Determinarea decalajului regional dintre doua județe

Timiș și Tulcea

Cuprins
1. Caracteristicile generale ale celor 2 județe
2. Analiza județelor pe baza de categorii de indicatori (anii 1990,
2000, 2010, 2020)
3. Analiza factorilor condiționeaza dezvoltarea
4. Prezentarea proiectelor de care beneficiează județele și care au fost
implementate în județe (2014-2020)
5. Concluzii și propuneri de dezvoltare
6. Biblografie

1. Caracteristicile generale ale celor 2 judete

Poziția geografica
Timiș  este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat.
Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Reședința lui este municipiul Timișoara,
capitala regiunii de Vest și cel mai mare și important oraș al macroregiunii de dezvoltare
Sud-Vest a României.
Tulcea este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România. 
Judeţul Tulcea este aşezat în nordul Dobrogei, mărginit  de trei părţi de ape (Dunăre la V şi
N; Marea Neagră la Răsărit).
Vecini
Timis se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu
districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul
Csongrád-Csanád din Ungaria, cu care formează frontiere de stat.
Tulcea se invecineaza cu Marea Neagră in est., Județul Brăila in vest., Județul Galați în nord-
vest, Ucraina în nord - Regiunea Odessa si Județul Constanța in sud.

Suprafata si structura acesteia

Timis este cel mai întins județ al României, cu 8.696,7 km² (3,65% din suprafața întregii
țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din
raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova
Nouă, Oravița, Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara).
Tulcea are uprafaţa totală de 8499 kmp (3,56% din suprafaţa ţării), locul 4 pe ţară, după jud.
Timiş, Suceava şi Caraş-Severin. Din suprafaţa totală a judeţului, 3446 km 2 reprezintă
suprafaţa zonelor umede constituită din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim Sinoie.

Relief
Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la
75m în Lunca Timișului și ajung la 1.384 m în vârful Padeș din Munții Poiana
Ruscă. Câmpia de Vest, aparținând Bazinului Panonic, ocupă aproximativ 6.700 km²,
reprezentând 77,2% din suprafața județului. Dealurile de Vest, de orogeneză hercinică, cu
înălțimi cuprinse între 300 și 600m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din
suprafață. Munții Poiana Ruscă, aparținând grupei Carpaților Occidentali acoperă o suprafață
de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului
Relieful judetului Tulcea cuprinde Horstul Dobrogean la vest, rest al lanţului de munţi
Hercinic din care fac parte Munţii Măcinului, cea mai veche formaţiune de pământ a ţării,
şi Delta Dunării la est, care împreună cu complexul Razim-Sinoe ce trece şi în judeţul vecin
Constanţa, acoperă mai mult de 4.000 km2. În judeţul Tulcea, Delta Dunării ocupă o
suprafaţă de 3446 km2, ceea ce reprezintă 40,54 % din suprafaţa judeţului.

