Professional Documents
Culture Documents
LP 10 BFKT
LP 10 BFKT
LP 10 BFKT
10 BFKT
- reprezinta unul din obiectivele fundamentale ale recuperarii medicale deoarece un segment cu
mobilitate redusa este nefunctional.
- spunem amplitudine a miscarii, si nu mobilitate articulara, deoarece la mobilizarea unui segment
participa nu numai articulatia propriu-zisa, ci si formatiunile periarticulare:
Cand vorbim de amplitudinea miscarii, intra in joc toate aceste formatiuni (1-8).
Cand amplitudinea miscarii este exagerata, vorbim de flexibilitate. Aceasta poate avea la baza
factori interni si factori externi.
factorii interni tin de :
- morfologia articulara (ex. rotatia soldului >, rotatia gleznei) ;
- elasticitatea tesuturilor periarticulare care, genetic, poate fi > ;
- hidratarea tisulara: continutul > de apa creste flexibilitatea.
factorii externi tin de :
- sex : este > la femei ;
- varsta : este > la copii ;
- momentul zilei : este < dimineata si > dupa-amiaza
- temperatura ambianta : este > la caldura si < la frig
deconditionarea fizica
- o intalnim la persoanele in varsta, sedentare, a caror vascozitate tisulara creste. Introducerea
din timp a unor programe kinetice (kinetoprofilaxie) impiedica aparitia acestei deconditionari
fizice; continuarea sedentarismului duce la limitarea drastica a amplitudinii de miscare.
- poate apare si la tinerii sedentari, unde, extensia coapsei pe bazin este foarte redusa; este
suficienta o singura extensie maximala/ zi pentru a impiedica acest fenomen.
a] end-feel dur – arata ca exista un blocaj osos, drept ptr. care pacientul este trimis la ortopedie;
b] end-feel moale – informeaza ca ts. muscular contracturat este posibil afectat. Tratamentul se face
prin intinderi tisulare (stretching);
c] end-feel ferm – apare atunci cand rezistenta opozanta este mai ferma (capsulitele, in general, dau
aceasta senzatie). Tratamentul are la baza un procedeu special numit mobilizare.
a| Jocul articular
Miscarile obisnuite articulare de flexie/ extensie poarta numele de miscari pendulare sau oscilantorii.
Acestea nu ar fi posibile daca, intre capetele osoase, nu ar avea loc fenomene de rulare, de rotare ;
deci, intre capetele osoase exista un joc = joc articular. Tratamentul patologiei jocului articular are la
baza mobilizarea articulara.
b| Laxitatea articulara
Pe o scala a mobilitatii de la 0 la 6, notam cu 3 mobilitatea normala a unei articulatii ; 0-3 este
hipomobilitatea, 3-6 este hipermobilitatea, 6 este instabilitatea. Persoanele selectionate pentru
activitati fizice distractive (circarii, clownii) au hipermobilitate.
Masurarea unghiurilor articulare se face pe scara 0-180˚. Important pentru kinetologie este
conceptul de indice functional de mobilitate, respectiv coeficient functional de mobilitate. Se stie ca,
in activitatea cotidiana, omul nu foloseste decat unghiurile articulare aflate in vecinatatea pozitiei de
functiune articulara ; aceasta unghiulatie se numeste sector util de mobilitate (ex. cand mergem, nu
avem nevoie de o deplasare =/ > 90˚, ci de un unghi de ma maxim 45˚). Deci, recuperarea unui pacient
trebuie sa aiba in vedere recastigarea mobilitatii uzuale ; celelalte unghiuri poarta denumirea de
unghiuri de lux.
Fiecare paleta de unghiuri este numerotata cu un indice de apreciere functionala (Rocher) :
Limitarea amplitudinii miscarii este un fenomen patologic partial reversibil, la care participa
urmatoarele structuri articulare :
1) tesuturile moi periarticulare (tegumente, ts. celular subcutanat, tendoane, muschi, fascii
musculare, ligamente) ;
2) tesutul articular propriu-zis : articulatia propriu-zisa (extremitatile osoase articulare
inconjurate de capsula articulara) ;
3) formatiuni mixte.
