REZISTENTA MATERIALELOR‘GH. BUZDUGAN REZISTENTA MATERIALELOR ‘Baigia'X1 rortzl a EDITURA TEHNICA ‘BUCURESTI- 1980fn volun expan, tt. forms nou, rexsenba mateo, spesalath peat neers igimnonreeanic : Tnprie prt itis acti corr deforma, se cexpun pacts tnt opt rexsenel materials begat oad Deveueascres carclenssior cates le copalt lori Engaterna In posi cb peas ese’ do Sincoran cancesate, fe trata litre sinple' samo n bare, problee sate Medeterminat, sletarle namics? de azemencn se face seul Piston wastr eu pee subi, tubules decir pecans sais pal atl. prea rime! pat se noe Sere dr xperiestile pro solar dearer Ta'paron ta saeco de rested ~ stata tnepe ox ‘emoastsres matatineor prin Ince pasa se ace sae at dnterlonae sau verteare, esl eaten, pin melo rei lenfor aise moa srcint limite Exptaeien conus co ‘ala te obwceta' then Coetcertal Ge iguana te clcuat sti pi vetade saan ci. probabste Te acacia, att inode aceune mal xe ‘mal aor‘ intl nefunor legate de vertares eta ies Sore esr de ag ” PREFATA Clune s-a anitat $i tm ofiiile anterioare, cartes de fala cuprinde, in Linki ‘generale, materialul predat Ta oursul do rexistensa materialelor, in facultajile de inginerie mecanied. Ba poate sorci si ingineritor pentrw reinemorarea nofiunitor undaynentale, sau pentru rezolvarea wner probleme simple. Pentra ‘nloule cornplene, stax la disposisie manuale ingineresti, care congin o infor- ‘mafic mult mai empla decit ceea ce ve poate preda th Jacuitate.. Biitia de fot aduce un element now, prin incerearea de a siructura ma- teria po 0 concenfie diferitd deott cea ow care ne-am obipnuit de atfta vreme. Punctut de pleoare este urmitorul. 88 presupunem ed inginera incepator — day adesen $i oe experimentat — are de dimensionat 0 pies 1a, 0 anumita solivitare. HL guzeste tn odrfi relajia de caleul corespunsdioare modelului ales. ‘Dupi: ce a procioat materialul, ii pune fntrebarea : elt este de mare rezistenfa admisibile? Sax, dacd #2 face 0 verificare a coefivientului de siguranga : cit trebuie si fie deest cocticiont ? Les aceasta intrebare, in aparonsé simpld, rdepunsul este, de multe ori, grow. Resistonfa admisibild nu este © consianti a materialulut, oi 0 marime ‘care trebuie aleaed de proieetant, aga ea si garanteze economia produculu st buna funcfionare, fintnd seama’ de toate aspectele, adesea ateaioare, privind gqeometria piesei, sarcinile, condifiile de mediu. atc. Se deeprinde de aici idein of 4m oaloulul de resistenti se tnttinese pe de ‘o parte o serie te relajii, destul de certe, referitoare la eforturi wnitare $i do- Sormasii, iar pe de alté parte trebwie at ve 1a o decisie asupra rezistenjet ad- ‘mivibite sau a eoefivientului de siguranfa. Motivul vite a faieut oa, pe plan mondial, 84 40 manifeste tendinja impar- irit aoeste’ gttife in dowd : 1. Prima, edveia i 20 daw diforite donumiri, — oa de exemple ymecanica ‘corpurilor deformabile” —avind drept obiect slabilires’ relafitlor petitrn ealoulul eforturilor unitare si deformasiitor. In aceastd parte, Foarte trudita ou Teoria elasticitifi, materialele sint caracterizateoar prin cele tri constante elastics, Hy, v; nw se vorbeste de resis tentis de rupere, de limita de curgare, de’ resistenga admisibildy deot ‘nu 80 poate comenta dacd eforturile unitare ealeulate aint admisibite 2 A doua parte, efircia i a¢ dit de obicei numele de ,ealoulal de xezi tent”, ‘introduce ofiunile de stare Himits, reuistentSs adinisibill, coeficiont de siguiantS, permifind proiectarea piese. jAm structurat materia din aceasta carte in felul expus, cu. sperenja cit ‘tm viitorul apropiat oursul de resistenta. materiatelor a¢ va proda dupd ascastd In acest fl, mecani eorpuritordaformabite poate fi tnt, fara dic culifi mariy‘ca'a urmare fiensed a mecanioi eorpunior Vigite: Dap aces studi 9@ pot introduce 0 Beri da considaronte care onde ta cleutel dana inten Poniru oa trecoren ta nowt concept vt mu fie prea brused, -a introdue hing deta theeput nojiunaa de resistenja admits, precistnd wate lant de dinensionare”, respeato fasind anele caloule dé timensiiniars Tratarea de fond. o calcu do vezisten}’ tu care am oncles gi ofl do obosea, ee fase ns tn portea down a volumadus. Ja yanie”, sa introdus wn now tobe de resstene admisibile, pretuerat typi titeratura do epeialtate recta in prima parte, materia a fost restructured fold do edifia precedenta, prin colimbarea succesiunti unor eapitole, prin rebunfarea ta undle copiots Separate (bare curbs, solicit’ compuse) ~ care at fort tncluse tn ang ~H prin o seria de tmbuntiajri ale teal es AUTORUL, PARTEA 1 ‘pital Cepitort 2. eo ceeeee Capltot 3, CUPRINS MECANIEA CORPURILOR DEPORMASILE NOTIUNS INTRODUCTIVE bet gl probleme restate materaelor ‘ene exterpare fore nteone. Solita simple xi compass Hrohort unter eee : Beormatit st cepa Fetaia inte efor Ae ee cen Tpotere de eit ie apleats piedlor de 890 tyne Ftacipl genre Ge clo Coote de’ sigur reitanjead- sabe. Sere Cee echo rie ESS gal ea Neer adc inna: © Beta ac naw cn i boca ase econo MOMENTE DE INERTIE ALE SUPRAFETELOR PLANE A Dem ee 2 Vertata memenielor a erie fa de axe paaiats © ‘S Momente de inertie pentru soprefefe simple. <2 4 Noses 8 mee petra spate naplee, Moses ab ini le s, Renatia momentator do inssie tm suport cx “axe” canexente 6 Alomente' de inerie principae tare principale 5epitoat cepito capitol 6, Ccopteat 7, Capiton 4. DIAGRAME DE BFORTURI IN BARE ©... eee 4, Defintrn efarturdor tn sestunes bar drepte,solitats ts ieovoter Convert de aemne Pores 2 Retaieltcentieintecititinbaredrepie oa E Gonarucia naiics tngrmeloe Ge tlatal in ba deta 4. Bie colte"Chare plane Te ent AMARC AEDES E Moment maxim marimoram’ “202222 ¢ © REAM afrentiie intr ertart is bs canbe plane 4 Dlageame de etortrt tn bare cube na ia 8. Diagrame de otorturt la bare cotite mn spats 1222 St Incovormnr. . . : : coo Dee MO ORO Sn OOo pees coca 2 Bort unttare ia ingoviere puis” |? | one8 4 Danlitatesefortario unitare tangeniae pit 4 fortunate normale 9 tangenine in bes oisada la incovlere ee aera 5, Lonecares longitudinal’ stimpiedicareaat 22222222225 Energia de detonaatie lz neovelere ss a5 4 Ieovoteres cotta a & Bare de egia vesstenjsin niovoiers |! 1! | . 8 frcovoite x forge asl Boog eae ean ena 10. Eforturl unitare in bare curbe | | = on }. DEFORMATIT LE BARELOR SOLICITATE. LA INCOVOIERE* 1 Bova aieretias a sore moi deformate ve. Eiger met dora ‘i 4 Metoda grnalor conjagste D oe Gateatal grafte ai deformation ae incovoiere | ¢ 22) S22 1 Brea forttthetoae asus datorojeldeincovaere | & Netoda cor ret necinennte "mun ena «7 Sv RASUCIRE . boas : 1. Cateual, momentuut de risueire E Slaten ae fate park" oe 3: Efortir unltare gt delormsti i bara de sciung cece 4: Efortarunttare i 49" fade ana bes Tacereares le acre 5 Energia de deformotte i rarucice ° ae Calcul sreurlor licatdale gy pice esis. | e RUBMENTE DIN TEORIA ELASTIGITAGIE. : 4. Componentele tensorula) efortaat anitar coo 2 staren plant de eforunt enitare ns. 22S! 4. Stare pland de deforma - es : 4. forts uniter im furul wot punet” > ee 5: Starex ae dermal in jor at enc | O: Legea lal Hooke generaeats Boos ann 7 Rélatia ciatreconstataledastieeE, G,'y! © | | > a 8. Vaviaiia deformation specie la‘staren pia’ de efortui tuts og, Reta eneomearat me Exprosa general a eogeiel de aeiormatie” © 2! | | 10, Studie general a sucirt. Teow iat Seimt-Véuaat™ <1 6 333 15 17 a1 6 0 207 207 29 ie 2 29 =o Cepiteut 10, sTUDE Copitota 19, SOLTCITARI puxaMIcE 14 shndiut suet prin anaogia eu membeané. eo 1 Sustoge ce mesbrana aplcstt la sxjmes deeptinghiuiare Wgustt 1 Rasucres proielor duccbise sai Sanne INET 14 Aasucnea prolelor bts eae LLL LS : Capitehd 8, TEORI DE REZISTENTA ee doe 4, Comeiderait generale. os « oecugoood 2 Toole claten de rettent : : 4 Aoleares toorie ds feutent a cte plane decostie/watare © ¢ 4 Teoria staat mite a ta Mtr om 1, Varticanea sl clmensionarenbareseSop fei ett vitareofmale i fengeatine anaguas — |. DEPLASARILOR PRIN METODE ENEROBTICE 1. Pnergia potential de deformati. ess es + 7 2, Laer teenie al frtelarexteioaré sone 4 Teoramate reciprocal lcrul means daplaato &« - 4, Sila deplstetor prin metoda Afobe Marvell, Metoda Ge Uitegrane & In Vereceagiio ess = ee 5, Teoruma lol Castglano Boo5 : Energia potentiaiscomplimesiara’ > ‘Capital 12, SISTEME: STATIC NEDETEROINATE, ee 1. Grad de nedeterminars . . - : ‘Stem te besa : eval tondameitats ale metadet eortarior ‘Shnetrit Ip alstemele static nedetermmnate. Cadre plane : 3 5 Gunn! continue. cual color tel mayente.Caaun particulars | 6 Boplaist tn sateme static nedelermiaate spre ters = 1 Guinal pe meatw east, 2 Hata 2 Etro unitare progute de vanaté de‘tempeaiuit ‘tn sstene ex falar tmpledieate cere 9, Hfrtun umtare de snonay'ts sister static neaeierninate 2 2 2 | Ccoptohl 12, STABILATATEA ECHILIBRULUL ELASTIC ©. 22 ove eee 4. Stabiitaten ceniibrulas eactic. Flambajal 2 Saleatl serinitentie de lama pentra ara comprinata, Farmuele tat Baler cere cea tele de apiteane ¢foriel fut Bor Fiat elastié 9 ainda] pestle ce esuoge Eaten 1 dara nee Galea suet eitice ‘sara vasa soletats'técompeestin, prin metoda nergelch ws Flabajel ascot sub actu forjetor ase wientiee Fenny ori tore aura natin ele ee aah 2+ < Flambajl bareior cu seth vari oo Tncovolere ea fork rxaia de somprestane, Yashd sca de detorinaté 10, Flambefe ated a genie aubfia sleitte Ia ncovare == 431; Fambajl unol tne Sopas tne pros! exterloareunlfrme 1. Consideat generate : goo00 2 Soliant pen fore de iertie —— 5 seueet pin soc 7 . ee $0 Blectnl mast corps lov apes svi rin soe ut 7Capitola 14 PLAGE PLANE... 4. Clasificarenplillor sie sarin aptcatepe ele... . . . 2 Inverell Gtenae sete neato ©) 2! & Incovelereaelinril a pacior plane ee 4 Incovolere pura Gaps dow’ alovetl prpexcuace 5 chau! generat de ncovslre a plicior plane = = | | & facovoteren pitelor creprogghiuare : 2; Blanhajot pill érepronghare ‘& Bfortul untae tt plaes creer ines neonitnm | LL ‘capt 18. VASE DE ROTATUE GU PERETI SUBTIRI. 1. ewe valor de rotate eu ert sin nerete sme, tn tera ‘tet momente sear oe 2, Vase cline, trie) cones n : : S Bfecte de mergios ewes! piithh ¢ Flanbejei (atarior sitive ©2222) 2S : ‘captolul 16, RASUCIREA $I INCOVOIEREA PROFILELOR SUBTIRI. . . . 