Reteaua hidrografica
Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a
județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș.
Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: Bega, Bega
Veche, Timiș, Bârzava, Moravița, Nădrag din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș
și Aranca din bazinul hidrografic Mureș.
În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind Surduc (530 ha), totodată cel
mai mare lac din vestul României. Alte lacuri mari sunt Satchinez (40 ha), Becicherecu
Mic (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: Timișoara (115
ha), Jimbolia, Cărpiniș, Deta, Banloc, Lovrin, Biled, Sânnicolau
Mare, Diniaș, Partoș, Urseni, Nădrag, Dumbrăvița, Surducu Mic, etc. În județ sunt și două
lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la Românești lângă peșteră, cu o
suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la
Forocici) în valea Magheruș, de 85 m²
Reţeaua hidrografică a Tulcei are o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv Delta Dunării),
cea mai scăzută din ţară, se caracterizează prin râuri scurte (al căror curs de desfăşoară total
sau parţial pe teritoriul judeţului), tributare Dunării (Valea Roştilor, Topolog, Cerna, Jijila,
Luncaviţa ş.a.) sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre (râurile
Taiţa, Teliţa, Slava, Hamangia, Casimcea ş.a.).
Dunărea, care mărgineşte judeţul Tulcea la V (prin braţul Măcin sau Dunărea Veche) şi N
(prin braţul Chilia), pe o distanţă de 276 km, constituie principala cale navigabilă şi sursa cea
mai importantă de apă a judeţului, cu atât mai mult cu cât pe sectorul ei inferior, cu cele trei
guri de vărsare (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), în special pe braţul Sulina şi în continuare
pe Dunăre până la Brăila, pot naviga şi vase maritime. Abundenţa lacurilor fluviale
(Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheş, Somova ş.a.), deltaice
(Furtuna, Gorgova, Merhei, Matiţa, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roşu, Trei Iezere ş.a.) şi
litorale (Razim, Dranov, Goloviţa, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot atâtea resurse
naturale de apă, cu importanţă piscicolă, ca mijloc de comunicaţie (prin intermediul
numeroaselor canale) şi ca baze de agrement sau de alimentare cu apă ale populaţiei.

Clima
In Timis este o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită
faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece
dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest.
Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor
Lipovei. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul
2000, la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj. 
Clima județului Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Iarna se
face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă
înregistrată a fost de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius în anul 1942.

Resursele naturale
În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț–
Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj și Sânnicolau
Mare), țiței și gaze (în zona de vest a județului), nisip (Șag) și nisip pentru sticlă (Groși–
Făget, Tomești și Gladna). Se exploatează, de asemenea, ape minerale
la Buziaș, Călacea, Ivanda, Bogda și Timișoara.
Resursele naturale ale judeţului Tulcea sunt : terenurile arabile, viile, păşunile, care permit
culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile pentru pescuit şi vănâtoare, pădurile,
pentru vănâtoare, agrement, protecţia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de
construcţii (granitul), cuarţita, calcarul iar Delta Dunării în primul rând pentru potenţialul
turistic.

Gradul de urbanizare
In jud. Timis- 61% urban, 39% rural (anul 2010)
In jud. Tulcea- 49% urban, 51% rural (anul 2006)

Populatia si structura acestuia

Populatia judetului Timis este de 678.347 locuitori . Structura populației in Timis-
romani(80,58%),
maghiari (5,16%), sârbi(2,12%), romi (1,47%), germani (1,24%), ucraineni (0,87%)
și bulgari (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație
Populatia judetului Tulcea este de 243.419 locuitori. Structura populatiei in Tulcea –
90% români, 6,4% ruşi-lipoveni, 0,5% ucraineni, 10,3 % turci, 0,9% romi, 0,7% greci, 0,3%
alte minorităţi etnice (maghiari, tătari, germani, bulgari ş.a.)

Probleme de restructurare industriala

În județul Timiș, noile construcţii industriale şi comerciale au fost realizate după Revoluţia
din 1989, în parte, pe spaţiile industriale vechi şi, în parte, pe spaţiile de la marginea oraşului,
care erau utilizate ca terenuri agricole, în special pe arterele care marchează ieşirea din oraş.
Tipul morfologic constituit din realizările perioadei comuniste şi postcomuniste este
caracterizat de clădiri înalte de la 4 la 10 etaje (sau chiar mai multe) cu funcţii industriale,
rezidenţiale, social-culturale executate cu tehnologii industrializate. Acestea apar fie sub
forma unor mari ansambluri în zonele slab construite în perioadele anterioare, fie, izolat, în
cadrul texturii urbane istorice.
În județul Tulcea, industria reprezintă la momentul actual una dintre cele mai importante
ramuri ale economiei județului Tulcea, întreprinderile industriale importante fiind situate în
centrele urbane dezvoltate (Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin și Sulina) și în unele așezări
 rurale (Niculițel, Topolog, Mihail Kogălniceanu, etc.), producând în principal: traulere pentru
pescuit, vase-dormitor, alumină și feroaliaje, cărămizi refractare, mobilă, cherestea, confecții,
conserve de pește, preparate din carne și lapte, băuturi alcoolice, panificație, etc..

