UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN ALIMENTAȚIE

PUBLICĂ

PROIECT MANAGEMENTUL
SERVICIILOR DE ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ

EVOLUȚIA PIEȚEI BERII
ÎN ROMÂNIA

Studenți: Îndrumător:

Stefan George Conf. Dr. Manea Ludmila

Petrescu Marius

2019
 I. Caracteristici și evoluția pieței

 Declinul economic din ultimii ani a afectat negativ industria berii, atât la nivel
european, cât și național. După o perioadă de creștere susținută, volumele totale de
bere comercializate au înregistrat un declin în perioada 2015-2018, datorită
climatului economic dificil și măsurilor de austeritate cu impact în veniturile
consumatorilor. Piața românească nu a mai putut susține creșterea sectorului berii
înregistrată în anii anteriori și datorită faptului că, în România, consumul/cap de
locuitor a fost între primele 10 din Europa, deși țara noastră este un producător
tradițional de vinuri.

Anul 2011 a marcat un maxim al consumului pe piața românească a berii, cu cca.20,6

mil hl. În anul 2018, consumul de bere, de cca.18 mil hl, s-a situat sub nivelul
înregistrat în anul 2017, de 19,5 mil hl.

La nivelul anului 2011, România reprezenta a opta țara ca nivel de producție,

raportată la nivel european, cu un procent de cca.4,4% din totalul producției europene
de bere.

Din punct de vedere fiscal, în perioada 2015-2018, industria românească a berii a

beneficiat de unul dintre cele mai mici nivele ale accizei, la nivelul accizei minime
stabilită la nivel european. Pe de altă parte, în aceeași perioada, în România s-a
înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale TVA, cu 5 puncte procentuale.

O particularitate a pieței berii o reprezintă consumul de bere provenind din producția

aproape exclusiv românească. Importurile și exporturile reprezintă o cantitate foarte
mică raportat la totalul pieței, sub 3%.

2
 Industria berii prezintă trăsăturile unei industrii tip oligopol, cu bariere mari la
intrarea pe piață și diferențiere pe verticală.
Barierele semnificative la intrarea pe piață constau în valoarea inițială ridicată a
investiției în capacitatea de producție, investițiile mari în marketing, publicitate,
necesare construirii și promovării mărcilor, crearea unei rețele de distribuție cu
acoperire națională.

 În industria berii publicitatea joacă un rol important, ea având capacitatea de a

influența atitudini și comportamente. Publicitatea are valență de a induce
eterogenitate în rândul consumatorilor, creând grupuri de preferințe pentru
produse specifice. Crearea unei cereri eterogene are drept efect amortizarea
stimulentelor producătorilor de a concura prin preț. Această poate fi și
explicația pentru care companiile din sector alocă bugete importante pentru
publicitate. 

 Ponderea cea mai mare în consum este deținută de berea ambalată la pet, care
reprezintă jumătate (54%) din berea comercializată în România. Consumul de
bere la pet indică o puternică preferință pentru consumul casnic, în
detrimentul vânzărilor prin canalul horeca. Următorul ambalaj îl reprezintă
sticla, cu o pondere în piață de 28%, în scădere de la cca.40%. Dozele
metalice se încadrează în intervalul [10-15]% din piață. O particularitate a
pieței românești este legată de consumul de bere la draft, care reprezintă un
procent mic din totalul vânzărilor, sub 5%, spre deosebire de piață europeană,
unde a consumă bere la draft reprezintă o tradiție. Din punct de vedere al
poziționării mărcilor, din totalul vomumului de bere comercializat în România
în anul 2018, cca.46% reprezintă bere din segmentul mediu, cca.33% bere din
segmentul economic, cca.19% bere din segmentul premium și doar 2% din
segmentul superpremium.

3
 II. Sortimente existente pe piața berii din România

 Berea este o combinație de ingrediente 100% naturale: apă, malt, hamei și drojdie
și se găsește sub mai multe variante: de la bere normală la bere neagră. Berea se
poate găsi într-o gamă vastă de culori de la galbenul pal la negru, trecând prin
toate nuanțele intermediare.

 Berile se împart în două mari categorii: "ale" și "leger". "Ale" sunt berile
"proaspete", obținute prin fermentare rapidă, în timp ce "leger-urile" se prepară
prin fermentație mai lenta și capată gustul final dupa o minimă "îmbătrânire" la
rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate și mai spumoase.
Unicitatea gustului fiecărei beri provine din combinația de soiuri de hamei
folosită. Exista sute de soiuri, de unde și incredibila diversitate a berilor, de la cele
3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA.
Ca și pe piața mondială, în Romania întâlnim urmatoarele sortimente de bere:
 Bere blondă:- slab alcoolică;
- ușoară;
- obișnuită;
- superioară;
- pils.
Aceasta se consumă în special vara datorită cantității mai mici de alcool conținută și
fiindcă înlocuiește microelementele pierdute prin transpirație.
 Bere brună: - obișnuită;
- superioară;
- porter.
Aceasta se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conținutului mai ridicat de
alcool.
 Specială tipuri:
- Fără alcool pentru șoferi (are maxim 0.3% alcool);
- Hipocalorică, pentru diabetici (are maxim 1% glucide);
- Bere cu conținut redus de alcool, 1.5% (pentru tineri);
- Dietetică;
- Nutritivă;

4
 - Caramel;
- Cu tequilla;
- Cu lamaie.

 Berea oferă mai mult decât un gust unic, este băutura care trece dincolo de graniţa
relaxării, fiind în aceeași măsură un pretext de socializare şi un produs care
consumat cu moderație face parte dintr-un stil de viaţă echilibrat.

 Ca produs, berea nu este privită ca o băutură tare iar românii consideră berea ca
fiind ceva între băuturile alcoolice şi cele răcoritoare, utilizată la toate
evenimentele petrecute în familie sau între prieteni.Chiar dacă România este un
important producător de vin şi sunt foarte multe feluri de vin pe piaţă, berea are
locul ei, nefiind într-o competiţie reală cu piaţa vinului.

