Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Abordari in Terapia Comunicarii Sociale

    Uploaded by

    Otilia Paval
    39 views22 pages

    Original Title

    Abordari in terapia comunicarii sociale

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    39 views22 pages

    Abordari in Terapia Comunicarii Sociale

    Uploaded by

    Otilia Paval

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    | ok. Claudia Crisan Tulburarea din spectrul autismului eat] TT VoES ee} clujeana 6. abordai in terapia comunicarij Sociale Specifice TSA ssh. considerata 0 tulburare complex de neuroder grup eterogen de indivizi cu simptomatologii simila; BY 13, 1007). in aceste conditii, cercul lumii stiintif = dea lungul timpului, si dezvolte 0 serie de Ft si amelioreze pattern-ul de deficite specific tulburinit siimplicit, pri fe ofere un climat propice cresteriicalitiii viett gt a idbpendene dedjonale a acestor persoane (Myers si Jonson, 2007), Concordant literaturii de specialitate, pan in educationale s-au dovedit a fi cele maieficiente, Voltare intélnity te $i etiologii diverse ce dar si practicienii ay Programe de interventie Prezent, interventiile c dovadi find numeroasele studii ralizate in aceasta directie (Ospina, Krebs Seida i Clark, 2008). Cu toate acestea mtrebuie pierdute din vedere dezbaterile aprinse in ceea ce priveste nivelul de aneliorare a deficitelor ce poate fi atins prin astfel de Programe (Secara, 2007; Krebs Seida gi altii, 2009). Chiar dacd, pan’ in prezent nu s-a ajuns la un consens cu privire la un aumit tip de tratament sau interventie, considerat a fi cel mai eficient in contextul acestei tulburdri, este unanim acceptat faptul cd interventia timpurie ‘te cruciala in cazul TSA(Preda, 2006; Ichim, Soleno, Glenn, 2007). Dintre ‘netventiile educationale validate stiintific, in mod frecvent sunt amintite (eda, 2007; Posey, Stigler, Erickson si McDougle, 2008): ” interventiile comportamentale, precum ABA (Applied Behaviour Analysis), Y programele de structurare a mediului de invatare (Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children TEACH); Schopler, 1972), res interventiile focusate pe limbaj si comunicare (PECS, Bondy si Frost, 1994), paver focusatd pe comunicarea augmentativa si altemativa (Crigan, 021), ” programele de dezvoltare a abilitatilor sociale (Costescu, 2021), 'nterventiile ocupationale. ; ae dintre deficitele de baz ale tulburarii reba ta INcapacitatea sau capacitatea meres de i ¢ see ce determina ca de multe ori aceas intt-o serie de comportamente provocatoare, din spectrul autismului o omunica (verbal sau non- categorie de copii sf se activitati repetitive $i 119 evaluare, terapie arborea din specu ants DiAEDo? impune necesitatea unei interventii de rit care s& faciliteze formarea unor com, a messielot gi de relationare cu cei din ju, interventiile orientate spre dezvoltarea abj +i ‘4 mari catego! stereotipe. Acest fapt Jimbajului si comunic functionale de transmiter literaturii de specialitate, comunicare se incadreaz in dou: 1.0 prima categorie vizeazA dezvoltarea abiltiilor sociale, opinicoferite de ctr Gili i Butler 2007), una dintre particula tetode consti in orientarea programelor de interventie spre for de comunicare ce implica dezvoltare: r comportamente ¥ abilitatilor de impartasire a atentiei, Y aintentiei de comunicare si ¥ formarea competentelor de comunicare augmentativa si alte “2m B. Cea de a doua categorie pleacd de la premisa cf fundamentat’ pe 55 de studii ce au vizat astfel de interventi, a d cficienti minima a acestora in cazul copiilor si adolescentilor ct sunt de parere cd training-ul abilitatilor sociale oferd un suport in cazul copiilor cu TSA cu un nivel crescut de