1, UUlzaea prot eubyet tm construcile metaice mederme 2: Ineovotere simpla a protleler sublet Centre de incevoiee * < . - 4S Risusren itera ye iucites impiediesta ss ss & Gamseteniate! geometice sectoiae : [8 Gazul genecal de salttare « profiler deschis eu etait sabtcs << > Capitola 17, TUBURE $1 SFERE CU PEREFI GROSI §1 DISCURI IN MISCARE DE ROTATIE » s+ 4. Ste de efortort unite aal — simetiee - . . . c 2; Etoruet waltate ta tabu elmer eb pers grat | 22.211 & Ging fretst ‘ it : Ducat de grostie eanstant, pv migcare ds rtaqie © 1 112 2 5: Diss i reste ere drole : 1 tortor unitare tarmge Intram tab eo Peet godt : 4 tartar unltare tn reserveral feie ‘ 5 ‘capitol 18, SOLICITART IN STADIUE PLASTIC... . 4, Genera : . 2 Garba catateretios oe 5 Slletanea de ftinderea'pixcon epee" 2 | | saeees 4 Caleta de tmeovlare tm domeaint plac << | 8: Maruca bare de selene creer soiiateeaso-pssis_ + 6 Etorturiuaitare remanente in bare care at fot soletate elete-pincic 4 Great de pnstictate & Sollctareselasio ~ plastid « taba ow pect soil | : 8 Autotretajl tabular cu pete goat : Ccepltoll 19. STUDIGL. EXPERIMENTAL’ AL EFORTURILOR UNITARE SI DEFORNATULOR .. - . . « 4. Gonsdsratt generate Ben onenons 2 Beteniometze ccanice 3 optisa-necania =. . Tenometna'cleciet rensthra snes 21S 4 Nolant ae. fotoctaticiate u : en at & ass 459 480 fer ar 4 «0 oA & 42 oe sot sor 5a Ser oa & eee eagnte ss fiiiiiiins 4, Gremoplacticliaten’ oe & Gonceatraren otartrior Gnitere’ 2202222222 8. Mimmsres tensnailor interne". . : PARTEA I CALCULUL DE REZISTENTA. Copitsal 22. INGERGARILE MECANICE ALE MATERIALELOR, RUPEREA cenACnGn ee ce eer ace 4. Sccput tceretoior matetaclor : . 2 Gatileares ineeretllor ecanice sie materiallor || | & Mount pentru focerete staice 4 Nottnt supra toordrio etstice ale meteor & focwedst ‘de duriate = = = = = os 8 Feoeart Ia ye. a5 ee 7, Noviont asugea viper Wtateor <2 > goeaeaa 2 Ruperea fragile ofan ss 3 ninth ‘capitol 21, DIMENSIONAREA §1 VERIFICAREA LA SOLICITART STATICE, [REUISTENTE ADMISIBILE §1 COEFICIENT! DE SIGURANTA, 2. Metal ae cant... 2 alewen wentmnctel eet eee ee ee 4: Stn limi ale materiletr $s pscer pitt 4 Rastotente admise gl eoeticlent ee sigaaagi © 2 2222221) 1 Mitods sareoe! Umit { Gatco sistemctor stacio Aedcterminaté prin 'wetoda earine its 1, Ruaatrvaieaelortsrler anita t wrna dformayo Pssice ss 2 Se limtd le solletis pe mal matte directs ss ' Unele lemente din teria probablltSir 410, Daterminaren probebisties sigurentel In Sincjienave © 2 SS 2 T Cepltstat 22, SOLICITART VARIABILE, OBOSEALA METALELOR ..... . 4 Solestis variate Goudduoe 2 Resstena In obeseai. Carbs’ it Wiser : & Diogrmtle reustenteor Ta aboeeals 2 222222222522 4 Roper pelt aboweall ee &. Pastor ete faflueajeaat rcristenfa in‘oboseaia” 222222 1 Resotenja tn explontare ee Coptoht 23, CALCULUL. COEFICIENTULUT DE SIGURANTA LA SOLICITARL VARIABILE DETERMINISTE §I ALEATOARE.. 0... 4, Comideratit generste ees pppoe 2 Gaia eoettent de’ sigur in‘eiciet pt Gia eine 8. Soletirt prin clei asimetiee 22222222 2TIIII02 4 cavalo! mcorabiitte mitata = 2222222220 22202 [5 Caleta coetilentatl de iguranis 1 solcickcobpuse, pode sarcnt variable cilice 6, Catto dortel devin ie soci aieatoare ©2212 17 Disenstonarea i verifiarea pe bez reistenel i expletare |< 1 1 7 5 Se oer 00 680 oa ova on 700Cpitola 24, FLUAJUL METALELOR 1. Deformatia de ftuaf sub earcind constants - 2 Hpeerearen do vupere pila tua) nw = = 2 Remara oes 4 Benomennt iia peri de’ 5. Galata la fs} ‘TABELE ANEXE BIBLIOGRATIE . INDEX ALFABETIC me ho m m9 PARTEA I MECANICA CORPURILOR DEFORMABILE caPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 4 OMIECTUL $f PROBLEMELE REZISTEN BI MATERIALELOR, Obicet! rezistenfel materiulelor se infelege usor fiicind © paralelis ‘en mecaniea teoxetiex @ corpului rigid. fn baza ipotezelor mecanicei, bara ‘in fig. 1.1 — rigid — se afl. more in echilibra, indiferent de mérimea sercinei P, Bouafille de ecbilibru permit determiinarea reac\iunilor din reazeme, dach problema este stati determinata. ‘Realitatea arab cli nm exists corpuri rigide; ele sé deformeazii, pe misuré ce forjale gplicate ctese. Grinda-din fig. 1.1 ia forma punetati, {ar la o anunité nuérime a forfei—se rupe. ‘Folosind ipotoza corpului rigid, meeanica P Yeoretios nu poate determina ifirimea de~ fonnafiilor simu poate stabiliincocondifii = se va produc riperea. ‘Raniura mecanicei care, introducind ny ealenl nofiunoa de corp deformabil, poate ‘preciza dack in eorp se va Tupe saw nu sub Acfiunea sarenilor aplicate, se numeste re- sislenga matorialelor. Aceasti sting, impre- ‘und ch teoria lasticitafi, s-a conturat cu pesto un secol si jumitnte in ums de atunel, prin contribujiile a mumerogi oameni de gtiin|s, dintre care unit ‘vor Hi citapi in decursal expunerii, s-a dezvoltat $i perfecfionat mereu. ru 4s ovsrorun nezisrunni Avesta poate fi definit, prin gole dowd probleme principale : —dimensionarea: pleselor-de masini gin do eoustrucfii, aga ea, sk re: ziste in une condigii sarcinilor date; an~ pairs, ack plete do denon! date reat eum sarcnor aplicate. Penta prima problem’, rezistenfa materialolor stabileste, in cazul cel mai simplu, o rlatio intre tret feluri de maim : sareinile(forteleaplicate iesei), oaracteristicile geometrice ale sectiunii (de exempln aria secfianli transversale a barei) gi a treia mirime, pe care o vom numi reristensa ‘admisibila, proprie materialalni ales. A dimensiona inseamni. a gisi carae- teristiello goometrice ale sectiunii, date fiind sarcinile si alegind resistenfa, admisibila. ‘Tn a doua problems, a verifictiril, se foloseste acceasi relafie intre ecle ‘roi mairimi, eu observafia eli se cunose sareinile si seofiunea si se caleuleazh (© marime iecanied, pe care o vom numi efort wnitar sau tensiune, care ‘ponte avea orice valoate, dar pe care trebuie sli o companim eu Tezistenfa admisibild a materialaui. "Asa oum se va vedea din decursnl expanerit, alegeroa rezistonfei admi- sibile ‘constituie momentul cel mai difiei! al caloulului de resistentS. Multis yreme s-2 considerat ol rozistenja admisibilé poate fi aleas’, dupii anumite-eriterii, din tabele aflate in literatur’; dup aceea, caloalul de rezisten{% nn mai prezint& dificultsfi. ‘Paoind abstraofie de rezistenfa admisibilé, caleulul de verificare poate conduce la valoxi destul do exacte alo efortirilor unitare. Acest calcul, coreot, dar incamplet pentru inginer, este o consecinfé logied a ealeutulul de mecanic’, dups intioduceres proprietéfii de deformabihtate: Fark a plrdst total nofiunea de rezistenfi admisibili, dar punind accentul po verifieare — doot considerind de cele mai multe ori corpul de Gimensiani cunoscute — s-a detagat o ramuré a rezistenfei_materialelor, olreia i se di numole do mesaniea oorpurilor deformable. Parton Ia. acestel ‘edrfi, ou titlul oitat, va dezvolta practic intreg cuprinsul rezistenjei mat rialelor, fn partea 11, intitulaté caloulul de resistensé so va faco o analiz Aetaliatd a nofiunilor de resistenté admisibité, coefioiont de siguranfa, stare limitd, on care, de fapt, se Inchele proiectarea de rezistenga. Smopanun ve cancun Spre a incepe un caleal de resistonfi, inginoral igi loge un model al ‘piosel studiato, im earo simplifies, adesea, forma geometriog $1 In care alego ‘anumite spolezé de revemare gi de aplioare @ varcinilor. Cum 30 va vodea po irows, alegorea modelului de ealeul — care mw este totdeauna usoaré — fe o importanfé eapital’ asupra rezultatelor calcululul. De aces, ingi- herul trebnle shacorde acestei probleme o importanfaimajors, incomparabili ca cova a zopimalelor obfimate in operafiile aritmetica. Folosirea de tmodele saa schome de oaleu! pormaite rezolvares & numeroase pics similare. Prin aceasia, rezistonga, materialelor are o lang generalitate. ‘in forma sohematizati pentra calcul, corpurile studiate de rezistenfa materialelot se impart in trol grupe mari: 1) Oorpuri ta garo una din dimensiuné cate predominant fata do cdllalte oud: (oorpuri ew fibrd medie). La aceste. piese, are poarté denumires 2 SSS eral, do bar, clementele gegmetrice coractvstice sats aca longi Snald gi teofiuacn pland, normalé pe ava longitudinala, Dupi forma, recti- Sine san curbilinie a axel, exists bara drepte gi bars ourbe. Secfiunen transver- ‘ald a barei, de anumnita forma si dimensivni, determin’, alituri de carac- Ieisticile meoarioe ale miterialului, oapacitatea de resistenta a barei. ‘Stadiul barelor drepte este mult mai simplu decit al celoriatte forme de corpuri. El formear fundamental rezistenfei materialelor gi pe dezvol- {area Iui 90 areas’ cea mai mare parte a cursului de rezistenfa materia- Jelor. Dup destinafio si dup modul de solicitare » lor, barele poart dife- rite denumiti : tiranyé, solicitafi la intindere ; atfipi, Solioitafi la compre fine; grinsi, tolioitate la incovoiere ; arbort, solicitafi la rasucire; fire, fare Tezisti La intindere, nu inst In ineovoiere ete. 2) Corpuri eure au dowd dimensiuné mari, in comparatio ou a treia. _Aceste corpuri, en nume general de pldei, sint caracterizate, din punet de Yedere geometsic, prin forma gi dimonsiunile suprafetei medians si grosimea miswiath perpandioular po suprafaja mediagi. Dup& forma si Aostinafic, se poate vorbi despre plici plane, invelitori (cuxbe), vase, tuburt, membrane’ ete. 3) Conpuri masive, awvind colo trei dimensinni aproximativ de acelagi ordin de marine. Exemple : bile si role de rulmenti, tuburi cu perefi grosi, Sisourl de turbomagini, blocuri de fundatil ete. ‘Studinl resistenfei mnaterialclor este mult mai simplu pentru bate decit pentru ple sf oorpuri masive. De aceea, se studiaz in aminunt barele, Fb diferite aspecte, in timp eo pentru pllai si corpuri masive se dau numai tunelo indicafit de Bazi, spre a face posibila infologerea literaturii de spe- cialitate. SGONSIDERENTE ReoNoMICE In caloulul de rosisteng® trobuio si so aib& fn vedere intotdeanna un prinoipin fandymental: piesa proioctatt trebuie 8 asigure, din panetul Aovedarealrezistentel, bina funetionare a ansamblului in caro este montat De aceea, dimenstunile of rebuio asttol caloulate inott nk mu existe pericol de rupere. Tn afar’ de aceasta, inginerul trobuio 98 realizezo piesa proice- ath in condifile ocle mai eoonomice, atit ca material lt gi ca. pretucrare. Din acest punct de vedere, reristenfa, materialelor este o stiinfS eu pro- nnnfat eastoter economic} intatdeatna, la protectare, so va cduta solufia 22 mal economic’. QPUNOPELE DB APLIGATI AL FoRTELOE Se gtio of, in mecantoa tooretieg, forfele aplicate maul corp rigid sint vyectori innecdiorl. Aceasta proprictate uu mai poate fi accoptat® in resis. tenja materialslor. Afirma{ia se poate demonstra cu ajutoral exemplaiat in figura 1.2. Un corp onrecare esto supus aofianti forelor Pega gi de fens contrar,aplioate pe scelayt suport, in panotole A iB. Sub efectul ‘accstorforfe, carpal se Geformenad, pundtelo4 gi B dep&rtindu-se unl de 13altul. Dack forfele s@ deplaseazsé pe suportal lor, aplicindu-se in punctual comun ©, ele se echilibreazd fi a mnat-fi aplicate eorpului, deformatia na mai exist, iar fenomenul fizie initial a fost complet schimbat. Rezulti de z Hg 12 aici cf in rezistenja materialelor forfele vfnt veetori legafi, avind punctole de aplicagie bine definite. PeOPetErATIVE MATERIALELOR Orice material studiat in resistonfa materialelor este deformabit Daci, dup inliturarea sarcinilor, corpul deformabil revine la forma si dimensiunile inifiale, el esto clastic. Masticitatea esto proprictaten funda- mentali pe caro se elddeste rezistenja materialelor si teoria elasticitifi. ind corpaldeformat rimine,dupS desereare, eu deformafil yommanonte, el esto plastic. 