MECANISME SI ORGANE DE MASINI

- MOM-

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICA

-EIM-

Curs nr. 1
21.02.2023
 Structura temporala
Semestrul II an 2 de studiu
Electrotehnica
2 ore Curs pe saptamana
1 ore Seminar sau
2 ore de Seminar la 2 sapt. vezi orar

Ingineria si Protectia Mediului

2 ore Curs pe saptamana
1 ore Proiect
2 ore Proiect la 2 sapt. vezi orar
 Modul de Examinare in sesiune

Examen scris : durata 2 ore pe platforma

Examen de tip Open Book

2 sau 3 Probleme de rezolvat

Conditie intrare in examen:

Realizarea si sustinerea Proiectului

Rezolvare a cel putin 2 teme de casa
BIBLIOGRAFIE
BUZDUGAN.,GH.:
Rezistenţa materialelor,
Volumul I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1956.

DRAGHICI,I.,ş.a.:
Suspensii şi amortizoare, Editura Tehnicǎ, Bucureşti,1970.
DRAGHICI,I.,ş.a.:
Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
Editura Tehnicǎ, Bucureşti,1981.
DRAGHICI,I.,ş.a:
Organe de maşini-Probleme,
Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureti,1980.

GAFIŢANU,M.,ş.a.:
Organe de maşini vol.I, Editura Tehnicǎ,Bucuresti,1981.
GAFIŢANU,M.,ş.a.:
Organe de maşini vol.II, Editura Tehnicǎ,Bucuresti,1983.
 BIBLIOGRAFIE

ZIDARU,N.:
Organe de maşini - Îndrumar de proiectare,
Institutul de Marinǎ, Constanţa,1982.

JULA, A s.a.:
Proiectarea angrenajelor evolventice, Editura Scrisul Romanesc, 1989

CRUDU, I. s.a.;
ATLAS REDUCTOARE CU ROTI DINTATE, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti, 1982
ZIDARU,N.:
Angrenaje cilindrice, Editura Printeh, Bucureşti, 2002.
ASAMBLĂRI DEMONTABILE
ASAMBLĂRI FILETATE
 Asamblările filetate

Asamblările filetate reprezintă tipul cel mai răspândit şi

cel mai important dintre toate asamblările demontabile.
Asamblările filetate au răspândire foarte largă în
construcţia de maşini: peste 60% din piesele componente
ale unei maşini au filet.

Această utilizare largă este justificată de următoarele

avantaje:
• permit construcţii foarte variate în forme compacte;
• au montare şi demontare uşoară;
• realizează forţe axiale mari de strângere folosind
forţe tangenţiale mici de acţionare;
• au tehnologii simple de fabricaţie, atât în producţia
individuală, cât şi în producţia de masă;
Principalele dezavantaje ale asamblărilor filetate sunt:

• filetul este, prin forma sa, un puternic

concentrator de tensiuni;

• nu se poate stabili cu precizie mărimea forţei

de strângere realizată;

• necesită elemente suplimentare pentru

asigurarea împotriva autodesfacerii.
Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un
surub si o piulita având rolul solidarizarii (strângerii)
anumitor piese; pentru asigurarea împotriva
autodesfacerii, asamblarea este prevazuta cu un
element de siguranta – o saiba Grower, de exemplu
Asamblările filetate dintre două sau mai multe piese se pot realiza
în mai multe moduri:

cu şurub montat cu joc şi piuliţă

cu şurub montat fără joc (şurub de păsuire)

şi piuliţă
cu şurub montat cu joc
şi înşurubat în piesă

cu şurub de păsuire
înşurubat direct în piesă
cu prezon şi piuliţă
 Rolul functional al sistemelor filetate

Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt întâlnite numeroase aplicatii

Caracterizarea principalelor tipuri de filete

Asamblările filetate se compun din două piese conjugate

de bază:
şurubul sau prezonul
şi
piuliţa.