functionalitate. dezvoltate in aceasta directie sunt amintite: + jocuri si povesti cu caracter social (Mirenda si Brown, 2009); modelarea video (Stromer, Kimball, Kinney si Taylor, 2006); _ modelarea si intarirea (Matson, terapia raspunsului pivotal (Koegel si Koegel, 2006); instructiuni directe;indicti vizuale (Bopp, Brown si Mi strategiile de mediere adult si partener; 64. Comunicarea augmentativa gi alternativa (AAC) Dea lungul timpului, domeniul comunicérii augment 2 recut print prions de stabil a terminologie’ nani a ‘fini astor tment in acest contest, descriptor! prec toro, mown” sau_comunicare neverbalizti_ lomeniul in sine, ins’, acestia au fost ulterior a 120 6 Aborditi in terapia comune rl sole a . a sqeiaincapacititiidea descriein mod acuratin Peele TS, corset au AAC (unele dintre acestea fiind capabile AEE Pe cae IEE 1997). In acest context, incepnd cu anul 19, lizeze)(Glennen DoCS ina a terminologiel existent lnivell lier Uoyd a demarat nee final utlizarea conceptului de commiga sPeiliate rit unde augmetatio deinste proces de at Same yan anit, ar alterntiovizeaz4 miloaceled ulate a abilitiiog bale a aca le substituire a ag voit gefcitare (Lloyd, 1985). Avand in vedere tendinjleacuale se rent vel de a crea acronime, comunicarea augments ale le uni auntie de Fla AAC, care réméne descriptorul sande ts 2 repede rest = standard accepiat pene joest coment (Glennen si DeCoste, 1997). Chiar daca aceasts terminologie este inprezent 1B acceptati, mai exist voci care aduc contra argumnene utilise; iPox Zangati si allt (1994) a propus resrngerea teminlogi I o ancare augmentativ, susinand cf in cade intervereiin mod onsant cout se pune pe imbunttirea abiliilor de comuicar le individu {Glennen si DeCoste, 1997). Conforinprezentiri oferte de citre SHA (American Speee-Languoge- searing Association), AAC este defini ca find o ari a practi clnice care jnoearcd si, compenseze (temporar sau permanent) pattem-urile deteriorate si igecitare ale indivizilor cu tulburiri severe sferacomunicii expresive’ iar ‘nlerwentia prin natura sa, implicd o abordare multimodala, care ae menirea de aspijniaceste persoane in a utiliza intreaga gam de abit de comunicre pe dar le posed’, inclusiv ,vorbire reziduali sau vocalizr,gestur, semne sau comunicare asistata”(ASHA, 1991, p10). fn acest context, AAC este privitd ca find zona de cercetare gi practicd ce semnaleazi suplimentarea sau inlocuitea limbajului natural sau srs apelind lasimboluri asistate si/sau neasistate (Lloyd, Fuller si Arvidson, 1997, apud.Son Seung-Hyum, 2005). in aceste condifi, comunicarea augmentativasialterativs nu poate a fi considerata un substtut pentru modul actual de comunicare al individului cu deficite severe ale limbajului verbal, ci mai degrabi trebuie privé ca un instrument care vizeaz& sprijnirea si stimularea procesului de Comunicate prin inlocutea acelor elemente eare se dovedes af lipste de inteligibilitate, neacceptate social sau daundtoare persoane! sou celor din jurul ‘iu (Smith gi Connolly, 2008). ° ee Plecand de la aceste aspecte, AAC este reprezentaté ypencacs. a dispozkiv sau metod, care are rolul dea faciitaproesul de comune © Tevoilor fiecdrei persoane, in functie de competent, nivel a ea 2, Fertener si context, Chiar dae termenul est ‘desea via cv ree spective i slteme formale, cum. at fi imbaul snes PANE ut 5 - Voice Comunicare sau orice alt dispozitivasistat cu output Yoo) es a sed agnot’, evaluare,teraple ‘uthurare din specu ais DBE sistemul poate include gi mijloace ; ii faciale, gesturi ideosincratice si alte sofisticate, cum ar fi expresi i : Componente, incuzind simbolus, mijloace ajutétoare, strategi utilizate de citre individ pentru 2+ 10) Prin urmare, acest tip de comu Fe mne