2. FORTE BXTERIOARE $1 FORTE INTERIOARE. SOLICITAM SIMPLE SLSOLICITANT COMPOSE, Orica pies de masind san constructie, destinati unai anumit scop, este supusd acfiunit unor forje sam eupluri Majoritatca acostor forfo 60 aplicd pe anumito portiuni din suprafafi exterioart a corpului si poarti numele de forje de condur sau forje de supra- Jofa. Dintro forfelo de contur, celo aplicate in reazeme, misurind legitura ‘cu corpurile invecinate, poarb mumelo de reacliunt seu forje de lenatura. Celelalte forte de contur, rezultind din ontactul corpultit eu cele vecine, respeotiv din scopal piesti in ansamblul in care se ails, poarté denumizea mevalii de saroini. Forgele de contar poarti numele de forje exterioare. ‘ot in categoria forfelor exterioare se consider’ si cele distribuite in in- ‘treaga masii a materialului : greutatea, forjele de inerjie, forjele electro- magnetice ete. ‘In studinl rezistenfoi materialelor, prozint® un interes deosebit forfele interioare, caro arat& aofinnea unei pirji 2 corpului asupra coleilalte st invers. Tle pot fi puso in evidenfS, ia schema dé caloul, numai prin sepa~ raea celor dou pli ale corpultl, aga cum ae face, de exemply, a sistas “4 artioulate din fig. 1.3: forjete XZ, F din figura 13, b asigur echi- dobar nna separiniy dar ele dispar cind separarea mu exist, ca in gure 13, 4. = Tezistenfa materialelor, torfele interioare arati legiiura care exist Fen eral en gop, ne in pune de logs = dou fir pogo exh la exemplal din Nguta 1.3. Bly se pot pune inevidentt et xi usr : é i: FB. 19 rin metoda seefiunilor : 9 presupune of so seefioneazd un corp printr-un 2 ele te ee Rh Ponta a restebii eohilibral floodreia dintre piri, in, planul seofiunii se Introduo forje interionze, cate, privite la cele dow porfiunt,siut egalo gi do sonsuri contare. Ca exempt, se considers bara din figuia 1, a, avind sectiunea de formBoareoare # supusi acfiunil torgelor By Fa... H, care ff fac ochilibr1. Dack se secfionened bara prinir-un plan normal pe az lon- giudinald, ex so sopark in dowk buciti, oa in figurilo 1.4, b si 1.4, 0. Cit {imp nu se introduce nicl o alt forjd tn afare color inifiale, Fy...» 2 bvident cf cols dud porfiuni de bard nu mai stau in eehilibra. Daci eonsiderd partea din dreapta (fig. 1.4, 0), pentru testabilirea echilibralui esto necesar si co introdued, in planul sectiunii, o forf F si.un euplu 2, ‘are sh roprezinte un sistom de forfe echivalent ou forjelo F, si Fy, caro smn fost inldturate. Mirimilo Resi Bf poartd numolo de forfe énterioare sau forje in secjiuse sou eforturi. So vede 08 eforturile se determing ugor prin ‘Tibi ain mecanicetooretieS,ealulindsstamnl ZT echivalent ou forjlo exterioare apleate pict din carp eave a fost indeptrtatd, Dact se consider’ coalalth parto a corpului, sitaatd in stinga planulai secfiuni, figura 1.4, 2, supra ol trebaic sf se aplion, in seefiune, eforturile Bf, ogale gi do sons contra o cole plone pt din Greate, cost sfrtun sit ehivalete sistomulul de fore Py, Fy, fy care au fost indepirtato in urma secfiondri. Gam forjele F,, P, pe de 0 parte, si Fy, Fy, P, pede alta parte, formeai, Javan lot, un sistein in echilibru, este evident o& oforturile R, M de pe o fafé a geogimal trebuie 8h fio egalo gi de sens contrar cu cele’ de'pe fofs ‘opuai, Refiioiad continuitates corpulut, adic& anulind secfionaren, efortn- tile By, Af disgar gi corpul nimine supus numat forjelor Fy, »..y Fs. 15Dac sg considers partea din corp anitat& in figura 14, ¢, asupra oi wsfioncaat R, 3F, Fy, #y F,, care tg fae echilibra, Prin urmare, eforburile 2 Af so pot ale fi ah coudiite de ecilbra alo pt de corp aupra cateia ele se aplicd. Tn tot, studin! monfionat, eforturile B, J? se considers aplicate in eentrul de grentate al seottunit bate. tn reramat doci, rozulth ol: — eforturile i, Mf se introdue th central de grettate al seotiunti yi Aint analoge orieSror foxfe exterioare aplioate corpult, adick li se pat apliea ccuafille de echivalenga si do echilibra din mecantcl; ~ eforturile H, Af constituie un sistom echivalent ou torsorul de reduoere in-O 1, forjelor exterioare aplicate plrjt de vorp care @ fost inl ‘turati sau un sistem egal si direct opus ew torsorul Zorfelor aplicate plrfi de corp caro se studiaad. Tn cazul cel mai general, eforturilo B gi Af au direotii oarecare in spa- jiu, Ble pot fi descompuse in componente pe normala la planul sec{iunii (esi pe axa barei) si componente conginute in planul seefiunii, cum se araté tn figura 1.5 4) Rezaltanta # are o component po normal, numiti forfé normal LN sau forya aviala (find aplicaté pe axa bare), gi 0 components , for taictoare, confinutt in planal seofiuni ) Cuplut 4 se descompune in momentul de résuoire Mf, al eirui vector sto dinijat pe ax, gi momontul incocoietor Af, avind vectoral confinat in plane! seeftuni. Mirimilo N, 2, My, M, poarti, do asemenea, denumizea de efortur. ‘Fiecare dintre aceste efortur, lust soparat, produce esupra batel o solicits ‘simp, gh anume = 16 — Forfa axiald ¥, cind are sonsul din figura,1.5, produce solioitarea de intindero; dack are Sens contrar, tinzind a sourta bara, ea di loo solici {Hii do compresiune. = Forfa thietoare 1 produce solicitarea de taiere sam forfecare. — Momentul de risucire M, produce solicitarea de Fdsucire = Momentul incovoietor BM, produce soléoitarea de inocvoiere, Prezenfa simuitan’, in seofiunea unei bare, 2 doud sau mai multe soliitdr simple d& nagtove une! sotiaitari compuse , totrucit marimile 7 gif, pot avea direofi osrecare in plant secfiunit, fe alege un sistem de axe de coonfonate oa la fiz. 1.8 ~ axa ein langul Dare, axa y — verticalt In sectiune, axa 2 —orizontal in secfiune 4% descompun efortusile in componente pe axe : J $i B, po axa Oz, 7, si M, pe axa Os, 2, i Sr, pe axa Oy. Po cole dou schife ain fig. 1-5, au'repre: zentat momehtele fie prin sigotirotitoare, fo prin vector, Esto de la sine infeles o& aplicarea concentrat& » eforsurilor XY, 7, My M, ‘0 contrul de greutate al secfiunii este nuzmat un mod convenfichal, fimpla, de a reprezente fenomenul fizio, complex, al interaefiunil dintre cole dou’ plsfi ale secfiunti. tn realitate, fortale interioaro so exereiti pe toute clemontele de suprafatd ale soofiunti, find distribute In mod con. tinuu, Courmare, eforturile ¥, 7, Af, M,sint de fapt regultantele eforturilor Gistrbuite din sexyiune, Problema esedtiall a resistenfel materialclor este do a gisi logea de distibufie a eforturlor pe sectiune gi a determina va, Joarea acestor eforturi distribuite, atune! eind so ounose oforturle concon- ‘tate W, 7, 3, Mf, determinate pe baza legilor mecanicli teoretice Bfortunile NT, My 4, variazd, de obiosi, de lao secfiune la alte ‘aborei, In cap. 40 va examina modul de constraire a diagramelor de varia~ fie a eforturtor in lungal barelor. ScHFORTURI UNITARE, So consider (fig. 1.6) un element @4 din suprafaga sectiunfi unei mare tp cate e-au determinat efortutile B, 2. Dack elemontul este sufi. de mic, fortul poate f considerat tiform distrbull po suprataja can ”lui, far rezultanta dF? poate fi aplicatis in centrul de greutate al elementului. ‘Maries efortulai distribuit, aplicat po unitatea do suprafafi din atia ‘seofinnii 5-2 aa? se numeste ¢fort unitar. 1 este una din mérimile fundamentale alo studiulut Tozistenfei materiaislor. Aceast’ miirime poarté i literatura tehnic’ si denumites ual de tensiune. In expunerea oo urmeazi se va folost ter nent yefort unitar”. Bfortal unitar p are acceasi direetie eu forfa_ele- mentard GF. Mrimea sa este doterminatd, atit do marimea fortel OF cit si de orientarea pe cate suprafafa dA o are fags de direofin forfei, In.con- Seoinf, efortul unitar p este o miirime mai complicatd docit 0 fort, edzeia 150d mumele de marime tensoriald. Avind 0 direefie oarecare, ‘efortal unitar f poate fi descompus in 0 eomponenta po directia normale la seo- finno — gforiul wnitar normal, notaé eu o — gi 0 components confinuts In planul secfiunii — efortul unditar tangential, =, fig. 1.6, Rfortul unitar ¢ reprezint® — dup sensul pe care ate — un efect de intindere sau do compresiune, Gxereitat do oatro partea de corp inlitu- atl anupra celal rma, Analog, = oprexint& un ofc de tere, forfeeare san Tuneeare Operatitio caro ke fae cu veotorii (adunare, proicefii ete.) nu pot fi spicy eleanor uname duit dup oo acai a foe inal ex aril respective, adic au fost transformato In Sorfe, ‘In basa, figari 1.6, 4, intxe mBrimilo componentelor efortului unitar exist relagia, Botta aa) Intructt + are o directie neprecizata tn secfiane, daok se raporteazd bara la axelo a, ¥,#, 8e objin componentolo : ¢ — po axa @, ty — Pe axa y, Tr ~ De ara 2, aay oe res {In sistomul SI, unitatea do misuré pontra forje este nowtonul (N5, far pontra auprafefe metral ptt (rs). Ca urmare, unitates de misard pentru eforfurle unitare este N/m*. fn vechinl sistem de unitifi (M KE 8) 18 7 cforturile unitore se mAsorau eurent in kgl/em®, Tinind seama of 1 ky! = oat N, remulté relagia de transiormare 1 legt/emt = 9,81 10! N/m ibe N/m?, Accasté schimbare a unitiii do misurd gi tadeosebi a ord hrulti de micimo a marimilor eurent intiinite produce greutiji, atit, din otal de vedere al obignuingel inginorilor, eft gi din cel al consultrit Fteracurii tohpleo. Din