Pe lângă aceste elemente principale mai intervin

accesoriile de montaj:
şaibele (rondele) şi dispozitivele de siguranţă.

Prin şurub se înţelege piesa cuprinsă, filetată la exterior,

iar prin piuliţă piesa cuprinzătoare, filetată la interior.

Elementul comun principal este filetul.

Filetul este o nervură elicoidală înfăşurată pe o suprafaţă de
revoluţie cilindrică sau conică, practicată la exterior în cazul
şuruburilor şi la interior în cazul piuliţei.

Cu alte cuvinte filetul este corpul realizat de către un profil

generator în mişcare elicoidală în jurul axei unui corp de revoluţie,
numit corp de înfăşurare sau corp de bază.

Sub aspect tehnologic, filetul

este nervura care se formează
prin tăierea unei caneluri
elicoidale pe un corp de bază
de secţiune circulară,
cilindric sau conic.
În funcţie de sensul de înfăşurare a spirei, se
deosebesc:

filete obişnuite, cu sensul de înfăşurare dreapta (a)

filete cu sensul de înfăşurare stânga (b)

În funcţie de sistemul de măsurare, filetele pot avea:

1) dimensiunile măsurate în milimetri, utilizate cel mai

mult în construcţia de maşini;

2) dimensiunile măsurate în ţoli (Withworth), utilizate la

maşini din import şi la ţevi
https://www.fastenerdata.co.uk/whitworth .

În funcţie de forma suprafeţei directoare, se

deosebesc:

• filete cilindrice, cele mai răspândite;

• filete conice, când se impun condiţii de etanşare
sau de compensare a jocurilor apărute datorită
uzurii.
În funcţie de mărimea pasului filetului, se deosebesc:
filete cu pas mare;
filete cu pas normal;
filete cu pas fin.
Filetele cu pas mare îmbunătăţesc viteza deplasării
axiale la acţionare, dar există pericolul neîndeplinirii
condiţiei de autofrânare.

Filetele cu pas fin, utilizate ca filete de măsurare sau

reglare, măresc rezistenţa tijei filetate, asigură
îndeplinirea condiţiei de autofrânare (autofixare), dar
micşorează rezistenţa spirei.

Filetele cu pas normal îndeplinesc condiţia de

autofrânare (autofixare) concomitent cu asigurarea
rezistenţei tijei şurubului.
În funcţie de profilul director al spirei filetului, se
deosebesc:

 filete triunghiulare;
 filete pătrate;
 filete trapezoidale;
 filete rotunde;
 filete ferăstrău
 FILETUL TRIUNGHIULAR

Filetul triunghiular poate fi:

- metric, cu unghiul profilului de 60°;

standardizat prin SR ISO 724-1996 (simbol - M);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor fara etansare, standardizat prin
STAS 8130-88 (simbol - G);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor cu etansare, standardizat prin
STAS 402-88 (simbol - R);

Filetul în toli este utilizat, în general, pentru asamblarea tevilor si

armaturilor prin care trec fluide sub presiune.
 Filetul triunghiular metric, cu unghiul profilului de 60°

d – diametrul nominal al filetului, egal cu diametrul exterior al filetului şurubului

D – diametrul exterior al filetului piuliţei;
d2, D2 – diametrele medii ale filetelor şurubului şi piuliţei, aceleaşi cu diametrul
cilindrului pe a cărui generatoare plinul şi golul sunt egale;
d1, D1 – diametrele interioare ale filetelor şurubului şi piuliţei;
P – pasul filetului, adică distanţa dintre două puncte omologe de pe două spire vecine;
H – înălţimea profilului generator;
H1 – înălţimea efectivă a spirei filetului şurubului;
H2 – înălţimea utilă, adică înălţimea de contact dintre spirele filetelor şurubului şi piuliţei;
Filetul cu un singur inceput

Filetul cu doua inceputuri

1 – cel marcat albastru
2 – cel marcat cu verde
Continuare cursul urmator