ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

Proiect la disciplina Comportamentul Consumatorului

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Studenta:
Moise Marina Evelina
Grupa 356, seria C, an 3

București
2022
 PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura
uimitoare.
In prezent cafeaua este consumata in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru
producatori, cat si pentru consumatori.
In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printer materiile
prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea
depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai
importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea
din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta el este in mod continuu influentat de
factori cum ar fi:modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul
productiei de cafea.
Sursa: https://www.scritub.com/management/marketing/PIATA-CAFELEI20523191221.php
ISTORIA CAFELEI

Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăți mai
importante Coffea arabica și Coffea canephora, prima având boabe de calitate superioară.
Calitatea cafelei este influențată și de locul de cultivare, depozitare și prăjire a boabelor de cafea.
Cafeaua este produsă în peste 50 de țări de pe glob.
Primii arbori de cafea provin din Cornul Africii. Se pare ca triburile autohtone măcinau
fructele de cafea nedecorticate, iar apoi amestecau acestă pastă cu grăsime animală din care
formau mici bile folosite de catre războinici pentru a le da energie în luptă.
Acestă băutură si-a câştigat o reputaţie mistică din pricina energiei resimtite dupa
consum, fiind asociată cu preoţii şi vracii din acea vreme. Au apărut două mari legende pentru a
explica descoperirea acestui bob magic.
Conform uneia dintre poveşti, un păstor a observat că turma lui de capre a devenit mai
vioaie după ce a mâncat fructele sub formă de cireşe roşii dintr-un tufiş sălbatic. Din curiozitate,
a gustat el însuşi fructul. Încântat de efectele sale revigorante, a fost văzut dansând cu caprele de
către un grup de călugări. În curând călugării au început să fiarbă boabele şi să folosească
lichidul pentru a sta treji pe toată durata ceremoniilor de noapte.
Cealaltă povestire spune că un dervish (om sarman) musulman a fost condamnat de
duşmanii lui să rătăcească prin deşert. Delirând, omul a auzit o voce care i-a poruncit să mănânce
fructul arborelui de cafea care era lângă el. A încercat să le înmuaie în apă, dar nereuşind, a băut
pur şi simplu lichidul. Interpretând supravieţuirea şi energia ca un semn al lui Allah, s-a întors
printre ai săi şi a împărtăşit tuturor credinţa şi reţeta lui.
Consumul de cafea a fost scos in afara legii la Mecca in 1511, si la Cairo, in anul
urmator, dar aceasta hotarare a fost retrasa in fata protestelor populatiei. Dupa aceea, prima
cafenea din Istanbul a fost inaugurata in 1554.
Cafeaua a fost introdusa in Anglia in 1430 de catre un profesor grec de la Oxford, Ioannis
Servopoulos, si de aici si-a continuat lungul traseu spre popularitatea din ziua de azi. Datorita
companiilor britanice si olandeze aceasta bautura accesibila in Europa in secolul XVI. Primele
cafenele europene s-au deschis de abia la mijlocul secolului XVII la Londra (1652), la Boston
(1670) si la Paris in 1671. Ca o masura a popularitatii cafelei, aceste localuri au cunoscut o
crestere impresionanta: in 1675, erau peste 3 000 numai in Anglia.
Legenda spune ca prima cafenea din Europa Centrala s-a deschis la viena in 1683. Alta
poveste, mult mai credibila, plaseaza primele cafenele in Krakovia in secolul XVI sau XVII, din
cauza legaturilor mai stranse cu estul, in special Turcia.
Astăzi cafeaua este pe locul 2 în topul celor mai comercializate produse din lume – doar petrolul
o depăşeşte.

Sursa: https://ro.scribd.com/document/93524194/analiza-pietei-cafelei

CULTURA CAFELEI

Cafeaua este cea care ne poate trezi la simtire dimineata si ne poate ajuta sa ascutim mintea
pentru a creste productivitatea de peste zi. Insa consumata atunci cand organismul nostru este
extrem de obosit, este ca si cum ne-am dori sa scoatem tot ce e mai bun din calitatile unui cal de
tractiune, si pentru asta il biciuim ca el sa porneasca la o sarcina noua in fiecare zi, in loc sa il
lasam sa se relaxeze pentru o vreme, ca apoi sa isi gaseasca singur resursele de a continua.

Arta relaxarii este aproape intotdeauna, mai cu seama in Orient, asociata cu arta prepararii si
consumarii cafelei. Arta cafelei este practicata in intreaga lume, de la Maroc la Japonia, fiecare
popor avand ritualurile lui transmise mai departe de fiecare generatie in parte. Multa vreme,
ritualul oriental al cafeleia fost considerat, de catre Occidentali mai ales, un moft, insa el isi are
de fapt radacinile in tumultul istoric al tarii. Se spune ca arta cafelei a luat nastere in China, insa
ea a atins perfectiunea in momentul in care a ajuns pe teritoriul Indian.

Sursa: https://ro.scribd.com/read/257600572/Totul-despre-cafea-Cultivare-preparare-reţete-
aspecte-culturale

CULTIVAREA CAFELEI

Productia de cafea necesita un mare efort uman, de la recolta de cafea pana la ultima picatura.
Incepand prudent cu plantarea arborilor de cafea si colectarea cu grija a boabelor, de la spalare,
uscare, precum si dimensionarea la sortare, clasificare, si selectare, cit si faptul ca aceste delicate
boabe de cafea rareori parasesc atingerea mainilor umane. Pentru a pretui o ceasca de cafea ar
trebui respectatata forta de munca – acel efort uman ce a dus la producerea acesteea.  
  Cele mai favorabile razoare pentru culttivarea cafelei sunt solurile de origine vulcanica si
bogate in azot;
 Conditiile climaterice optime sunt cele din tropic, unde temperaturile raman intre 15C si
25C. Vantul, inghetul, bolile frunzelor, chiar si caldura excesiva va distruge arbustii;
 O multime de ploaie, in combinatie cu perioade alternative uscate, vor produce cele mai
bune culture;
 Semintele selectate cu atentie sunt semanate in razoarele potrivite si pregatite. Muguri
zvelti germina pana in opt saptamani. Dupa un an, tinerele plante sunt transplantate
la plantatiile permanente de cafea;
 Plantele tinere nu au fructe (boabe) pe durata primilor doi ani, cu toate acestea, ele inca
au mare nevoie de grija cum ar fi prasitul, plivitul, taierea, si udarea frecventa pentru
a asigura cresterea corespunzatoare;
 Plantele incep viata de productivitate de 15 la 20 ani dupa prima lor inflorire, ce rezulta
in fasole (fructe) dupa care boabe de cafea, cu un randament anual de 500-900g de cafea;
 Atunci cand plantele de cafea infloresc cu flori albe delicate, parfumul acestora
portocaliu si de iasomie este la fel de imbatator pe cat acestea sunt de frumoase; inflorirea
este de scurta durata, care dureaza doar doua la trei zile. Buchete de mure verzi apoi apar,
tranforminduse apoi galbene, rosii, si apoi intr-o culoare intense purpurie. Atunci cand
acestea sunt de o culoare aproape neagra, acestea sunt gata pentru a fi recoltate

Agricultorii de cafea din Jamaica se orienteaza dupa lilieci, pentru a judeca cand sa inceapa
recoltarea culturilor. Atunci cand liliecii incep sa suga pulpa dulce in timpul de noapte a murelor,
acesta semnaleaza fermierii ca este momentul pentru a incepe recoltarea.