soest motiv, age oum S-a fleut si la reeditarea unor standarde, in luctarea de fafii se vor mieura de obieel forjelo in daNy iar suprafefele in cm dei unitatea de misurd uzual% pontra efortarile uni- fare va fi dae’. Tn anumite cazuri se va folosi GaN mm saa alt uni {ate demisurd, ta acest fel, elatia de transformare intro unitafile de masuris fle sistemului M Kf § gi élo sistemulai internagional va fi: 1 kgt/em* = 0,981 daN jon. “ntmueit in majoritatea ealculclor de rezistonf in determinarea carac- teristillor mecanice ‘ in alogorea rezistentelor admistbile, erori deordini 2% sint cu total acceptabile, eo va putea Tolos! wlafia. de transiormare {kot ~ 1 da, rospectiv 1 kgfjom* = 1 daN/em*, Penta alte mirimi dare intorvin in oalenlele de rezistenf’, se vor folosi unitifile de masuri: nomente — da cm, volume — em’, moment statice ale avilor — cm, nomente de inerfie ale avilor — emt,'mase spectice kg/em* ete. 4 DEFORMATH §t DEREASKRE Reristenfa materialelor studiaz’ eorpurile finind soama @& elo se de- fomneazs sub efectul sareinilor san al umor factori on efect analog (variati ae temperataré ete.). Deformatile depind de forma si do dimensiuntle eorpului, de nideimea si de modul de aplicare a sarcinilor, precum st de anuinite caracteristis meoanige alo materialului. Ot timp eforturile wnita Droduse in material shut inferioare unei anumite limite —numit timit fe elastioitate —, deformatile shut miei elastice, adicd dispar o dat en aun ear 0-2 produ ‘n studiul corpurilor deformabilo se definose serie de misimi care caracterizeaz’ starea lor de deformatie, gi amie : ALONOIREA SrHOIPLCK SAU DEPORMATIA sPBOLFIEL Se consider (fig. 1.7) o bari solicitati Ia intindere sub actiunes forfei exterioare F, Sub efsetul forfei de intindere, bara sufert 0 deforinatic lasticd, numit& lungire, a yale a3) misureté prin diferenfa dintre Iungimen barei dup aplicarea sarcinii a lungimnea iniially anterioarS apliclet sarciniy fy Aeoste masini se vor deft t cole c€ urmeess a9 LUnitatea de Iungime @ barei (1 em) reste, sub efectal solicitirii la intindere, ou cantitatea (ay Pig. 1.7 care poartié numele de lungire specified, san alungire, sau deformatie speot- ‘fied. Dack angizea specifies este eunoscutil, se poate determina lungirea bare AL = erly (5) tn canul solittirié Ja compresiune, misimilo AZ, = se mumese seurtare —respectiv sourtare specified ; formulele. (1.3) ~ (5) rimin aceleast Schimbind namai de semn. Lungirile specifice sint mArimi adimensionale. > KUNRCARDA sPReIFLEL So consider elemontul do volum paralelipipedic ABODA,B,0,D, an ovine Serena rae alee Aaa ie minh pacity Bioeadt duide 4 unitare +z, egale, avind sensurile de pe desen. CIE KN” Daciise considert fafa ABA,B, ca imobils, din + 2\0" cauza eforturilor unitare x, fafa oped: —— TRY” gata Scone” Suni ona elif HIE BBEtDbastsarn Yate ft ntearth pn ue 7 Al] ghiul ¥, dintre fetele 44,00, gi 4,0’ Ot. Acest i ‘unghi, care misoara variatia unghiului de 90°, ca ! ‘in figura 1.8, poarté numele de lunecare specifica e sau deformatia unghiulardé specificd. Lunecarea a specified este positiva eind are loc o micyorare : a unghiului x/2 si negativ’ in caz contrar. Lunecarea specifics so misoard in radiani, flind tot o mitime adimen- sionali. fick si Iunecarea specific sint elemente de baz tn x, dup§ cum efortnl unitar normal gi cel tangenfial az in studiul eforturilor unitare. Tungirea. 5p studial deformat slut elemente de 20 | | « Darcasiar {n decusval proceului de detormafie — elastic’ ram neclastcd — a sou corp maotatn uae ale chi rain Pram peas Nin panel al conpalui tm doursut deformarit poartd numdl de placer. de ted se considers. grinin ” : ca shpole tin figure 19,0 a Simoni, Soren de seatts te berlin pono Basedl ar Dee eae BPtg, Be observ cB, din punch Pfedoro al conliguratie goo Seite, erinda ca shbrelore-e. Befonnss, rung ule dropeane soo modlfcindt gt unghiurile Pongal later. “pining Eamna of bavelo. sine olctate ‘Sai fa inindore sa 1a coms pres, deforma. 1or sing Bimal engin san sourdr, Dac wie dcformatt sine canoeeu fe, nous configungie 8 grail, ca si deplasiirile nodurilor (de lu, deplasaiea MM") pot esloulate™ prin. considerente fs onlin pooctr La exemplul din figura 1.10, bara tn consol& Oab se deformeaz’ sub eiecil fore, hind Pocifia Oe Portianea Oa s0 cafortmensts ta np fe poriturea af rimine reciinte, edefsrmat&, Punotil a 60 doplacoash in Fy punotal bin in timp co punctal O, din reageial cama, nu fe coblaoass, Fig. 110 ‘5 HELATIA INTRE EFORTURI UNITARE §1_DEFORMATIL, CURBA CARAGTERISTICA LEGEA LUI HOOKE, Intre cole dow’ grupe de miirimi fandamentale ale rezistengai matertale- lor — eforturile wnitare si deformafiile specifice — existé relajii care se determin’ pe cale experimentala. A INORROARRA LA TRACTIUNE A uEALELOR Pentru stabilitea relajiei fiziog intre eforturile unitare si deformatiile specifice so reourge Ia experienfi. Incerearea de baz pentra metale este ‘ncercarea In tractiune, pentru care se dau o serio de aminunte in cele ce ‘umeard. Se confectionsagi, din materialnl care wrmeazi a fi incereat — de ‘exemplu un ofé! — oF epruveti, conform STAS 200—15, avind forma si dimensinnile din fig. 1.11. aLDimonsiunile principale sint : diametrut inifiat, dy si tungimea inipial’ ‘nies repere, Dy. Alte dimensinni sint : Iungimea ealibratd Z,, Iangimea h sidinmetrul Dale eapetelor de prindere, lungimea totald I, Fie d = 20mm. Epruveta va ave D = 24 mami, k= 60 mm ; Gack esto eprucetil normal Ze 5a — 100mm, Le = 140 mm; penta epruveia lungl: Ly = is | ~ oD ba | (E$-H Pe at EH Joy Roperele stnt dowd puncte, mateate fin pe epravet, delimiting tan tinea by po care se ToF iisura. defonmaple : Se monteagé epraveta lao maging de incereat Ja intindére, a fei schemit de principin este ardtata in figura 1.2. De In 0 pomps hidratiid, lulefal sub prestune intr in india C-al masini 9i apast asupra pistonu” Ini P. ‘hija piatonulat, lagna en falea.-F, produeo forja de fntindere in epruveta 2. Marimea forjot de intindere éste axitatk de manometrul M, gradat direct im ‘newton. “"Deformatiile epravete, caro sin foaxte mick (do ordinal mitmior san sutimilor do" milimetra), se mésoard on ajutorul unui -aparat, nuit, éstensometr, fsa po epravet, sn dreptal color ous tepere. Prinaipial, exterzometral — care ‘arf studing ulterior = este an aparat care am pilifcs fontte mult. deformafite, pe eale meca- hick otic sa eletedpre Fetace percep tibia. +f “a inegputul experienfai, Imngimea_ intro repere este ry far forja do Inbindere nal ceteazen conséh in apliearen. une! forge do inti . dere care croste lent, ping so produce. ruperes eprnvetei. Tn decursul incerciirii se milsoari, in tod intermitent, mavimea forfei-do_intindere Fi distange: dinfre repere Z, opting in cind fneind: maging. In loon! aceatth proceden se poste folosi tn aparat inregiatrator, caro TidicS sraficul relafioi intro forja de intindere st lunginea epruvetel, AL ae Celagorod BR? Fie. 1.19 Laly dati, in orice moment, de diferenfa dintre distanfa reperelor J si dist _ it, fa a reperelor J si distanjar 2 : & cunpa-camaorenisarek Pentru opruveta de ofel incareatd, relafia intre forfa de intindere F silungizea AT poate avea forma din fig. 1.13, pe care s-au notat : forje supe Froard la curgere Fz, fora infericarés ta ourgere Bz Sorta maziind Faz forta de tracfeune in'momentul ruperit, Fy. Reprezentarea gratieS din fig. 1.13 F 2 o | i 3 ls | 5} “Vala “4 “ i fe 2|Longivea be ripe a Fig. 143 se numeste diagrama tnooredri ta trasfune, Pe portinnes OB, diagrams She ln dreaptt. Ducind din,F o paruell la 0.4, 80 objine, pe axa absci- felor lnngirea ia rupere @ epruvetel ‘Valoila numerice tuserice pe diagram varia, 1a acelaglmataral, fm primul rind cu dimonsiunile epravetel, precum soa afi faston, care Yor fi desig ulterior. Se poate obfine inst o altS reprozentare grafic, independant de iments eprivotoy devi tare poste cazacterian. materaial hosrea, dol co micoart pe: absciss liginile specifie, iar pe ondonatl dfortarile titer 6) Ty? Ay undo A, esto aria inifiald a secfiunii transversale a epruvetel, Aceastl Teprezeutary se mameste curbe.earactristicd a materitul “Tn scopul alinierii In standardizarea internafional, in edijia din 1975, SPAS 200 0 introdus notafille: R— pentra eforturi unitate, A — penta Tungii specifice. Intruett aoeste notafit mm au intra pin’ acum in teoria Siealeulul de rezitenta —-ci namai in felniea tnoeredrit materialslor — ele Zhu vor fi folosits in cele co unmeaz, ¢l se vor menfine cele din reagille (2.6). 80 va rovori asupra noilor notafii Intr-un capitol wzervat incerefslor o materiale, in partea I 2 elrfi. 23Pe curba caracteristicd din fig. 114, s0 pot defini o serie de puncte, edrora le corespund 0 serie de méatimi importante : 1) Odonata punctului A, pink unde curba catacteristic’ este linio dreapti, se numeste limita de proportionalitate a materialtdui 0». Por{iunea. OA este zona de proporfionalitate & curbel caracteristice ch = 2 # 6 & } ls 8 i i Sy 1 1 . : 1 & Fil 144 2, Oil lB yt on ml pte da wpa avi an oe ie shattered Sai nears Sane a pean Seepanesy ane Deed ete Se eit em a ei ae hn a Shama behtaagorinmrie inn ik Sacer ae giant eaten te tae ak ae Slate Sees iris eiaatctiaa eeaeeere ‘venti o, si nu poatd fi stabiliti (fig. 115). fn asemenea cazuri, se defineste Tie ne eeense ae cama Peauatan aint Sache tates LSSEE Agee ones eat coat eerie Sj it ete el a cba gt li tose ca mrt srsit tte OL a ae eta runrate an posit mumele de rerisontd la rupere a materiataui, simbolal si find 4, sit Ry Rozistenfa Ia rapere esto ordonata panctuldi D din figura 1-14. 