Machine Translated by Google

Universitatea din Florida Centrală

STELE

Bursa Facultății Rosen și lucrări creative Rosen College of Hospitality Management

2000

Turismul i T urismul
Terorismul: i
un istoric: Terorism
o analiză istorică a majorului Analiza istorică a majorului

Actele și impactul lor asupra destinațiilor turistice

Abraham Pizam
Facultatea de Florida centrală, Abraham.Pizam@ucf.edu

Ginger Smith

Parte a Comunelor de administrare și management al ospitalității, și Turism și Călătorii

Comune

Găsiți lucrări similare la: https://stars.library.ucf.edu/rosenscholar

Bibliotecile Universității din Florida Centrală http://library.ucf.edu

Această lucrare vă este oferită în mod gratuit și deschis de către Rosen College of Hospitality Management de la STARS.

A fost acceptat pentru includerea în Rosen Faculty Scholarship and Creative Works de către un administrator autorizat al

STELE. Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați STARS@ucf.edu.

Citare originală
Abraham Pizam și Ginger Smith, „Turism și terorism: o analiză istorică a actelor majore de terorism și
impactul lor asupra destinațiilor turistice” Tourism Economics, vol. 6, nr. 2, (2000), p. 123-138.
Machine Translated by Google
TourismEconomics, 2000, 6 (2), 123–138

Turism și terorism: o analiză cantitativă

a actelor teroriste majore și a impactului
acestora asupra destinațiilor turistice

A BRAHAM P IZAM
Department of Hospitality Management, University of Central Florida, PO Box 161400,
Orlando, FL 32816-1400, SUA. Tel: + 1 407 823 6202.
Fax: +1 407 823 5696. E-mail: abraham.pizam@bus.ucf.edu

G INGER S MITH
Universitatea George Washington, 600 21 st Street, NW, Washington, DC 20052, SUA.
Tel: +1 703 532 0085. Fax: +1 703 532 6516. E-mail: condado@juno.com

Încă înainte de sfârșitul Războiului Rece, actele de terorism au avut efecte

majore asupra destinațiilor turistice. Drept urmare, forțele „umbrite, mobile și
imprevizibile” 1 ale terorismului devin o parte nefericită a peisajului călătoriilor
și turismului. Puțini pot uita explozia care a ucis trei persoane la Paris în 1986,
bomba cu țeavă de casă din Tel Aviv în 1990, masacrul a 58 de turiști din
noiembrie 1997 la Templul Hatshepsut din Luxor din Egipt și atentatele cu
camioane ale Ambasadei SUA din Kenya și Tanzania care au ucis. 263 în august
1998. Această lucrare oferă o analiză cantitativă a evenimentelor teroriste
majore din lume în perioada 1985–98, clasificate după dată, locație, victime,
arme folosite, gravitatea daunelor, motiv, efect asupra cererii turistice și
durata efectului. Analiza este urmată de un rezumat și concluzii despre
amploarea impactului acestor evenimente asupra destinațiilor gazdă și a
industriei turismului din întreaga lume.

Terorismul este o strategie sistematică și persistentă practicată de un stat sau un grup politic
împotriva unui alt stat, grup politic sau social printr-o campanie de acte de violență, cum ar fi
asasinate, deturnări, folosirea explozibililor, sabotaj, crimă și altele asemenea, cu intenția de
creare a unei stări de teroare și intimidare publică pentru realizarea unor scopuri politice, sociale
sau religioase.2

În Egipt, a fost numit „o umbră trecătoare”3; în Irlanda de Nord, „The Troubles”.4

Totuși, din ce în ce mai mult, terorismul este cunoscut la rece sub propriul său
nume și se află în lumina dură a zilei pe planificarea crizei și managementul riscurilor.

Autorii ar dori să mulțumească doamnei Rebecca Young și doamnei Marina Velikova, candidați la master
în cadrul Departamentului de management al turismului și ospitalității de la Universitatea George
Washington, pentru asistența acordată în colectarea datelor pentru proiectul de cercetare discutat în această lucrar
Machine Translated by Google
124 ECONOMIA TURISMULUI

agenda destinațiilor turistice din întreaga lume. Guvernul, industria și publicul

care călătoresc înțeleg în mod clar că actele teroriste care au loc în destinațiile
turistice au un impact negativ asupra cererii de turism și, în mod colectiv, consideră
anumite acte teroriste ca fiind mai brutale sau odioase decât altele. Ceea ce nu a
fost clar până în prezent, însă, sunt efectele temporale specifice asupra cererii
turistice ale actelor de terorism care au avut loc în destinațiile turistice și dacă
anumite tipuri de acte de terorism au avut un efect mai sever asupra cererii
turistice decât altele.
Cercetarea discutată aici analizează aceste efecte folosind baza de date Lexis/
Nexis Academic Universe și o revizuire a tuturor articolelor din ziare și reviste care
discută subiectele „turism și terorism” pentru perioada 1985–98. Cu toate acestea,
înainte de a trece la o analiză a constatărilor din aceste date, oferim o trecere în
revistă a literaturii academice care luminează problemele și evoluțiile turismului
și terorismului din anii 1980 și 1990. Această analiză se concentrează, acolo unde
este posibil, pe identificarea diferitelor tipuri de acte teroriste și pe durata efectului
asupra cererii în destinațiile turistice.