Recoltarea
Perioada de recoltare variaza de la regiune la regiune, de la arbore la arbore de cafea, deoarece
nu toate fructele (boabele de cafea) se coc pana la scandenta, in acelasi timp. Perioada de
recoltare poate dura mai multe saptamani si constitui costuri enorme fortei de munca. Exista
doua sisteme angajate in procesul de recoltare – “culesul” si “recoltarea”. Culesul asigura o
recolta perfect uniforma, de calitate superioara, astfel cum culegatorii sunt cu deosebita pricepere
instruiti sa selecteze doar fructele (boabele) mature – una cate una. Culegatorii cafelelor de
calitate trebuie sa revin la acelasi arbore in timp, pentru a alege mai multe fructe in care acestea
se coc.
Despuierea, este folosita in unele tari unde sunt plantatii vaste  si costuri ridicate ale fortei de
munca. Aceasta metoda, de economii a fortei de munca este cu siguranta mai rapida, cu toate
acestea, ea se reduce la o recolta a boabelor de cafea de o calitate mai proasta, deoarece boabele
necoapte si prea-coapte sunt smulse cu salbatacie de masini, si amestecate impreuna cu cele
mature. Recolta despuiata este de obicei plina de tot felul de impuritati, cum ar fi Frunze, pietre,
cit si fructe necoapte si putrede. Odata ce fructele sunt recoltate, ele sunt transportate pentru
prepararea si procesarea boabelor de cafea.

Prepararea si Prelucrarea

Pentru a pregati boabelor de cafea verzi pentru piata, ele trebuie sa fie eliminate din interiorul
fructelor, care au fost culese de pe arbustii de cafea. Exista doua metode de a scoate cele doua
straturi tari si moi exterioare: “umeda” si “uscata”. In ambele metode, semintele sunt strecurate
prin ochiuri de diferite grade de finite si apoi clasate si sortate dupa marime. 

Metoda "Umeda"

Aceasta metoda este considerata a produce boabe de o calitate mai buna. Aceasta este utilzata
pentru boabele de cafea selectate manual si de o calitate inalta.

Cu aceasta metoda, boabele de cafea trebuie sa fie extrase din fructele proaspat recoltate
in termen de 24 de ore. Fructele sunt curatate de coji si pulpele sunt eliminate, iar apoi semintele
sunt adancite in rezervoarele de fermentare, spalate si, in final uscate.

Etapa de fermentare este este cea ce da o aroma superioara boabelor de cafea; Uneori,

cafele preparate din boabele ce au trecut prin aceasta metoda sunt denumite “cafele spalate”, ca
urmare a inmuierii benefice a boabelor de cafea.

Metoda "Uscata"

Aceasta procedura este uneori mentionata ca  o metoda “naturala”. Fructele culese sunt
raspandite in straturi subtiri si uscate la soare sau in uscatoare incalzite.

Uneori, sunt gramadite impreuna in primul rand, pentru o scurta perioada de fermentatie. Odata
ce fructele sunt uscate, pulpa este apoi separata de seminta de cafea de catre un decorticator
mechanic.

Sortarea
Sortarea boabelor de cafea poate fi efectuata manual, de o masina, sau o combinatie a ambelor.
Cu toate acestea, oamenii cu mainile iuti sunt mai in masura sa elimineze materialele nedorite,
cum ar fi pietrele, boabe imaturi, crengi, si frunze. Cu cat mai multa atentie este data procesului
de curatare si sortare, cu atat mai inalta este calitatea boabelor finale – si preturile pe care le pot
cere.
   Acest sistem de sortare este un dispozitiv pentru a controla produsele agricole.
Sursa: http://www.ethiopiamd.com/cultivarea-si-procesarea.html

TIPURI DE CAFEA

În lume există câteva specii de arbore de cafea, însă două dintre ele sunt cele mai cultivate la
nivel mondial. Este vorba despre Coffea arabica şi Coffea canephora, plantele care dau
principalele două tipuri de cafea: cafeaua arabica şi cafeaua robusta.
 
Cafeaua Arabica
 
Este considerată primul soi de cafea care a început să fie cultivat. Arbustul de Coffea arabica mai
este denumit şi „cafea de munte” sau „cafea arabă” și este cultivat la scară largă la nivel mondial:
aproximativ 60% din totalul producției de cafea este cafea arabica.
 
Cafeaua arabică (Coffea arabica) este originară din Etiopia și este un soi bogat în arome, foarte
parfumat, dulce și ușor acid. Planta este destul de sensibilă față de alte soiuri și are nevoie de
întreținere intensă. Boabele de cafea, înainte să fie prăjite, sunt alungite și de o culoare verde-
albăstruie. Zona cea mai bună pentru cultivare este între 600 și 2.000 de metri altitudine. Cu cât
cultura este la o altitudine mai mare, cu atât sunt șanse mai crescute pentru a obține o cafea de
mai bună calitate.
 
Cafeaua Arabica este cultivată în special în țările din America Centrală și de Sud, dar și în unele
țări din Africa și Asia. Acest soi de cafea conține cu 50% mai puțină cofeină decât alte soiuri
(Robusta, de exemplu), dar aroma este mult mai intensă, iar boabele sunt folosite pentru cafelele
de calitate superioară.
 
Cafeaua Robusta
  
Descoperită abia spre sfârșitul anilor 1800, cafeaua Robusta (Coffea canephora) este originară
din Africa Centrală și de Vest, din Guineea până în Uganda. Spre deosebire de cafeaua arabică,
acest soi poate crește cu succes la altitudini aflate între nivelul mării și circa 600 de metri
altitudine. S-a adaptat cu succes în zone calde și cu umiditate crescută și rezistă mai bine la
atacul paraziților.
 
Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă aproape
un sfert din producția mondială de cafea. Înflorește de câteva ori pe an, ceea ce înseamnă că este
mai productivă decât cafeaua Arabica. În plus, cafeaua Robusta mai este cunoscută și pentru
cantitatea mare de cofeină pe care o conține: aproape 2,5%, dublu față de cafeaua Arabica.
 
Aromele de cafea
 
Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea
pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea
gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele
de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai
cunoscute sunt:
 
 Bourbon - este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată
prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
 Typica - este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată
extensiv în America Centrală;
 Columbiana - este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
 Java - este recoltată în insula indoneziană Java;
 Kona - este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
 Catimor - este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în
Portugalia, se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
 Catuai - este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața
intemperiilor;
 Mundonovo - această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia.
Este ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
 Caturra - este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian
Caturra. Este rezistentă la intemperii și la dăunători.
 

Cafelele gourmet - de cea mai înaltă calitate - sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea
Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt:
 Jamaican Blue Mountain
  Colombian Supremo
  Tarrazú
  Guatemalan Antigua
 Ethiopian Sidamo
Sursa:https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-
lumii.html#tipuri_de_cafea

EFECTELE ASUPRA SANATATII

Unul dintre cele mai cunoscute şi mai recunoscute beneficii ale cafelei este rolul de stimulent al
acesteia. Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea stărilor de
oboseală. Potrivit unui studiu publicat în Nutrition Bulletin, cofeina îmbunătățește nivelul de
energie, starea de spirit și câteva aspecte importante ale funcţiilor cerebrale.
 
Un alt beneficiu al cafelei se datorează tot cofeinei: îmbunătăţeşte considerabil performanţele
fizice. Cofeina stimulează eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de adrenalină şi, în acelaşi
timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de energie. Potrivit unui studiu
publicat în International Journal of Sport Nutrition, cofeina poate să îmbunătăţească, în medie,
performanţele fizice cu până la 11-12%.
 
Iată şi alte beneficii importante ale cafelei:
 
Cafeaua ajută la arderea grăsimilor
 
Cofeina este una dintre puţinele substanţe care ajută la arderea grăsimilor, motiv pentru care se
regăseşte în aproape toate suplimentele alimentare pentru slăbit. Potrivit unui studiu publicat
în American Journal of Clinical Nutrition, cofeina din cafea poate stimula cu până la 29%
arderea grăsimilor.
 