5) Gind sareina, 50 apropie de valoarea. Fag, intr-un loo al epravetei aapare o giture, ea in figura 116, care se dezvoitS din oe in ce mai melt, pint cind so produce ruperea, Dip spacifia git forfa aplicatd epruvetel se miogoreant, ceva ce duce Baal dowetdentalcarbel Di ain gi 18 od dupa rupere so ajand cop Ia cap cele do uci ale epravetet $i se misoata distinfa ultima dinire repere 280 poate. determine alungirea sat lungirea specified ta rupere, Tq AL. ty Ty” In practieg alungirea. la rapere se i tn pro- ents ind nota pin stmbotd dat, Insp do fndicéle 6 sam 10 «= (1.8) a Fao x x00% (19) = Dy Ae Tndicele se ia ogal on 10 Ja epruveta Tung, ie 13s careJare Ze. 0, vespeotiv egal cu 5 la cea normal pentrn care Misorind diametrul 1a un moment oarecare, se osléuleazi aria A, inr cu ajutorul ei se determin gituirea specified Ay (1.20) Ay Pentru epruveta rupti, gituirea la rupere se noteazs AWA, a ay 100%] (Ll) unde A, este aria seofinnit de rupere. ‘Mirimile definite mai inainte — limit de courgere, rezistenja la rupere, alungire la. ra- pore, gituire la rupere — poarti numele de caracteristioi mecaniee ale ‘materialutui. Cunoagterea Jor esto extrem de important, pentra caleuhil de rezistenf’ si pentru folosirea corect& a materialalui, Fis 1.6 5euafia porfiunii reotilinii OA a curbei caracteristice din figura 114 se poate serie sub forma o= Bs, aay care araté oh pind la limite do proporfionalitate Iungirile specifice stnt proportionate cu eforlurile wnitare. Aceastd enunfare, mumité legea ui ‘Hooke, este legea fundamental a teoriei elastieititil. Intructt « este 0 mirime adimensionalé rezultS el constanta B, nimi modul de elasti- citate, ave aeoongi conatie de dimensiuni ca si efortul unitar. In unele Iucrixi, modulul do elasticitate este numit modulul tui Young. Citeva valori ale modulului de clasticitate — ca, gi ale constantelor clastice G si v, care vor fi definite mai departe — sint date in tabelul 1.1. De refinut c& ofelurile, indiferent do calitaten lor, au, in medie, modulul do clasticiiate # = 2,1-10® daNJom*; lenmele au, in Tungel fibrelor, module de elasticitate ‘ce variazd in limite mai largi, in jurul ‘valorii'B = 10° daN/em*, otetat 2.2 oa acne ‘otal ote comminmmoee | aca | metastases [ott ‘Oletcmbon | @o—payao | pate reverend ou eae [ae gaeneas oe tele . . er = aasctaoyac |. asi ozs-0at hs emmtt cn aa-agrio oe shares | fiat ae Sc = om-agae | as-aput BE co unm] BENIE | Baa i Gitte | Beeaie Beton renstenta 100-7200" daNjem? Eotnay te Tag ‘olor om, perpendieu tne (o18—023)-108 = (@.09—0,12)-108 (0.045— 03088) 108 - @: 8 —0,08)-108 Numai dow’ grupe de materiale ~ ojelurile si lemnele — au un tra sen. rectilinin al curbel earacteristice, deci ascults de legea lui Hooke, in sonsul detinifiei date. Restul materialclor au caracteristici ourbilinii, de obicei cu un traseu continun pind in momentul ruperii, Si la aceste materiale, aga cum s6 va vedea in decursul expuneril, este util s& se folo- 26 seascit legea Ini Hooke, deci sh se admit un modul de elasticitate. tn fasemenea eazari, conform fig. 1.17, se poate defini: ‘a) un modul de elasticitate in origins, By, dat de panta tangentei Of; °] fog ‘b) cind se cimoagte punctul M, [edict = . miimea efortului unitar|I care va Inera, piesa, se dofineste ~~ modulul tangent By = delde dat de panta tangentei Mts; — modulul secant j= Mojoc dat de panta secantei Oe, as) a4) 0 ik 7 wu 117 Dach materialul incereat este 01:37, caracteristicile mecanice care se obfin (dup STAS 500—68) trebuie s'se incadreze intre urmitoarele Himite: s, = 37—45 daN/mm*, o, = 21—24 daN/mm*, 8, = 26-25% ‘Pantra limitele de elasticitate sl proporfionalitate, se poate lua c, = cp = 20 daN/mm?, Pentru o serie de alte materiale standardizate,. caracte- Fistieile mecanice au fost date in tabelul 1 (de la finele volumuli). a. Gurba earacteristied reals xi comeentionalis te de nolat eX curba caraotiste dn igure 1.14 este connenfinala tntrucit la determinares efortulot unitar ose imparie forfa de fntindere ‘variabil J cu aria inifials 4, seotiunil, ta gi eum aceasta ar ramine constantd, Din scest motiv, cura earacteristicl are ‘atetl nefirese DF din figure 1.14, care arab c& ruperes ar avea loo in, ta um Sort unitar mai mio decitcel corespuuzitor ‘punchulul D. Dack s-ar misura ji seddeten ec{funil epravetei, iar forfa sar raporta, Ja tecfiumea reall, iar objine curba earac- feristicd reall Cy aritata in figura 1.18, Ia care punctul @; ow cel mai mare efort unitar, represinté ruperea, Sa, desenat ou Tinie pling curba carseteristiok eonventi nalé , Prastio, in zona, de proportional tate, unde variafia scofiunit este extrem gl, cole dowd “chnhe coined le ork dup depisirea zone! do curgero. Cum in aplicatile inginerestima- terialul se foloseste numai in zona. de proporfionalitate, mu exista interes Fa. 138 7so trasezo caractoristca reals si se prefert cea conventional, care se ‘poate Tidion gf experimental, In odordonate I, Air La acest fly resistenga Terrapere esto o marime convenjionals, care diferk do efortal unftar massa ating in apraveti. B. Curva caracteristiod de compresiune a ofelului ‘Tob reforitor Ia ofelurile-carbon, se poate construi, de asemenea, curba caracteristicé, de compresiune. Pentri exeoutarea incerearii se folo” eso, conform STAS 1952~67, epruvete eilindrice avind diametrul egal ety ‘oilfimen, a 30 mm. ncerearea arat& ef 1a compresiune ofehil are accleasi_valori ca la Intindero penta ‘op cx oq ca st penta modulul de elasticitate B. La ofelarile do resistenfé mit se realizeaa ruperea, ele turtindu-se maeren, ‘y- Desciroarea epruvetei. Koruivarca Dack o eproveti este solicitatt Ia intindere pesto limita de curgere, de exemplu pink la efortul unitar oy aritat in figura 1.19, apoi este escdreati iicet, se constat& od in perionda de deseireare eurba earacte- ristiobesteo linie dreaptii MI.Punctul W reprezinti. desearearea completa a epravetei, care riimine ins cu deformafia permanentil e,, Linia de des- careare MIN este paralelé cu linia dreapt& de ineitcare 4. La fel a fost trasatd linia OD din figura 1.15. Duck epravetaastfel desedreatd este soli- citata din nou la intindere, curba earacteristicd a ei ineepe ot linia VM, upd care, dack se continud incercarea pind la rapere, se parcunge curbs, LDP. Se constaté astiel cd in urma, tnedretniiinijiale ‘pind in A qi a des- clreirii complete, materialal gia, mirit limita de proportionalitate si de lasticitate pind Ia oye in acelagi timp el gi-a, marit Tungimea, Acest trata ‘ment mecanio, executat la rece, poarti numele ede eerwisare. Cuba earae- ‘ratio’ a batel eoruisate este WACDF, obyinuti prin mutarea axel ¢ in pozitia a’, Din figura 1.19 se observa c& 1a un efort unitar superior limite’ de clasticitate Imgirea specifies, 2y este formats din dowk piri : Tungiren spe~ cificd elastic& s,, care se anuleazii prin doscdreare, g1 lungizea. specifica Permanenti (plastics) <,. Analog, lungirea specifies Is. rupere se repre- zint prin segmentul ,,"objinut prin ducerea liniei PS, paraleld ou OA, Dac o bari de ofel care a fost ecruisath prin intindere este incereata apoi le compresiume, se eonstatié ci limitele de elasticitate al de curgere In ‘compresiune sint infericare celor de intindere. Acest fenomen poarta mele de yefoctul Bauschinger”’. Efectul ecruisivi! poate fi anwlat printr-un tra- ‘bament termic de recoacere, 3. Curba caracteristicd a ofelului la ritswoire ‘Duct s0 face incerearea la risucire a unei epruvete de ofel, relatia dintre ‘momentul de résueire M, si unghiul de risucire Ag, de Ia inceputul soli- 28 | | citar pink In rupere, este reprezentaté de un grafic ca in figura 1.20. Caloulind, pe baza marimilor M, $i Ae, efortul unitar de tisueire + glimnecares Fig. 110 speciti + (cu relat ce vor fi stabilite ulterior), e obfine o curbs caract Histiess + — f(y), similard celei de intindere. Pe aveast ourbi so pot defini Inita de proporjionalitate =,, limita de elaéticitate ,, linita do onrgere wey evista le rupere ye Parten tectilinia. a acestsi vn cube, 04, are ecuatia Gy (8) é ‘care poarti mumele do legea lui ‘Hooke pentru soliitarea Ye rdsu- wire, Constanta @ se. numeste ‘modul de elastiotate transversal; ‘pentru. ofel, valoarea sa este = 8,1 10° daNjom*; ‘penta alte materiale, uncle valor sist indicate in tabelul 1.1. «. Curbo caracteristize la ma- terials care mt sould do legen ui Hooke O'mare grup de materiale ‘an cuba earaoteristics de forma din figura 1.31, a :fonta, alama, ccuprul, betonal, eaueiuetd. Alte leydo éxemplusibrele textile at eurba deforma din figura l.24,0. we 8S ry) ig. 1.20 29Pentru cupra, eurba caragteristics de fntindere sau de compresinne are forma din 1.22 : ourba a so referli In materialul neecruisat, iar eurba b Ia materialul ecrulsat. 5 1 a a = a 4 ig. 1.2 . Mea Fonta (fig. 1.23) -are curba caracteristick eurbilinie in ambele p&rti ale originii; se vede cd ea rezist mai mult Ia compresivine decit la intindero. -Acest fapt cere ca piesele do fonts solieitate la incovoiere si aibi, in ‘seofiune, o forma rafionali, care si permitit utilizarea eit mai complet a materialului, ‘Betonul are rezistenti mult mai mare la compresiune decit Ia intin- dere. De aceea, in grinaile de beton armat solieitate Ia Ineovoiero nu se ia in considerate capacitatea betonului de a, prelus eforturi de intindere. vy Bactori de care depind caracteristicite mecanice ale materialelor Evident, curacteristioile mecanice diferd de Ia un material laattul : fieoare material este earacterizat, in modul cel mai simplu, prin rezistenja la rupere o,, $i alungirea la rupere 8. In figura 1.24 se arats, eomparativ, eurbele caricieristie ale citorva materiale motilice : 7 — alam’ moale | 2 —ofel eu conginnt mic de carbon ; 3 — bronz dur; 4 — ofel laminat Ia rece; 6 —ofel cw confinut mediu de carbon, recopt; é—ofel eu confinut mediu “de carbon, eilit, ‘Tehnica canoaste 0 mare gami de ofeluri, care difer’ intro ele prin com ?pozifia’ chimics sau prin tratamentele Yermice care le-au fost aplicate gi care se grupeazi in: ofeluri de uz general dru construofit, STAS 500—63;.ofe- luri-carbon de calitate — simbol OL0— Hea.2a STAS 880—66 ; ofeluri aliate, ou com, nichel, molibden, vanadiy, silieit, man= gan precum fi ofeluri inosidabile si ofeluri de are eu rezistenfe de rapere % = 00... 210 daN/mm*, De subliniat cd, pe masurs ce reristenja de ropere a unui ojel este mai ridicati, alungirea la rupere este mai micd. 30 Pentru un materiat dal, caracteristicle mecanice pot {in mod real sau aparent, de chtre anumifi factor ‘In mad aparent, caracteristicile mecanice pot ii modificate de c&tre dimensiunite dpruvetei gi vtesa. de tneereare a eprucete. ‘Diameirul opravetei metalioe nu infiuenfeans, in general, asupra re- aultatelor inoereini, S-nconstatat totugl ed {ub forms de sirme foarte subfiri (cn diame- yy tral de zecimi de milimetru) ofelurlea au re- istenje Ja rupere ‘mult mai thant deoit cele 1 obfinite on epruvete umale, mergind pind la 2 270 daN/mm* sau chiar mal mult al Lungimea tnire.repere a eprivetei_inglu- enjeazi supra altngirii le rupere. Alungirile Ta mupore 8, determinate pe epravete normale sint mat mari decit alungiile. by Vien de optic’ eee Ta tal neh corel, influenteazs asupra resistenfei de r- pore ck. ab sarola se apicd tal inoetyresisten. 