2. Analiza judetelor respective se va face pe baza urmatorilor indicatori

(1990,2000,2010,2020)

1. Nr de locuitori
1992 2000 2010 2020
TULCE 271.51 264.44 254.89 234.36
A 6 9 4 8
TIMIȘ 707.62 709.85 727.04 759.30
3 1 1 2

2. Nr de salariați la 1000 de locuitori

1990 2000 2010 2020
TULCE 94.869 48.340 39.294 45.820
A
TIMIȘ 282.36 168.57 187.47 235.36
0 0 0 3

3. Rata șomajului
1991 2000 2010 2020
TULCE 6,2% 11,4% 8,1% 3%
A
TIMIȘ 1,2% 8,6% 3,7% 1,3%

4. Nr de unități școlare la 1000 locuitori

1990 2000 2010 2020
TULCE 290 302 71 80
A
TIMIȘ 794 732 270 238
 5. Nr nou-născuți vii
2000 2010 2020
TULCE 2.700 2.171 1.718
A
TIMIȘ 6.288 6.837 7.264

6. Procentul de elevi inscriși la licee din totalul

grupei de vârstă cuprinsă între 15-18 ani
2000 2010 2020
TULCE 6.620 8.031 5.779
A
TIMIS 22.074 30.601 20.519

7. Rata mortalității infantile

1990 2000 2010 2020
TULCE 5,6 14,6 3,7 5,8
A
TIMIS 5,9 5,2 5,8 3

8. Nr de biblioteci
1995 2000 2010 2020
TIMIS 443 420 355 213
TULCE 145 14 158 111
A

9. Absolvenți
1990 2000 2010 2020
TULCE 7.100 7.114 4.983 3.309
A
TIMIS 22.277 23.059 24.175 20.334

10. Personalul medico-sanitar

2000 2010 2020
 TULCE 342 361 324
A
TIMIS 2.439 3.389 5.165

3. Analiza factorilor
CRITERII GEOGRAFICE
Conditii dificile de relief:

Județul Timiș. Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestica
(câmpia joasa) şi centrală (câmpia înaltă) a judeţului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în
zona dealurilor, pe văile Timişului (spre Lugoj) şi Begăi (spre Făget), iar în estul judeţului se
desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a Podişului Lipovei. Înălţimile
cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m),
culminând cu vârful Padeş (1.380 m).

Relieful judeţului Tulcea se caracterizează prin existenţa a două unităţi fizico-geografice

distincte: una mai înaltă, în partea central-vestică, în cadrul căreia se întâlnesc elemente ale celui
mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unităţi de orogen vechi, hercinic/kimmeric),
şi alta mai joasă şi mai nouă (din Cuaternar), în N, NE şi E, respectiv lunca şi Delta Dunării,
precum şi nordul Complexului Lagunar Razim-Sinoe. Unităţile mai înalte de relief sunt dispuse
în trei mari subunităţi paralele, ocupând aprox. 32% din teritoriul judeţului: subunitatea nordică
este constituită din Munţii Măcinului (cei mai vechi munţi din România), tociţi, cu altitudine
max. de 467 m (vf. Ţuţuiatu sau Greci), Podişul Niculiţel şi Dealurile Tulcei; subunitatea
centrală, extinsă între Dunăre (la V) şi lacul Razim (la E), este reprezentată prin Podişul
Babadag, iar subunitatea sudică coresunde compartimentului nordic al Podişului Casimcea,
făcând parte integrantă din Podişul Dobrogei Centrale, constituit predominant din şisturi verzi
prepaleozoice în fundament (care apar adeseori la suprafaţă) peste care se află depozite jurasice
şi cretacice. Regiunile joase de relief, extinse pe aprox. 62% din teritoriului judeţului Tulcea,
includ Delta Dunării, cea mai nouă formaţiune de relief a României, aflată în plină evoluţie,
lunca Dunării, situată la periferiile de V şi N ale judeţului precum şi prin câmpia aluvială din
preajma lacului Razim. Energia reliefului tulcean este foarte mică, variind între 0 m la nivelul
Mării Negre (Sfântu Gheorghe) şi 467 m altitudine în Vf. Ţuţuiatu (altitudinea maximă a
judeţului Tulcea). În cadrul Podişului Babadag (parte componentă a Dobrogei de Nord) se
remarcă o importantă linie de falie, între Peceneaga (la NV) şi Camena (la SE), care separă
Podişul Dobrogei de Nord de Podişul Dobrogei Centrale.