Modelul de consum al românilor se încadrează în categoria țărilor producătoare de vin,

unde consumul de bere este mai scăzut decât în zonele nordice ale Europei, unde berea este la ea
acasă. Consumul actual, de circa 65 de litri pe cap de locuitor, se apropie de limita superioară a
acestui model de consum. Spre exemplu, în Spania, consumul s-a oprit de ani buni la 75 de litri,
iar vecinii noștri unguri consumă cu consecvență 70 de litri de bere pe cap de locuitor.
Pe de altă parte, cehii ocupă primul loc la consumul de bere, cu 155 de litri pe cap de
locuitor. Urmează în ordine Germania, cu 117 litri pe cap de locuitor, și Austria, cu 110 litri.
Deși se află la mare distanță de nivelul înregistrat la noi, consumul de bere din aceste țări tinde să
scadă, pe măsură ce gusturile tinerilor se îndreaptă către alte băuturi, precum vinul sau
răcoritoarele. Deși cu un potențial redus de creștere, țara noastră rămâne o oportunitate în estul
Europei, unde celelate țări foste comuniste au ajuns deja la nivelul de saturație.

 În ultimii 10 ani industria berii în România a avut o evoluție pozitivă în ceea ce

privește calitatea, diversitatea mărcilor și producția realizată. Această evoluție a
fost posibilă datorită unor politici ambitioase ale investitorilor străini care au
determinat creșterea competiției pe piața internă.

5
 III. Marci pe piața berii din România

Pe piaţa românească există peste 25 de mărci de bere care concurează pe patru mari
paliere de calitate şi preţ. Piaţa berii din România poate fi comparată cu un câmp de război care
nu cunoaşte armistiţiu. Fiecare brand este poziţionat după "manualul de marketing".
În "teatrul de operaţiuni" din războiul berii sunt angrenaţi patru producători multinaţionali
- InBev România, Heineken România, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries Bereprod
(URBB) - şi unul autohton, European Food. Recent, compania Romaqua Group, producătorul
apei minerale Borsec, a intrat în această piaţă cu brandul Albacher. Trupele celor şase
"războinici" numără peste 25 de mărci de bere, care concurează pe patru mari paliere (în funcţie
de calitate, preţ şi targetul vizat). Este cea mai dinamică şi concurenţială piaţă din România.
Pentru publicul consumator, abundenţa este benefică, are de unde alege! Pentru
specialiştii în marketing ai celor şase producători, brandurile angrenate într-o competiţie continuă
reprezintă, zi de zi, o probă de profesionalism. Sunt puse la bătaie toate instrumentele de
marketing pentru câştigarea cotelor de piaţă. În spatele acestui succes se ascund, însă, investiţii
financiare masive, luni de luptă, strategii, fermitate şi consecvenţă.
Pe măsură ce oferta de bunuri şi servicii disponibile pe piaţă a crescut şi s-adiversificat
prin apariţia unei multitudini de noi mărci, în cadrul relaţiei dintre marcă şi consumatori a apărut
un al treilea element de importanţă deosebită, şi anume concurenţa.
Poziţionarea firmei pe piaţă presupune proiectarea caracteristicilor produsului/serviciului
şi crearea unei imagini distincte a acestuia, care să se adreseze cu precădere
segmentului/segmentelor ţintă selectate. Cu alte cuvinte, poziţia unui produs/serviciu indică locul
pe care acesta îl ocupă în concepţia consumatorilor, în raport cu produsele/serviciile concurenţei.
De exemplu, la sfârşitul lunii aprilie 2000, compania Tuborg România a lansat un nou produs,
şi anume berea la cutie. Cutia de bere se diferenţiază prin fanta mai mare decât în cazul
celorlalte cutii şi prin clema aurie de deschidere a cutiei, în concordanţă cu poziţionarea
Premium a berii Tuborg Gold Label. Cine nu are poziţionare solidă pe piaţă moare strivit de
concurenţă. "În această categorie, se pot observa mărci meteor, ce se luptă să supravieţuiască sau
chiar au dispărut de pe piaţă într-un timp destul de scurt de la lansare. Acestea au căzut victime

6
fie a forţei superioare a competiţiei, fie având o poziţionare fragilă sau inconsistentă fata de
consumatori", explică Afrodita Blasius. Un exemplu de notorietate este eşecul mărcii de bere
Aramia (InBev).

Poziţionarea şi concurenţa berii pe piaţa românească

 SUPER PREMIUM: Stella Artois (InBev), Heineken (Heineken România), Carlsberg
(URBB), Peroni (Ursus Breweries)
 PREMIUM: Ursus (Ursus Breweries), Beck's (InBev), Tuborg (URBB), Silva
(Heineken România), Holsten (URBB), Gösser (Heineken România), Redd's (Ursus Breweries)
 CORE LAGER: Bergenbier (InBev), Timişoreana (Ursus Breweries), Golden Brau
(Heineken România), Ciuc (Heineken România), Skol (URBB), Stejar (Ursus Breweries)
 VALUE BRANDS: Bürger (European Food), Neumarkt (Heineken România),
Löwenbrau (InBev), Noroc (InBev), Bucegi (Heineken România), Ciucaş (Ursus Breweries),
Gambrinus (Heineken România), Albacher (Romaqua Group)
Sursa: Compania de cercetare de piaţă MEMRB

O dovadă a maturităţii pieţei de bere o reprezintă şi apariţia aşa-numitelor extensii de

brand (în funcţie de arome şi concentraţia de alcool). Au fost lansate mărci care se adresează în
special femeilor, precum Redd's (Ursus Breweries ) şi beri cu arome, Beck's Green Lemon
(InBev). Rămâne de văzut cum vor performa în continuare. A devenit deja un obicei ca, în
perioada sărbătorilor de iarnă, să concureaze pe piaţă Tuborg Christmas Brew şi Ciuc Winter.
În esenţă, succesul unei mărci de bere depinde atât de armonizarea elementelor de
marketing, cât şi de forţa brandului. Investiţiile publicitare în acest domeniu sunt cele mai mari
de pe piaţa de advertising din România.
 Tuborg este principala marcă din portofoliul United Romanian Brewries. Marca
se adresează persoanelor deschise, sociabile, care apreciază calitatea. Încă din
momentul lansării, Tuborg a reușit să anime de fiecare dată atmosfera, fiind
perceput de consumatori ca un brand inovativ în ceea ce privește aromele unice de
bere și tipul de ambalare, fiind prima bere produsa în Romania îmbuteliată la
doză. Etichetele Tuborg sunt acum transparente. A fost păstrat capacul „tuby-
cap“. Noile etichete au costuri de producţie duble faţă de cele anterioare, iar

7
 capacul costă de şapte ori maimult decât unul obişnuit. Indicatorii de imagine
vizaţi sunt creşterea notorietăţii neasistate şi creşterea asocierii celor două mărci
cu inovaţia.
 Holsten aparţine de asemenea URBB şi a fost lansată în 2005. Este o bere
germană originală, adresându-se unui public unui public matur,persoane cu
încredere în sine,care ştiu ce vor.