2 {a de rupere obfinuta esto mai mic iar alungiren, roste, Spre ate objine rezultate comparabile,in 9} i modificate, dal fam? SPAS 200—75 se prescriu vitezele de solicitare “gl clastic’ a epravetelor. Pentru epraveta normal 0 (a= 20 mm), in mod obignuit, incereares. Ia {raofiune trebuie 88 duxeze el pujin 1 minut, Fig 1.26 tel mult 3—6 minute, mn medie’ 3 rainute. : “in mod real, temperatura, timpul, eerusarce Sint factori care pot sodifice’eensibilearactersticle mecanioe. Varifia temperarit te. ea efect vatiafi sensbile ale carscterstcilor mecanioo. Inceretrile mecanice “uruale ale materialelor au ioe In. temperature standard de 20°0, Maviaile determinate prin aceste inoerese! ramin, In. majoritates, materialslor, racic aceleayla variaile de temperatari’atmosferco. Astil de coneluzi te refers Ia materiale cu punct de topire ridioat, nuls gheatiastalt ete. ‘Tn constructil de masini termice, metalele funchioneard ines la tem peraturi rdicate, iar masinile Srigostioe reaizeaai temperaturt foarte Joate. Cercotares materiatelor Ia astfelde temperaturt a arutet e& proprie- {le lor de recisteng se schimb mult fafa de eno la temperatura obisnultd. ‘Daca se exeouta inceredst de tractiame Is. temperaturiridicate, pentra 1m ofel cae la temperatura de 20°C are o, = 42 daN min", caracterstelle ‘meeanice varianl on temperatura cum se arata, n figura 1.25. Reristenta in apere crest avind en maxim la 200. 800°C, gicoboard repede ince pind de la 400°C. Mime Zi 8 sead ia tacepat, evind wa minim la 200. "300°, duph care erese mereu, Modulul do’ lasticitate Hy limitele de cingere i! proportionalitate scad continua cu eresteren temperaturi, in timp ce coeficiental de coutractic transwersalé» niferd-o ugoavd.creptero. ‘invers, ln temperatuni foarte sedate, rezistenjele do rapere alo Unor materiale ~- de exempla ofelurle ~ creso sensibil, La asemenea.teinpe- iaitn, ofeluile free din stare tenace in stare fragif, ndieu deforma plastige ale lor se rede foarce mit 31input indelungot de aplicare » sazeinilor modifies starea de , : 1: efor. ty tral per, Rvnomenne de arian orion Yor H ecaminsie pe sour in°dumul capital, omens SH ie foe aa aye a TA ne 50 EE. itd ep.08 45} 2A, gage i 0 oft Ah 6798 * vot 7 08 2st L 1 G yo108 le 28-108 ee & | aheewe br 4 See 2 210° » ‘00 200500400500 600 700 Boe “emperatiia, C Fig. 125 CONTRACTIA TRANSVERSAL Bxperienja aratS 06 oda ou i Exper dat ou Iungizea unei bare apaxe 0 micgoraxe secon muni contre travaral, Se eonsaty dy asumeaey ek east, contrasie ete proporfionals ei lunges species, raporial de Dioporfonalitate » fd amit oeiien! ds conta transversld sa forftent ut Poison Atl Ino fungite species ew bah corpus iggorare a unilShit do Tungine a éimensianitor transversale fe me (as) a2 Bxperienfele arat& e&, pontrm numeroase materiale, valoarea noestul coeticient este v — 0,3, Dacd in timpul solicitirii de intindere un mat fu igi modified volumul, el are » = 0,5. rporeze DE nAZK IN TEOMA ELASTICITATIE "SU REZISTENTA MATERTALELOR Pentra a stabili ccuafille de care au nevoie, teoria clasticitstit st resistonfa materialelor fac 0 serie de ipoteze asupra structurii materialelor Fasupia comportarit lor sub sarcinflé eare le soliit2, Aceste ipoteze sint Sigorl in coneordan{i cu realitatea, jar alteori reprezint& simplifcds! ale Youomenclor reale, care due inst la Ferultate verifieate de experienti, deci eceptobile pentru. seopul rezistenjet_matarialelor. Bipotede meaiuui continu. ‘Tales modern’ a stabjlit structura atomiea 5 materialelor 3i 9 reugit && calculeze foriele interatoraice. Nu s-2 fous sk-ce stabileased relafii de calenl mulfumitonre pentra efectul sar- ‘Guilor exterloare asupra forjelor dinire atoml, respoeti mm sa putut tne Cipla pe bnga teorie atomiee mirimea eforturilor unitare sia deformasillor sab fendmenal ruperi materialelor sub sareini, Din acest motiv, resistenta Mtuterlalelor utilzeaa® si astlzi ipoteza simplitcatoare care considers ma Tetiniele'ca un mediu continau, omogen, ee ocups Intregul spafiu repre: denial de volumtd lor. Evident, aceastt ipoter’ mn corespunde realitst {Giee' Mai spropiata de realitate la eorpurile amorfe gma departat la fale cristaline, ex 48 ins aatisfactio in caleulele de revisteng ai Snlbturs Gificultajie legote de luarea in considerare a unei structurt crstaline sau comporie! moleculare a, corpusior. DP Tpnlese iotropiei. Materialele se consider’ ieotrope cind au, in toate hitgetile, aceloasi constante elastive, B, G, v. in eas contrar, mnte- Tialele stat antzotrope, c) Lpotasa elasticitajit_perfete. Pini Ia ‘unitate, Mnaterialelo studiate de teoria clnsticilt}ii se considerd perfect Glustice; 0 dath ou dispaviia sarcinilor care lean eauzat, deformatile se Gnuleaad g. compal iq Teta forma. si dimensiunile inipiale 4) Ipoleze deformapiilor mivi, In afars de wnele excep{ii, deformatile corpusice slastice (lungil, laneeiri, deplasiri ete.) sint mic! tn report eu GeRstuntle corpunilors Aceasta faco ca ecuafile de echikibra din mecanicd pons f senso pentru corpul deformat la fel ca pentra cel nedeforma, Seebootv ca in arma deformatilor, directlle forjelor si distanfele dintre ceed taiaink practic neschimbate. Cind in telafile de ealowl apare puterea sthoua a unei deformapi sau alta superioars, ea poate fi neglijatd in eom- parafic eu valorile la puterea inti, Negijaren deforiapilor in relafile de echilibra xeprerints teoria de orditul Tt teoria de ordintl IT, folostsi do exempta ta calcule de sta- Diktate, ve introdue ff deformafiile in ecuntfile de echilibrn ‘) olasia liniard tnire eforturi wnilare 31 deformafii. entra sotick tiirae in regi clastic se considers c& intre eforturl unitare i deformatit tNeltive euisth o relate Liniat,leges Ini Hooke. Ca o consecint a acestet 33rela, a prem de easton "Slur tei pean pri en princiilussupropunori efelor sa al independent! or fro, eorbuo unite f efor ere se peace ee Ee sint jnilependente de succesiunea aplicdrii forjelor. “ neste Aca nbduce aegis ong Ge oferty Ite pune Forfa 2, ca produce in unetal Af of teptasase yen Pe 8 aplich 0 sceragt ho corpal era nearest ea for F sean, Dat tyes sees sn stele valor ack free wnt anes ee sheen Sa Haga Selah alr Po dapat i etc a ak oan alk &-doplasior parklands ae 1) Prinoipiud tui Saint-Vénand. mainte area, ingpin a fai. pritran exempin’® 7MUATS gene, act in figura 1.36 aa reprerentat 0° DE Incestatd, avin libero sarcint P. tn prima varianté, fora se apliel bream pune ar” 3n'8 oun, po, lunge mick dia Ba La igeat ares Pen isa fen nore have oi ite nes So ain : 7 fe aplinio, de aan | In‘ineaatraro,ambae bare or socio ee eeINES A, onli dn'1855, in tude ale asap probleme toll date Boryd de Sabt-Vénant a enuniat praciphd cave aire eee ae nfsmat prin misurtorio do TolocastcNats Metorte doesn Sea ‘Rodsle din tater tssyarent: dads Iocan eras Siemans a tepid Pasa en chant in panel eons ata bu a ant at item [kor produce ta toa de apiare rons saree fea et Fig, 1.28 Figs.27 Migs. rimine fara efct — sau ou ee negijabit — ta dvianje mart de sre feat neg distanje mari de Too de @) Zprors tu Bernoul,Ypotecle desrise mat sus sint comune teri clas retard mattaton, Penta snplfares eomldereir ometrice anupra deformafilor, Teistenga,matenalear m Studia! solttatior fa atindete Hla incavotere,ipotre fut Default exe mu sn gn ema a an pt in plone er ll cine ln wl te ied ane eg rales a ar Got er tar enna 8,72, ee ilar lio ee Sonal i as AP sofas Ane es Ha A ae se dart © Tae aaa a i har 7 Sn Dal ep neal a eG ail tere, En el Sage ici ae» erin cae ae niin 1y SARCINILE APLIGATE PIESELOR DE MASINL Pentra studierea modulni de acfiune si a importanfei lor ix caloule, este nevesard 0 clasiticate a sareinilor aplicate pieselor de masini. Acest Tueru se poate face dupa diferite criterii gi anume : ‘a) Dud loout de aplicare, se face deosebire intre : ” jorfe de suprafasa san de contr, care fac legitura piesei cu cele inve~ inate, Se putind #1 conoantrate sau distribuite (Uniform sau neuniform) ; = jorje masice, distribuite in toate elemeniole corpului : greutifi, forje de Inertie, forje electromagnetice. Sar 'b) Dupd modul de acfiune tm timp, se face deosebirea Intre sareini statico i sareini dinamioe. a ‘Sarcina statied, in rezistenfa mate- 5) rialelor, cate aoeen’ care se aplicd lent, progresiv, oresoind de la zero pink 1a a Faloarea final st riminind apoi éonstan- 6 {ples Silky etal gar i tng ei, De 2 he a et ramos nots | Saroinile dinamico se aplicS eu va- riafi de vitesd gi acceleratie. Se face deo- 4 sebire intro sarcini aplicate prin p00, ou ‘varlafie bruscl de viteat, si sarciné varia- bile periodice, care oseileazé in maod conti- Sm aun! fate 0 valonre “maxima sl uno ‘Este necesari 0 precizare, asnpra Snir . sareinilot vatiabile periodice. In gene "a, tn cara! solicitor variable perio Fis, 1.29 digo, efortul unitar din pies& variazi peri- ° Odicintre 0 limita superioar® cag, §i una inferioar cya, cain figure1.20,0. Variajia fortulai unitar de la'A pind la H torment un oiclu de soliitaré variable, Oind efortarile unitate Seer $i Sau Sint ambele de acelagi sem, 35sia so name ont Un oe Sant, 1a cate cue = 0, figura 1.29, 0. Dack efortutile unitare sint do somne Seater lft eee ta ane eae Sioa loan sumer Ot neo Eo gh Soro ast e sles tae ea pte $6 magn, onal iad migeren periodic do tranaye sau rotate n lentcet rss mbon tije de piston, ae de supape etc. = : ° natal do merken siqaulogta a se vorbldarpr trot onsut tipice de solicitare ; ee a - atl liar sat Gi Hallet pr ou pusane; GA Tit alchare prs Gai? ahaa simetoo si tt de’ nll coating mage npn ty denen Yau seu do ate cnr de te prtedae ig eee ee a ‘capitolele 22—23 se aati modul de tratare a problemei @} apd Ustinojia pict to pout vol deapr erin lire ain desinaia ese mn ancabed magi, ff serene accor (nse de fee care fore do inte to sg eae Goenttiginera de consrachl, exist casteare a dtertlor feturi do carla, isoit de valor stacdardisate alo mfstulor sescelor Se abate alate oats Is proses {&, PRINGIPI GENERALE DE CALCUL. COBEICIEN7 DE SIGURANTA; SUREZISTENTS ADMISIBILE. ey |__Paoblemn calcula de rexstonf va, ft tralatt on detail necesary tapas i crt fy “gn el co reese nop ma” dais spre 9 putas aus, chat DU dimensionare sau verificare. eee er a sconpitu ve cavens ‘in rezolvarea