„Abilitarea curriculară a cadrelor

didactice din învățământul primar

pentru clasa pregătitoare”
Modul 4 - Managementul clasei
 Managementul clasei

• Activitatea de management (conducere) este definită în literatura de specialitate ca ,,un

ansamblu de acțiuni de planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire la un
sistem (organizație, instituție, grup de oameni, proces, tehnologie) acțiuni susceptibile de a
asigura atingerea scopului fixat, în condițiile în respectării legităților obiective generale și
speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete și ale promovorii dezvoltării sociale”.
• Din punct de vedere al educației, managementul este un sistem de concepte, metode,
instrumente de orientare și conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
educației, la nivelul performanțelor așteptate.
• Managementul, în maniera lui actuală de abordare își găsește o aplicare specifică și în
domeniul conducerii educației, ca acțiune complexă de dirijare, proiectare și evaluare a
formării, dezvoltării personalității fiecărui individ, conform unor scopuri formulate.
 Managerul este reprezentat de persoana care exercită funcțiile managementului
în virtutea obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților specifice
funcției pe care o ocupă. Managerul are un statut social bine definit, ce prevede o
serie de drepturi și obligații, prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii
de profesioniști.
Managerul școlar este un cadru didactic care pune în funcțiune programul
managerial, conduce personalul didactic, preșcolarii și școlarii cooptați în sistemul
de învățământ, precum și personalul administrativ, în scopul creșterii eficienței
procesului instructiv-educativ.
Dintre calitățile, cunoștințele și aptitudinile pe care trebuie să le dețină un
manager, amintim: inteligența, memoria, spiritul de observație, capacitatea de
concentrare, sănătatea, caracterul etc.
 Managementul clasei

• Managementul conținutului- intervine când profesorul se află în postura de a

coordona spațiul, materialele, echipamentele aferente, mișcarea și așezarea elevilor, precum
și materialul de studiu propriu-zis, integrate într-o arie curriculară sau într-un program de
studiu.
• Managementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile necesare rezolvării
problemelor de disciplină a clasei
• Managementul relațiilor interpersonale are ca obiect aptitudinile manageriale în
domeniul relațiilor interpersonale pe care profesorul/învățătorul/conducătorul de grup le
exercită în raport cu elevii percepuți ca grup.
 Activităţi cu caracter managerial