Peisajul terorismului și turismului: anii 1980 și 1990

Legături dintre terorism și turism

Terorismul a crescut de-a lungul anilor 1970 și 1980 într-o asemenea măsură încât
a justificat afirmația lui Richter și Waugh
5
Jr că „terorismul împotriva turiștilor s-a
mutat de la periferia politică a globului în centrele de putere și comerțul
internațional”. Terorismul a crescut de la 206 evenimente majore în 1972 la 3.010
în 1985.6 Literatura de specialitate ilustrează în multe forme costurile terorismului,
manifestate prin scăderi abrupte ale încasărilor și cererii din turism, cum ar fi
pierderea a peste un milion de sosiri din SUA în Europa în 1986 – scădere cu 23%
față de 1985 – ca urmare a atacurilor teroriștilor palestinieni din decembrie 1985
în aeroporturile din Roma și Viena și deturnării zborului 847 TWA din Atena din
1986 și confiscării navei de croazieră Achille Lauro.7
Deși frecvența actelor teroriste a avut atenuată până la mijlocul anilor 1990,
„moștenirea terorismului”8 este încă foarte evidentă astăzi, transferând conflictul
politic dintre teroriști și instituție la o scară mai largă.9
Ryan a ridicat o întrebare importantă când a întrebat dacă există „un lucru
inerent locației turistice care creează oportunități speciale” care leagă atacurile
teroriste organizate împotriva turiștilor de turismul însuși.10 El a contestat
existența unei relații directe, cu exemple din Corsica și Țara Galilor. care a arătat
că trebuie să fie prezenți și factori suplimentari, cum ar fi sentimentele naționale
puternice. Prin urmare, relația este, cel puțin, destul de complexă. Pizam11 și
Milman și Pizam12 au sugerat că localnicii au perceput o legătură între turism și
criminalitate. Aziz susține că violența teroristă, cel puțin în Egipt, este de fapt o
reacție la o dezvoltare a turismului iresponsabilă13 – o dezvoltare care utilizează
fonduri publice pentru infrastructura legată de turism în „ghetourile de lux”, în
timp ce cerințele de bază în apă, canalizare, energie electrică, telecomunicații, iar
facilitățile comunitare din alte zone nu sunt îndeplinite. Aziz articulează, de
asemenea, modul în care turismul încalcă, în principiu, valorile și tradițiile culturale
inerente regulilor și codurilor cuprinzătoare care guvernează viața de zi cu zi islamică și c
Machine Translated by Google
Turism și terorism 125

de călătorie și relațiile dintre gazde și oaspeți.14 El atribuie actele de violență desfășurate

de activiștii musulmani din Egipt „reacției la programul guvernului de atacuri, capturare și
închisoare efectivă îndreptată împotriva acestor grupuri”15.

Efectul violenței politice și al terorismului asupra cererii turistice

Pe măsură ce terorismul și violența politică și-au asigurat pozițiile ca probleme

contemporane în afacerile internaționale, impactul lor economic asupra cererii în destinațiile
turistice a devenit din ce în ce mai evident. Războiul din Golful Persic din 1991 a suspendat călători
În timp ce numărul incidentelor teroriste internaționale „scăzuse până în 1992 la 361 . . .
expunerea la mediatizarea incidentelor poate să fi speriat și descurajat publicul de la
călătoriile internaționale în mod neintenționat, mărind relația deja volatilă dintre terorism
și turism și întunecând probabilitățile reale ca călătorii să fie vizați de un act terorist.”16
Frica și nesiguranța cu privire la posibilitățile terorismului . afectează cererea de turism,
chiar și atunci când, de fapt, decesele și rănirile cauzate de terorism pentru cetățenii
americani sunt nesemnificative din punct de vedere statistic – mai puțin probabil să apară
decât să fii lovit de fulger sau să fii ucis într-un accident pe drum sau acasă.17

În același timp, totuși, terorismul a câștigat putere și eficiență primordială ca armă

politică prin acoperirea mass-media și prin percepțiile exagerate despre siguranța și
securitatea călătorilor pe care aceasta le perpetuează.18 Ryan a numit „ valoarea știrilor” a
unui atac notorietatea care grupările teroriste au ajuns în căutarea publicității pentru
opiniile lor și pentru confirmarea propriei lor importanțe.19 Acest lucru a dus la modele de
turism dificile în Irlanda de Nord, unde revenirea cererii la nivelurile de dinaintea incidentului
după „The Troubles” a necesitat până la trei ani. 20 După cum sugerează Richter și Waugh
Jr22 , „reacția excesivă [a managerilor de destinații turistice și a publicului călători] crește
impactul și importanța evenimentelor teroriste”.

În cercetarea efectelor terorismului asupra comportamentului călătorilor de afaceri

internațional, Sonmez22 a remarcat că 83% dintre călători au raportat că au trecut la un
comportament mai „securizat” pentru a se menține în siguranță (de exemplu, „păstrarea
profilului scăzut, îmbrăcarea jos, eliminarea consumului vizibil, neidentificarea cu o mare
corporație”) și „aproape toți au experimentat libertăți limitate, inconveniente crescute și
anxietate sporită”.23 Sonmez a rezumat, de asemenea, diferite studii care examinează
impactul terorismului asupra destinațiilor turistice din perspectivă economică.24 Un interes
deosebit este Descoperirea lui Enders și Sandler25 „că un incident terorist internațional
tipic în Spania face ca sosirile de turiști să scadă cu peste 140.000 și că turismul în Spania
începe să scadă la trei luni după [sublinierea autorilor] un eveniment terorist tipic” .26
Studiul țărilor europene dependente de turism pentru schimb valutar, Enders și colab . 27
raportează „că turismul reacționează la terr aparițiile oriste după șase până la nouă luni au
trecut [din nou, sublinierea autorilor]”.28 Aceste constatări indică posibilitatea efectelor
temporale întârziate ale actelor teroriste asupra cererii turistice.