unei probleme de rezistenta materialelor, piesel dimen. snd eg tes ce tina, dine son Se es Gad State wn a wn ee Gon rc a a Se Sees a oe coon aban oie Bat oon cater a al mle rons Rr, eee toe See i ee ee ee Jele se tmpart in douk grape : , ee ie aes de renienss mict $i mulocio) oe aes a eral weap p.m eo ng rani 36 Resistenta admisibili ponte fi definitd in comparafie cu o stare titi, pericuoas’, are trebuie evitatd. ‘Ta materialele tenace, care au — de obieci —o limité de curgere, renistenta admisibll se defineste prin relatia 4 = elle, aay ‘unde @. este cocficientul de sigaranfis fai de limita de curgere. Alegind Tr ealoul un astiel de coefieient de sigarantS, se va evita atiugerca, limitei de curgere, deci producerea de deformafii mari, care pot seoateiesa din ‘tunefitme. fin materiale fragile, rezisten{a admis(bil se raporteads In rezistonta Ja rupere ca 6 (as) Sxperionfa indelungati « aritat care ar trebui sf fie valorile cele mai potrivite pentru reaistentele admisibilo. Daet ne referim la un ofa, este Bride’ cf rexistenta admisibils trobuie si, fie inferioaré na mnmat limitel {fe curgere, ci si limitelor de clasticitate si proportionalitate, In exemplul Ghat, pontfu OL 37, care are a, © op ~ 2000 daNfomt, rezistenja,admi- Sibi trebuie si fie interioark’ acestei valor. © serio de motive pledeaz’ pentru alegerea unet valoti inferioare li- mitel citate : 2) Determinarca sareinilor este in celé mai multe cazuri aproxima- tiv $1 0 depisize a color Inate in ealeal nu este exclas’ ; dack deci efortal Titer de ealoul este egal cu limita de elastiitate, depisinen scestet limite pare posibils. fb) Sohemele de ealeul, in ce priveste aplicarea sarcinilor, modul de aojionaye a forjelor, schematizaren piesei sub form de bar’, placé, ipo- {folate de calcul ete. duo adesea Ia diferente fa de fenomenti real. 7) Chiar si caructeristiile mecanice ale materialulul au pot ‘cute ou precizie ele puting varia intre anunite limite. ‘im caloulul do rezistenta materialelor, 1a, dimensionare, proiectantul considers rezistenfa adminibil ca 0 constant, tn baza,ebelm ajunge In Gimensionarea piese, In caloulul do verificate, cfortul wnitar efecto produs {n piesd iebule sé fie inferior reristenjet admistbile sau cel mulé egal cu ea. ‘fn alogetea rezistentelor admisibile, trebuie si se fin seama de urmi- torii tnotort 1) Nalura malerialulai. Pent fiecare material exist anumite carac- ‘evistci mecanice care determing, reristenta admisibili, Coeficientul de Siguranfa va fon atit'mai mare cu clt- materialul este mai neomogen. rAstfcl, pentrn fontd se law ooeficiongi de siguran{é mai mari decit pentra ofel. La beton, pietr, eoeficionfil de siguran(é sint mai mati decit fp metale, Pontru alegerea rezistenfel admisibile este necesarS cunoasterea carasteristielor mecanice ale materialului. Acest Iueru ge face pentru ma- Geriale standandiaate ulilizind tabele, jax pentru materiale ew proprietBti ecunoscute, prin incerelii de laborator. ennos- aT2) Tratamente termico, La motale, tratamontele termice due Ia modi- figiri ale caracteristicilor mecanice, de care trebuie 8% 26. fin seama in logerea rezistengelor admisibile (exeiaplv, curbele 5 gi 6 din fig. 1.24). 3) Duraia de folosire a piesei. Pentru lucrari de scurt& durat’, se pot ua cooficienti de aigarant& mai mici, deci reristenfe admistblle mai mar. 4) Modu! de acfionare a sarcinilor in timp. Dack no referim la cazazile I, IL, 111 do solictaro, definite mai sus pentru piese de masini, rezistengale adimisibile soad de Ia cazul T spre TIT. Acest Incru so justifies pe baza feno- ‘menului de oboseald a materialelor. S-a constatat experimental e& tn mate- al eu rezistenfa de rupere ©, supus unui numfr de eicluri de soliitant ‘variabile, se rupe Ja valori eq; inferioare Tui o,. Acestal fenomen i sn dat numele de oboseali « materiatului. Valoarea Timith superioars & 1ui Cpee Ja care material rezista 1a un nusatr foarte mare de cloluri (de exempiy 10? eietur) fia se rupe, se mumeste resistenfa la oboseald. Ha este mai mick ia cictul alcernant decit ia cel pulsant, esea ce justifick ordinea de succe- siune a rezistenfelor admisibile in eamurile I, 11, IIT (tabelul anexs 1). 3) Modut de ovaluare a sareinilor gi de realioare a ipoteeslor do oaloul. Gu cit sarcintle sint mai incort evaluate, en ott Ipotezele gi schemelo de caloul sint mai incerte, cu atit rezistenfele admisibile trebuie s% fie mai iici. f funofie de acest eriteriu, so aleg in caloul limitele inferioare, cele supetioare sau valori mijlocii, atunci cind in tabele se dau rezistenfe admi- sibile suby forma unui inderval 6) Felul soticitérit. Tnoorcarea de laborator a materialelor arat& ok loan caracteristici diferite cind se trece dela osoliitare la alta :intindere, ‘compresiune, inoovoiere, wisuoire. De aici rezulta in general rezisten aamisibile diterite. Unelé materiale an totusi adsleasi rezistenfe admisibile Bontm grape de solicit; do exemplu, ofl pentra intindere, compre tune, inovoiere. 1) Temperatura. Pentru materiale care-vor Incra Ia temperaturi foarte dicate san foarte joase, rezistenfa admisibilé se alege in functie de ca- raoteristicilo meoariee 1a temperatura respestiv’. 8. Condifit de rigiditate, Punctionarea unor piese de magini este po- sibitd numai atunel eind deformatiiie lor au depayese amumite limite. De exempli, un arbore de maging eare aro deformafii de incovoiere mari cauzeazil o uzurispromaturi a lagielor. De aceea, in ealeulul derezisten{ se impun uneori anumite limite pentra mérimea deformatillor: so 2ieo ef piesa trebuie 88 rispundi unor condifii de rigiditate date. ‘y. Condifit de stabilitate. In problemele de stabilitate elasticd, desi conditille de rexistenfé sint satisfacute, la anumite valori ale sarcinilor, naumite valori oritice, piesele ist pot pierde echilibrul stabil, fapt care dues la distragerea lor, Astiel de piese trobuie 88 satistac8 condiptle de stabilitate: sarcinile aplicate lor 8 tie inferioare color ertice. Dupii destinajia pieselor, dup’ forma lor, dupX modul de aplicare a sarcinilor, 1a ealeuful de rezistengS li se vor splica unele sau altele din cole trei feluri de conditii. SREZISTRNT® ADMISIBILE §1 CONFICIENTE pi slURANFa oa dg aaa ema coe ayia areca ecu e or in Slo 09 apn i see a i rir ue apy Oe eS ee Lac Rroepfie face fonta, care are rezistenfe admaisibile la compresiune de 2,5 ori Tan dln ean nwt, ete be a i ua materiale de coustructil, care pot fi folosite si la piese do masini pentra “pontru OL 87, rezistonta admisibild la intindere, compresiune $i inco- ck Ont asain ee eee See eee eas in omen ee rovcealoas dhe, gs ect tl a i a Ie forfecare in lungul fibrelor =, = 20 daN/em’, iar perpendicular pe fibre ve ea NICE, anna it wnt wn deuscaprronun. 2 INTINDERE $1 COMPRESTU NE, 1. PORTA AXIALA. EFORTURI UNITARE DE IVTINDENE SAU DE COMPRESIUNE acl atupra unei Dare drept se apliod, po axa contrelor de groutate, forge dinijate in lungul axei (forge normale ps sec{iane), ea este celts I Intlndere (tig. ye) sau Sar compresune (Gs 2s 0) ln cael ot mat timp, reprecenict to figure 31, Bnd se agi vuaat Taree P, ale {lo sent contra, In capecls buoy noice seta transvora fore gx 5 cote egal ca forja'P din capt; en ce consi poritiea hi carl cad intinde arog nogaivddach 6 soups. ‘acl in Iangulaxei bara snteplicate nial multe forte, este neces eonsrasen une diagrame« for astls, care ok acute in eo wetraal fortele axiale sint maxime, deci unde pot exista sectiuni periculoase. Con- ‘ruofn Glagrame! de for aslo inoope do lau capt ft bares conse. Find pre ford atDaih potfed dats nde ag bata an negate ineag ootrar nro vsiuneoarécare, fora axiald exe suma proieidr po asa bare 4 tutu forfelor situate de 6 parte a seajiunt (eau, i bach ecuafiel de ech fiom, Sui elor in parses spusa, cu conventia do seme schinbat) ‘be oxemiplt, oa consraiyAingrams do fore axialo a bavel dn figurs a2, ineattail ly capbt a nekeonts ou 6 erje dave a uagal fae Sau mareat prin liere seclunie dy By O sss in cate se aplca fore, Fo al iota ate wet plage die ne Cinate 1 are 9 dhcontiultate tn dreseal Heche fore egal cu salonrea scessia, Conform gefinifie date, duct. se caledesah fosja axial ltt-g feof inte D gi By adn forte steate dodcoubtal sean, roeleh Noe OP + P-L parse. 40 Dingrama arati ef forfa. axial este maxim’ in intervalul BP. Pe ultima portiune a diagramei, forfa axial’ are valoarea 4 si este egal ou reactiu- nea 2 din incastrare. Dacé in bara din figura 2.3 se face o secjiune normal pe axk,BO, forta axial N produce in secliune eforuri unilare c, de acelagi sene ch ea, fn easal din figur, se produo eforturi unitare de intindere, ZY o Ip .@ 6 3P Fig. 2 Fig. 22 Fig. 28 Pentru stabilirea zelafilor do ealoul ale rezistenfei materialelor, la ovieare dintre solleitiile care vor fi studiate, se pateurg don& etape: ‘2. in prima otapt, se stables Legon de distribu o eforturitor wnitare pomind de la anumuite ipatexe de deformajie, verificate exporimental. ’b. Dupii stabilirea legii de distribufie, care poate fi exprimat’ ana- litie, so sexu eouafit de cokiealonsd in sectitine, inbre eforturile concentrate (¥,'7, ify, AC) gi cele rerultind din insumarea, ininitiit de forte elemen~ fare, produse de eforturile unitare o gi +, aplicate pe suprafefele elementare aa. ‘Pentru solicits la tntindere sau compresino, in eneul barelor omo- gone, so admits fpoteca iui Bernoulli. Experimental se poate ita acest frend Sack pe supratafa une! bare prismatice te trascaat 9 serie de genera {oare, porate ob axa barel, 10 serie do dreotoare, perpendiculare Do ax8, formiiatorejea de droptunghitid (esta sau cubuini). Supuniad Dard ia'ntindore bau compresiune, sub limila do elasticitate, se constath. ch Ceaste supafeje nunta tot dreptunghior, far dixeotearelo vimin meren Gisbe plume. So vetficd. deci, pe contur, ipovezn enunjath, Fxtinzind Soeasul gonstatarc, se adimite eb intreagh feofiune. plant imine, dupt, deformafie, tot plant. ain enunfatea fpoteze! Int Bernoulli remlt6 of angie AZ in oon canis ingle Spec ea cantante pe tray “ofiune."Apliaind Be, Te rt nt at conn et ee, St ae ie ae ras dea con on so SF Sanaa a Saar a Wa{ ott = of dd = of (2.2) ae en nda» ll dno 2, DEFORMATIL §{ DEPLASKRE IN BANE SOLICITATE LA INTINDERE Conform legii lui Hooke, Iungivea specitick sau scurtarea. spevifick este o_® oom (2.3) Pentru un element de bark de lungime da, lungirea este Aldo) = ede = ae, iar pentru o bard de lungime t Nae ar =( 38, \ea a4 __ In efectuarea integralei se va fine seama de modul dé varinfie a dife- veal Se ime eee ate oe (AE coy wa ncaa ta engl 6 2 angen ™ BA umitoral soe! real, BA s0 muneqte rigidlte ta Stier sou compresses a bare Gu it nigiditaten este tl tae, materiale a pufin deformabil. — 7 ‘material ote mal al a. 5) ‘Uneori se pune problema sé se determine deplasarea uni punct al arei intinse sam comprimate, Aceasta are loc pe direofia axei barci si ‘calculal ei poate fi zedus, de obicei la calculul unei lungiri. Aga, de exempla, Goplasarea punctulti Bal barei din figura 2.4 este egal eu lungivea porfianit BC ; pt # ya 3. «43 ty = BB = 3 (I Si examindm formula (2.2), care reprezinta 0 relatic fintre trel mirimi, orieare din ele putind fi necunosouti Wao. Spre a putea rezalva aceastis relafie, trebuie si se eunoascl : coud marimi si rezultd a treia. Formula poate ua una din ‘urmitoazele vaziante : nee alt | ‘2) Formuld de dimonsionare, in care necunoscuta Aare a este aria sectiunii necesare a plesei ig. 24 Ane = 2.6) in aceast foimull, forfa WV este cunoscutii, iar c, este rezistenta admisibild, eare se alege’ duph critorile enuntate anterior. ‘Pentra seefiuni a eiror arie este functie de o singura dimensiune (oerc, pitrat), aceasta: dimensiune s0 afl apoi din xelatia geometrici de calcul al frie. Le sectiunea dzeptunghivlord, in afara relafiei A == bh — unde var Joarca 4 revulti din ealculul de diniensionare — este necesar a se da Ine’ o relajie, de exempla un raport & = I/D. ‘Dimenshunile objinute prin caleul pot avea orice valori. tn general, considerente de standardizate, tehnologie, economic ete. obligi a se alego anumite dimensiuni normale, rotunjite. Aga sint, de exemplu, dimensiunile normale reproduse in tabelu! anext 8, pentru intervalal 10—100 mm, dup STAS 75—72. 'b) Formuld de verificare, in eare se dau fort WV si sectinnes efeotivs “Ag, $86 cere a 80 determina efortul unitar efectiv care se produce in bard. ‘ate os bana funofionare a pesl si fe asgumat, venfcaren tabu st ea 0 valoare a efortulni unitar inferioar sam egald on rezistenfa admisibila x ou oe 2.1) 3% en ©) Determinarea forfei capabile eau admisibile 1, aceea pe care o poate suport bara eu secfiunen efectivé 4,, aga ca sim se deplgeascS rezis- tenfa admisibili cy Na Ayoe 28) cryDimensionarea ou ajutoral formulei (2.6) se face pe basa condifiet de rezistentd, adic& pe baza unei anumite rezistenfe admisibile. ‘Tot astiel dacé in relatia (2.6) s-ar impune o valoare admisibilS a deformatiei AL Sau ¢, s-ar putea dimensiona bara po baza unei condifis de rigiditate Hx Bat, ~ Be," Relafille stabilite sint valabile atit pentru intindere elt gi pentru ‘compresiune, fn cazzul barelor lungi comprimate, este necesar un calcul la flambaj, cum se va arita in capitoltl 12. Un cas special de solicitare, diferit, ‘de cele tzuate din rezistenja materialeior, este cel al comprasiunii pe supra- fafa, de contact dintre dowd corpuri. Solicitarea poartd numele de strivire, inr dimensionarea so face tot on relafia (2.6), introduotnd én oaloul resistenza ‘admisibild a celui mai siab dinire materialele tn contact. 9) Ane 4. BARE CU VARIATIL DE SECTIUNE Dack my existh motive speciale, o bask soletats ia intindere sau com- presume te face en sectianen constanté in tt Inngul el xists isk eazari ind sectiunen teebaie 88 vasieze in Lnngel barel, din motive de orcia oom : in igus 2.5 eau reprezentat douk plathande de liyime D i grosime tmbinave prin 8 nifur solicits ia inindere de edire efor. °Uade mi este aisha, platbanda are seojiinea “drepttnghiviand. roti 4a tt. (pao) In dreptul niturilor, seofianea este slibits prin gitur, iar suprafoyele efective ale secfiunilor 1—1'gi 2—2sint + 4a =O — a, Ane Sofiunea arSiatt de formula (2:10) se numeste seofiune brut, neslibiti, . ‘ar cele din formulele (2.115 siub seotiua! slbite. bunts, toate zone slitbite ¢ 80 giseso In un Darel, cea mai mick (oea mai ie sltbits) se numegte seqiunca Toe y mabe bal dieartl ate “ ieee | ‘en secfiunca in care t0 4 hes produce eforulunitar cel mal a mare gi de aocea se mai nu- ‘ meste seotiune perieuloasd. La Hig. 26 orice problems de rezistenta ‘materialelor, prima gris a inginerului este si-gi dea seama care este secfi- uunea periouloast gi s8-,i coneentreze atenpia aupra ei. (= 2ay. en fe K Shssssq-# t AN. “ 5. RRECTUL GNEULATH PROPRIL {n reristenfa materialelor, aproape intotdewuna, ofectul greutiil proprit esto negijabil. “ha bare de Tangimi mari, ins, agezate vertical, este necesar si so fink seama gi de greutatea proptie, care in caloulele presedente a fost neglijats, © gS “ey 2) iol Fig 25 dar care aici poste fl apreciabilé sau uneori mai mare deett forja util. Bara prismaties din figura 2.6 are seofiumes A gl este Mouté dintr-un ‘materlal, cu greutatea specifics. Tate seofiune la distana.2 dela capital Tiber, Viaind seama si de greutatea propri, forja axial este Men P pred ‘Bfortul unitar in seetiumea a este Peeve Pe 2.19) wet 71 ae a 50 vedo o& cy vaviazd liniar tn lungu bari, avind 2a eapete valorle aa. pentru @ =r , = mae Pag a, + yh, penta 2 = 7, 4 Diagrama de variatie a efertului unitar in lungal barei a fost repre- zentatii in figura 2.6. Seofiunea 2, unde se produce efortul unitar maxim, ‘sto sectiunen periesioasa. Bgalind efortul unitar cqay cu rezistenfa admi- ‘SM, se ajungo Ia formula’ de dimensionare Pe Ane = aw S% examinim mumitoral formule: (2.13). Cind 7 creyte meren, 0 poate ajunge la. 95 — yh cvea ce dis da. — 00. Coneluzia este of bara de Seotiune eonatantiy nu ial poate duce Ta rezolvarea probleme. Dact Iun- dimen barei erepte mai mult, dee y2 > o, 88 poate ajunge In situafia cind ye (as) 8‘tn acest caz, groutaten proprie a barei produce ruperea. Lungimea cores- Dunaitoare acestel relaft poaria mumele de lungime de repere. Sub efetul frewtife proprit 4 y Pentru a afla, deformatia, se fine seama c& ¢ variazi in lungul barei. ‘Dact pe Iungimea infinit micé dz se presupune efortul unitar constant, lungirea elementiui de are expresia Ade a az = de z @ Integzind pe intzeaga Iungime Ta barel, se obtine lungirea total (Een)e PL 1(e aac =( 2 (2 4 ye)ae, Vi +) Notina groutatea propris a baret @ — 24, se ponte serie (rg) aoe ee i rn dem ee hs oh ee Ene eae eee ee cias, zw, Se poate face gi un caloul al deplasdrilor. Sectiunea afiaté la distanja a de eapiitul liber (fig. 2.6) are o deplasare w egal cu Inngirea pari de bard de deasupra el. Aveasta s poate exprima scriind Iungirea segmentului do i integrind de la.» pind la a = 1, a eas) at (2.8) My jAde=(! $-(F+ 12) ae= g[fe-oe$0—9} So yee apasaren uw varias dup o lege perso epreentats tn fig: 30, vated extreme find Bara de Iungime maze si seofiune constant’, agezati vertical, se di- ‘mensioneaz’ in aga fel ca, in seotitunea periculoast si se ating’ retistonta ‘admisibils, Restul materialului va fi utilizat neeconomic, Oa remediu, 50 ‘pot constrai bare de seofiue variabila in lungal lor. Una din soluiile inte- Fesante din punet de vedere matematio, este bara de egald resistentis Ia Fig. 22 {Entindore saw compresiuno, Ia care, pentru ca efortul unitar si fie constant {in intreaga bara, aria seofinnil trebuie si varieze in Iungul barei (fig. 2.7) up o lego exponentials. ‘Notind cu G- groutatea do bard situat& sub sectiunea 2, se poate soric eouafia de eabilibra in acea secfiune Ayo = P+ Ge Considerind clementol de volum dintre sectiunile 2 si o + dr ca pris- matic, deci de greutate 74, dz, se poate serie echilibrul in seofiunea aide (de + 44,) = P+ @, + ye do. Prin seiidere, se objine ecuatia diferenfials a barei de egal& rezistenf’ Ia intindere a4,!o= yAyae respectiv 4s ae 4,6 & clirei solnio esteAplicind ecuafia in capitul liber, unde #=0 gi Ay= Ay remult In Ay= 6, iar solutia devine 4, maz-¥ neo. Ay = Age (2.16) ‘Forma, barei do egal x al execufiei. Do acoea, ea se cum se aratit in problema 2.9. tonfit este necoonomios din punet do vedere locuieste prin porfiuni de bar’ prismaticl, 6. ENERGIA POTENTIALA DE DEFORMATIE So considers o bari ea in figura 2.1, de seotiume A si lungime 1, sol cits sitie prin forfa P. In timp ce forfa P oreste, de la zero la. valoarea inal, ea dezvolté un Tuorw mecanie exterior, care se taynsforin in energie polenfiala de deformaiz, acumulatd de materialal bare, gi energie cinciod 4 masclor in migcare, Daca solicitarea este statied, dec! vitesa este foarte 1nlcl, energis cineticd este practic auld si intreg ludral mecanie Z al forts: P se transform’ in energie de deformajie 0. Blind vorba de o solicitare ce asoultt de legea lui Hooke, relafia. intre forfa axiald sf tangirea Darel este roprezentati de dreapta OC din figura 2.8. Pentra o crestere elementari (AD) a. lungini, cind forja axial are va~ Fut Toarea p, Inert meoanie elementar este ant ar av =p- aan, r find reprezentat do aria Groptunghiulul BB,B’B",, Pentru varingia finitS a forjei { ‘axiale, de Ia zero la P, encrgia este reprezentati de suprafaja. trimnghiulut s| ooo" lpgaeip Pie. 2 2” "Ba bBa a lagi ean Aceast® relagio corespunde unei a bare rimatice, reapectiy” unel foro rig 28 axlale comstante’ tn Jungul Darel, Chnd aoeste condi msint indeplinite, rlafia, 0 poate aplica unui element de lungime al bare, sub forma Fan mA" as) 42 iar energia total: acumulati de bari se afl din relatia + weds ae 29) o-\ae easy In rezistenfa, materialelor prozinti, un deosebit interes energia de deformasie acumulat’ de unitatea do volum, notatd eu Uy care s0 objine din relafia (2.18) of Nae au _3BA “Ade SS. (2,20) ana 2B 2 “Accasth energie se interpretean prin supra- fata tringhinlai OA aim figura 20, Porning de a rlafia (2.20), ke poate seri energla acuinulaté de elemental de volum AY (egulh ch cen’ dats de Selajia 28) Fig. 29 e au = 0,.av = av. 2E respectiv energia total acumulatti de barit o={ oar @ay In mod convenfional, so consider on energie acumulats do unitatien de volum pind Ia rupere intreags, suprafaja de sub curba earacteristics OAD din figura 2.9. PROBLEME 2.4, S& so dimonsionsze o tJ inv din oe, soitatl ta tatindere cu for'd N= 2000 dat doua Ipoteas:«) retenfa ads ete m= 1800 dar 8) se ncmite 0 angie spenifos mucin c= 005%. Ojshal ape B= 2.1 108 daNat, , "Conform pelmet ioteae, formula (2.0) a X_ 2000 ae = X= 2B. 1 5 de tg0em. 1m. dous pater, din form do dmesstanare (2.8), 56 abt Ane sera we 7 NMS em; d= 150em, ‘005-2300 000 ~ 40