Cafeaua poate reduce riscul de apariţie a diabetului
 
Diabetul de tip 2 este una dintre cele mai grave probleme medicale ale timpurilor noastre, cu
câteva sute de milioane de blonavi la scară mondială. Un studiu apărut în JAMA Internal
Medicine a stabilit că fiecare ceaşcă de cafea băută zilnic reduce cu 7% riscul de apariţie a
diabetului de tip 2.
 
Cafeaua poate ajuta în combaterea bolii Alzheimer
 
Persoanele care consumă frecvent cafea au un risc mult mai scăzut de a se îmbolnăvi de
Alzheimer, una dintre principalele cauze ale demenței la nivel mondial. Potrivit unui studiu
publicat în European Journal of Neurology, băutorii de cafea au cu până la 65% mai puţine şanse
să dezvolte boala Alzheimer.
 
Cafeaua protejează ficatul
 
Cafeaua poate avea un efect benefic şi în cazul afecţiunilor hepatice. Potrivit unui studiu apărut
în Archives of Internal Medicine, persoanele care beau patru sau mai multe căni de cafea pe zi au
un risc cu până la 80% mai mic de a se îmbolnăvi de ciroză.
 
Cafeaua reduce riscul apariţiei accidentului vascular cerebral
 
Unul dintre efectele pe termen scurt ale cofeinei este creşterea tensiunii arteriale, dar acest lucru
dispare în timp, iar creşterea nu este de natură să îngrijoreze. Dimpotrivă, băuturile bogate în
cofeină - cafeaua şi ceaiul verde, de exemplu - sunt corelate cu un risc mai scăzut cu 20% de
apariţie a unui accident vascular cerebral, arată un studiu publicat în jurnalul Stroke.
 
Cafeaua este o sursă bogată în antioxidanţi
 
Cafeaua conţine o cantitate uriaşă de antioxidanţi, în comparație cu alte băuturi. Aşa că nu este
de mirare că pentru multă lume cafeaua zilnică este una dintre cele mai bune surse de
antioxidanţi, mai importantă chiar decât fructele sau legumele. Rezultatele au apărut într-un
studiu publicat în Journal of Nutrition.

Sursa: https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-
lumii.html#beneficiile_cafelei

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o continua
crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult
mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.

In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990, ajungand ca in prezent sa fie

consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura a tarii. Cafeaua este
comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban.
Din pacate, in acest moment din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a
pietei cafelei la nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate
studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76%
din populatia mediului urban consuma cafea. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul
rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa
investeasca in aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat
cheltuielile. Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si coroborat
cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe aceasta piata (Starbrucks - un
spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu
special creat pentru consumul de cafea).

Piaţa de cafea din România în continuă creştere

Anul 2021 a venit cu o creştere vertiginoasă a consumului de cafea. Fenomenul este pus pe
seama deschiderii lanţurilor de cafenele de tip “shop and go”. În ţara noastră cifrele vânzării de
cafea s-au mărit considerabil, ajungând la 400 de milioane de euro pe an. Consumatorii de cafea
s-au educat în ultimii ani, alegând modalități de preparare din ce în ce mai variate.

Sortimentul de cafea espresso se apropie foarte tare de cafeaua la ibric, preferată de majoritatea
românilor, însă locuitorii români manifestă interes crescut şi pentru variantele exotice, cu gheață,
cu alcool sau cu lapte.

Consumul de cafea continuă să fie scăzut faţă de cel din Europa, unde media anual se situează în
jurul a 5 kg anual - în Suedia şi Danemarca un locuitor consumă aproximativ 10 kg de cafea
anual, pe când în Italia şi Germania 6 kg anual. Românii au început să aprecieze aromele intense
ale băuturii şi să descopere beneficiile acesteia, dar încă se situează pe un loc codaş la consum.

Același studiu arată ca băutura este consumată preponderent de locuitorii din mediul urban, cei
mai mulţi preferă să servească cafeaua la birou sau din magazine “shop and go”, însă şi obiceiul
de a consuma cafea la terasă a luat amploare. Numărul celor care savurează astfel băutura
preferată dublându-se în ultimii trei ani.

Boabele de cafea rămân un lux pentru locuitorii din mediile rurale, care consumă foarte puţină
cafea sau chiar deloc. Totuşi deschiderea de numeroase lanţuri magazine din zonele rurale este
un fenomen ce a adus încasări încurajatoare pentru producători și importatori. Cifrele înregistrate
pe vânzările de cafea în mediul rural sunt semnificativ superioare în ultimul an, față de cele din
anii precedenți.

Sursa: https://www.scritub.com/management/PIATA-CAFELEI-IN-ROMANIA93324.php
https://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/cata-cafea-consuma-romanii-anual-878273.html

CAFEAUA CONSUMATA DE ROMANI

Un studiu recent efectuat de Nielsen arată că sortimentele de cafea măcinată dețin două treimi
din totalul pieței, în timp ce cafeaua solubilă are un procent de 30%, iar restul pieței este
reprezentat de capsulele de cafea pentru espressor.
Conform Euromonitor, cei mai mari producători de cafea din România sunt Mondelez, cu
brandurile Jacobs și Tassimo, care dețin o cotă de piață de 27%, fiind urmați de Strauss cu
brandurile Doncafe și Fort, care au o cotă de 24%, și Nestlé, cunoscut pentru brandul Nescafe, cu
o cotă de 11%.

Sursa: https://www.capital.ro/comunicate/ce-spun-cifrele-despre-piata-cafelei-din-romania.html

CAND BEAU ROMANII CAFEA?

Românii țin cont de beneficiile consumului de cafea, iar conform unor statistici recente, 53% din
respondenți au dezvăluit că preferă să bea cafea dimineața, pentru revitalizare, în timp ce 40 %
preferă să o consume pe parcursul zilei, la locul de muncă. De asemenea, 39% dintre
consumatorii care au participat la studiu, au dezvăluit că preferă să bea cafea în momentele de
relaxare și de bună dispoziție.
Așadar, românii sunt mari consumatori de cafea, iar acest lucru a dus în timp la diversificarea și
dezvoltarea pieței. Acest lucru poate fi un avantaj, ținând cont că acum consumatorii pot alege
dintr-o gamă variată de sortimente.

Sursa: https://www.capital.ro/comunicate/ce-spun-cifrele-despre-piata-cafelei-din-romania.html

IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL SOCIAL

Inceputul primului val al cafelei pare sa isi aiba radacinile la inceputul anilor 1800, in SUA, cand
s-a inceput popularizarea consumului de cafea, datorita catorva factori esentiali.

Primul, prepararea si cumpararea cafelei a devenit foarte accesibila, odata cu aparitia pachetelor
de cafea vidate (modalitate folosita si in ziua de astazi), si a cafelei instant, in anul 1903 – o
inovatie, care permitea pentru prima data prepararea cafelei rapid si fara niciun fel de
echipament.

Al doilea factor esential, a fost promovarea consumului de cafea prin intermediul canalelor mass-
media, a unor branduri de cafea precum Folgers, Maxwell House sau Mr. Coffee, care pozitionau
cafeau ca „the best part of waking up” si „good to the last drop”.

Popularizarea excesiva a consumului de cafea de slaba calitate din acest prim val, a avut drept
reactie, aparitia celui de-al doilea val al cafelei.

Cel de-al doilea val a venit ca un raspuns direct al lipsei de calitate a cafelei primului val. Au
aparut astfel cafenele care au inceput sa educe publicul, oferindu-i o alternativa la cafeaua din
hipermarketuri: cafea superioara calitativ, preparata de baristas pasionati si clienti putin mai
atenti la felul in care boabele de cafea au fost „tratate” pana a ajunge in ceasca lor.