Până la sfârșitul anilor 1990, securitatea sporită și căutările de bagaje erau rutine de
călătorie, iar potențialul a ceea ce Wall numește „evenimente extreme” de a afecta destinații
individuale, precum și regiuni întregi a devenit foarte real. Acestea au inclus prognoza unui
analist politic cu privire la potențialele violențe electorale din Jamaica care, deși urma să se
dovedească eronată, a deteriorat întreaga industrie a turismului din Jamaica. Politic
Machine Translated by Google
126 ECONOMIA TURISMULUI

instabilitatea și violența din Zimbabwe au afectat negativ regiunea, inclusiv industria

turismului din Zambia. Wall a remarcat că, deși turiștii nu au fost vizați în mod direct
în majoritatea cazurilor de terorism, zonele în care a avut loc turismul au fost
frecventate de turiști, astfel încât cetățenii locali, turiștii și industria turismului au fost
cu toții afectați în mod direct.29 Acest lucru a produs pe scurt și lung efecte pe termen
asupra cererii de turism, de la anularea rezervărilor și reducerea noilor rezervări până
la reduceri ale călătoriilor globale, ca în timpul războiului din Golful Persic.30

Cererea turistică și țara de origine turistică

Țara de origine turistică a apărut ca un factor determinant important în înțelegerea
impactului actelor teroriste asupra cererii de turism în destinațiile afectate. Tremblay31
oferă o perspectivă asupra relației dintre actele teroriste și cererea de turism în
examinarea încasărilor din turism din 18 țări europene. După cum este descris de
Sonmez32, constatările lui Tremblay indică faptul că terorismul nu a avut un impact
la fel de semnificativ asupra încasărilor de la turiștii europeni precum a avut-o asupra
turiștilor din America de Nord. Acesta a atribuit-o nivelurilor diferite de acces dintre
europeni și nord-americani la informații despre evenimentele politice din Europa și
expunerea la o acoperire mediatică intensă. În plus, în ciuda nivelului statistic scăzut
de risc, nord-americanii tind să se perceapă ca fiind mai selectați pentru actele
teroriste decât alte naționalități și, în consecință, siguranța lor personală este
amenințată de ceea ce Wall33 numește „moștenirea terorismului” . După cum
Richter34 a stabilit că este cazul în Filipine, instabilitatea politică sau terorismul, chiar
și în regiunile din apropiere, înlocuiesc atracțiile pitorești sau culturale în importanță
pentru cererea turistică. Sonmez stabilește o prescripție valabilă pentru cercetările
viitoare cu privire la implicațiile impactului terorismului asupra destinațiilor turistice
atunci când recomandă ca „riscul de călătorie să fie studiat în termeni de risc real și
perceput și în raport cu imaginea destinației și atitudinile călătorilor”35.

Imaginea destinației și mass-media

Factorii concurențiali, cum ar fi atractivitatea dezvoltării produselor turistice,
diversificarea și stabilirea prețurilor, par să afecteze rezistența destinațiilor turistice
în fața actelor teroriste care au loc în locația sau regiunea lor. Wall sugerează că, în
timp ce turiștii pot relua obiceiurile normale de călătorie în câteva săptămâni după un
singur eveniment terorist, investitorilor le poate dura mai mult pentru a reveni, dacă
o vor face vreodată, la ceea ce ar putea considera climate de afaceri nesigure.36
Wahab37 a discutat despre efectul terorismului . privind cererea de turism din Egipt
și a arătat că, în timp ce destinații precum SUA, Franța și Regatul Unit au înregistrat
scăderi pe termen scurt ale călătoriilor de intrare ca răspuns la actele teroriste, „în
Egipt, efectul terorismului asupra cererii de turism a fost destul de marcat”. 38 El a
atribuit acest efect dezvoltării de către Egipt a unei imagini adverse din cauza
terorismului susținut și a acoperirii media negative aferente.
Creșterea cererii de turism în Irlanda de Nord între 31 august 1994 și 9 februarie
1996, în timpul încetării focului terorist de 18 luni, oferă o demonstrație dramatică a
rezistenței cererii. Solicitările au crescut cu 49% în 1994, ocuparea camerelor în 1995
a crescut cu 11% la sută față de 1994, vizitatorii din afara statului au crescut cu 18% și
vizitatorii de vacanță cu 68%. Cifre pentru
Machine Translated by Google
Turism și terorism 127

Întregul an 1995 arată o creștere totală a vizitatorilor de 17% față de 1994.39 Leslie susține
totuși că scăderea nivelului de vizitatori în 1996 indică faptul că această creștere a
numărului de vizitatori, numită adesea „dividend al păcii”, poate fi de scurtă durată. El a
propus că „The Troubles”, care au fost exacerbate de atenția mass-media și de
senzaționalism, au fost doar o parte din cauza nivelului scăzut al cererii de turism din
Irlanda de Nord și au servit, de fapt, ca un „văl convenabil” care maschează mai
semnificative și mai importante. tendințe socio-economice de anvergură.40 El a subliniat
aceste tendințe ca, printre altele, lipsa dezvoltării și diversificării produselor turistice,
nivelurile mai scăzute ale veniturilor și costul vieții mai ridicat, argumentând că acestea au
dus la desemnarea Irlandei de Nord drept „ „Regiune mai puțin favorizată” de către
Uniunea Europeană.41 Expansiunea dramatică a ofertei și diversitatea pachetelor de
vacanță internaționale cu prețuri mai mici a crescut concurența și a redus cererea pentru
vacanța tradițională acum mai scumpă – o săptămână pentru o familie de patru persoane
în zona rurală irlandeză.42