Pe segmentul premium, competiţia creşte între mărcile internaţionale (Tuborg, Beck's,

Holsten şi Gösser) şi cele locale (Ursus, Silva). Cele două mărci, spun specialiştii, domină acest
segment atât ca volum, cât şi ca valoare.
Segmentul "core lager" sau "mainstream" numără şase branduri de bere. Aici competiţia
este mai dură. Liderul este Timişoreana, dar nu are o poziţie dominantă aşa cum se întâmplă cu
Ursus în segmentul premium. Marea bătălie se poartă între Timişoreana, Bergenbier şi Golden
Brau. Şi cei mici pun presiune: Skol, Ciuc şi Stejar.
Acest palier este supranumit şi "copilul teribil" al pieţei de bere din România. Conform
MEMRB, Timişoreana, Bergenbier şi Golden Brau ocupă primele trei locuri în topul berilor cu
cele mai mari vânzări.
De remarcat este faptul că preferinţele sunt dictate în tot mai mare măsură de ce anume
reprezintă marca pentru consumator din punctul de vedere al valorilor şi promisiunile acesteia.
Aici se remarcă câteva teritorii de poziţionare bine definite: Bergenbier (masculinitate şi fotbal),
Timişoreana (tradiţie) şi Golden Brau (prietenie).
 Heineken este o marcă Super Premium, poziționată în segmentul superior al
pieței. Ceea ce o diferențiază de alte mărci sunt caracteristicile sale unice:
Heineken este pasionată de calitate, are o perspectivă globală și o personalitate
cosmopolită foarte atrăgătoare. Heineken aduce bucurie și plăcere în viețile a
milioane de oameni, în întreaga lume. Heineken adresează publicului invitația sa
de a împărtăși o atitudine pozitivă și îndrăzneață, de a experimenta ceva nou și
diferit și de a depăși granițele existenței lor obișnuite de zi cu zi.
 Silva aparţine producătorului Heineken România. Se poziţionează ca o bere
premium "ce îşi trage seva din valorile autentice româneşti". Este o marcă
românească de tradiţie ce inspiră eleganţă.

8
  Gösser, brand internaţional, a fost lansat la 1860. Valoarea brandului este dată de
autenticitate, puritatea apelor şi reţeta naturală. În Austria, Gösser este sinonimul
berii. Aparţine producătorului Heineken România.

Ursus Breweries este o companie activă în viaţa comunităţilor în care operează,

promovand un comportament responsabil pe mai multe planuri.
Prioritatea nr. 1 de dezvoltare durabilă o reprezintă descurajarea consumului iresponsabil
de alcool şi, în acest sens, a lansat în 2010 programul „Află-ţi echilibrul” şi website-ul
www.desprealcool.ro. Prin acest site oferă publicului informaţii echilibrate despre alcool care
permit acestuia să ia decizii în cunoştinţă de cauză atunci cand consumă alcool.
Totodată berarii Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller, dezvăluie începând cu
luna decembrie a anului 2011 povestea berii Ciucaş, făcută după legile naturii. Malţul şi hameiul,
ingrediente naturale care se regăsesc dintotdeauna în reţeta Ciucaş, au trecut de-a lunugul
timpului prin mâinile maeştrilor berari, iar aceştia au creat o bere cu gust echilibrat ce oferă o
experienţă unică, naturală celor care o savurează.
„Timp de nouă luni, o echipă Ursus Breweries formată din berari şi specialişti în cercetare şi
marketing a urmărit îndeaproape dorinţele consumatorilor pentru a oferi produsului o imagine pe
măsura caracterului său. Astfel, această bere cu un gust echilibrat, are acum o imagine inspirată
din natură, aşa cum au văzut-o consumatorii – legatura cu ei fiind esenţială pentru noi”, a
declarat Camelia Panait, Group Brand Manager Ursus Breweries.

 Ursus, o marcă autohtonă care concurează pe segmentul premium. Mesajul Ursus:

succesul este un mod de viaţă. Brandul aparţine producătorului Ursus Breweries.
Ursus a adoptat o strategie care pare să poziţioneze brandul pe un etaj superior al
segmentului premium: sticlă transparentă verde, cu numele mărcii în relief. De asemenea,
capacitatea de 330 ml şi distribuţia în principal pe canalele HoReCa indică o poziţionare
în competiţie cu branduri super-premium ca Heineken sau Peroni.
 Timişoara reprezintă un reper important pe harta industriei de bere din România, atât prin
prezenţa celei mai vechi fabrici de bere, cât şi prin marca de bere Timişoreana, născută
aici şi transformată într-una dintre cele mai importante mărci de bere din ţară. „Serbările
Timişoreana” sunt un alt element deja tradiţional, care adaugă un plus la farmecul
oraşului şi la plăcerea savurării unei beri bune, cu tradiţie.

9
 IV. ANALIZA CERERII DE BERE PE PIAȚA DIN
ROMÂNIA

La nivel mondial, consumul anual de bere pe cap de locuitor este de 27 litri, fiind mai
ridicat în țări precum Cehia (159 litri), Germania (109 litri) sau Austria (104 litri) și mai scăzut în
unele țări africane cum ar fi Kenya (12 litri) și Uganda (6 litri) sau în unele țări asiatice precum
India (2.45 litri) și Sri Lanka (2.33 litri).

Figura 1:

Totuși, pentru următorii ani, așteptările participanților din această piață arată că în țările
emergente, odata cu creșterea nivelului de trai, consumul de bere va avansa într-un ritm mult mai
alert.
De altfel, dupa cum se poate observa și pe graficul alăturat, în 2011 consumul de bere a scăzut în
Europa și în America de Nord și a crescut în Africa, Asia și America Latina. Potrivit companiei
de consultață Kirin, China ocupă primul loc în lume, cu o pondere de 22.9% din consumul

10
mondial de bere, urmată de SUA (14.1%), Rusia (6.1%), Brazilia (5.6%), Germania (5.1%),
Mexic (3.6%).