- analgica (nedureroasa)
a) miostatica – este frecventa si apare, in general, cand subiectii sunt imobilizati pe
perioade lungi de timp; este contractura care poate fi abordata balneofizical cat mai precoce,
pentru a preveni transformarea acesteia in retractura, fenomen patologic ireversibil sau cu
abordare chirurgicala;
b) miotatica (spastica).
cu referire la ts. articulare:
- ptr. ts. osos - extremitatile osoase pot limita amplitudinea miscarii prin mai multe procese
patologice:
- de natura capsulara – desi este ts. conjunctiv dens (deci face parte din ts. moale), capsula
este incadrata in structuri articulare propriu-zise deoarece are o particularitate evolutiva
patogenica si terapeutica.
I. 1. STRETCHING-UL
Stretching-ul muscular:
- balistic, folosit mai mult in sport, pleaca de la ideea gresita ca flexia fortata lombara duce la
relaxarea muschilor lombari ; intinderea, ca atare, duce la realizarea reflexului miotatic insotit
de cresterea tonusului muscular si nu de relaxare.
- pasiv - efectuat de kinetoterapeut ; el este cel care efectueaza miscarea pana la limita
maxima a mobilitatii articulare.
Stretching-ul conjunctiv
- pleaca de la premisa cresterii elasticitatii ts. conjunctiv prin manevre de intindere ; fibrele de
colagen au un modul de elasticitate acceptabil.
- toate manevrele de stretching conjunctiv pornesc de la relatia existenta intre forta de intindere si
lungimea sau deformarea tesutului ;
A : fibra se intinde usor fara insa a-i creste in mod deosebit lungimea ;
B: faza elastica – daca pe parcursul intinderii incetinim tensiunea, fibra revine la lungimea initiala;
C : faza plastica/ deformarea plastica : fibra nu-si mai revine la valoarea initiala daca incetam
intinderea = histerezis ;
daca continuam intinderea (D), rezulta o slabire a firului, iar daca mai continuam putin, ajungem in
faza de falimentare (E). Concluzie : structura de colagen este deformabila ; prin anumite tehnici,
putem obtine o deformare a contracturii conjunctive generatoare de limitare a amplitudinii.
Deformarea plastica = deformarea structurala, prin rearanjarea fibrelor de colagen. S-a
constatat ca deformarea depinde de: intensitatea intinderii, viteza intinderii si temperatura
ambianta.
Cele mai bune rezultate se obtin prin trepiedul terapeutic realizat de : masaj, intindere si
caldura.
In practica clinica, intinderile conjunctive se obtin prin tehnica mobilizarilor pasive (elongatii,
tractiuni) realizate instrumental. Uneori sunt necesare ore/ zile de tractiuni ; tehnica o constituie
scripetoterapia. Nu sunt indicate tractiunile manuale deoarece :
- kinetoterapeutul nu are forta necesara intinderii constante a tesutului ;
- nu putem mobilize un kinetoterapeut ore si zile.
□ Efectele stretching-ului :
- ts. inflamate ;
- zone dureroase ;
- pe zonele musculare, imediat dupa imobilizare ;
- la epileptici ;
- la persoanele cu labilitate neuro-vegetativa, in special femei ;
- la persoanele in varsta, in special femei cu osteoporoza.
□ Incidente:
- aparitia starii de durere musculara (= mialgie) ca urmare a acumularii acidului lactic in interiorul
muschiului; in acest caz, indicam administrarea vit. C, bicarbonat de sodium.
- la baza durerii stau si leziunile fibrilare microscopice insotite de acumularea unui hematom
perififibrilar datorat rupturii capilarelor dintre fibre, situatie in care indicam crioterapie, pansament
compresiv, posturarea segmentelor in pozitie procliva.
- exagerarea intinderilor (= over-stretching); sunt personae care gasesc placere in durerea create de
stretching (= maso-stretching).