Conditii dificile de climă

TIMIȘ. Datorită poziției sale, se încadrează în climatul continental de tranziție cu influiente ale
climatului submediteranian iar diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice îi este
caracteristică. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11 C în câmpie și 10 în dealurile
Lipovei. Maxima absolută a fost integistrata în anul 1952 la Teremia Mare, 42 C iar minima
absolută, în anul 1963, în Timișoara, -35,5 C. Vântul bate în câmpie dominant spre nord.
Frecvente sunt vanturile din N-E, uneori inregistrandu-se furtuni cu caracter ciclonic dinspre V-
S-V. Precipitațiile cad neregulat, fiind variabile la nivel anual, crescând gradat de la vest la est.
TULCEA. Clima este temperată, cu un pronunţat caracter continental, manifestat prin veri
călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură (66,3°C) şi
prin precipitaţii reduse. Zona litoral-maritimă a judeţului Tulcea se caracterizează printr-un
climat mai blând, cu veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni
cu temperaturi nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6°C).
Temperatura medie anuală este slab diferenţiată în perimetrul judeţului Tulcea, oscilând între
10,7° la Babadag şi 11,1°C la Isaccea. Temperatura maximă absolută (39.5°C) s-a înregistrat la
staţia meteorologică Mircea Vodă (20 august 1945), iar minima absolută (-26.8°C) la Tulcea (24
ianuarie 1942). Precipitaţiile medii anuale însumează cantităţi cuprinse între 359 mm la Sulina
(cele mai mici din ţară) şi 445 mm la Isaccea. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai
mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) şi N (13,1%), cu
viteze medii anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s. În timpul verii, în condiţii de stabilitate
atmosferică, se manifestă o circulaţie termică locală a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) şi
brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distanţă de 10-15 km spre interiorul uscatului.

Resurse de apa subterană necorespunzatoare

Cea mai mare parte a apei potabile distribuite în TIMIȘ (orasul Timisoara) provine din Bega,
doar o treime fiind din foraje de mare adâncime. Bega, care traveresează oraşul, oferă permanent
cantitatea de apă necesară, iar, la nevoie, se poate utiliza şi rezerva din lacul Surduc. Societatea
Aquatim foloseşte pentru alimentarea consumatorilor din Timişoara peste două treimi din apă
provenind din Bega, restul fiind apă obţinută din foraje de mare adâncime. Astfel, în Timişoara,
apa potabilă provine din două surse, circa 25-30% din foraje şi 70-75% din Bega. Apa de
suprafaţă este tratată şi distribuită de Staţia de Tratare a apei Bega. Apa din Bega are avantajul
asigurării unei cantităţi suficiente, nodul hidrotehnic Timiş-Bega fiind un factor de siguranţă şi
din punct de vedere al asigurării necesarului de apă. În plus, la nevoie, apa din lacul Surduc poate
fi transferată în râul Bega, arată datele societăţii care operează serviciul regional de apă şi canal.
Apa subterană este captată prin foraje de mare adâncime, situate în partea de est, sud-est şi vest a
oraşului Timişoara, tratarea şi distribuţia fiind asigurate de Staţia de tratare a apei Urseni şi Staţia
de tratare a apei Ronaţ. Apa de adâncime se caracterizează printr-o calitate relativ constantă în
timp, mai spun cei de la Aquatim.
TULCEA. În judeţul Tulcea apele sunt grupate în două bazine hidrografice - Dunăre şi Litoral,
care ocupă 71% respectiv 29% din suprafaţa judeţului. Resursa de sol este tot atât de importantă
ca şi resursa de apă. În judeţul Tulcea reprezentative sunt: terenurile arabile, viile, livezile şi
grădinile, păşunile şi fâneţele. Delta Dunării constituie una dintre cele mai întinse zone umede
din lume - ca habitat al păsărilor acvatice, cea mai vastă zonă de stufărişuri compacte de pe
Pământ  şi un adevărat muzeu al biodiversităţii.