Terorismul și managementul crizei la destinație

Cu aproape două decenii de cercetări disponibile acum asupra efectului terorismului

asupra cererii de turism, se pune acum întrebarea: „Sunt pacea și stabilitatea geopolitică
singurele premise pentru asigurarea succesului pe termen lung al industriilor turistice
perturbate anterior?”.43 Mansfeld44 și Sonmez, Apostolopoulos și Tarlow45 susțin că
politicile de gestionare a crizelor și strategiile de gestionare a crizelor planificate și
implementate cu atenție trebuie să formeze baza planificării generale a dezvoltării
durabile pentru destinațiile turistice. Pentru destinațiile care au fost afectate în trecut de
acțiuni teroriste recurente, acest lucru va necesita „strategii de marketing/management
pentru a proteja și reconstrui imaginea lor de siguranță și atractivitate”.46 În cazul
Israelului, Egiptului, Republicii Cipru, Turciei, Albania, Iordania și Mozambic, Mansfeld a
sugerat că perioadele scurte de redresare care au urmat actelor teroriste ar putea fi
explicate prin cererea în creștere a pieței pentru destinații foarte atractive și noi,
„neexplorate”. Presiunea acestei cereri a înlocuit imaginea destinației în ochii publicului
de la nesigură la sigură odată ce situația s-a calmat.47

Această schimbare de imagine este însă posibilă numai în contextul unor acte aleatorii.
Actele persistente de terorism pot „păta imaginea de siguranță și atractivitate a unei
destinații și pot pune în pericol întreaga sa industrie turistică”.48 Acest lucru se întâmplă
deoarece formele din ce în ce mai mari de comunicare și tehnologii informaționale ajută
mass-media în raportarea lor grafică, detaliată și instantanee, despre activitățile teroriste
„în direct”. ' de oriunde în lume. Sonmez recunoaște importanța mass-media în afectarea
imaginii unei destinații și necesitatea unor cercetări ulterioare care să examineze legătura
dintre cele două.49 Mansfeld a descris impactul evenimentelor
teroriste asupra unei destinații date ca fiind atât „imprevizibil, cât și foarte diferențial”,
cu dinamica și rezultatele se pot schimba în timp.50 El a recomandat formularea de linii
directoare de gestionare a crizelor și cursuri de acțiune pentru a ajuta la controlul imaginii
destinației.
El a folosit cazul Israelului pentru a arăta că, în ciuda numeroaselor cicluri de perturbări și
război, guvernul israelian a amânat construirea unui plan organizat de gestionare a
crizelor și a unui plan de urgență. Recomandarea lui Mansfeld către destinațiile care
trebuie să facă față ciclurilor de violență și turism este de a vedea gestionarea crizelor ca
un proces pe termen lung, bazat pe:51
Machine Translated by Google
128 ECONOMIA TURISMULUI

monitorizarea tendințelor trecute și actuale ca destinație de

călătorie; cooperarea și integrarea tuturor
operațiunilor; reprezentarea tuturor
părților implicate; accesul la schimbul cuprinzător de informații la nivel de
securitate
și siguranță; și o bugetare adecvată.

Riscurile teroriste pentru corporațiile multinaționale din turism și activitățile lor

conexe în destinațiile turistice mai puțin dezvoltate au început să fie, de asemenea,
abordate în contextul științelor politice mai larg al analizei riscului politic. Pe măsură
ce natura politică a turismului a devenit din ce în ce mai bine cunoscută, Poirier a
afirmat că „factorii care produc instabilitate într-o societate pot să nu fie relevanți
pentru alte sisteme politice”.52 În plus, stabilitatea politică în sine nu este o garanție
suficientă a succesul unei destinații turistice fără condiții economice favorabile.53
Poirier54 a subliniat potențialele provocări și riscuri pentru operațiunile turistice în
legătură cu o nouă ordine economică internațională (NIEO). NIEO implică schimbarea
principiilor economice și juridice globale care susțin fluxurile tradiționale Nord-Sud
de produse și servicii și modificarea comportamentului întreprinderilor multinaționale
pentru a promova progresul economic și social al țărilor în curs de dezvoltare și mai
puțin dezvoltate. Terorismul poate fi un instrument puternic în realizarea acestei
schimbări.
Din fericire, destinațiile turistice care se confruntă cu acte teroriste pot învăța lecții
din trecut, inclusiv necesitatea de a fi pregătiți cu un grup de lucru pentru
managementul crizelor, ghid și parteneriate prestabilite între organizațiile de turism
și agențiile și oficialii locale de aplicare a legii.55 Echipat cu o
înțelegere . Din peisajul terorismului și al turismului de mai sus, acest articol se
referă acum la o analiză cantitativă a actelor de terorism care au avut loc între 1985
și 1998 și evaluează impactul acestora asupra destinațiilor turistice.

Actele teroriste între 1985 și 1998 și impactul lor asupra turismului

Obiective și metodologie
Obiectivele studiului au fost:

Să analizeze efectele actelor de terorism care au loc în destinațiile turistice asupra

cererii turistice.
Pentru a determina dacă anumite acte de terorism au avut un efect mai sever asupra cererii
turistice decât altele.

Folosind baza de date Lexis/Nexis Academic Universe, a fost întreprinsă o analiză a

tuturor ziarelor și articolelor de reviste care discutau subiectele „turismului și
terorismului” pentru perioada 1985–98. Principalele surse de publicații identificate în
căutare au fost: The Economist, Financial Times, The Herald (Glasgow), Los Angeles
Times, New York Times, The Times (Marea Britanie), Time și Washington Post.