Au aparut din ce in ce mai multe coffee shop-uri care ofereau o cafea superioara calitativ celor
din comert, dar care aveau si o componenta de educare a consumatorilor prin intermediul unor
baristi profesionisti. Lantul de cafenele cel mai des asociat cu cel de-al doilea val al cafelei este
Starbucks.

Evolutia fireasca duce cafeaua mai departe, catre cel de-al treilea val, adica acolo unde cafeaua
vorbeste de la sine si nu mai este nevoie de artificii de marketing pentru a convinge oamenii. Pe
langa calitatea cafelei si grija fata de intreg lantul de productie, acum se mai adauga si conceptul
de „fair trade”, adica grija ca toti cei implicati in proces sa fie corect tratati si satisfacuti.

Cafeaua nu mai reprezinta doar o bautura care sa te tina treaz pentru cateva ore, ci este o
experienta in sine. Cafeaua inseamna prietenie si responsabilitate, inseamna creare de comunitati
si pasiune. Inseamna cafenele cochete si prietenoase in care te simti ca acasa, unde poti sa stai la
povesti chiar cu ownerii, unde stii ca vei gasi oameni de calitate, chiar daca nu ii stii de o viata,
dar cu care ai macar un lucru in comun: dragul de cafea buna.

Aceasta educatie a consumatorilor este, de asemenea, permisa de canale mai mari de comunicare
intre productie și consum, inclusiv comertul direct și social media.

Ziua internațională a cafelei este o zi în care cafeaua ca băutură este promovată și sărbătorită,

cu evenimente care au loc în întreaga lume. Prima dată oficială a fost 1 octombrie 2015, așa cum
a fost convenit de Organizația Internațională a Cafelei și a fost lansată la Milano. Această zi este,
de asemenea, utilizată pentru a promova cafeaua din comerțul echitabil pentru a sensibiliza
situația fermierilor de cafea. În această zi, multe companii oferă cupe de cafea gratuite sau
reduse. Unele companii împărtășesc cupoane și oferte speciale adepților lor fideli prin
intermediul rețelelor sociale. Unele companii de felicitări vând felicitări de Ziua Națională a
Cafelei și cărți electronice gratuite.

Sursa: https://wakelet.com/wake/JZ_03dwB_DAkFVzYXAiCn
https://koaha.org/wiki/Giornata_internazionale_del_caffè

IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL CULTURAL

Populatia Oromo plantau de obicei un copac de cafea pe mormintele vrajitorilor puternici. Ei

credeau ca primul arbust de cafea a aparut din lacrimile pe care Dumnezeul cerului le-a varsat
peste cadavrul unui vrajitor mort.

Johann Sebastian Bach a fost inspirat de dependenta de bautura de cafea atunci cand a compus
Cantata cafelei.

Tradiția cafelei este adânc înrădăcinată în întreaga lume, chiar dacă există diferite metode de
preparare.

DE LA NORD LA SUD: EUROPA ȘI VARIETATEA CULTURII CAFELEI

Europenii din nord sunt obișnuiți să bea cantități mari de cafea, deși într-o formă mai diluată.
Finlandezii se laudă cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor, cu o preferință pentru
amestecuri nu foarte prăjite.

În Europa Centrală, de exemplu în Germania, Austria și Olanda, se preferă o prăjire medie.

Francezii, spaniolii și italienii apreciază cafeaua foarte prăjită (dark roast) și, surprinzător, beau
mai puțină cafea decât scandinavii.

DINCOLO DE ORA CEAIULUI: BRITANICII ȘI CAFEAUA

Chiar și în Marea Britanie există o lungă tradiție a cafelei: primele cafenele s-au deschis aici la
mijlocul secolului al 17-lea, dar în ele se servea și ceai. Inițial, ceaiul era foarte scump și era o
prerogativă a claselor superioare. Doar spre sfârșitul secolului al 18-lea, odată cu scăderea
impozitelor, ceaiul a devenit accesibil chiar și clasei mijlocii și proletariatului.
Chiar și astăzi, în Marea Britanie ceaiul se bucură de o apreciere mai mare decât cafeaua, fiind
onorat și prin tradiția ceaiului de după-amiază („ora ceaiului”). Acest lucru, probabil, provine din
faptul că familia regală a manifestat întotdeauna o predilecție specială pentru ceai. Dar se pare că
lucrurile se schimbă, chiar și în Marea Britanie.

Un articol din ziarul London Evening Standard, din data de 28 iunie 2012, a citat un studiu
conform căruia 45% dintre britanici ar atribui un statut social mai ridicat cafelei decât ceaiului.
70% din respondenții cu venituri mai mari au susținut că preferă cafeaua.

Cu toate acestea, în Marea Britanie, cafeaua încă mai are un drum lung de parcurs: britanicii
consumă doar 2,3 kg de cafea pe cap de locuitor, pe an. Puțin peste o treime din consumul pe cap
de locuitor al Germaniei.

 CU GUST: CULTURA ITALIANĂ A CAFELEI

Italia este țara cafelei prin excelență: aici espresso-ul este aproape sacru. Dacă comandați pur și
simplu o „cafea” în Italia, vi se va aduce un espresso.
 Espresso-ul este băut pe tot parcursul zilei, în câteva secunde, ca o scurtă pauză. De obicei, la
tejgheaua barului.
Un espresso adevărat, de fapt, este băut din două sau trei înghițituri. Cei care au nevoie de mai
multă cofeină vor comanda o cafea dublă, adică un espresso dublu. În Italia, cappuccino-ul este
în mod tradițional băut doar la micul dejun, de obicei însoțit de un produs de patiserie, de ex. un
corn. Laptele din cappuccino este considerat parte a mesei. Prin urmare, consumul său este evitat
în restul zilei, deoarece este prea sățios.
 
Italienii beau espresso la prânz, la cină și chiar și noaptea târziu. Pentru a-și satisface dragostea
de cafea, italienii consumă, în medie, aproximativ 5,6 kg pe cap de locuitor, pe an.
 
 
COFFEE CULTURE ÎN GERMANIA
Germanii au, de asemenea, o relație foarte intensă cu cafea, deși cultura germană a cafelei nu
este la fel de dezvoltată ca în Italia. Toată lumea bea cafeaua așa cum îi place: în orice moment al
zilei, tare sau slabă, cu sau fără zahăr sau lapte, de la un automat sau de la un espressor de ultimă
generație.
 
Într-un an, germanii beau aproximativ 6,7 kg de cafea pe cap de locuitor: 160 de litri pe an, adică
aproximativ patru cești pe zi. Având în vedere că primele mașini de cafea ca capsule au apărut pe
piață în 2001, cafeaua preparată în porții unice a cucerit și Germania. De atunci, atât la birou, cât
și acasă, mulți au trecut la espressoarele cu capsule, care prepară o cafea proaspătă și excelentă,
mulțumitoare chiar și pentru cele mai pretențioase persoane.
OLANDEZII ȘI „KOFFIETIJD”
În Olanda, consumul de cafea este similar cu cel din Germania: aproximativ 6 kg pe cap de
locuitor, pe an. În timpul zilei, olandezii beau o cantitate mare de cafea: de dimineață, pentru a
începe bine ziua, între 10:00 și 11:00 la „koffietijd” („pauza de cafea”), în timpul zilei pentru se
auto-impulsiona, precum și în momentele de socializare de la serviciu. Seara, după cină,
olandezii beau adesea cafea în stil american.
 
Din când în când, se mai răsfață cu un latte sau latte macchiato, care în Olanda este numit
„Koffie verkeerd”, sau „cafea pe dos” – o descriere plastică a aspectului său: în loc de cafea cu o
picătură de lapte, avem lapte cu o picătură de cafea. Această băutură este servită în pahare relativ
mici și este complet diferită de café au lait-ul francez.
 