• Planificare - planifică activitaţile cu caracter instructiv-educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi
structurează conţinuturile esenţiale, alcătuieşte oralul clasei;
• Organizare - organizează activitaţile clasei, construieşte şi determină climatul şi mediul pedagogic;
• Comunicare - comunică informaţiile ştiinţifice, stabileşte canalele de comunicare.
• Conducere - conduce activitatea desfăşurată în clasă;
• Coordonare - coordonează în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea
unei sincronizări între obiectivele individuale şi cele comune ale clasei, contribuind la întărirea solidarităţii grupului;
• Îndrumare - îndrumă elevii spre cunoaştere, prin sfaturi şi recomandări care să susţină
• comportamentele şi reacţiile elevilor;
• Motivare - motivează activitatea elevilor, utilizează aprecierile verbale şi reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării
comportamentelor pozitive;
• Consiliere - consiliază elevii în activitaţile şcolare, precum şi în cele extraşcolare, prin suport, sfaturi, orientare culturală a
acestora;
• Control - controlează elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor, precum şi
nivelurile de performanţa ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator.
• Evaluare- evaluează măsura în care scopurile şi obiectivele au fost atinse, prin instrumente de evaluare sumativă, prin
prelucrări statistice ale datelor obţinute şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale.
 Dimensiunile centrale ale managementului
clasei de elevi
• Dimensiunea ergonomică - dispunerea mobilierului în sala de
clasă, vizibilitatea, pavoazarea / amenajarea sălii de clasă;
• Dimensiunea psihologică - capacitatea de învăţare a elevilor,
fundamentele psihologice ale competenţelor sociorelaţionale;
• Dimensiunea socială - clasa ca grup social, structura informaţiei
sociale în grupul clasă;
• Dimensiunea normativă - normativitatea în clasa de elevi,
conflictul normativ;
• Dimensiunea operaţională - proceduri si strategii de
intervenţie ale cadrului didactic, care au ca obiectiv
conformarea comportamentală în clasă;
• Dimensiunea inovatoare - determinată de stilul cadrului
didactic, de creativitatea şi adaptabilitatea acestuia.
 Management •resurse umane: elevi, profesori,
educational personal didactic auxiliar si
administrativ, reprezentanti ai
Categorii de resurse: comunitătii educative;
•resurse materiale: baza didactico-
materială, spatiul educational
•resurse financiare: bugetul,
contributiile comunitătii locale
•resurse informationale: documente
si materiale curriculare, baza de date
existentă în scoală în bibliotecă,
videotecă, laboratoare etc.
•resurse de timp: timpul scolar,
extrascolar
 Dimensiunile centrale ale managementului clasei de
elevi, identificate la nivelul practic-concret al relaţiilor
interacţionale din clasă
• Dimensiunea ergonomică dispunerea mobilierului în sala de clasă, vizibilitatea, pavoazarea /
amenajarea sălii de clasă;
• Dimensiunea psihologică capacitatea de învăţare a elevilor, fundamentele psihologice ale
competenţelor socio- relaţionale;
• Dimensiunea socială clasa ca grup social, structura informaţiei sociale în grupul clasă;
• Dimensiunea normativă normativitatea în clasa de elevi, conflictul normativ;
• Dimensiunea operaţionalăproceduri si strategii de intervenţie ale cadrului didactic, care au ca
obiectiv conformarea comportamentală în clasă;
• Dimensiunea inovatoare determinată de stilul cadrului didactic, de creativitatea şi
adaptabilitatea acestuia.
 Managementul spatiului