Figura 2: Consum de bere pe cap de locuitor în România

2013 2014 2015 2016 2017 2018
70 81 89 93 81 78

Cifrele de consum înregistrate la Institutul Naţional de Statistică, la Patronatul

Societăţilor Independente Producătoare din România, precum şi de presa de specialitate, atestă că
modul de promovare a berii a făcut din români învederaţi consumatori ai produsului.
Adulții români consumă anual 18,5 litri de alcool de persoană, asta însemnând cu 20%
mai mult decât media din Uniunea Europeană. Acest lucru situează România printre națiunile cu
cel mai mare consum, potrivit datelor furnizate de Asociația pentru Lupta Împotriva
Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT).
"În România sunt aproximativ 2 milioane de persoane care consumă alcool în
exces.Dintre persoanele care ocupa funcții manageriale, 28% consuma alcool peste limita
admisă", mai arată datele ALIAT, citate de Ziarul Financiar.
În funcție de un indicator numit binge drinking, care reprezintă o formă episodică de
consum excesiv de alcool, România se află pe locul doi în Europa, dupa Irlanda.
Episoadele de consum excesiv de alcool pot împinge la suicid sau la incalcarea legii.
Compania de consultanta A.T. Kearney a realizat un raport aferent anului 2009 care arată
că cea mai consumată băutură din România este berea, urmată de apă imbuteliată și sucurile
carbogazoase, cele trei băuturi realizează împreună doua treimi din consumul total de băuturi
comercializate.
În prezent, berea e preferata bărbaților, după cum arată un studiu Gallup din 2011. Din
cei 67% de americani care consumă alcool, 54% sunt băutori de bere, spre deosebire de 27%
dintre femei. Despre acestea din urmă, statisticile au arătat că preferă totuși vinul, mai ales daca
au trecut de 50 de ani.

11
 Studiul consumului prin atitudinea şi comportamentul românilor, realizat în acest capitol,
răspunde la întrebarea: ”De ce, totuşi, într-o ţară cultivatoare de viţă-de-vie,românii beau
importante cantităţi de bere?”
Anchete realizate pe sute de subiecţi din Galaţi, Bucureşti, Vaslui, Rm.Vâlcea şi Braşov,
iar şi documentele studiate, relevă că berea se bea, pentru că:
1) astâmpără setea;
2) îi ajută pe oameni să socializeze cu alte categorii de persoane;
3) este un produs relativ ieftin;
4) este la modă la noi şi în lume, beneficiind de o anume popularitate;
5) există credinţa, la mulţi dintre consumatori, că este benefică pentru anumite afecţiuni.
În altă ordine de idei, a rezultat că cei ce consumă bere sunt persoane independente,
sociabile, deschise, care petrec timpul liber alături de familie.
Ca și trenduri majore constatate în 2011 este de menționat mutarea consumului de bere
predominant acasă, preferința mai mare a consumatorilor față de mărcile poziționate pe
segmentele premium și mainstream.

1. Analiza pieței de bere

Piaţa berii este o piaţă puternic segmentată pe baza criteriului preţului. Astfel, se pot
identifica 4 segmente, sau după alţi cercetători chiar 5 segmente. Prezenta cercetare urmează
prima abordare, conform căreia pe piaţa berii există următoarele segmente: super-premium,
premium, mainstream şi economy. Așadar mărcile premium Heineken și Gosser sunt adresate
segmentului superior de consumatori, cu o vârstă cuprinsă între 25- 45 de ani, având un gust
destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un preț mai mare dar și cosumatorul e
mai înstărit.
La segmentul mediu de consumatori se încadreaza Silva și Ciuc acestea având un gust
mai pronunțat de hamei și adresându-se doar celor care preferă acest gust și care au totuși ceva
cunoștiințe despre bere. Acestea au un preț ceva mai mic.
Segmentul inferior ocupă celelalte mărci: Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt
consumate în general de tineri fără putere mare de cumpărare în cantități destul de mari.

12
 În final rămâne berea non-alcoolică Schlossgold adresată, prin caracteristicile sale unice,
unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex, vârstă, educație sau venituri, pentru
cei care vor să savureze o bere dar și să evite consecințele consumului de alcool, deoarece
Schlossgold oferă răspunsul la întrebarea universal valabilă “bere la volan?”, o parte importantă
a comunicării acestei mărci s-a axat pe sponsorizarea unor concursuri și emisiuni de profil:
transmisiunile televizate ale curselor din Formula 1 și din cadrul Campionatului Internațional de
Raliu. În cazul ambalajului Schlossgold, remarcabilă este zona termosensibilă de pe eticheta
sticlei: tipărit cu o cerneală specială, cuvântul “satisfacție” apare doar atunci când temperatura
berii este între 4°C si 6°C, aceasta fiind cea mai potrivită pentru consum.
Oricum ideea cea mai importantă este că astfel compania obține profiturile mari și
recunoașterea mondială din segmentul superior chiar dacă este consumat în cantități mult mai
puține decât segmentele de jos. Are un preț mai ridicat. Putem observa asta și din reclamele ce se
fac mărcilor. Baza se pune pe mărcile premium. Iar reclamele segmentelor joase sunt foarte
simple, neilustrând mare lucru și nedifuzându-se foarte des, berea vândându-se de la sine cu
ajutorul prețului.
Principalele segmente de piață sunt în general restaurantele, dar nu în România. În
România cel mai bine se vinde în supermarket-uri, și, în general dupa cum am mai spus, berea la
PET de 2 L. Magazinele mari, berăriile precum și benzinăriile au anumite contracte prin care
obțin discount-uri mari de la furnizori și producători, astfel își permit să obțină un preț scăzut în
super și hyper-marketuri. În supermarketuri, berea este cumpărată în general de oamenii de rând
și de micii comercianți ce dețin mici restaurante sau chioscuri. Când deja este vorba de un
restaurant mai mare sau un magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusă de furnizori care
oferă diferite pachete cum ar fi frigidere și altă aparatură în schimbul vânzării doar a produsului
respectiv aparținând unei singure companii.
Statisticile au arătat că în România peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vândut în
supermarketuri și restul în restaurante și magazine de cartier ceea ce arată și strategiile marilor
companii de a se îndrepta spre aceste puncte de desfacere. Aceștia și-au format întregi echipe și
departamente pentru vânzarea en-datail, fiecare regiune a țării având câte un manager de vânzări
și un analist de vânzări.
În afară de poziţionarea clasică prin preţ, pe piaţa berii se regăsesc şi câteva segmente de
dimensiuni mai reduse care au ataşată o poziţionare în funcţie de atributele produsului, cum ar fi