Soluri slab productive

TIMIS.  Învelișul de sol din zona Timișoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri și
subtipuri incadrandu-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri,
pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. Capacitatea generală de susținere a producției agricole este
mijlocie, ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută ori
afectate de umezeală în exces (entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc),
compensată însă de prezența cernoziomurilor și a preluvosolurilor molice, cu pondere notabilă în
arealul comunelor Sacalaz, Dumbrăvița și Sânmihaiu Roman. Pe ansamblul Câmpiei Banatului
însă, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice,
preluvosoluri molice, etc), fără limitări semnificative în exploatare, constituindu-se astfel într-o
importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive.

TULCEA. Solul este în cea mai mare parte un sol argilos. De aceea nu sunt foarte multe culturi
care se potrivesc acestui tip de sol, și anume sunt întâlnite mai mult cultura viței-de-vie și cea a
pomilor fructiferi. Acestea dau cele mai bune rezultate pentru acest tip de sol. Se mai întâlnesc
culturi de grâu, floarea soarelui, secara, porumb, acestea se întâlnesc în mod preponderent.
Datorită solului și climei, cu veri foarte secetoase în unii anii, nici cu aceste culturi nu se obțin
rezultate foarte importante.

CRITERII DEMOGRAFICE

Tendinte de depopulare
Județul Timiș. Recensământul realizat în 2022 scoate în evidență date cu privire la depopularea
din marile orașe. Subprefectul de Timiş a anunţat că în Timișoara trăiesc doar 176.000 de
locuitori, faţă de 319.279 în anul 2011. În anul 2011, Timişoara avea 319.279 de locuitori, iar
zona metropolitană Timişoara număra o populaţie de 468.162 de oameni.
Judeţul Tulcea s-a contractat după 2010, ajungând la populaţie de sub 250 mii de locuitori, în
vreme ce în anul 2000 era în categoria 250.000-300.000 de locuitori.

Spor natural negativ

TIMIȘ. Ca urmare a dinamicii negative a natalităţii şi mortalităţii generale, sporul natural a
scăzut constant de la (-1,7%o) locuitori în anul 2007, la (-2,5%o) în 2016, reprezentând un
deficit de populaţie în creștere. În intervalul studiat (2007-2016), se constată că începând cu anul
2010 valorile deficitului se măresc, ajung la mai mult de -2‰, excepție făcând anul 2013 (-
1,6‰). Evoluţia natalităţii şi mortalităţii generale au determinat în anul 2013 o uşoară redresare a
declinului sporului natural de la (-54.435) în 2012 la (-35.534 locuitori) în 2013. Sporul natural
arată un deficit de populaţie care se menţine în toată perioada studiată (2007-2016), având valori
negative. În 2016, deficitul de populație ajunge la (-54.316), astfel că indicele ajunge la valoarea
negativă de (-2,5%o)
TULCEA Numărul nasterilor a scăzut simtitor, în timp ce numărul deceselor înregistrate anual a
crescut. Așa se face că județul Tulcea înregistrează, an de an, un spor natural negativ. Iata cum
stă situatia, centralizată de oficialii Direcției Județene de Sănătate Publică Tulcea, la nivelul
anului 2017: 1.296 de nașteri și 2.589 de decese au fost înregistrate în primele 11 luni ale anului
anterior.