manuale, imagini, fotografi, obiecte, desene, pictograme, se izate fie separat, fie in combina output Communication Aids), sau cuvinte scrise, utili ‘comunicare, VOCAs sau tastaturi (Crigan, 2021), : ‘Alaturi de celelalte componente, mijloacele AAC au stmit la numeroase controverse, insi odati cu introducerea conceptului terminologiile coexistente au inceput si capete contur: ASHA, fas termenuil de simbol cu trimitere directa la metoda utilizatd, mai precis a oo ,reprezentarea vizualé, auditiva si/sau tactilé a conceptelor conven (spre exemplu: gestuti, fotografi, setur/sisteme de semne manuale, piclog cuvinte scrise, obiecte, cuvinte rostite, Braille)” (ASHA, 1991, p.10). fn plus corporali folositi" (Lloyd si Fuller, 1986, p. 168, citat de Glennen § 1997). Aste, in categoria simboluriasistate sunt inchuse obiectel miniaturi, fotografi, desene alb-negru, pictograme etc, ia simbolurilor neasistate sunt incadrate expresiile faciale, ‘ocalizarile sau limbajul verbal. Aditional acestor termeni, adesea fi eo ‘se vorbeste despre mijloace de sprijin (aid) definite ca fiind ‘3u dspoctve utlizate pentru atransmite sau recepta mesaje ( Sxemplu: citfi sau plange de comunicare, dispozitive mecanice computers)” (ASHA, 1991, p10) ie = a 2 ore res alias eficienti a mijloacelor implica flost Poised ie Strategia este definita de aceeasi as es ie Iilseor de ayia, ae 8 Teurge pentru efcenti ‘mbunstitci coe SImbolurilor si/sau_tehnicilor [AAC] (ASHA, 1991, p.10), in consecinta, - munca” rompting-ul, ' modelorea si imitarea sunt doar edteva dintre state 12 6 Abords In eapicomunictri ace peice 4 re adesea se opteaza in cadrul interventie AAC. in plus, tot mai freevent cot re strategile care of€% input output augmentativsau ocombrnren amit nda, 2001). in stransa legatura epee ae je dous (Mirenda, 2 *Baturd cu strategiile, se aflé tenici wet alceva decst ,o metod8 de transmitere a messjua vial an may (ASHA, 1991, p10). Cele patra component, respect, dnkae woacele de sprint, strategie si tehnicle reprints elementele padene iifompun orice interventie AAC (Beukelman si Mirenda, 19) Oalts terminologie controversati face referite la descriptor popula de indivizi cSrora le este adresaté comunicarea augmentativa si altemativs, Au csistat multe discutil si numeroase terminologii propuse,insi pind in prezent nus-aajuns la un consens intre specialist si oameni de stint ai acestui domeniuy asupra acestora. Totusi, ASHA oferd o caracterizare a utlizatorilortipci de ‘AAC, conform c&reia aceste persoane sunt descrise ca fiind ,indiviaii cu tulburdri de comunicare sever care beneficiaz de AAC - cei pentru care comunicarea gestuald, verbalA si/sau scrisi este temporar sau permanent inadecvata pentru a-si satisface nevoile de comunicare. Desi unii indivizi sunt capabili si emit la nivel limitat sunete sau expresii verbale, acestea sunt inadecvate gi insuficiente pentru a sprijini nevoile variate de comunicare. Initial au fost utilizate numeroase terminologii insi, in prezent foarte rar mai sunt mentionati termeni precum muti, non-oral, non-vocal, nonverbal si afonic” (ASHA, 1991, p.10). De asemenea, cu o frecventa mai redusa sa folosit termenul de paravocal, ins& nici aceast’ terminologie nu este unanim acceptat. fn consecinta, termeni precum: utilizatori AAC, beneficiari AAC, consumator AAC, comunicator augmentativ sunt doar cativa dintre cei vehiculatiin lucrarile de specialitate (Glennen si DeCoste, 1997). ‘ in ultimele decenii, domeniul AAC a inceput si fuzioneze cu cel al ‘ehmologi’asistate (AT) prin oferirea unor mijloace de comunicare tehnologizate. Intrand sub inciden{a acestui concept umbrela, acestea sunt descrise ca find 'nstrumente asistate in scopul imbundtatirii