13
segmentul berii fără alcool, segmentul berii strong (puternic alcoolizate) sau cel al berii cu
lămâie, sau o poziţionare în funcţie de utilizator, cum ar fi berea experimentaliştilor sau berea
pentru femei.
Ca produs, berea nu este privită de către români ca o băutură puternic alcoolizată,
considerând-o ca fiind ceva între băuturile alcoolice şi cele răcoritoare, utilizată la toate
evenimentele petrecute în familie sau între prieteni. Modelul de consum al românilor poate fi
încadrat în clasa ţărilor producătoare de vin, unde se consumă mai puţină bere decât în ţările
nordice, unde berea este la ea acasă. Consumul actual din România, de 78 de litri pe cap de
locuitor, poate fi considerat limita superioară a acestui model de consum. Spre exemplu, în
Spania, consumul s-a plafonat în ultimii ani la 75 de litri, în timp ce în Ungaria se consumă 70 de
litri de bere pe cap de locuitor.

2. Segmentarea pieței berii

În perioada ianuarie - martie 2011, în segmentarea dupa criteriul capacității, ponderea cea
mai ridicată în volumul vânzărilor au deținut-o cantitatile de 0,5 litri – 49,3% în volumul
vânzărilor (62,5% in valoarea vanzarilor), urmate de produse cu altă capacitate – 44,1% în
volumul vânzărilor (29,6% in valoarea vanzarilor), iar la o distanță semnificativa s-au situat
ambalajele de 1 litru, care au înregistrat 5,4% în volumul vânzărilor pentru perioada anterior
menționată (4,3% în valoarea vânzărilor).
Figura 3:

14
 Conform segmentării realizate de MEMRB, categoria este compusă din urmatoarele
segmente: bere mainstream, bere standard, bere premium și super premium, specialități de bere și
bere fara alcool. Dintre acestea, ponderea cea mai mare, de 45,7% în volumul vânzărilor, a
deținut-o segmentul bere standard, urmat de segmentul mainstream cu 33,3% (23,8 în volumul
vânzărilor) și cel premium, care a înregistrat în primele trei luni 12,6% (17,9% în valoarea
vânzărilor).

În funcție de segmentarea pieței berii, consumatorii acesteia se împart în:

1. Sofisticații (consumatorii de bere super premium)
Acest segment reprezinta 3% din totalul consumatorilor de bere și cuprinde tineri care
locuiesc mai degrabă în orașele mari, au venituri ridicate și educație superioară și, comparativ cu
celelalte segmente, sunt într-un procent mai mare necăsătoriți (47%). Pentru ei alegerea
brandului este foarte importantă, fiind unul din elementele constitutive statutului lor social și care
îi departajează de ceilalți. Mărcile de bere care caștigă interesul acestor oameni sunt cele care, pe
lângă recunoașterea internațională, transmit rafinament șiexclusivitatea consumului.
2. Profesionistii (consumatorii de bere premium)
Reprezinta 11% din consumatorii de bere. Berea premium atrage persoane cu venituri și
educație medie și superioara. Consumatorii din acest segment sunt persoane active, responsabile,
interesate de cariera. Își monitorizează imaginea și încearcă să își construiască una de succes.
Sunt persoane deschise, independente, care apreciaza experiențele noi, autentice. Le place să își
petreacă timpul liber cu prietenii și consideră aceste situații ca o evadare bine meritată, principiul
lor fiind "vreau tot ce e mai bun pentru că dau tot ce am mai bun".
3. Familiștii (consumatorii mainstream)
Este segmentul cu cele mai multe mărci ce reunește 58% din consumatorii de bere din
România. Egal repartizați în toate categoriile de vârstă, consumatorii mainstream sunt mai
degrabă căsătoriți, au venituri și educație medie. Oricând vor fi mândrii de o nouă alegere
"inteligentă" și vor dori să o împărtășească și celor din jur. Pentru ei berea este un prilej de
bucurie, distracție, celebrare a întâlnirii cu prietenii. Sunt cumpărători chibzuiți, restricțiile
bugetului familial îndreptându-i spre căutarea unui compromis între preț și calitate. Rațional, o
marcă de bere apreciată de acest grup trebuie să reușească să îmbine armonios prestigiul

15
(calitate, tradiție) cu disponibilitatea (preț accesibil, distribuție bună), elementul emoțional cheie
fiind bucuria socială.
4. Traditionaliștii (consumatorii de bere populară)
Acest segment este reprezentat de 28% din consumatorii de bere. Sunt persoane cu
venituri și educație medie și scazute, majoritatea căsătorite și mai în vârstă decât consumatorii
din celelalte segmente de bere. Sunt tipul omului de familie, care preferă stabilitatea și
organizarea. Conservatori prin definitie, aderă la valorile tradiționale, pe care le aplică și în
familia proprie. Comportamentul de cumparare este în mare parte dictat de preț. Cu toate acestea,
traditionaliștii încearcă, pe cât posibil, să găsească o calitate de siguranță, nedaunatoare sănătății,
în segmentul mărcilor ieftine.

3. Capacitatea pieței

Numarul de consumatorii efectivi de bere la nivelul anului 2015 a fost de aproximativ 3,2 mil de
persoane, iar cel potențial est. egal cu totalul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, mai precis
16,5 mil de persoane.

4. Dezvoltarea pieței berii

Fiecare întreprindere este interesată să-și consolideze poziția pe piață, să-și sporească
volumul vânzărilor și eventual chiar cota deținută în cadrul pieței. În acest sens preocupările ei
vor viza acoperirea spațiului dintre piața efectivă și piața potențială.
Dezvoltarea unei companii de piaţă se poate face:
- pe cale extensivă (prin atragerea de noi cumpărători pentru produsele companiei, fie
din rândul nonconsumatorilor relativi, fie din rândul clienţilor unor companii concurente);
- pe cale intensivă (prin creşterea cumpărăturii medii / a consumului mediu per unitate de
consum);
- pe cale mixtă (o combinaţie a celor două prezente mai sus, aceasta fiind cea mai
eficientă).

16
 Figura 4:
Anul Cantitatea medie Nr consumatori (n)
consumată (q)
2015 78 l 3,2 mil

Piața efectivă a berii a fost în 2015 de 3,2 * 78 = 249,6 mil /l.