Fenomene de îmbătrânire demografică

Conform datelor de la ultimul recensământ din 2011, județul Timiș are o populație de 679.695
locuitori. Principala cauză a scăderii numărului populației stabile în județul Timiș se datorează
faptului că se află în plin proces de îmbătrânire demografică, multe persoane fiind vârstnice.

Numărul mic de persoane pe gospadarii

TIMIȘ. Populația stabilă: 649,8 mii persoane
Gospodării: 270,8 mii gospodării
Rezultă un număr de 2,4 persoane per gospodărie.
TULCEA. Populația stabilă: 199,4 mii personae
Gospodarii: 79 mii gospodării
Rezultă un număr de 2,5 persoane per gospodărie

CRITERII ECONOMICE
Nr redus de locuri de muncă în raport cu cererea (somajul)
TIMIS. Conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș, rata
șomajului era la 31 decembrie 2020 de 1,27%. Aceasta înseamnă o creștere, nesemnificativă,
față de nivelul din noiembrie 2020, când era de 1,18%. În cifre exacte, aceasta înseamnă un
plus de câteva sute de persoane, de la 4.129 în noiembrie la 4.446 persoane în decembrie. În
 rândul persoanelor de sex masculin șomajul se păstrează sub 1, la 0,98%, pentru ca în rândul
femeilor să fie de 1,64%.

TULCEA. 3,41% - rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Tulcea în luna

septembrie 2022. La sfârşitul lunii septembrie, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Tulcea erau înregistraţi 2472 de şomeri (din care 1261 de femei),
rata şomajului fiind de 3,41 %. Comparativ cu luna precedentă, când rata şomajului a fost de
2,89 %, în această lună acest indicator a înregistrat o creştere cu 0,52 %. Din totalul de 2472
de persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Tulcea, 461 erau beneficiari de indemnizaţie
de şomaj, iar 2011 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 1745
de şomeri provin din mediul rural şi 727 sunt din mediul urban.

CRITERII SOCIALE

Dificultăți ale vieții comunitare

TIMIS. Cu ajutorul fundației comunitare din Timisoara, sprijinită de sute de voluntari, s-au
strâns fonduri și au fost sprijinite peste 200 de proiecte și peste 100 de organizații și grupuri
de inițiativă. Au fost organizate șase ediții Timotion – un eveniment caritabil care s-a
desfășurat în fiecare an din 2016 – la care au participat peste 17.000 de alergători de toate
vârstele pentru a susține, cu fondurile strânse, proiecte din cele mai diverse, legate de
educație, sprijinirea unor cazuri oncologice sau a unor programe de ecologie. În cursul anului
2020, fundația a achiziționat aparate de testare PCR, teste și alte echipamente deficitare, atât
pentru medicii din prima linie cât și pentru pacienți. Datorită fundației, orașul are acum
grădina urbană Grădinescu, educația alternativă este susținută prin Științescu și are în
palmares numeroase alte inițiative, susținute prin diverse programe.

TULCEA. “Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună" desfăşoară în perioada

