Professional Documents
Culture Documents
Teoria Si Metodologia Curriculumului
Teoria Si Metodologia Curriculumului
Cluj-Napoca, 2020
I. Informaţii generale
AT2 (2 ore)
a) Sistemul de învăţământ românesc și sistemul de învățământ european - analize curriculare
comparative
b) Proiectarea, implementarea, evaluarea curriculumului şi reglarea/ameliorarea procesului
curricular - Aplicaţii practice
c) Aprofundare, recapitulare și consolidarea cunoștințelor și abilităților
Cele patru surse indicate sunt de maximă relevanţă pentru problematica acestui curs şi
conţin referiri explicite la modulele cursului, astfel încât ele au fost incluse în bibliografia
recomandată pentru fiecare din acestea, după cum se poate observa în secţiunea „Organizarea
temelor în cadrul cursului”.
Cărţile pot fi consultate la Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
Evaluarea finală se va realiza sub forma unui examen scris, în care vor fi verificate şi
notate achiziţiile teoretice şi practice ale studenţilor, conform fişei disciplinei.
Studenţii au obligaţia de a se prezenta la examenul scris.
Intrarea la examenul final este condiţionată de elaborarea temelor de control din prezentul
suport de curs şi de postarea lor pe platformă. Studenţii vor primi feedback la sarcinile realizate
prin e-mail de la tutori, prin comunicare directă pentru cei ce solicită acest feedback, precum şi
pe forumul de discuţii. Ponderea acestor teme în nota finală este de 40%.
Ponderea examenului scris este de 50% din nota finală.
Studenţii se pot prezenta la examen de mărire a notei, în conformitate cu Regulamentele
Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
Finalităţile educaţionale
Timpul şcolar Conţinuturile instructiv-educative
În concluzie:
- Elaborarea curriculumului presupune gândirea şi structurarea situaţiilor de învăţare efectivă a
elevilor, precum și prefigurarea experienţelor de învăţare.
- Din perspectivă pragmatică, principala provocare a curriculumului o reprezintă transpunerea,
„traducerea” temelor de studiat în experienţe de învăţare şi formare relevante.
- Experienţele de învăţare pot fi planificate sau neintenţionate, cu efecte pozitive sau negative;
experienţele de învăţare neplanificate, care pot avea atât efecte pozitive, cât şi efecte negative
asupra modelării elevilor. Însă, natura curriculumului se defineşte, esenţialmente, prin
experienţele de învăţare planificate, care vizează obţinerea de efecte pozitive în procesul de
învăţare, de informare şi formare parcurs de elevi.
Disciplina
şcolară
Timp Conţinuturi
Sarcini de lucru:
(1) Formulaţi definiţii pentru conceptele de „curriculum neformal” şi „curriculum informal”.
(2) Identificaţi o experienţă de învăţare şi formare pe care aţi trăit-o pe parcursul anilor de
şcoală şi pe care o consideraţi esenţială pentru propria formare/ dezvoltare. Analizaţi
caracteristicile acestei situaţii şi numiţi elementele definitorii ale acesteia, respectiv elementele
sale formative, cu influenţe modelatoare.
Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2020), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2019), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a IV-a, Editura Paralela 45, Piteşti.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Bocoş, M. (2017), Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului, în „Tratat de
didactică modernă”, ediţia a II-a, revizuită, coord. M. Ionescu, M. Bocoş, Editura Paralela 45,
Piteşti.
Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.) (2017), Tratat de didactică modernă, ediţia a II-a,
revizuită, Editura Paralela 45, Piteşti.
Există multe tipuri de curriculum între care se stabilesc, în mod firesc, multiple
interacţiuni.
Curriculum nucleu
(65-70%)
Curriculum la
decizia şcolii
(30-35%)
3. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare – implică întrepătrunderea a cel puţin
două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite. La fel ca în cazul opţionalului integrat la
nivel de arie, în programa opţionalului se formulează competenţe specifice din perspectiva
problematicii acestuia şi se selectează conţinuturi complexe, cu care elevii vor opera elevii,
dobândind achiziţii cognitive de ordin înalt şi competenţe complexe (spre exemplu, elevii devin
apţi să realizeze evaluări, sinteze, generalizări, transferuri cognitive etc.). Competenţele generale
urmărite de către propunător/ propunători sunt complexe şi au caracter interdisciplinar sau
transdisciplinar, datorită punerii în relaţie a unor conţinuturi aparţinând mai multor arii
curriculare.