Căutarea a identificat un total de 70 de incidente majore care au avut loc în 28

țări, așa cum se arată în tabelul 1.
Machine Translated by Google
Turism și terorism 129

Tabelul 1. Numărul de incidente teroriste pe an, 1985–98.

An Numărul de incidente teroriste

1985 6
1986 4
1987
1988 54

1989 1
1990 3
1991 1
1992 4
1993
1994 9 11
1995 3
1996 1
1997 2
1998 8
Incidențe totale 70

Analiză
1. Matrice. Datele colectate au fost introduse într-o matrice (vezi Tabelul 2) care includea
următoarele informații:
Data evenimentului

Locație (oraș, stat, țară)

Descriere (scurt rezumat)
Identitatea victimelor (Turiști/Rezidenți/Turiști și rezidenți/Funcționari publici)
Severitatea faptei (pierderea proprietății/vătămarea corporală/pierderea vieții/distrugerea în masă)
Numărul de persoane rănite
Motiv (independență/nedreptate socială)
Efectul asupra cererii turistice (Fără efect/Scădere ușoară/Scădere semnificativă/
Cesare)
Durata efectului (mai puțin de 1 lună/1–3 luni/4–6 luni/7–12 luni/
mai mult de 12 luni)
Locația actului terorist (zonă urbană/zonă rurală/mod de transport)
Armele de terorism folosite (bombă/pistolă/deturnări/răpire/execuție/viol/cuțit/
Sabie)

Tabelul 2 cuprinde un exemplu de pagină din matricea completă construită pentru a

ilustra datele colectate cu privire la actele teroriste și efectul acestora asupra
destinațiilor turistice.

2. Distribuția de frecvență a actelor teroriste și efectul acestora asupra destinațiilor

turistice. Tabelele 3–11 ilustrează distribuția de frecvență calculată în funcție de
următoarele variabile:

țările afectate de acte teroriste și frecvența actelor; identitatea

victimelor; gravitatea
prejudiciului cauzat; numărul
de răniți/morți;
Machine Translated by Google
130 ECONOMIA TURISMULUI

Tabelul 2. Exemplu de pagină din matricea cercetării (continuă pe pagina următoare).

Data Locația Identitatea victimelor

de (oraș, stat, descriere (scurt rezumat al țării evenimentului) (plasați „X” în coloana
eveniment inclusiv identitatea teroriștilor) corespunzătoare)
Tur
istii Pub
și lic
Tur- Resi- rezista ofic
istii dents dents ials
Machine Translated by Google
Turism și terorism 131

Durata efectului
Nu. Motiv (luni)
Severitatea daunei de (plasați „X” în Efectul asupra turismului (plasați „X” în
(plasați „X” în coloana roșie adecvată) (plasați „X” în coloana
coloana corespunzătoare) coloana corespunzătoare) corespunzătoare)
Masa

vătămare dest. Dra

corporală Pierdere de erty Inde- Social Ușoară semnătură. stic Ces

(fiz. de via ă + pierdere pend- injust- dec- dec- dec- sat- nce Nici unul linie linie 1– 4– 7–

leziune) prop. linie ion <1 3 6 12 >12

Machine Translated by Google
132 ECONOMIA TURISMULUI

motivul actului terorist; locația

actului terorist; instrument de
terorism; efect asupra cererii
turistice; și durata efectului.

După cum se vede din tabele:

(1) Majoritatea (54%) evenimentelor teroriste au avut loc în Orientul Mijlociu, fol
scăzut de Europa (27%) și Asia (12%).
(2) Într-o majoritate absolută a incidentelor (71%) turi tii s-au numărat printre
victime ale actelor teroriste.
(3) În trei sferturi din cazuri faptele au cauzat vătămare corporală sau pierderea vieții.
(4) Numărul mediu de persoane care au murit sau au suferit răni într-un eveniment
avea 37.
(5) Motivele actelor teroriste au fost împărțite în mod egal între „independență” și „nedreptate
socială”.
(6) Multe (44%) dintre evenimente s-au petrecut într-o locație urbană, urmată de un mod de
transport (32%) și locație rurală (23%).
(7) Armele au fost folosite în multe (45%) dintre actele teroriste.
(8) În trei sferturi din cazuri faptele au determinat o scădere a cererii de turism.
(9) Durata medie a scăderii cererii a fost de 1-3 luni, mai mult de o treime din cazuri provocând o
scădere de 4-6 luni.

3. Relația dintre caracteristicile terorismului și cererea turistică. Această cercetare a identificat

următoarele relații semnificative statistic între caracteristicile terorismului și cererea turistică:

(1) Actele de terorism motivate de „nedreptate socială” au avut un efect negativ mai puternic
asupra cererii de turism decât cele motivate de „independență”.
(2) Actele de terorism care i-au victimizat atât pe turiști, cât și pe rezidenți au avut un impact mai
puternic asupra cererii de turism decât cele care i-au victimizat doar pe rezidenți.
(3) Actele de terorism care au avut ca rezultat vătămare corporală au avut un efect negativ mai lung
asupra cererii turistice decât actele care au dus la pierderea proprietății.
(4) Actele de terorism comise cu arme au avut un efect mai negativ și mai durabil asupra cererii
turistice decât cele comise cu bombe.
(5) Nu au fost găsite diferențe semnificative statistic între locația
actul terorist și efectul asupra cererii turistice.