Calendar

Constructii

Intalnirea de
dimineata
Biblioteca
• În fiecare sală de clasă la CP vor exista spații pentru a amplasa:
• mascota grupului;
• prezența zilnică;
• orarul zilei;
• regulile grupului, care se stabilesc împreună cu elevii;
• calendarul naturii;
• calendarul zilelor de naștere;
• produsele activității copiilor.
Centrele de interes ce vor fi organizate sunt: Biblioteca, Ludotecă,
Construcții, Arte, etc.
• În amenajarea spațiului școlar să se aibă în vedere nu numai existența
centrelor recomandate, ci și funcționalitatea acestora. Obiectele din sală vor
fi etichetate.
•Mobilierul să fie așezat în funcție de strategia utilizată(semicerc, cerc,
grupat), dar NU în format bănci școlare.
Resurse la
indemana
elevilor,
etichetate
Mascota clasei
Prezența
Calendarul zilelor de naștere
Regulile clasei:
 Elevii au nevoie de reguli şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi de ce. Profesorii care încearcă să evite
fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi adesea că rezultatul este haosul, mai ales când lucrează cu copiii mici.
În clasa pregătitoare este bine ca regulile să exprime mai degrabă ceea ce trebuie să se facă decât ceea ce nu trebuie să
se facă. Ele trebuie formulate în enunţuri scurte, pozitive, uşor de înţeles de către copii.
Regulile grupului reprezintă o listă care rămâne mereu deschisă, disponibilă pentru a fi revizuită, îmbogăţită sau
completată la nevoie.
Regulile se întocmesc împreună cu copiii deoarece aceştia mai degrabă respectă reguli la stabilirea cărora au contribuit,
decât pe cele impuse.
Odată deschisă lista regulilor, ele sunt redactate, afişate la loc vizibil, accesibil copiilor. La nivelul clasei pregătitoare
numărul optim de reguli este cuprins între 2 şi 4. Se va face trimitere şi referire la reguli ori de câte ori este nevoie.
Când elevii nu respectă reguli şi creează zgomot deranjant, care agită şi afectează armonia grupului, profesorul poate
utiliza semnale proprii clasei, care ajută la reinstalarea climatului optim pentru învăţare.
Exemple de semnale:
• Vizuale: pornirea - oprirea sursei de lumină electrică din sala de clasă/a unei laterne etc.
• Auditive: câteva acorduri (eventual însoţite de mişcări) dintr-un cântec cunoscut şi plăcut de grup; bătăi din palme cu un
anumit ritm; acţionarea unor instrumente muzicale autentice/improvizate; număratul până la 3 sau pur şi simplu
comunicarea cu voce foarte scăzută care îi va face curioşi pe elevi, determinându-i să reinstaleze liniştea şi armonia (ex:
Am sǎ fac anunţul urmǎtor foarte încet, pentru ca toţi sǎ puteţi auzi. sau Cei care mǎ aud, sǎ- şi atingǎ
urechile/ochii/genunchii etc.)
Este important ca odată stabilit semnalul grupului să fie păstrat pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pentru ca el să
fie recunoscut oricând; cu timpul reacţia la acţionarea acestui semnal va deveni un reflex.
Aplicație
Prezentați regulile clasei pe care le-ați stabilit.
Întâlnirea de dimineață
• Este un moment cotidian, constituie un bun prilej de pregătire afectivă pentru începerea activităţii din mai multe
considerente: permite o trecere naturală, plăcută de la mediul familial către activităţile specifice mediului şcolar;
• fixează, oarecum, reperele de învăţare pentru întreaga zi, prin introducerea copiilor într-o atmosferă ce combină aspectul
ludic cu cel de învăţare;
• încurajează exprimarea emoţiilor, relaţionarea cu ceilalţi, punând în valoare calităţile fiecărui copil;
• oferă cadrului didactic posibilitatea cunoaşterii complexe a copilului, prin implicarea acestuia în variate situaţii de învăţare;
ETAPELE ÎNTÂLNIRII DE DIMINEAȚĂ:
• Salutul individual/salutul grupului: Bună dimineaţa!
• Jocuri de intrare în atmosferă: Cum vă simţiţi astăzi?
• Identificarea zilei: Astăzi este ... marcarea zilei verbal şi practic în şirul celorlalte 7 zile;
• Precizarea datei: Astăzi suntem în data de ... marcarea datei verbal şi practic, în cadrul lunii în curs (cu ajutorul
calendarului magnetic sau sub altă formă);
• Meteo: completarea calendarului naturii (descrierea zilei din punct de vedere meteorologic, marcare cu pictograme,
realizare de predicţii);
• Prezenţa: număr de fete, băieţi, număr total, absenţi (motive cunoscute);
• Responsabilităţi: materialele din centrele de lucru (Bibliotecă, Arte, Ştiinţe, Ludotecă etc.);
• Noutăţi: ale copiilor (relatarea evenimentelor semnificative din viaţa lor, petrecute în ziua anterioară), ale profesorului
(anunţarea unor musafiri, vizite, excursii, evenimente etc.);
• Orarul zilei: anunţarea temei zilei şi a activităţilor;
• Regulile clasei: norme explicite şi implicite;
• Mesajul zilei: scurtă poveste, ştire dintr-un ziar, ştire radio, joc, care îi poate introduce pe copii în unitatea tematică etc.
CALENDARUL NATURII
Expunerea produselor activității copiilor
Felul în care expunem lucrările copiilor are o mare importanţă în creşterea stimei de sine a fiecăruia, de
aceea acest aspect nu trebuie neglijat.
 RECOMANDĂRI