Ciclurile curriculare reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani
de studiu (funcţie de nivelurile de dezvoltare cognitivă, afectivă şi fizică ale elevilor), care au în
comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice şi care trebuie să asigure:
- continuitatea firească a demersului instructiv-educativ de la un nivel de învăţământ
la altul;
- continuitatea abordărilor didactice, îndeosebi prin transfer de metode de la un ciclu
la altul;
- stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare la nivelul curriculumului;
- construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârsta
psihologică a elevilor, cu particularităţile lor, structură care accentuează importanţa
procesului de învăţământ, îl valorizează.
Raţiunea introducerii ciclurilor curriculare în teoria şi practica curriculumului a fost
asigurarea unei funcţionalităţi optime a sistemelor naţionale de învăţământ, care, o perioadă
îndelungată au fost organizate doar pe cicluri de şcolaritate rigide şi formale – segmente cu care
s-a operat numai din perspectivă administrativă, la nivel de sistem şi nu de proces de învăţământ.
Curriculumul Naţional din ţara noastră cuprinde următoarele cicluri curriculare, fiecare
din ele având obiective specifice, care conferă diferitelor etape ale şcolarităţii o serie de
dominante ce se reflectă cu deosebire în structura programelor şcolare:
Clasa/
Niveluri educaţionale
3 4
Învăţământ secundar superior
XII/XIII Învăţământ
17/18 liceal, ciclul
superior
Stagii de pregătire
XI practică cu durata
de 720 ore Învăţământ profesional
3 3
16 X Învăţământ liceal, ciclul (3 ani)
15 IX inferior
14 VIII
secundar inferior
Învăţământ general obligatoriu
Învăţământ
13 VII
Învăţământ gimnazial 2
12 VI 1
11 V
10 IV
9 III
8 II
Învăţământ primar 1
7 I
Clasa
6
pregătitoare
ur
aţ
ie
ia
ti
d
p
E
4 Mijlocie
3 Mică
<3
<1
Sarcini de lucru:
(1) Descrieţi şi analizaţi câteva elemente de curriculum mascat/ neintenţionat, pe care le
consideraţi relevante pentru perioada şcolarităţii sau a studenţiei.
(2) Identificaţi posibili factori care determină decalajele dintre: curriculumul scris şi
curriculumul predat; curriculumul predat şi curriculumul învăţat; curriculumul evaluat şi
curriculumul predat; curriculumul evaluat şi curriculumul învăţat. Realizaţi analize pedagogice
referitoare la raporturile dintre tipurile de curriculum amintite.
(3) Propuneţi criterii generale pentru configurarea curriculumului exclus/ eliminat şi
explicitaţi în ce condiţii acest tip de curriculum este acceptat de către profesor.
(4) Realizaţi o analiză a nevoilor educaţionale în cadrul comunităţii în care trăiţi şi propuneţi
câteva sugestii pentru un posibil curriculum local (zonal).
(5) Experienţa acumulată în anii reformei curriculare din România arată că s-a realizat o
confuzie în implementarea curriculumului local şi a celui la decizia şcolii. Curriculumul local (zonal)
a fost denumit curriculum la decizia şcolii, inversându-se, astfel, termenii relaţiei: şcoala ajunge să
decidă care sunt nevoile educaţionale ale societăţii, ce anume se studiază, cât şi cum se studiază şi,
practic, să configureze şi această parte a curriculumului. În aceste condiţii, curriculumul la decizia
şcolii, care presupune aprofundări şi extinderi ale trunchiului comun, devine tot trunchi comun.
Aceste greşeli pot fi corectate prin re-denumirea curriculumului la decizia şcolii în curriculum
local sau zonal şi separarea segmentului de curriculum opţional de cel zonal.
Comentaţi această stare de fapt şi propuneţi măsuri de politică educaţională pentru
remedierea ei.
Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2020), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2019), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a IV-a, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.
A. Elaborarea/proiectarea curriculumului
Sarcini de lucru:
(1) Reflectaţi la necesitatea obiectivă a utilizării/ integrării în practica educaţională a
curriculumului centrat pe elev. Raportându-vă la această paradigmă:
a) Realizaţi o listă de comportamente dezirabile ale cadrului didactic, în organizarea şi
medierea experienţelor de învăţare, în sprijinirea activităţii cognitive şi metacognitive a elevilor.
b) Realizaţi o listă de comportamente dezirabile ale elevilor.
(2) Propuneţi modalităţi de identificare şi integrare a nevoilor educaţionale ale elevilor,
respectiv a trebuinţelor şi aşteptărilor lor subiective, în cadrul procesului de elaborare a
curriculumului.