competentelor, abiltifilos,stitului - vial’ sia independentei persoanelor cu dizabilitati (Glennen§i DeCoste, me ane on ‘Vazute din aceasta perspectiv’, eee (2005) organizen loacele AAC asistate in trei mari categorti, respect: 3 ()sisteme ,no-tech” sau non-tehnologice (simple instrument fd bate St Siteuite, precum cardurile tri/bi-dimensionale cu simboluni sau cuin serise); ys ) low-tech” (VOCAs simple, capabile de areda un mesa} ives de 8 “ateva secunde pang la opt minute) 8) shistech” sau an ee (dispttive VOCAS sist, cu capaczis dea genera sute de mesa. wy sewtismali: Diagnozh evaluate, traple Jin spectral raiigma comnicri totale (Hathazi, 2008) AAC my ing, i, ci mai degraba minim dou dintre acess. functie de nivelul de competentele utilizatorului, preferir wrumite siseme sau simbolur, nevoile de comunicare, situaj arvvatate medi sau context Desi tilizarea AC in cazul indivizilor ey ste o practcl larg accepta, exists putine cereetiri in-a ghida lege dispoztvele sau strategie adecvate,pliate pe nevolle fies parte (Porter si Cafiero, 2009). Tutburaren di Plecand de la pa doar un singur sistem sau metod dezvoltare, 62, Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (PECS) ‘Comunicarea prin schimb de imagini este o metod de inten utiliza in cazul persoanelor cu TSA si nu numai. Aceasta a fost de catre Andy Bondy si Lori Frost (1994), fiind rezultatul unei pi ddezvoltarea unui program de instruire comprehensiv care si repli frustrante obfinute de citre copiiicu TSA in cadrul terapiilor tradi Concordant literaturi de specialitate, sistemul a fost aplicat in cazul copitlor de varsti prescolard, cat si in cazul adole persoanclor ajurse la varsta maturitatii (Powell, 2004), fil practicienilor tocmai prin faptul ci nu necesiti: materiale cos Taborioase at ‘personal’ calitcat (Verza/’ 2011) /tnilaeesal care au acces toate categoriile de practicieni persoanelor cu TSA. De asemenea, terapia este strins relafionata siimplementarea planurilor de interventie personalizate, plecd obfinute in cadrul procesului evaluat. Prin intermediul metodei PECS autorii au urm&rit diferentiere clara intre terminologia conceptului de vorbire comunicare. Prin urmare, sistemul de comunicare prin s ‘Imbind concepte din domeniul terapici limbajului si ortofoniei, in € care individul cu tulburiri severe de comunicare verbal nu est “emafcaiacvintelorsau nu le utilizeazS in scop functional. lec ea $ Trost au consderatimaginile/simbolurile ca scant a efisert de comunicare, care ar avea posibiitatead Steal ge ct opi cu TSA le prezint (Preda, 2008) Prima dat inca naz prin chim de imaginia fost ‘ntrebull live inematnt eat Autism Program primind ulterior fendt si Boesch, 2010), Scopul principal ¢ de in 4 devvotiacesel metode a Intervent cinta spe fom feevo M nicare functionalA a copiilor cu TSA prin realiza 7 decom pontanetif gt a comporlamentlor de wee hee srnicational De asemenea, dezvoltarea competentelor de eee ilor pentru care aceste comportamente sunt folosite reprezint objet tone earl programulu de terape (Pred, 2005), ede ‘wl and ca fundament teoretic activitatea lui Skinner (1957, apud, Bondy Frost, 2009), cercetlrile $i practica din domeniul analizei somporiamentale ‘pute implicit princiillece deriva din acestea, Fos Bondy au eaboratn sho? protocolul de instruire PECS, unde strategie esenfiale pentru dezvoltarea fiecdrel abilitati sunt bazate pe: ¥ invajarea diferentiat’, Y intirirea si recompensarea comportamentului tint’, ¥ generalizarea comportamentelot formate si ¥ corectarea erorilor acolo unde ele apar. Protocolul este constituit din sase etape de instruire distinete, iar tranzitia spre octapi superioara este fundamentati pe achizitile dobindite de cite copil inetapele precedente (Bondy si Frost, 2009). Deoarece persoanele cu autism de varsta mica nu sunt influentate de recompense sociale, invatarea in cadrul PECS debuteazd prin actiuni functionale care pun copilul in contact direct cu recompense semnificative. in aceste conditii, procesul de interventie este demarat imediat ce au fost identificate potentalele recompense la care coplul rspunde gi care reprezinta de altfel, punctul de plecare in cadnul acestet terapeutice. 