Concluzii

Pe baza rezultatelor studiului de mai sus este evident că actele teroriste care au avut loc la
destinații turistice au fost numeroase și dese. În perioada de paisprezece ani acoperită de studiu,
am identificat un total de 70 de acte, în medie 5 acte pe an. Deși majoritatea acestor acte au avut
loc în Orientul Mijlociu, terorismul a afectat și țări din Europa, Asia și America. Actele de terorism
identificate în acest studiu nu numai că au provocat distrugeri substanțiale ale proprietăților
private și publice, dar, mai important, au dus la moartea a 830 de bărbați și femei și au provocat
răni la 1.465 de persoane, dintre care majoritatea erau turiști nevinovați. Aceasta se traduce într-
o medie de 37 de răniți sau morți pe continuarea paginii 136
Machine Translated by Google
Turism și terorism 133

Tabelul 3. Țările în care au avut loc evenimente teroriste.

Țară Frecvență %

Egipt 19 27.1
Israel 7 10.0
Curcan 7 10.0
Fran a 4 5.7
Regatul Unit 5 7.1
Grecia 3 4,3
Spania 3 4,3
Liban 2 2,9
Bahamas 1 1,4
Italia 1 1.4
Marea Mediterana 1 1.4
Filipine 1 1.4
URSS 1 1.4
Tailanda 1 1.4
Iranul 1 1.4
Cipru 1 1.4
Columbia 1 1.4
Cambodgia 1 1.4
STATELE UNITE ALE AMERICII 1 1.4
Germania 1 1.4
Suedia 1 1.4
Danemarca 1 1.4
Elve ia 1 1.4
Peru 1 1.4
Algeria 1 1.4
Kenya 1 1.4
Tanzania 1 1.4
Yemen 1 1.4
Total incidente 70 100,0
Total țări 28a
Top 8 țări 71.4

aUnele incidente au afectat mai mult de o țară.

Tabelul 4. Identitatea victimelor.

Identitate Numărul de cazuri %

Turi tii 15 22.7

Rezidenți 13 19,7
Turiști și rezidenți 32 48,5
Oficiali 6 9,1
Totala 66 100

a Răspunsuri multiple
Machine Translated by Google
134 ECONOMIA TURISMULUI

Tabelul 5. Severitatea daunelor.

Deteriora Numărul de cazuri %

Pierderea proprietății 25 24,3

Vatamare corporala 42 40,8
Pierderea vietii 33 32,0
Distrugerea în masă a vieții și proprietății 2,9
Totala 3 103 100,0

a Răspunsuri multiple

Tabelul 6. Numărul de leziuni.

Număr %

Moarte 830 36,2

rănire 1.465 63,8
Total 2.295 100

Media per incident 37

Tabelul 7. Motivul actului terorist.

Motiv Numărul de cazuri % valabil %

Independen ă 26 49.1 42,0

Nedreptate socială 27 50,9 43,5

Total 53 100

Tabelul 8. Localizarea actului terorist.

Locație Numărul de cazuri %

Urban 34 44,2
Rural 18 23,4
Transport 25 32,5
Totala 77 100,0

a Răspunsuri multiple
Machine Translated by Google
Turism și terorism 135

Tabelul 9. Instrumente ale terorismului.

Instrument Numărul de cazuri %

Pistoale 34 45,3
Bombă 29 38,7
Highjacking 7 9,3
Răpire 2 2,7
Execu ie 3 4.0
Viol 0 0,0
Cuțite/sabii 0 0,0
Totala 75 100

a Răspunsuri multiple

Tabelul 10. Efectul actului terorist asupra cererii turistice.

Efect Numărul de cazuri %

Fara efect 8 12,9

Ușoară scădere 28 45,2
Scădere semnificativă 19 30,6
Declin drastic 7 11,3
Încetare 0 0,0
Total 62 100

Tabelul 11. Durata efectului asupra cererii turistice.

Lungime Numărul de cazuri % valabil %

Mai puțin de 1 luna 12 22.6 19.3

1-3 luni 4-6 19 35.9 30.7
luni 18 33.9 29,0
7-12 luni 2 3.8 3.2
Mai mult de 12 luni 2 3,8 3.2
Total 53 100
Necunoscut 14.6
Total general 9 62 100
Mediana = 1-3 luni
Machine Translated by Google
136 ECONOMIA TURISMULUI

incident. Cu turiștii reprezentând 71% dintre cei victimați de acte teroriste, nu este o
surpriză că destinațiile turistice au fost identificate de teroriști ca ținte. În consecință,
industria turismului în general trebuie să se unească pentru a combate amenințările
percepute și reale pe care această tendință le prezintă pentru vasta sa bază de clienți –
publicul călător.
După cum era de așteptat, acele acte care au avut ca rezultat vătămare corporală sau
moarte, în special cele comise cu arme, au avut un efect negativ mai lung asupra cererii
turistice decât cele care au avut ca rezultat doar pierderea proprietății. Actele au fost
desfășurate în diferite locații, inclusiv în centre urbane, zone rurale și pe autobuze, nave și avioane
Motivele teroriștilor care au condus aceste acte au fost împărțite în mod egal între „căutarea
independenței” și „nedreptate socială percepută”. Cu toate acestea, analiza statistică a
constatat că cei care au fost motivați de „nedreptatea socială percepută” au avut un impact
negativ mai puternic asupra turismului, decât cei motivați de „căutarea independenței”.