• Gruparea elevilor să se facă în moduri diferite de la o activitate la

alta, de la o zi la alta, astfel încât copiii să relaționeze cu toți colegii.
• Utilizarea frecventă a videoproiectorul (inclusiv pentru Muzică și
mișcare), pentru proiectare de imagini, desene animate, filme
documentare scurte etc.
• Folosirea mijloacelor de învăţământ care fac parte din mediul de
viaţă al copiilor, care constituie preferinţe ale acestora (calculator,
tabletă, jocuri, jucării, jucăriile muzicale, etc.).
• Nu se dau teme pentru acasă!
• Competența „de a citi”- NU este în programă!
• Vor citi global cuvintele de pe etichetele din sala de
clasă; etichetele pot varia, odată cu apariţia în clasă a
unor noi obiecte.
• Să se lucreze diferențiat. Să fie valorizați copiii care
pot mai mult, fără a fi puși în situații neplăcute ceilalți.
• Nu se va folosi dictarea pentru scriere de cuvinte și
propoziții.
• Nu se va folosi caietul tip I, nu se vor scrie litere de mână.
• Învățarea să se producă integrat în fiecare zi.
• Activitățile să fie atractive, să ofere copiilor posibilitatea de a învăța în
situații de viață variate, copiii să se poată manifesta spontan. Abordarea
ludică, sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente atractive
constituie o modalitate potrivită clasei pregătitoare.
• Copiii nu pot sta mult timp în același loc, pe scaun, de aceea trebuie
alternate activitățile statice cu cele dinamice.
• Lecțiile de Muzică și mișcare să se realizeze prin joc, asociind
mişcarea, ca mijloc interpretativ, cu cântecul sau audiţia.
• Lucrul pe fișe să aibă o pondere mică, întrucât caracterul gândirii copiilor
la această vârstă este concret-intuitiv. Copiii să învețe folosind toate
simțurile.
• Formele de bază prin care se face învățarea sunt:
❑ observarea directă care este în acord cu caracterul concret al gândirii
copiilor (în mediul înconjurător);
❑ observare de imagini adecvate, filme scurte;
❑ învățarea bazată pe experiment în cadrul orelor de Matematică și
explorarea mediului;
❑ diverse tipuri de joc: joc didactic, joc de rol etc.(vezi suportul de curs)
• Lecțiile de dezvoltare personală să se bazeze pe experiența de viață a
copilului. Activitatea de învățare chiar să contribuie la dezvoltarea
personală a copiilor.
• Să se promoveze cooperarea, nu competiția!
• Nu se recomandă implicarea copiilor în diverse concursuri școlare, mai
ales care conduc la ierarhizare.
 Tipuri de relaţii şi interacţiuni educaţionale:

• Relaţii de intercunoaştere - se referă la interacţiunile care vizează formarea unor imagini cât mai
adecvate despre colegii din cadrul grupului şi implicit cu privire la propria persoană;
• Relaţii de intercomunicare - schimburi reciproce de informaţii între indivizii care compun
grupul-clasă;
• Relaţii socio-afective preferenţiale - relaţii de simpatie / antipatie, de atracţie / respingere;
• Relaţii de influenţare - sunt determinate de normele şi regulile explicite sau implicite ce
reglementează activitatea grupului. Influenţarea poate fi rezultatul intervenţiei profesorului, a
elevului numit/ales responsabil al clasei (lider formal), a unui elev ce întruneşte / reuneşte multiple
relaţii de preferenţialitate (lider informal) sau a unui subgrup capabil să-şi impună punctul de
vedere (subgrup dominant).
 Jocuri de dezvoltare a relaţiilor şi interacţiunilor
educaţionale
Pentru un bun management al clasei, cadrul didactic poate folosi cu elevii jocuri de socializare
şi de cunoaştere.

1. „O poveste personalizată”- Joc pentru energizare mentală şi

amuzament.
2. „Eu pot”- Joc motivaţional
3.„Te cunosc ... mă cunoşti”- Joc de autocunoaştere, intercunoastere
şi comunicare.
4. „Bomboana buclucaşă”- Joc de autocunoaştere şi pozitivare.
5.„Ghemul magic”- Joc de intercunoaştere şi relaţionare pozitivă.
Aplicație
Dați exemple de jocuri de socializare și de
cunoaștere pe care le utilizați la clasă.
 Managementul timpului
Ora de curs este structurată astfel:
-30/35 de minute activitate de predare-învăţare
+ 10/15 minute de activităţi liber – alese, recreative
În situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează
împreună cu clasele din nivelurile superioare de învăţământ, ora de
curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute se organizează
activităţi de tip recreativ.