1. Concordant protocolului, in prima etapé a traps coplul est instruit in dobandirea abilitafilor de comunicare de natura protoimperativs (functie de solicitare) care implic& realizarea schimbului fizic obiect-imagine. Prerechizitele fundamentale in dobandirea acestor competente implici formarea abilitatii de asociere dintre item si reprezentarea sa iconicé (imagine). Astfel, copilul este instruit s8 realizeze dliferite acfiuni de asociere/potrivire intre elementele prezentate| (obiect-imagine), astfel ‘incat «l si ii formeze abilitatea de asociere dinte item sireferentl si. In aceasti fazi a programului, instruirea se realizeaz cu sprijinul doi terapeuti, unde unul joaca rolul partenenului de comunicare, find agezat in faa copilulu, iar cel de-al doilea indeplinind rolul prompterului fiz (ofers sprijin elevului in realizaea comportamentulul de solcis © impli oferirea_simboluluipersoanei cet Poste ees ia area competentelor 15 Tulburares din spect 126 so autismului, Diagnozd,evaluare terapie clevul este ajutat de citreprompter in actiunea de a lua imagines sq Sfert partenrului de comunicare, care la réindul SA va eticheta ing sbiectul si ulterior il va inmana copilului sub forma de recomy sceasth fazi a interventiei nu se ofer’ prompting verbal, Schimbul dintre simbol- referent s& se ealizeze, urmérindu-se: a ispunsul copilulu si nu fie controlat de edtre terapeutul-inte De asemenea, partenerul de comunicare nu oferd indicii gestuale fi intinderea palmei pentru a primi imaginea, eliminandu. posiblitatea ca functia méinii si devind un stimul ce inf schimbul de imagini (Bondy si Frost, 2009). Familiarizarea spec itemii preferati de citre copil joacd un rol esenfial in cad: deoarece in acest moment al interventiei primele simboluri ‘ndeplinese functia de intérie comportamental’. Aceste infor culese prin intermediul interviurilor purtate cu membrii persoane semnificati i prin inter observatiilor sistematice realizate pe parcursul procesului d Uilizand acesti item, care pot si fie de o diversitate compl jucdri, bauturi, obiecte de vestimentatie etc.) terapeutul reprezentare riméndnd la latitudinea terapeutului (fo color sau alb-negru, cuvinte scrise etc,). Prompting-ul fizie cu scopul de a instrui copilul s8 realizeze o serie de con bazi necesare inter procesului de comunicare (s& prin ofere si si realizeze schimbul de imagini). Daci in fai interventiel, ajutorul oferit copilului este de o intens respectiv prompterul va ageza ména sa peste mana copi realizaintreg procesul de schimb, progresiv sprijinul ofert ‘replat prin ghidajul oferit de la nivelul incheieturii antebrat brat, usr, pentru cain final copilul sa realizezea independent. In momentul in care i in care copilul este capabil s prinda i s4 0 ofere partenerului di woh nese vie de actiune, Duy de imagi Progresiv ™ pentru, etsoana i PA citeva sesiuni de training in realizare ae de comunicare va cduta si ma in seats el si copil (la inceput distanta poate state, east. 88 fie din ce in ce mai mare) va fl obligata si-si caute partenerul in m 6, Abordisl in terapia comune sec ba dic Un terapi Ai Sociale specie abordeze $i S&-i ofere imaginea pentru a primi item, fie satistscutd nevoia. Astfel, sunt create context sirategii de depasire a potentialelor obstacole, cum jjintre