10.11.2022 - 16.12.2022 campania "Un Moş al Tuturor", campanie de strângere de fonduri
prin care ne dorim să ajungem în comunităţile vulnerabile ale României, la copiii care nu
apucă să simtă magia sărbătorilor în casele lor. În 2022 se fac de 20 de ani de când am pornit
la drum cu gândul că fiecare copil, de oriunde ar fi el, merită să primească şi să se bucure de
un cadou. În 2022, ne propunem să ajungem în patru comunitati din judeţul Tulcea (Topolog,
 M.Kogălniceanu, Casimcea şi Beidaud). În total, 1508 copii, atât de grădiniţă, cât şi elevi în
clasele 0 - IV. Misiunea noastră de anul acesta este ca fiecare dintre cei 1508 copii să
primească un cadou sub bradul de Crăciun şi să zâmbească atunci când îl deschide. Şi să
simtă că este anul în care Moş Crăciun nu s-a luat cu altele, şi a ţinut minte că un suflet îl
aşteaptă, poate, pentru prima dată. Copiii i-au scris deja lui Moş Crăciun şi i-au povestit de ce
le-ar plăcea să vină la ei, iar Proiect derulat de noi am dat de veste că avem nevoie de o
echipă de spiriduşi care să-l ajute pe Moş, şi care să se asigure că cei 1508 copii vor fi văzuţi
şi vizitaţi anul acesta.”

4. Prezentarea proiectelor/programelor de care a beneficiat județul (2014-2020)

TIMIS

 Proiectul “Reabilitarea, consolidarea, modernizarea și accesibilizarea spațiilor

educaționale din cadrul Liceului Teoretic Special IRIS, cu realizarea de măsuri de
sprijinire a eficienței energetice prin gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea
energiei din surse regenerabile”.

Sursa fondurilor: Europene.

Valoarea proiectului: 7.764.316 lei (TVA inclusă)

Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ Teritorială Județul Timiș
Perioada de referință/implementare a proiectului: 25.01.2019 - 31.07.2022

 Sporire capacitate de circulație pe DJ 609 D, Centura ocolitoare Timișoara – Aeroport

Sursa fondurilor: PNDL – Programul National de Dezvoltare Locala
Valoarea proiectului: 18.169.004 lei (inclusiv TVA)
Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ Teritorială JUDEȚUL TIMIȘ
Perioada de referinta: la data de 27.08.2021, proiectul era realizat in proportie de 95%

 Bazin de înot didactic în orașul Jimbolia, județul Timiș – Proiect pilot

Sursa fondurilor: Bugetul propriu al judetului Timis
Valoarea proiectului: 11.834.073 lei (TVA inclus)
Beneficiarul proiectului: Județul Timiș, prin Consiliul Județean Timiș;
Perioada de implementare: 18 de luni, începând cu data de 18.03.2021;

TULCEA
 Programul Operational Regional 2014-2020, Axa prioritara 6: Îmbunătățirea
infrastructurii rutiere de importanță regională, Prioritatea de investitii 6.1, Stimularea
mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura ten-t,
inclusiv a nodurilor multimodale
Sursa fondurilor: Fondul European de Dezvoltare Regională
Valoarea fondurilor: 98.134.680 lei cu TVA inclus
Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ Teritorială JUDEȚUL TULCEA
Proiect finalizat in iulie 2022

 Programul Operational Regional 2014-2020, Axa prioritara 6, Prioritatea de investitii 6.1,

Apel de proiecte dedicat zonei de Investitii Teritoriale Integrate Delta Dunarii (ITI DD)
Sursa fondurilor: Fondul European de Dezvoltare Regională
Valoarea fondurilor: 31.446.728 lei cu TVA inclus
Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ Teritorială JUDEȚUL TULCEA
Proiect finalizat în mai 2022

 Program Operational Comun România – Ucraina 2014-2020 (cooperare transfrontalieră)

Sursa Fondurilor: Fonduri locale jud. Tulcea si Fonduri locale Ucraina
Valoarea fondurilor: 2.297.548 Euro; dintre care Buget CJ Tulcea: 200.000 Euro
Beneficiarul proiectului: UAT Oras Isaccea –lider, în parteneriat cu UAT Județul Tulcea,
Primăria Orlovka (UA), Comitetul Executiv al Consiliului Orășenesc Izmail (UA)
Perioada de referință/implementare a proiectului: 07.04.2021 - 07.08.2023