(3) Inventariaţi şi analizaţi rolurile specifice ale instituţiilor şi actorilor implicaţi în:
- proiectarea curriculumului unei specializări din cadrul Curriculumului Naţional din
România
- proiectarea curriculară a unor discipline opţionale:
- la nivelul disciplinei
- la nivelul ariei curriculare
- la nivelul mai multor arii curriculare.
(4) Reflectaţi la rolurile specifice ale instituţiilor şi actorilor implicaţi în proiectarea
curriculară. Faceţi propuneri pentru o strategie coerentă de pregătire şi perfecţionare continuă a
personalului didactic, strategie care să reconsidere şi să renegocieze responsabilităţile la toate
nivelurile:
- nivelul individual
- nivelul catedrelor
- nivelul instituţional
- nivelul territorial – zonal, judeţean
- nivelul naţional, guvernamental.
Test de evaluare nr. 3:
(1) Propuneţi criterii pentru realizarea unei paralele între proiectarea didactică tradiţională şi
proiectarea curriculară.
(2) Ce relevanţă are modelul de proiectare curriculară bazat pe competenţe pentru cazul
particular a disciplinei de studiu pe care o veţi preda?
(3) Care este, esenţializat, rolul disciplinelor de studiu/ al conţinuturilor în proiectarea
curriculară şi în structurarea programelor curriculare?
Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2020), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2019), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a IV-a, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi.
Ionescu, M. (2011), Instrucţie şi educaţie. Paradigme educaţionale moderne, ediţia a IV-a
revizuită şi adăugită, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
Jonnaert, Ph., Ettayebi, M., Defise, R. (2010). Curriculum şi competenţe. Un cadru
operaţional, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale pe arie curriculară
Competenţe generale ale disciplinelor implicate
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Număr de ore/ săptămână:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
Argument
Competenţe generale interdisciplinare sau transdisciplinare
Competenţe generale ale disciplinelor implicate
Competenţe specifice Conţinuturi
1
2
3
...
Valori şi atitudini
Sugestii metodologice
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Sarcini de lucru:
(1) Analizaţi planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare valabile în învăţământul
preuniversitar românesc.
(2) Analizaţi programa şcolară la disciplina de specialitate, pentru un anumit nivel de
şcolaritate şi arătaţi cum reflectă aceasta valorile fundamentale promovate de idealul educaţional
românesc.
(3) În situaţiile în care se operează cu manuale alternative, decizia în ceea ce priveşte alegerea
manualului şcolar îi aparţine cadrului didactic. Argumentaţi, din perspective multiple, această
responsabilitate.
(4) În practica educaţională există situaţii în care cadrele didactice recomandă elevilor şi
utilizează la clasă două sau mai multe manuale alternative. Reflectaţi la avantajele şi dezavantajele
acestor situaţii.
(5) Reflectaţi la modul predominant în care aţi dori să induceţi experienţe de învăţare
pozitive, dezirabile la elevi. Daţi exemple concrete, pornind de la prevederile programei şcolare şi
utilizând un manual şcolar.
Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2020), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., Jucan, D. (2019), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului, ediţia a IV-a, Editura Paralela 45, Piteşti.
Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.
Bibliografie opţională:
Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Chiş, V. (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării: http://www.edu.ro.
Cercetarea în educaţie
Explicarea şi Prospectarea
înţelegerea educaţiei
activităţii
educaţionale
Ameliorarea şi optimizarea
activităţilor educaţionale
Producerea de schimbări şi
înnoiri în educaţie
Producerea de
inovaţii în educaţie
Generalizarea
practicilor educative pozitive
Realizarea
reformei educaţionale
(inovaţie macroeducaţională)
Sarcini de lucru:
(1) Reflectaţi la necesitatea realizării reformei curriculare la micronivel pedagogic.
Identificaţi implicaţiile la nivelul managementului şcolar, referindu-vă inclusiv la responsabilităţile şi
libertăţile profesionale ale cadrului didactic, precum şi la (auto)perfecţionarea acestuia.
(2) Daţi o definiţie a conceptului de „cultură curriculară” şi analizaţi-l, referindu-vă la
adoptarea accepţiunii procesuale a conceptului de curriculum în teoria şi practica educaţiei şi în
reforma curriculară.
(3) Reflectaţi la o situaţie-problemă în demersurile de reformare curriculară. Identificaţi
posibile soluţii, formulaţi criterii pentru analiza soluţiilor, evaluaţi-le pertinenţa şi propuneţi o
decizie de politică educaţională.
Bibliografie modul
Bibliografie obligatorie:
Bocoş, M. (2020), Teoria şi metodologia curriculumului, Curs elaborat în tehnologie ID,
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bocoş, M. (2008), Teoria şi metodologia curriculumului. Elemente conceptuale şi
metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.