CAFÉ AU LAIT ASEZONAT CU „SAVOIR VIVRE”-UL FRANȚUZESC
Nicio altă țară nu este la fel de bine cunoscută ca Franța pentru „savoir vivre” – arta de a trăi,
care, adăugată pasiunii pentru cafea, reprezintă o caracteristică importantă a culturii franceze. Cu
un consum mediu anual de 5,6 kg pe cap de locuitor, țara dragostei și a Turnului Eiffel este
poziționată în intervalul mijlociu al consumului de cafea, când vine vorba de comparația între
Vechiul și Noul Continent.
 Cafeaua este savurată în principal acasă, fiind pregătită cu cafetiere sau cu prese franceze (filtre
cu piston), o invenție 100% franceză din jurul anului 1900.
  În ciuda preferinței pentru consumul în intimitate, cafenelele sunt larg frecventate și au o
tradiție îndelungată în Franța. De obicei, la cafenele se bea café au lait, alături de un corn sau
„toast franțuzesc”: pâine prăjită acoperită cu câteva linguri de gem. café au lait-ul franțuzesc este
format din cafea la filtru foarte tare și fierbinte și lapte (deseori spumă de lapte) – în proporții
egale. Café au lait-ul perfect se face prin turnarea simultană a laptelui și a cafelei într-un castron
mare, denumit „bol”.
  În timpul zilei, francezii adoră să-și desfete papilele gustative cu un espresso („petit noir”) sau
o cafea neagră („café noir”) uneori diluată cu apă, cunoscută sub numele de „cafea lungă”.
  De multe ori, după cină, este comandată o cafea neagră cu adaos de coniac. Café Granit, o
cafea dulce și tare cu lichior Moka, este, de asemenea, foarte apreciată.

SUA – DE LA „REUMPLERI GRATUITE” LA AMESTECURI DE CAFEA EXCLUSIVISTE

Americanilor le place cafeaua. De la restaurante la gogoșerii, vi se va reumple ceașca doar
făcând un semn din cap.

În marile orașe americane, se află mai multe cafenele decât oriunde altundeva în lume. Acestea
oferă o selecție bogată de cafele: cu lapte, cafea rece, cappuccino, cu vanilie, și mai multe gusturi
și arome decât ar putea cineva să-și imagineze vreodată.

În ciuda acestui fapt, consumul anual de cafea pe cap de locuitor este foarte scăzut: cu
aproximativ 4 kg mai mic decât media țărilor de pe celălalt țărm al Atlanticului.

O explicație posibilă poate fi faptul că americanii nu

dedică prea mult timp micului dejun sau că au tendința
de a prefera calitatea în dauna cantității.

Din ce în ce mai multe cafenele își răsfață clienții cu

amestecuri tot mai fine. În plus, în ultimii ani s-a
constatat o creștere a consumului de cafea în porții unice
și a vânzărilor de cafetiere cu capsule.

În America, la fel ca și în Italia, consumul de cafea a

devenit un obicei foarte plăcut și indispensabil de fiecare zi.

Surse: Totul despre cafea: Cultivare, preparare, reţete, aspecte culturale Editia a II-a de Nicolae
Sfetc
https://www.lavazza.ro/ro/magazine/coffee-culture/inghitituri-de-cafea/coffee-culture.html

IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL ECONOMIC:

Deși ne aflăm la foarte mare distanță față de piețe precum cele din Germania sau Austria, iar
consumul de cafea este în România printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, se poate
observa o dinamică pozitivă în ultimii ani pe piața cafelei în țara noastră, mai ales în ceea ce
privește preferința pentru calitate mai ridicată. Astfel, brandurile premium sunt tot mai prezente
la raft în lanțurile moderne de retail, dar și în mediul online. În plus, lanțurile de cafenele ajută de
asemenea la atragerea românilor spre consum de cafea de calitate ridicată. În paralel cu FMCG și
HoReCa, se dezvoltă tot mai mult și zona de corporate, unde se comandă în tot mai multe
companii cafea pentru espressoare - cafea boabe, cafea măcinată și mai ales capsule de cafea.
 Conform datelor disponibile în piață, în ultimii ani vânzările de cafea în retail au depășit în
România 400 de milioane de euro anual, cu oscilații de câteva procente de la an la an. Studiul
realizat de Euromonitor menționează că românii consumă în principal cafea naturală, 60% din
totalul pieței (din care 90% cafea măcinată și doar 10% cafea boabe). Diferența este acoperită de
cafeaua instant. În ultimii ani, tot mai mare avans înregistrează si zona de capsule de cafea, cu
mai multe branduri prezente activ pe piață.
Consumul de cafea, care potrivit studiilor nu este cu mult peste 2 kg de cafea per căpița în
România (cu 60% mai mic decât media din Uniunea Europeană), a fost totuși influențat pozitiv
în ultimii ani de scăderea TVA, eliminarea accizei și mai ales creșterea puterii de cumpărare a
populației. Educarea consumatorilor, accesul la informații tot mai multe în mediul online,
precum și ușurința de a cumpăra (inclusiv de pe internet) cafea de foarte bună calitate (fel de fel
de specialități) la prețuri atractive determină trendul pozitiv pe segmentul premium.

Dintre băuturile calde, cafeaua este categoric preferata românilor. În ciuda creșterii numărului
de automate de cafea stradale și a numărului de cafenele premium, se observă o dinamică
pozitivă și pe zona de cafea preparată de utilizator acasă sau la birou, ca răsfăț, mijloc de relaxare
sau socializare, tot mai mult prin folosirea de aparate specializate, espressoare de înaltă calitate.
"Avem tot mai mare cerere pentru brandurile noastre Trucillo și Excelsior, importate și
distribuite exclusiv în România, în prezent către zona corporate și HoReCa, online, dar sperăm în
curând și în lanțuri de retail. Mizăm pe creșterea interesului românilor pentru cafea premium la
prețuri corecte, cafele artizanale, dedicate celor care înțeleg faptul că un espresso autentic are un
gust mult superior preparării tradițional românești, la ibric. Selecțiile de cafea boabe, cafea
măcinată și cafea capsule produse sub brandurile Trucillo și Excelsior sunt disponibile românilor
la un click distanță pe website-ul nostru, la prețuri minime. Se pot comanda astfel cu livrare
rapidă oriunde în România produse premium, gourmet, rafinate, potrivite pentru răsfăț propriu,
dar și pentru a fi făcute cadou", explică Floriana Tiron, owner gourmetGIFT.
Mărcile Trucillo și Excelsior sunt desigur prezente online și în multe configurații de coșuri
cadou, coșuri corporate și coșuri pentru cei dragi cu diverse ocazii, inclusiv coșuri cadou de
Crăciun, 1 - 8 Martie sau Paște. În calitate de distribuitor cafea, firma Haute Cuisine, care
operează gourmetGIFT, cel mai mare magazin online de coșuri și cadouri exclusiviste din
România, propune inclusiv anonamente cafea birouri, abonamente corporate pentru cafea, ofertă
de esspresoare. Produsele de cafea Trucillo și Excelsior pot fi comandate online pe
gourmetgift.ro, eMag, dar pot fi găsite și în magazine offline specializate în cafea premium.
Trucillo este o marcă italiană de cafea cu 70 de ani de experiență, iar brandul Excelsior are de
asemenea origini italiene, cu o istorie de mai bine de un secol.
Stocurile mondiale de cafea la finalul anului 2020 ar urma să crească până la 2,5 milioane de
tone, cea mai ridicată valoare din ultimii şase ani. Producția acum crește mai mult decât
consumul, apare excedentul, care lovește mai apoi cotațiile, suportate în primul rând de
producători.
În acest an producția este estimată la 10,5 milioane de tone. Brazilia a avut un an excelent la
cafea și ea acoperă circa o treime din producția mondială.
Dar şi Columbia, India şi Mexicul ar urma să înregistreze o producţie mai mare de cafea.

