pe masura ce ifi inregistrezi in fis toate perceptiile si ex- perientele, fii dispus sa risti gresesti*, pentru a obfine detalii verificabile care sa-ti demonstreze ca ai dreptate. Bun — esti pregatit si devii un om de stiin{a grozav? 49EXPERIMENTUL NR. 1 PRINCIPIUL TIPUL E PRIN PREAJMA Existd o fortd energetic: invizibila sau un Camp de posibilitati infinite. Toti ceilalti asteaptd eternitatea, iar samanu spurt «Ce zici de asta-searit?> Dr. Alberto Villoldo — autor si profesor de medicina energetica, nascut in Cuba Premisa Acest experiment iti va demonstra, 0 data pentru tot~ deauna, ca in univers exist o forfa iubitoare, abundenta, tog tal informata, Uni o numesc Dumnezeu. In ceea ce ma pri veste, poti s-o numesti ,,prana™, ..tot ce exista* sau ..Cosmo Kramer’. Problema este c& pana acum a trebuit s& credem pt cuvant ca aceast’ fora exist’. Nu ni s-a permis sa 0 vedei sau so atingem, dar cu siguranta ca ni s-a cerut sf face! * Personaj din serialul de comedie Seinfeld. (N.T.) 50 multe lucruri in numele sau, cum ar fi si dam zeciuiala, si meditam sau s& ne punem cenusa in cap. Eu prefer ideea de fora energetic ce se mised pe strzi cu doua sensuri. Ti s-a aprins vreun beculet? inacest experiment, ii vom aduce la cunostinta CP-ului ci, frate, e acum sau niciodata. Am ferminat definitiv si mai ¢redem in ceva ce-si face damblaua, jucdndu-se de-a v-ati ascunselea. Vrem dovezi incontestabile. Si le vrem acum. §tii acele patru initiale micuje —A.S.A.P.?' Ei bine, pe aces- tea le cutam. O sa-i dam CP-ului fix 48 de ore ca sé ne dea un semn, un semn clar, un semn care nu poate fi sters. Un semn pe o reclama luminoasa ar fi ok. Deoarece am crezut ideea cA aceasta forta este vagi gi misterioasa, nu ne asteptam cu adevarat si o gasim. Sau, cel putin, nu suntem surprinsi daca nu o gasim. Deoarece nu am fost antrenafi si o observam, aceasta forfa care ne inspira, ne energizeaza si ne modifica viata isi schimba un- ghiul de focalizare in noi, pe langa noi i prin noi, fara ca noi sa fim-constienti de acest lucru. Cum adicd sé astept? Daca medicina voastrit nu face sd creasca porumbul, atunci ce folos are?" Sun Bear, batran din tribul Chippewa Pentru aceia dintre voi care vor s& astepte portile de ‘itar”’, dati-i drumul! E ca si cum o persoana din zilele * Prescurtare de la As soon as possible (cat mai curand po- sibil) -(N.T.) * in crestinism, portile de margéritar sunt portile de acces in imparatia Cerurilor (cf.Apocalips%, 21:21)—(N.T.) 5!PAM GROUT __ noastre refuza si foloseasca electricitatea. Tot ce trebuie sa faci ca si accesezi energia electric este si gasesti 0 priza, sA conectezi un aparat sau un dispozitiv electronic $1 voi Obgii tot felul de lucruri grozave — paine prajit a, muzica ce ajunge la tine din turnuri de radio, filme, stiri si imagini cu coameni care mananca melci pe insule pustii. Trebuie si ne reeducdm, pentru a ne gandi la aceasta forfa energetica in acelasi mod in care ne gandim la electri- citate. Noi nu gandim: Oare sunt suficient de bun sd infig in prizd aparatul de prajit pdine? Sau Oare m-am rugat sufi- ‘cient de mult sau suficient de stdruitor ca sa merit dreptul de a aprinde lumina din bucctarri et a Nu ne simtim vinovati pentru c& vrem sa pornim radi- oul si sé ascultam postul national de radio. cP. este pur si sim- plu, la fel de lipsit de prejudecati si de disponibil ca si elec- tricitatea, de indatd ce lum decizia sa-1 cdutam cu adevarat. Si mae asa de greu de gasit. Dovada anecdotica ,Dumnezeu nu este o persoana frivola, asa cum le-ar placea unora sd creada. ‘Alex Frankoviteh, personajul principal din romanul pentru copii Skinny Bones [Costelivul], scris de Barbara Park ‘Aceasta este sectiunea in care vorbim despre elefan tul din camera’. Da, vorbese despre Dumnezeu. : in afara de cazul in care tocmai ai iesit de sub o foaie d varza, probabil ca ai observat ca extraordinar de mult lu vorbeste despre acest tip, pe nume Dumnezeu. Una din sap' zile este dedicat venerarii Lui. Cladiri de toate formele * Metafora ce simbolizeazi un adevar evident care este ignorat. 2 dimensiunile au fost construite in scopul cinstirii Lui. Multe iare au o sectiune dedicata religiei, chiar langa sectiunea po- litica, lnga stirile locale, vreme si cuvinte incrucisate. O versiune a .,tipului* (ca si imprumut o porecla din filmul clasic Marele Lebowski) exista in fiecare cultura. Chiar si fizicienii, a cdror unica directie de lucru este studi- rea proprietatilor si interactiunilor materiei si energiei, stiu despre aceasta forta invizibila. Cei mai multi dintre ei nu o numesc Dumnezeu. Albert Einstein, de exemplu, a pretins ca nu credea in Dumnezeul traditional, dar era al naibii de si- gur ca acolo, in Cosmos, existé ceva mult, mult mai grozav. cel ceva grozav, a spus Einstein, era singurul lucru de care ji pasa cu adevarat. Restul, a sustinut el, sunt doar detalii. Dumnezeul in care credem cei mai multi dintre noi este oinventie a omului, fabricata de dragul comodititii. fl accep- {im pe acest Dumnezeu creat de om ca pe un fapt incontes- tabil. Dar nu are sens. Daca Dumnezeu e iubire, daca Dum- nezeu e perfect, daca Dumnezeu e asa cum il descriu toate celelalte prezentari pozitive pe care i le atribuim, atunci de ce ar arunca pe cineva intr-o groapa cu lei? Mai mult decat atat, de ce orice om intreg la minte ar vrea sa aiba de-a face cu 0 divinitate capricioasa gi nedreapta, care-si face damblaua pe- depsindu-l? Chiar si cea mai zpacita femeie stie, teoretic, c& hu ar trebui sd stea cu un tip care ar putea si-i faca rau. Adica, cine are nevoie de el? Dumnezeu ca terorist »Nu stiu daca existd Dumnezeu, dar cu sigurantd cd ar fi mai bine pentru reputatia lui, dacd nu ar exista. Jules Renard, autor francez Abia incepusem gi eu si stipanesc ABC-ul, cd am $i fost invatat ci eu, micuta Pammy Sue Grout, eram o paciitoasa 38