Piața potențială a berii din 2015 a fost de 5*82= 410 mil/l.
Dezvoltarea pieței extensive presupune creșterea numărului de consumatorii.
Presupunând creșterea numărului de consumatori la 5 mil de persoane, pentru acest caz vom
avea o creștere extensivă de (5-3,2) * 78 =140,4 mil/l .
În ceea ce privește dezvoltarea intensivă va determina o creștere intensivă de (82-78) *
3,2= 12,8 mil/l
Creșterea mixta va fi egală cu (5-3,2)*(82-78)=7,2 mil/l.

Astfel, de la nivelul său actual piața berii se poate extinde pe seama nonconsumatorilor
relativi (zona creșterii extensive din figura alăturată) reprezentând calea de creștere a
dimensiunilor pieței berii cea mai eficientă.

17
 5. Distribuția

Tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către consumatori

Într-o economie de piață, rețeaua comercială constituie o verigă importantă în viața oricarei
activități legate de comerț deoarece aceasta leagă producția de consum. Cu alte cuvinte, rețeaua
comercială leagă, în timp și spațiu, producătorii și consumatorii, aceasta aparând ca
indispensabilă, asigurând drumul optim al produselor întreprinderii spre locurile unde acestea
întâlnesc cererea. Traseul deplasării produselor de la producător la consumator ia forma
canalului de distribuție.

Figura 6: Canalul de distribuţie a berii

Principalul canal de distribuţie a berii rămâne piaţa de retail. Potrivit companiei

de cercetări de piaţă si audit MEMRB, prin unităţile de vânzare ale pieţei de retail se vând
preponderent mărcile celor patru multinaţionale (Ursus Breweries, Heineken Romania,
Bergenbier si URBB) si cei doi berari locali (Romaqua si European Drinks) încă domină piața
romanească de bere, cu o cotă de 90%.
Evoluția slabă înregistrată de consumul de bere în ultimii doi ani a forțat Heineken
Romania, Bergenbier și Ursus Breweries să închidă unele din unitățile lor de producție, în timp
ce alte companii au ales varianta de a exporta în alte țări.

18
 Din punct de vedere valoric, vânzările de bere ale multinaţionalelor au ajuns la o cotă și
mai mare, de 92,3%. Atât din punctul de vedere al volumelor, cât și din cel al valorilor,
principalul canal de distribuţie pe retail rămâne cel reprezentat de magazinele alimentare.
Volumic, în 2015, prin aceste locaţii s-au vândut 41,2% din volumele de pe întreaga piaţă de
retail. Situaţie aproximativ identică și pe componenta valorică, unde magazinele alimentare au
realizat vânzări ce au reprezentat 35,6% din total. Magazinele alimentare mari au avut o cotă de
vânzare de 9,7% pe componenta volumică si de 8,6% pe cea valorică. Chioșcurile și magazinele
generale au ajuns la un volum reprezentând 13,6% din piaţă, în timp ce, valoric, prin aceste
locaţii s-au realizat 12% din sumele de vânzare a berii. Hipermarketurile au ajuns la o deţinere de
11,8% pe componenta volumică și de 9,5% pe cea valorică. Celelalte tipuri de magazine au
realizat 23,8% din vânzările volumice de bere de pe lanţul de retail si 34,3% din valorile totale.
Consumul de bere în Romania se face preponderent acasă. Astfel, în proporție de două
treimi, berea vândută în Romania se bea acasă și doar 35% se vinde prin baruri și restaurante.
Tendința este apropiată de cea înregistrată în țările nordice și profund diferită față de situația
contabilizată în centrul si vestul Europei.
Se știe că berea este un produs puternic afectat de sezonalitate, cu vârfuri de vânzări în
verile caniculare. Schimbările climatice ale României din ultimii ani au contribuit, printre altele,
la modificarea obiceiurilor de consum. Astfel că, în comparație cu celelalte băuturi alcoolice,
consumul de bere este influențat de mai mulți factori: funcționarea sezonieră a teraselor, ieșirile
prelungite la iarbă verde, petrecerea concediilor și a timpului liber în spații deschise etc.
Producătorii continuă să fie optimiști; ei știu că de Sărbători au toate șansele să
recupereze din pierderile înregistrate în vară.
Pentru perioada analizată, ambalajul PET a ajuns să dețina prima poziție pe piață (47%,
ca volum al vânzărilor de bere pentru acasă), devansând modalitatea clasică de ambalare, la
sticlă, aflată pe un trend descrescător.
Familiile cu cel puțin trei persoane sunt cele mai mari consumatoare de bere (66%, ca
volum). Acest segment de gospodării reprezintă jumătate din numărul familiilor din Romania.
Cea mai mare cantitate de bere consumată (23%) se înregistreaza in gospodariile în care vârsta
capului familiei este între 40 si 49 de ani.

19
 În 2015, piața berii a înregistrat o contracție de 3,5%, față de 2014, si de 16%, față de
2013 - an în care volumul vânzărilor a atins o cotă maximă de 20,2 milioane de hectolitri.
Potrivit Asociației "Berarii României", consumul pe cap de locuitor a fost, anul trecut, de 78 de
litri, ceea ce înseamna continuarea trendulului descendent început în 2014 și demonstrarea
faptului că situația economică a afectat consumatorii și a determinat unele schimbări în
comportamentul de cumpărare al acestora.
Factorii care au influențat decizia de achiziție, după cum relevă rezultatele unei cercetări
efectuate de URBB, au fost: favorabilitatea și afinitatea față de marcă (37% dintre respondenți),
prețul (17%), păstrarea la rece a produsului (15%), tipul de ambalaj (14%), promoțiile și ofertele
speciale (10%). La nivelul anului 2015, preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte ambalajul
au fost: PET 49.3%, sticlă 31.7%, doză 16% şi draught 3%.
Comerțul tradițional ocupă în continuare o parte importantă a cheltuielilor, mai mult de
jumătate din bugetul alocat îndreptându-se către acest tip de retail. În același timp, observăm o
evoluție pozitivă a comerțului modern, în special a supermarketurilor și a magazinelor de tip
discount, față de nivelul înregistrat în 2014.
Piața berii este împărțită de un număr mare de producători, primii trei – Ursus Breweries,
Heineken și Bergenbier – acoperind mai mult de trei sferturi din piață, ca valoare a vânzărilor.
Marca preferată în cumpărăturile casnice este Timișoreana.
Mărcile proprii ale retailerilor cunosc o evoluție pe piața berii, însă valoarea cheltuielilor
pentru acestea este în continuare relativ mică.

Evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci

Ponderea distribuției de bere din România este controlată de numai patru companii
multinaționale care dețin 90% din piața distribuției de bere:
1. Anlo Distribuție: distribuitorii principali de Bere Neumarkt.
2. Ada Holding S.r.l: înființată în anul 1994, Ada Holding S.R.L are vasta experiență în
domeniul comercializării de băuturi alcoolice, bere, vin, spirtoase. Distribuitorii principali de
bere Bergenbier,Stella Artois,Beck’s,Lowenbrau,Noroc.
3. Bravo Com S.r.l: înființată în anul 1994, Bravo Com S.R.L este situată în Slobozia,
județul Ialomița.Distribuitorii principali de Bere Carlsberg, Guiness, Tuborg, Holsten, Skol.

20
 4. Kara Distrib: ponderea cea mai mare a activității o constituie distribuția de bere:
Heineken, Gosser,Silva, Ciuc, Golden Brau, Gambrinus, Bucegi.
Datorită marilor companii în România nu există un comportament anticoncurențial,
deoarece acestea vin cu strategii foarte bine conturate.
Majoritatea companiilor impun distribuitorilor prețuri de listă, așa că fiecare
sortiment se vinde cu un preț acceptabil și practicat de toți distribuitorii acelor companii
(Dacă un distribuitor pune un preț mai mare riscă să piardă contractul de distribuție).
Concurența este destul de aprigă pe piața berii fiecare încercând să surprindă fie
cu un nou produs, fie cu un preț atractiv, fie un design nou.
Adevarata concurență se gasește pe piața de retail și de horeca , unde majoritatea
companiilor alocă materiale promoționale.

V. PROMOVAREA BERII

 În mare măsură, berile care se consumă în România, cu excepţii marginale, de genul

Corona,fermentată din porumb, aparţin categoriei „lager“ - bere blondă uşoară, produsă
din malţ şi orzoaică. Există patru mari segmente pe această piaţă - „value“ (berile ieftine,
destinate unui consum larg) „core“ (cele de uz general), premium şi, respectiv, super-
premium. Pentru fiecare dintre aceste segmente, strategiile de marketing sunt diferite;
dacă pentru mărci ieftine ca Noroc, Gambrinus sau Stejar contează în primul rând preţul
de retail şi volumul vânzărilor, în ceea ce priveşte Tuborg, Ursus, Beck’s (din categoria
premium) sau Carlsberg, Peroni şi Heineken (super- premium) elementul diferenţiator
este, desigur, brandul.
 Aici se duce bătălia publicitară şi de marketing între cei patru mari producători
multinaţionali de bere, activi pe piaţa din România. Şi iată prima problemă pentru un
producător de bere premium şi super-premium: cum îţi diferenţiezi produsul faţă de
competitori? Packaging-ul este esenţial. Toate testele de piaţă cu etichete arată
ataşamentul faţă de diverse branduri, simboluri, culori. Consumatorii cercetează
ambalajul cu atenţie,învârt sticla în mână, citesc contraetichetele, sunt impresionaţi de

21
 lumea brandului (pahare, scrumiere,automobile, camioanele de transport, umbrele de
terasă), reacţionează la cele mai mici schimbări înetichete, le comentează cu prietenii.Toţi
cei patru mari jucători internaţionali de pe piaţa berii din România au lansat in ultima
perioada noiambalaje: URBB foloseşte pentru Tuborg etichete transparente, în timp ce
pentru Carlsberg a ales ca noua sticlă să renunţe la acestea şi să aibă numele reliefat. Atât
Tuborg, cât şi Carlsberg s-au aliniat designului existent la nivel internaţional. Cele două
schimbări au coincis ca perioadă pentru a nu ne suprapune pe piaţă cu ambalaje
asemănătoare şi a crea confuzii în rândul consumatorilor.
 Piaţa berii în România este o piaţă dezvoltată care creşte sesizabil de la un an la altul.
Producătorii internaţionali aflaţi într-o competiţie acerbă spre primul loc pe piaţă alocă
anual bugetului de marketing zeci de milioane de euro din care aproximativ o treime
merg spre promovarea media a produsului .Într-un sezon în care consumul de bere scade
vertiginos Tuborg România ,unul dintre pricipalii jucători de pe piaţa internă, îşi
majorează vânzările de bere în perioada sărbătorilor de iarnă cu mai mult de zece
procente faţă de o lună normală a anului potrivit reprezentanţilor companiei.Tuborg
Christmas Brew este ” berea specială cu gust de Sărbători” cum auzim în diferitele
reclame oferite în această perioadă. Este singura bere din România special creată pentru
sărbătorile de iarnă -puţin mai tare (5,6% alcool), mai aromată şi cu o culoare brun-
roşcată.Se lansează în prima zi de vineri din noiembrie la ora 23:59 şi este disponibilă
până în ajunul Anului Nou. Strategia are un succes teribil- în perioada de circa 51 de zile
în care această bere e vândută, românii golesc milioane de sticle. United Romanian
Breweries Bereprod , producătorul mărcilor de bere Tuborg alocă anual pentru
promovarea ediţiei speciale de iarnă a mărcii Tuborg sute de mii de euro.