Sursa: https://www.agerpres.ro/ots/2020/09/14/piata-cafelei-este-in-crestere-in-romania-iar-
brandurile-premium-iau-avant--642147
https://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/efectele-pandemiei-consumul-de-zahar-a-
scazut-abrupt-iar-stocurile-de-cafea-ating-niveluri-fara-precedent-in-ultimii-ani-1323646

PROGNOZA ECONOMICA A CAFELEI

Cafeaua a cunoscut o renaștere a interesului pe piață, deoarece o serie de factori au dus la

creșterea prețului băuturii preferate de milioane de oameni din întreaga lume. Este posibil ca
această marfă să nu fie tranzacționată în aceleași volume ca alte mărfuri, cum ar fi petrolul sau
aurul, dar, având în vedere că prețul cafelei a atins niveluri maxime de mai mulți ani, investitorii
obțin profituri considerabile.

Merită cu siguranță să analizăm mai în detaliu potențialul unei noi creșteri, deoarece este posibil
ca piața cafelei să nu fi ajuns la finalul perioadei sale de creștere.

Cafeaua poate fi cumpărată și vândută la o bursă de contracte futures, iar comercianții cumpără
aceste acțiuni atunci când cred că prețurile vor crește și le vând atunci când se preconizează o
scădere a prețurilor. Întreprinderile, cum ar fi cele din domeniul alimentar și al băuturilor, își
acoperă necesarul de cafea, asigurând un preț de achiziție pentru o anumită cantitate de marfă.

Un contract de cafea tranzacționat la Chicago Mercantile Exchange (CME) Group reprezintă

17.000 kg, iar prețul contractelor este stabilit la kilogram.

Capital.com este o platformă de contracte pentru diferență (CFD), ceea ce înseamnă că nu

realizează o livrare efectivă a bunurilor fizice sau a titlurilor de valoare și permite investitorilor
să tranzacționeze în funcție de mișcarea prețului activului suport. Investitorii care se așteaptă la o
creștere a prețului cafelei, de exemplu, pot cumpăra un CFD sau pot vinde unul dacă sunt de
părere că prețul cafelei va scădea.

Chiar dacă investitorii pot câștiga din efectul de levier oferit de brokerii de CFD-uri, acest efect
de levier poate crește și pierderile dacă piața se mișcă împotriva poziției investitorului.

Robusta și Arabica sunt principalele tipuri de boabe de cafea produse și consumate, iar
Arabica - care este cultivată în principal în Brazilia - reprezintă 75% din producție. Robusta, care
este produsă în principal în Vietnam, reprezintă restul de 45%. Robusta este utilizată în principal
în cafeaua instant și în cafeaua espresso.

Cele „patru mari” companii - Nestle, Proctor & Gamble, Sara Lee și Kraft - cumpără aproape
50% din toată cafeaua produsă la nivel mondial, în special Robusta. Arabica este probabil să o
regăsiți într-o ceașcă de cafea Starbucks.

Arborele de cafea este la mila vremii. Înghețul, așa cum s-a văzut în Brazilia in anul 2021, este
una dintre cele mai mari amenințări la adresa producției de cafea, în timp ce ploile prea multe sau
prea puține împiedică copacii să înflorească și să dea o recoltă reușită.

Cinci țări reprezintă aproximativ 75% din oferta mondială de boabe de cafea. Brazilia se află
pe primul loc; produce aproximativ 40%, urmată de Vietnam, Columbia, Indonezia și Etiopia.
Tulburările și conflictele politice, împreună cu condițiile meteorologice nefavorabile, pot duce la
scăderea producției de cafea și la creșterea prețurilor.

Prognoza prețului cafelei depinde de vremea din Brazilia

Chiar dacă în mass-media sunt mai puține știri și analize privind prețul cafelei și mai puțini
analiști financiari care se ocupă de cafea în comparație cu alte mărfuri, cum ar fi petrolul și aurul,
prețurile pentru toate mărfurile au crescut în ultimul an.

Piețele petrolului și aurului pot fi mai ușor de urmărit pentru noii investitori, deoarece acestea
urmăresc adesea evoluții care atrag atenția. De exemplu, cele mai recente turbulențe din Orientul
Mijlociu se corelează adesea cu prețuri mai mari la petrol sau o creștere a inflației ar putea
impulsiona prețul aurului.

Prețul cafelei a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor de știri generale și de piață, așa cum se
întâmplă adesea cu petrolul sau aurul, din cauza mai multor motive de îngrijorare - în special,
șocurile meteorologice din Brazilia. Seceta și înghețurile neobișnuite au fost urmate de
îngrijorări legate de faptul că nu vor fi suficiente precipitații până la sfârșitul lunii septembrie
pentru a asigura recolta braziliană de anul viitor.

Deja ne așteptam să avem pierderi de recoltă în Brazilia la anul, dar acestea vor fi agravate acum
și de precipitațiile insuficiente, a declarat Stephen Hurst, director general și fondator al
importatorului de cafea Mercanta.

Încă din iunie, producția mondială de cafea pentru 2021/2022 era deja prognozată să sufere un
deficit de 11 milioane până la 164,8 milioane de saci din cauza vremii nefavorabile, potrivit unui
raport al Departamentului american al Agriculturii.

Pe lângă necazurile producătorilor de cafea, carantinele stricte impuse de COVID-19 au afectat

transportul de marfă și logistica în zonele producătoare de cafea din Vietnam, principalul
exportator mondial de Robusta. De asemenea, culturile au fost întârziate de vremea înnorată din
Columbia, al doilea mare exportator de Arabica.

Toate acestea se adaugă la perturbarea transporturilor la nivel mondial, lanțurile de aprovizionare

fiind afectate de problemele legate de containere, din cauza pandemiei.
O astfel de coalizare a evenimentelor îi determină pe investitori să considere că previziunile de
creștere a prețului cafelei își pot continua ritmul și să justifice o prognoză ridicată a prețului
cafelei Arabica.

Argumentele în favoarea vânzării în lipsă a acțiunilor cafelei par slabe, având în vedere că
analiștii consideră că perspectivele prețului cafelei par să fie optimiste. Cafeaua Arabica a
depășit pragul psihologic de 2 USD când a atins 2,15 USD pe 26 iulie.

Mulți analiști se așteaptă ca prețurile să se situeze chiar sub 2 USD, cu unele oscilații de preț,
până când vor apărea alte vești despre producția de cafea. Această opinie este susținută de faptul
că analiștii au început să revizuiască în scădere previziunile de profit ale unor companii din
industria alimentară și a băuturilor ale căror contracte de acoperire a riscurilor pentru cafea le-ar
putea acoperi împotriva creșterilor de preț doar până la sfârșitul acestui an.

„Acoperirea a amânat presiunea, dar unele companii vor trebui să revină pe piață la prețuri mai
mari în prima jumătate a anului 2020”, a declarat Martin Deboo, analist de cercetare de acțiuni în
cadrul Jefferies International.

Prețurile la arabica erau prognozate să încheie anul la aproape 2 USD pe livră, potrivit unui
sondaj Reuters realizat la începutul lunii august în rândul a 11 comercianți și analiști, înainte de a
se ști exact cât de mult va afecta vremea recolta de cafea din Brazilia.

Pe baza previziunilor mediane ale participanților la sondaj, potrivit Intercontinental Exchange

(ICE), viitorul contractelor future pentru cafea Arabica KCc1 ar urma să ajungă la 1,9850 USD
pe livră până la sfârșitul acestui an, cu 55% mai mult decât la sfârșitul anului trecut.

Prețul contractelor future pentru cafea Robusta LRCc2 ar urma să se încheie anul la 1.983 de
USD pe tonă, cu 43,1% mai mult decât la închiderea pieței de la sfârșitul anului trecut.