5. Concluzii și propuneri de dezvoltare pentru cele 2 județe

 Datorită aproprierii geografice de Europa Centrală și de Vest, județul Timiș are un

avantaj față de judetul Tulcea și acest lucru este vizibil în PIB-ul celor două județe.
 Județul Timiș se bucură de o încredere mai mare din partea autorităților locale și
europene, iar acest lucru se reflectă în numărul mai mare al fondurilor europene și locale
oferite.
 Turismul în județul Tulcea s-a bucurat de-a lungul timpului de o imagine bună, atât pe
plan național, cât și pe plan internațional, fiind recunoscut ca teritoriu cu potențial turistic
unic în Europa, iar de aceea a atras un număr impresionant de turiști din toate colțurile
lumii. Se remarcă prin varietatea de forme de relief, prin obiective turistice specifice, dar
mai ales prin Delta Dunării, una dintre cele mai valoroase și complexe zone turistice ale
României și Europei de Est deopotrivă. În concluzie, județul Tulcea are un potențial mare
pe plan turistic.
 În concluzie, județul Timiș este mai dezvoltat față de județul Tulcea din aproape toate
punctele de vedere (spitale, absolvenți, locuitori, nr de salariați etc).
BIBLIOGRAFIE
 https://www.agerpres.ro/comunicate/2022/11/16/comunicat-de-presa-fundatia-
agentia-de-dezvoltare-comunitara-impreuna--1014887
 https://www.pressalert.ro/2021/08/cinci-ani-de-activitate-pentru-fundatia-
comunitara-timisoara-cu-peste-200-de-proiecte-sprijinite/
 https://www.agerpres.ro/comunicate/2022/10/19/comunicat-de-presa-agentia-
judeteana-pentru-ocuparea-fortei-de-munca-tulcea--998770
 https://debanat.ro/2021/01/in-timis-creste-rata-somajului-judetul-incheie-anul-2020-
cu-o-rata-de-127-la-suta_319466.html
 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?
title=Archive:Statistici_demografice_la_nivel_regional&oldid=229556
 https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/TS2.pdf
 https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-02-6-11437366-0-
comunicat-date-provizorii-rpl-2011-timis.pdf
 https://ziare.com/tulcea/stiri-actualitate/in-2017-spor-natural-negativ-la-tulcea-
7159672
 https://www.dsptimis.ro/promovare/raport%202018%20final_17.01.pdf
 https://adevarul.ro/economie/harta-depopularii-romaniei-judetele-care-au-
1991415.html
 https://timpolis.ro/timisul-confruntat-cu-depopularea-masiva-a-unor-zone/
 https://www.timisoreni.ro/despre/timisoara_solurile_si_resursele_de_subsol/
 https://www.info-delta.ro/judetul-tulcea-13/agricultura-in-judetul-tulcea-55.html
 https://www.transilvaniabusiness.ro/2020/01/11/apa-din-bega-reprezinta-principala-
sursa-de-alimentare-a-consumatorilor-din-timisoara/
 https://www.oocities.org/timis_ro/geografie.html
 https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/DateGenerale/Pages/
clima.aspx
 https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/DateGenerale/Pages/
relief.aspx
 https://www.tourismguide.ro/html/orase/Timis/Timisoara/relief.php
 https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/activitate/proiecte/
 https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/activitate/proiecte/
 https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/LucrariPublice/Pages/lucrari.aspx
 https://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Localizarea-si-caracterizarea-74.php
 https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Informatii/Programe%20si%20strategii/
SRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20DURABIL%C4%82%20A%20JUDE
%C8%9AULUI%20TULCEA%202021-2027.pdf
 http://oldsite.cjtimis.ro/judetul-timis/strategia-de-dezvoltare-a-jude.html
 https://www.b1tv.ro/eveniment/depopulare-dramatica-timisoara-are-176-000-de-
locuitori-din-datele-recensamantului-fata-de-319-000-in-2011-1181997.html