În ceea ce privește efectele acestor acte asupra cererii turistice, studiul a constatat că o
mare parte dintre acestea (79%) au determinat o scădere semnificativă a cererii de turism
care a durat de la una până la șase luni, cu redresare în aproximativ 50% din cazuri în trei
luni. sau mai putin. Efectele întârziate ale scăderii cererii turistice, care au loc până la șase
luni după actele teroriste, așa cum sunt descrise în literatură, ar fi posibil să fi fost surprinse
în aproximativ 6% dintre cazurile indicate în studiu ca având 7-12 sau mai mult. efect de
peste 12 luni asupra cererii turistice. O altă posibilă explicație pentru o scădere întârziată a
cererii de turism poate fi aceea că aranjamentele de călătorie anulate în ultimul moment,
indiferent de cauza – o boală neprevăzută sau un act terorist – sunt în general plătite în
avans și adesea nerambursabile. Aceste venituri pot fi în realitate pierdute, mai degrabă
decât cheltuite pentru călătoriile efective de către călător, care, în schimb, ar fi ales să
anuleze aranjamentele de călătorie în ultimul moment către o destinație recent lovită de
teroriști. Această ipoteză sugerează că o anumită proporție din veniturile turistice poate fi
lăsată în economia destinației în primele câteva luni de la un act terorist. Efectul acestui
lucru poate fi ascunderea scăderilor imediate ale cererii de turism în primele câteva luni
prin citiri false ale încasărilor din turism umflate artificial pentru această perioadă. După
trei luni, acest „efect de anulare” s-ar fi disipat cel mai probabil, iar efectul economic deplin
al scăderii cererii s-ar fi simțit.

Faptul trist este că terorismul și turismul par să fi devenit indisolubil legate. Acceptarea
permanenței acestei relații ne poate ajuta să proiectăm cercetări care ne vor permite să
înțelegem și să atenuăm efectele terorismului asupra cererii turistice și asupra calității
economice și socio-culturale a vieții în destinațiile turistice. Industria turismului pare să fie
relativ rezistentă și, în cele mai multe cazuri, destinațiile din studiu au demonstrat
capacitatea de a se recupera de efectele devastatoare ale terorismului. Din fericire, în ciuda
apariției și creșterii terorismului, turismul a continuat să înflorească. Dacă actele teroriste
nu se repetă la intervale apropiate, turiștii se vor întoarce din nou și destinația își va reveni.

Oamenii vor continua să-și dorească să călătorească și par să fie dispuși să considere din
nou un loc sigur în urma unui act terorist, dacă are loc un marketing/imagine adecvată și
un management al crizei sau, în funcție de natura actului, pur și simplu dacă trece suficient
timp fără mai mult. incident.
Machine Translated by Google
Turism și terorism 137

Limitele studiului și cercetările viitoare

Faptul că studiul nostru se bazează pe rapoarte din ziare și televiziune îl poate face
susceptibil de interpretări personale și părtiniri politice sau sociale deținute de reporteri și
editori. Prin urmare, sursele sale nu pot fi considerate 100% fiabile și precise. În plus, unele
dintre datele compilate, cum ar fi amploarea și durata efectelor asupra cererii de turism,
au fost estimate de autori pe baza acestor rapoarte din ziare. Astfel, încă o dată, aceste
date nu pot fi considerate ca fiind total obiective și exacte.

În ceea ce privește direcțiile viitoare de cercetare, studiul sugerează că unul dintre

factorii care pot fi responsabili pentru rata diferențială de recuperare în urma actelor de
terorism este compoziția turiștilor. Este posibil ca rezidenții unor țări generatoare de turism
să se întoarcă mai repede la o destinație care a fost afectată de acte de terorism decât cei
din alte țări. Astfel, în studiile viitoare ale efectelor actelor de terorism asupra cererii
turistice, ar fi de dorit să se încorporeze variabila țara de origine a turismului în designul
cercetării.
Nu în ultimul rând, se recomandă ca viitorii cercetători să studieze efectul întârziat al
actelor teroriste la cerere în destinațiile turistice, întrucât numeroși experți în turism au
emis ipoteza că efectele actelor teroriste pot apărea la doar săptămâni sau luni după
evenimentele în sine.

Note de final

1. TW Lippman, „Raportul privind terorismul sugerează închiderea unor ambasade ale SUA”, Washington
Post, 9 ianuarie 1999, p. A14 (citat de secretarul de stat american Madeleine Albright).
2. A. Ezzedin, Terorism and Political Violence, Office of International Criminal Justice, University of Illinois,
Urbana, IL, 1987.
3. N. Ash, „Terrorism hits earnings for tourism”, Euromoney, aprilie 1993, pp. 141–142.
4. D. Leslie, „Terrorism and tourism: the Northern Ireland situation – a look behind the veil of certainty”,
Journal of Travel Research, august 1999, pp. 37–44.
5. LK Richter și WL Waugh, Jr, „Terorismul și turismul ca însoțitori logici”, Turism
Management, Vol 7, No 4, 1986, pp 230–238.
6. LJ D'Amore și TE Anunza, „Terorismul internațional: implicații și provocări pentru global
turism', Business Quarterly, noiembrie 1986, pp. 20–29, la p. 21.
7. J. Brady și R. Widdows, „Impactul evenimentelor mondiale asupra călătoriilor în Europa în timpul verii
anului 1986”, Journal of Travel Research, Winter, 1986, pp 8–10, la p 8; JA Hurley, „The Hotels of Rome:
meet the marketing challenge of terrorism”, The Cornell HRA Quarterly, mai 1988, pp. 71–78; JS
Conant, T. Clark, JJ Burnett și G. Zank, „Terrorism and travel: managing the unmanageable”, Journal
of Travel Research, Vol 26, No 4, Spring 1988, pp 16–20.
8. G. Wall, „Terrorism and tourism: an overview and an Irish example”, în A. Pizam și Y.
Mansfeld, eds, Tourism, Crime and International Security Issues, John Wiley and Sons, New York,
1996, pp. 143–158, la p. 143.
9. SF Sonmez, An Exploratory Analysis of the Influence of Personal Factors on International Vacation
Decisions Within the Context of Terrorism and/or Political Instability Risk, disertație de doctorat,
Penn Sylvania State University, University Park, PA, 1994, p. 37.
10. C. Ryan, „Crime, violență, terorism și turism: o relație accidentală sau intrinsecă?”,
Managementul turismului, iunie 1993, pp. 173–183, la p. 177.
11. A. Pizam, „Turism impacts: the social costs to the destination community as percepted by its residents”,
Journal of Travel Research, Vol 16, No 4, 1978, pp 8–12; A. Pizam, „Turism and crime, is there a
relation?”, Journal of Travel Research, Vol 20, No 3, 1982, pp 7–10.
12. A. Milman și A. Pizam, „Impacturile sociale asupra turismului în Florida Centrală”, Annals of Tourism
Research, Vol 15, No 2, 1988, pp 191–205.
13. H. Aziz, „Understanding attacks on tourists in Egypt”, Tourism Management, Vol 16, No 2, 1995, pp
91–95, la p 93.
Machine Translated by Google
138 ECONOMIA TURISMULUI