Prognoza prețului cafelei Robusta s-a consolidat, având în vedere lovitura dată exporturilor
vietnameze, dar recolta Robusta din Brazilia ar putea acoperi o parte din deficit. Analiștii se
așteaptă ca Robusta să se tranzacționeze într-un interval mai lateral, în comparație cu creșterea
mai accentuată a prețului Arabica.
Sursa: https://capital.com/ro/prognoza-pretului-cafelei-urmeaz-ascendent

MEDIUL TEHNOLOGIC

Nu există nicio îndoială că progresele tehnologice pot juca un rol important în reducerea
costurilor de producție, precum și contribuția în alte domenii, cum ar fi îmbunătățirea calității.
Cu toate acestea, progresele tehnologice necesită investiții, atât în menținerea unei infrastructuri
adecvate de cercetare și extindere și din punct de vedere al cheltuielilor de capital și utilizarea
adecvată a acestuia.
Sursa: http://www.ico.org/documents/food.pdf

MEDIUL DEMOGRAFIC:

Consumul pe categorii de varsta: 28% dintre romanii care beau cafea au intre 35 si 44 de ani,
27% au intre 25 si 34 de ani, 19% sunt cu varste cuprinse intre 45 si 54 de ani, 15% au intre 18 si
24 de ani, iar restul de 11% au varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. Spre comparatie, si vecinii
bulgari beau mai multa cafea (2,9 kg pe cap de locuitor anual), iar în tarile nordice se bea de
cîteva ori mai multa cafea: 12 kg în Finlanda, 9,9 în Norvegia sau 9 kg în Islanda.

Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta
medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt
consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani)

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea
instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.
In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea
naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata,
30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de
vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la
pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat
dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu
varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie medie, fie tare de
majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice
tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele
mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.

18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara
zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta.
Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In
medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.

Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari

consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane.

Sursa: https://www.espressocafe.ro/blog/cafea-statistici-prinvind-consumul-in-romania/
https://www.referatele.com/referate/marketing/online2/CONSUMUL-DE-CAFEA-DIN-
ROMANIA-TENDINTE-referatele-com.php

ELEMENTE MICROECONOMICE

Tipuri cafea consumata: 37,9% dintre bautori consuma cafea solubila, 61,7% consuma cafea
boabe si macinata, iar 0,4% consuma alte tipuri de cafea. In ceea ce privește inclinatia acestora
pentru anumite branduri, 80,6% din piata este dominata de patru jucători importanți: Jacobs
(38,2%), Lavazza (20,8%), Nescafe (12,8%) si Tchibo (8,6%).

Alegerea cafelei de la Jacobs este relativ uniforma pe grupe de varsta, peste o treime dintre
romani fiind consumatori declarati ai acestui brand.

Lavazza este preferata mai degraba de barbati (22,3%) si de persoanele intre 25-34 de ani
(23,7%), in timp ce Nescafe este mai mult pe placul doamnelor (16,1%) si a tinerilor sub 25 de
ani (19,8%).

Celelalte 11 branduri mentionate spontan de respondenti au procente mici, sub 7%, remarcandu-
se o preferinta pentru Julius Meinl (7,3%) la grupele de varsta 18-24, respectiv 35-44, probabil
datorita prezentei puternice in HoReCa.

Principalii jucatori de pe piata: Principalii jucatori de pe piata sunt Kraft Jacobs România,
Strauss, Fortuna, Nestle si Tchibo.Cumulat, primii cinci cei mai mari jucatori – Kraft, Strauss,
Nestle, Tchibo si Fortuna detin 82,8% din piata, în volum, conform AC Nielsen.

Valoare pietei cafelei: Conform unui calcul realizat de Capital pe baza acestei statistici, in plina
perioada de criza romanii consuma, in total, cafea de 300 de milioane de euro pe an. 85% din
consum se realizeaza din cafeaua preparata acasa sau cumparata de la automate.

Nivelul consumului de cafea in Romania: Un studiu recent arata ca un roman consuma anual,
2,3 kilograme de cafea, cifra ce plaseaza Romania pe locul 49 intr-un clasament mondial al
consumului de cafea si pe locul 24 din cele 27 de tari din Uniunea Europeana, conform unui
studiu realizat de World Research Institute si dat publicitatii de curand.

Sursa: https://www.espressocafe.ro/blog/cafea-statistici-prinvind-consumul-in-romania/

CERCETARE CALITATIVĂ

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Metodologia de proiectare a cercetării:

Cafea Fortuna este cea mai mare companie românească producătoare de cafea.Compania deține
un centru de producție situat în comuna Dragomirești Vale (județul Ilfov), unde este procesată
materia primă (cafeaua verde) adusă din țările de origine ale cafelei.
Tema cercetării calitative de marketing este “Studiul încrederii în compania românească de
cafea Fortuna”. În urma acestei cercetări se urmăresc opiniile cu privire la perceperea imaginii
companiei din perspectiva faptului că este o companie românească.
Pentru realizarea acestei cercetări de marketing a fost realizat un focus grup care ajută la mai
buna înțelegere a părerii consumatorilor cu privire la produsele Fortuna.
Cercetarea calitativă cu tema “Studiul încrederii în compania românească de cafea Fortuna” a
fost realizată de moderator: Mihai Eduard, student anul III în cadrul Academiei de Studii
Economice București, Facultatea de Business și Turism.
S-a format un grup, care își va exprima percepția asupra produselor Fortuna. Grupul este
format din 10 persoane de sex masculine și feminin, cu vârsta cuprinsă între 18 și 41 de ani.
Eșantionarea a fost o selecție simplă și aleatoare de diferite persoane.
Pentru recrutarea participanților s-a aplicat interviul telefonic, pentru a fi stabilită o întâlnire
la un focus grup de 10 persoane, care corespund criteriilor de selecție din punct de vedere al
genului, vârstei, ocupației și venitului lunar. Persoanele au confirmat interviul, în urma căruia va
avea loc cercetarea calitativă a produselor Fortuna.

Participanții la focus grup:

 Două persoane, femei, 18 ani, care folosesc ocazional produsele Fortuna
 Cinci persoane, femei, 21 de ani, care folosesc zilnic produsele Fortuna
 Trei persoane, bărbați, 35 de ani, care folosesc săptămânal produsele Fortuna

GHID DE INTERVIU

Introducere: Bună ziua, mă numesc Eduard Mihai, sunt student în cadrul Academiei de
Studii Economice București, facultatea de Business și Turism. Astăzi vom discuta un subiect
referitor la imaginea brandurilor românești. Pentru a avea o discuție mai eficientă vom stabili
niște reguli:
 Această discuție nu este un test al cunoştințelor, astfel, nu pot exista răspunsuri corecte
sau incorecte;
 Pentru noi contează opinia dvs. şi de aceea vă rugăm să răspundeți complet şi sincer la
întrebări;
 Respectați opiniile celorlalți participanți, indiferent de conținutul lor;
 Vorbiți clar, tare şi pe rând;
 Este necesară participarea tuturor în discuție.
 Discuția noastră va fi înregistrată audio. Acest lucru e necesar, pentru a prelucra
informația obținută. Înregistrările se vor folosi doar în scopurile cercetării. Anonimatul este
garantat.
Cu permisiunea dvs. vă propun să începem. Pentru început ar fi bine să vă prezentați.
Spune-ți-ne numele dvs. și de unde veniți (localitatea).

Blocul I: Întrebări introductive (20 de minute)

1. Care este părerea dumneavoastră cu privire la brandurile românești?
2. Considerați că încurajarea consumului de produse autohtone este un lucru bun?
3. Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă brandurile românești
în ziua de azi?