22
 VI. CONCLUZII

Pentru a-şi alege pieţele şi pentru a le deservi în bune condiţii, firmele trebuie să-şi
selecteze pieţele ţintă. Alegerea pieţei ţintă presupune trei tipuri de activităţi: segmentarea pieţei,
orientarea asupra unei pieţe şi poziţionarea pe piaţă.
Dat fiind că înmulţirea mijloacelor publicitare şi a canalelor de distribuţie îngreunează
abordarea tip marketing de masă, companiile se îndreaptă tot mai mult spre micromarketing la
patru niveluri: segmente, nişe, zone locale şi indivizi. Segmentele de piaţă sunt grupuri
identificabile mari, din interiorul aceleiaşi pieţe. O nişă este un grup mai îngust, delimitat,
identificat de obicei prin divizarea unui segment în subsegmente sau prin definirea unui grup cu
un set distinct de trăsături, care să dorească o anumită combinaţie de avantaje. La nivel local,
furnizorii îşi personalizează companiile pe zone comerciale, cartiere şi chiar magazine
individuale. La nivel individual companiile practică atât personalizarea individuală, cât şi
personalizarea de masă. Este probabil ca în viitor să câştige teren automarketingul, o formă de
marketing individual în care clienţii îşi asumă mai multă responsabilitate în alegerea produselor
şi a mărcilor pe care le cumpără.
Există 2 baze de segmentare a pieţelor de consum: caracteristicile consumatorilor şi
restricţiile lor de cumpărare. Principalele variabile de segmentare sunt: factorii geografici (ţară,
stat, regiune, oraş, cartier), demografici (vârstă, mărimea familiei, ciclu de viaţă familial, sex,
venit, ocupaţie, grad de educaţie, religie, rasă, generaţie, naţionalitate, clasă socială), psihografici
(stil de viaţă, personalitate) şi comportamentali (ocazii, avantaje urmărite, statut de utilizator,
grad de fidelitate, stadiu de pregătire în vederea cumpărării, atitudine). Aceste variabile pot fi
utilizate atât separat, cât şi în combinaţie. Marketerii de pe pieţele de afaceri folosesc şi ei toate
aceste variabile, împreună cu cele opţionale, metodele de aprovizionare şi factorii conjuncturali.
Pentru a fi utile segmentele de piaţă trebuie să fie măsurabile, substanţiale, accesibile,
diferenţiabile şi manevrabile.
O dată identificate posibilităţile de segmentare a pieţei, managementul firmei trebuie să
evalueze diversele segmente şi să decidă, câte şi pe care dintre ele să le abordeze. La evaluarea
segmentelor, managementul firmei trebuie să analizeze indicatorii de atractivitate ai segmentului,
precum şi obiectivele şi resursele companiei. La alegerea segmentelor vizate, compania poate
decide să se orienteze asupra unui segment, mai multor segmente, unui produs, unei pieţe

23
specifice sau întregii pieţei. Dacă decide sa deservească întreaga piaţă, trebuie să aleagă între
marketingul nediferenţiat şi cel diferenţiat. Managementul diferenţiat de obicei generează
vânzări totale mai mari decât managementul nediferenţiat dar duce şi la creşterea costurilor de
exploatare.
Furnizorii trebuie să-şi aleagă pieţele ţintă într-o manieră responsabilă din punctul de
vedere social. Problema nu constă în cine este vizat, ci cum şi pentru ce. Managerii trebuie să
urmărească şi relaţiile dintre segmentele, căutând economie de anvergură; posibilităţi de a
acţiona pe supersegmente. Producătorii trebuie să formuleze planuri de invazie segment – cu –
segment, abordând fiecare segment pe rând şi ţinând secret planul general. Managerii
segmentului de marketing ar trebui să fie pregătiţi să coopereze unii cu alţii, în interesul general
al companiei.
Într-o industrie competitivă principalul avantaj concurenţial este diferenţierea produselor.
O ofertă de piaţă se poate diferenţia prin cinci dimensiune: produsul (caracteristicile,
performanţele, gradul de conformitate, durabilitatea, fiabilitate, reparabilitate, stilul, designul);
serviciile (uşurinţa în lansarea comenzii, livrarea, instalarea, instruirea clientului, consultanţă
pentru client, serviciile de întreţinere şi reparaţie, serviciile diverse); personalul angajat, canalele
de distribuire sau imagine (simboluri, mijloace scrise şi audiovizuale, atmosferă şi evenimente).
O diferenţă merită creată în măsura în care e importantă, distinctivă, superioară, comunicabilă,
nouă, accesibilă şi rentabilă.

24
 VII. BIBLIOGRAFIE

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere
 http://www.zf.ro/analiza/marcile-locale-
 http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1234020-patru-producatori-bere-din-romania-isi-
impart-70-din-piata.htm
 http://heinekenromania.ro
 http://www.ursus-breweries.ro/
 http://www.recolta.eu/piata-berii-din-romania-scadere-cu-35-in-2010/
 http://www.ziare.com/articole/productie+bere+romania
 http://m.fin.ro/articol_58429/piata-berii-a-scazut-pentru-al-doilea-an-consecutiv-pana-la-
17-mil--hectolitri.html
 http://www.ursus-breweries.ro/media/comunicate-de-presa/
 http://www.revistapiata.ro/
Ursus_Breweries__Rezultate_bune__in_conditii_de_piata_dificile-id3690.html
 http://www.ziare.com/afaceri/investitii/burger-cade-in-topul-celor-mai-baute-beri-din-
romania-856420
 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/103809/O-relansare-de-2-mil-euro-
Berea-Carlsberg-are-o-noua-identitate.html
 http://www.magazinulprogresiv.ro/articol/1341/
Cresterea_vanzarilor_de_bere_la_mana_consumatorilor.html
 http://www.adevarul.ro/financiar/media/marcile-cuceri-mintea-buzunarele-
consumatorilor_0_31197811.html
 rapoarte ale Asociaţiei Producătorilor de Bere din România (APBR);
 Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (INSSE) – “Anuarul Statistic al
României” – 2010;
 http://www.zf.ro/companii/cine-a-pierdut-cota-de-piata-in-bere-pretul-si-investitiile-in-
promovare-au-schimbat-topul-marcilor-de-bere-5482665/
 http://www.visionwise.ro/ro/studii-sindicale/
 http://www.retail-fmcg.ro/fmcg/heineken-lanseaza-the-entrance-o-noua-campanie-de-
brand.html
 http://www.hipmag.ro/2011/03/04/becksperience-2011/
 http://www.horeca.ro/restaurante/food-beverage/1425-heineken-romania-ii-mrete-
portofoliul-dup-un-an-2010-bun-.html

25
 CUPRINS
I. CARACTERISTICI ȘI EVOLUȚIA PIEȚEI 2

II. SORTIMENTE EXISTENTE PE PIAȚA BERII DIN ROMÂNIA 4

III. MARCI PE PIAȚA BERII DIN ROMÂNIA 6

IV. ANALIZA CERERII DE BERE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA 10

1. ANALIZA PIEȚEI DE BERE 12

2. SEGMENTAREA PIEȚEI BERII 14
3. CAPACITATEA PIEȚEI 16
4. DEZVOLTAREA PIEȚEI BERII 16
5. DISTRIBUȚIA 18

V. PROMOVAREA BERII 21

VI. CONCLUZII 23

VII. BIBLIOGRAFIE 25

26