14. Aziz, op cit, Ref 13, la p. 92.

15. Aziz, op cit, Ref 13, la p. 93.
16. Sonmez, op cit, Ref 9, la p 7.
17. PJ Buckley și M. Klemm, „Declinul turismului în Irlanda de Nord: cauzele”, Turism
Management, 1993, pp. 184–194.
18. Buckley și Klemm, op cit, Ref 17, la p. 192.
19. Ryan, op cit, Ref 10, la p. 179.
20. Buckley și Klemm, op cit, Ref 17, la p. 193.
21. Richter și Waugh, Jr, op cit, Ref 5.
22. Sonmez, op cit, Ref 9.
23. Sonmez, op cit, Ref 9, la pp 40–41.
24. W. Enders și T. Sandler, „Causality between transnational terrorism and tourism: the case of Spain”,
Terrorism, Vol. 14, No 1, 1991, pp 49–58; W. Enders, T. Sandler și GF Parise, „An econometric analysis
of the impact of terrorism on tourism”, Kyklos, Vol. 45, 1992, pp 531–554; Z. Gu și TL Martin,
„Terrorism, seasonality, and international air tourist sosiri în centrul Florida: o analiză empirică”,
Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol 1, No 1, 1992, pp 3–15; P. Tremblay, „Pooling international
tourism in Western Europe”, Annals of Tourism Research, Vol 16, No 4, 1989, pp 477–491.

25. Enders și Sandler, op cit, Ref 24.

26. Citat în Sonmez, op cit, Ref 9, la p 43.
27. Enders, Sandler și Parise, op cit, Ref 24.
28. Citat în Sonmez, op cit, Ref 9, la p 43.
29. Wall, op cit, Ref 8, la p. 145.
30. Wall, op cit, Ref 8, la p. 146.
31. Tremblay, op cit, Ref 24.
32. Sonmez, op cit, Ref 9, p 45.
33. Wall, op cit, Ref 8.
34. LK Richter, „Utilizările politice ale turismului: un studiu de caz filipinez”, The Journal of Developing
Areas, Vol 14, No 2, 1980, pp 237–257.
35. Sonmez, op cit, Ref 9, p 143.
36. Wall, op cit, Ref 8, la p. 147.
37. S. Wahab, „Turismul și terorismul: sinteza problemei cu accent pe Egipt”, în A.
Pizam și Y. Mansfeld, eds, Tourism, Crime and International Security Issues, John Wiley and Sons, New
York, 1996, pp. 175–186.
38. Wahab, op cit, Ref 37, la p. 184.
39. MA O'Neill și F. Fitz, „Northern Ireland tourism: what chance now?”, Managementul turismului,
Vol 17, No 1, 1996, pp 161–163, la pp 161–162.
40. D. Leslie, „Irlanda de Nord, turism și pace”, Managementul turismului, Vol 17, No 1, 1996, pp.
51–55, la p. 37.
41. D. Leslie, teză de master, Universitatea din Ulster, Irlanda de Nord, 1994.
42. Leslie, op cit, Ref 40, la pp 40–43.
43. Y. Mansfeld, „Cycles of war, terorism, and peace: determinants and management of crisis and recovery
of the Israeli Tourism Industry”, Journal of Travel Research, Vol. 38, 1999, pp 30–40, la p 30.

44. Ibid.
45. SF Sonmez, Y. Apostolopoulos și P. Tarlow, „Turismul în criză: gestionarea efectelor terorismului”,
Journal of Travel Research, Vol 38, No 1, 1999, pp 13–21.
46. Sonmez et al, op cit, Ref 45, la p. 13.
47. Mansfeld, op cit, Ref 43, la p. 31.
48. Sonmez et al, op cit, Ref 45.
49. Sonmez, op cit, Ref 9; Sonmez et al, op cit, Ref 45, la p. 16.
50. Mansfeld, op cit, Ref 43, la p. 32.
51. Mansfeld, op cit, Ref 43, la pp. 35–36.
52. RA Poirier, „Political risk analysis and tourism”, Annals of Tourism Research, Vol 21, No 3, 1997,
pp 675–686, la p 677.
53. M. Lewis, „Instabilitatea politică în țările în curs de dezvoltare afectează fluxul de investiții străine?”,
Management International Review, Vol 2, 1975, pp. 59–61, la p. 59.
54. Poirier, op cit, Ref 52, la p. 683.
55. Sonmez et al, op cit, Ref 45.