Blocul II: Analiza achiziționării brandurilor românești (40 de minute)

1. Care sunt in opinia dvs. principalele motive pentru care unii consumatori aleg să consume
produse românești?
2. Care sunt motivele pentru care considerați că alții aleg să consume produse străine?
3. Ce branduri românești cunoașteți?
4. Dacă un produs românesc și unul străin au aproximativ același raport calitate-preț, pe
care l-ați alege cel mai probabil?
5. Dvs. personal ce branduri românești folosiți / preferați?
6. Ce branduri românești folosesc prietenii / familia dvs.?

Blocul III: Opiniile cu privire la compania de cafea Fortuna (60 de minute)

1. Sunteți familiar cu produsele Fortuna?
2. Ce părere aveți despre produsele Fortuna?
3. Folosiți cafea Fortuna? Ce tip de cafea folosiți?
4. Atunci când alegeți să achiziționați un produs Fortuna, ce importanță are pentru dvs.
faptul că este o companie românească?
5. Ce vă place la produsele Fortuna? Ce vă displace la ele?
6. Considerați că neîncrederea populației în produsele românești este responsabilă pentru
faptul că Fortuna nu este lider de piață și că înaintea sa sunt companii de cafea străine?
7. Considerați că acest lucru s-ar putea schimba pe viitor? Cum?

Încheiere (10 minute)

CONCLUZII REZULTATE ÎN URMA FOCUS GRUPULUI

 CERCETARE CANTITATIVA

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

CONTEXTUL CERCETARII

Fortuna este un brand de cafea care nu mai are nevoie de nicio prezentare printre romani.
Compania importa cafea boabe verde, concepe amestecuri din diferite soiuri si le prajeste intr-o
fabrica de langa Bucuresti. Însă pentru a se menține la acest nivel e nevoie de o preocupare
constantă pentru satisfacerea nevoilor mereu în schimbare, mai ales în condițiile concurenței tot
mai mari din partea companiilor multinaționale. În acest sens am hotărât realizarea unei cercetări
de marketing privind modul în care este percepută imaginea companiei Fortuna pe piață.

SCOPUL CERCETARII

Scopul efectuării acestei cercetări se constituie din studiul imaginii companiei FORTUNA în
rândul consumatorilor de cafea. Se urmărește în principal să se stabilească măsura în care este
influențată încrederea și decizia de cumpărare de faptul că FORTUNA este o companie
românească.

OBIECTIVELE CERCETARII

 Determinarea gradului de influență a venitului și vârstei asupra deciziei de cumpărare

 Determinarea opiniei persoanelor intervievate cu privire la calitatea, prețul, ambalajul,
ingredientele, promovarea și lărgimea gamei de produse FORTUNA.
 Determinarea imaginii de ansamblu asupra companiei.
 Determinarea importanței dată faptului că FORTUNA este o companie românească în
procesul decizional de cumpărare.
 Stabilirea viziunii consumatorilor asupra mărcii FORTUNA
 Identificarea principalilor concurenți
 Stabilirea frecvenței de cumpărare și a consumului de cafea
 Stabilirea momentului zilei și a locului preferat pentru consumul de cafea

STABILIREA IPOTEZELOR:

 Indivizii sunt sceptici cu privire la consumul de produse românești

 Puși să aleagă între un produs străin și unul românesc, având aproximativ același raport
calitate-preț, respondenții prefer produsele străine.

Stabilirea metodei de cercetare: Pentru această cercetare am folosit un instrument al cercetării

cantitative și anume chestionarul.

SELECTAREA PARTICIPANTILOR (ESANTIONAREA)

Colectivitatea cercetată este reprezentată din totalitatea consumatorilor de cafea Fortuna.

Unitatea de cercetare avută în vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind
orice persoană, indiferent de sex, vârstă sau venit. Din motive practice, cercetarea s-a realizat pe
un eșantion de 100 de persoane.
Stabilirea criterilor de selecție:
- ii excludem pe cei care lucreaza in industria cafelei
- ii excludem pe cei care lucreaza in domeniul horeca, barista
- ii excludem pe cei care lucreaza in marketing, cercetari de marketing, mass media, PR
CHESTIONAR
Buna ziua! Numele meu este Mihai Eduard și fac o cercetare despre consumul de cafea. Acest
chestionar are ca scop determinarea părerii generale a consumatorilor și încrederea lor față de
produsele românești, în special față de produsele companiei Fortuna. Confidențialitatea datelor
dumneavoastră personale este importantă pentru noi. Răspunsurile la întrebari vor fi complet
confidențiale. Rezultatele acestui chestionar vor fi folosite exclusiv în scop academic în
elaborarea cercetării finale, fără a fi raportate răspunsuri individuale. Vă rugăm să citiți cu atenție
fiecare întrebare și să alegeți răspunsul care exprimă cel mai bine părerea dumneavoastră.

1.Ați mai participat în ultimele 6 luni la o cercetare de marketing?

o Da
o Nu

2. Lucrați în unul din următoarele domenii?

o Cercetări de marketing
o Industria Cafelei
o Horeca/ Barista
o Nu lucrez în niciunul din domeniile de mai sus

3. Consumați cafea?
o Da
o Nu

4.De unde achiziționați cafeaua?

□ Hipermarket
□ Supermarket
□ Online
□ Restaurant
□ Coffe “to go”
□ Magazine
□ Alt răspuns: ............

5.Care este părerea dumneavoastră cu privire la brandurile românești?

o Am încredere deplină în ele
o Am încredere în majoritatea brandurilor românești
o Am încredere doar în câteva branduri românești
o Nu am deloc încredere în brandurile românești
6.Ce calități puneți în balanță când sunteți nevoit sa alegeți între un produs străin și unul
românesc?
□ Prețul
□ Calitatea
□ Impactul asupra sănătății
□ Aspectul
□ Promovarea
□ Recomandările făcute de cunoscuți
□ Alt răspuns: …………

7. Dacă un produs românesc și unul străin au aproximativ același raport calitate-preț, pe care l-ați
alege cel mai probabil?
□ Pe cel românesc
□ Pe cel străin
□ Nu mă pot pronunța

8. Pe o scală de la 1 la 10, care este încrederea pe care o acordați brandurilor românești?

Încredere mică ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Încredere ridicată
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9. Considerați că încurajarea consumului de produse autohtone este un lucru bun?
o Da
o Nu

10. Folosiți sau ați folosit vreodată produse ale companiei Fortuna?
o Da
o Nu

11. Cât de des utilizați produse Fortuna?

o Zilnic
o Săptămânal
o Ocazional
o Extrem de rar

12. Ce părere aveți despre produsele Fortuna?

o Foarte bună
o Bună
o Satisfăcătoare
o Proastă
o Foarte proastă
13. Alegeți importanța pe care o dați faptului că Fortuna este o companie românească în procesul
decizional de cumpărare:
Importanță mică ○ ○ ○ ○ ○ Importanță mare
1 2 3 4 5
14. Cum apreciați următoarele calități ale produselor Fortuna?
Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Excelent
Calitate ○ ○ ○ ○ ○
Preț ○ ○ ○ ○ ○
Ambalaj ○ ○ ○ ○ ○
Ingrediente ○ ○ ○ ○ ○
Promovare ○ ○ ○ ○ ○
Gama variată ○ ○ ○ ○ ○
15. Ce vă displace la produsele Fortuna?
……………………
16. Ați recomanda produsele Fortuna familiei, prietenilor, etc.?
o Da
o Nu

17. Sexul:
o Feminin
o Masculin

18. Categoria de vârstă în care vă încadrați:

o <18 ani
o 18-25 ani
o 26-40 ani
o 41-60 ani
o >61 ani

19.Locuiți în:
o Mediul urban
o Mediul rural

20. Venitul dumneavoastră lunar este:

o <1200 RON
o 1201 – 2000 RON
o 2001 - 3500 RON
o > 3500 RON

Vă mulțumim pentru timpul acordat!