parteneri sau dintre copil si cardul de aceast’ etapa este parcursd inc’ din prima sedints de i accent major se pune pe introducerea unui nae ima ats & persoane cu care copilul va fi obligat si interacioneze. Pin aes strategie de instruire se urmareste constenizarea dite cpl fat Ca item dorifi mu sunt oferit doar de cite terapeut sau pire cpt btinuti prin abordarea oricrei persoane din medil shu sil (Bondy Frost, 2009). Cea de a 3-a etapa a protocolului PECS se axeaz’ pe invifarea comportamentului de discriminare a imaginilor. Este cunoscut faptl ci multi dintre copiii cu TSA evita si priveascd partenerul atunci cind interactioneaza cu acesta si mai mult decat atte selecteaz8 la intimplare un card de comunicare faird a se focusa pe procesul de analiza vizuali a reprezentarilor deja incluse in vocabularul lor activ de imagini. Ca o consecinfi a acestui deficit, instructorii nu sunt siguri de eficienja comportamentului comunicativ manifestat de citre copil, iar in cazurile nefericite pot aparea probleme comportamentale ca o consecinfa a stirii de frustrare pe care elevul o resimte ca rispuns la primirea unui item nedorit din partea partenerului. Pentru a veni in sprijinul acestor probleme, protocolul PECS ofera o serie de strategiide instruire. Astil in faza incipient sunt utilizate perechi de obiecte (agreate-neagreate de citre copil), Far niciun indiciu verbal sau gestual, elevul va fi lisat si discrimineze gi si opteze intre cele doua pictograme prezentate, pentru ca ulterior una dintre ele si fie ‘oferité partenerului de comunicare. Ea urmare, obiectul inmanat va fi f mitate cu simbolul oferit Parteneralui de comunicar,iniferent dacs esa este stn a8! tre copil. De obicei, atunci cul. primeste of terete ei a anus. compere Problematice, situafie ce impune adoptarea unorstrategil de coretare © erorilor. fn acest mod, copilul va fi instruit analizeze si si le ofere pe cele adecvate Fi asemenea, o atenfie aparte in ca locatia si modul de agezare a alegerea la intamplare a simbolu Schimbarea permanenta pe masa ‘{cPrezentarii, astfl incat individul # ‘Mmunicare si nu si le repereze ¢ ul dorit simpli lit tee inv «any arf cresterea distant comunicare. De bie, Turburarea di 1s sismolw Diagnord, evaluate, terapie in spectral autism. Diag postate in mod wzual. Dac’, in primele doud etape, instruirea a imps, rear un singur card de comunicare, incepénd din aceasta inerentiei numérul simbolurilor creste progresiv. Prin urmarg, important ean acest punc al erie ise evaleze cotespondenta ding ceca ce solicit copilul cu ajutorul pictogramelor si ceea cee sleceaa in mmomentul in care i se ofera dou optiuni. Acest fapt se impune , consecinfi a imposibilitatiiadultului de a anticipa care este obiectuld de citre copil intr-un anumit moment, mai ales in conditile in care, coptiuni au funcfie de intirire pentru acesta. Asadar, in cea de a dou, fa programului, se apeleaza la comenzi verbale precum: ,dute’, jarat’”, evitindu-se etichetarea lingvisticd a itemului in momenta Clevul oferd o anumita pictograma. Prin aceasté modalitate de abor, se verificd pe de o parte corespondenta simbol-referent, iar pe delta capacitatea copilului de a intelege relatia dintre imagine (nu ei Lingvistica) si obiect (Bondy si Frost, 2009). Odata ce sarcinile sunt cu sucees, varietatea perechilor de itemi sia simbolurilor coresp devine tot mai mare, iar gama pictogramelor mai éxtinsa, Comunicarea printr-un singur simbol nu reglementeazi mesajelortransmise de cétre copil (protoimperative sau protod Prin urmare, in cea de a 4-a etapa protocolului PECS {nvajarea comportamentului de formulare a propozitilor protoimper orem”. in acest mod sunt dezvoltate strategii echivalente into permit elevului si claifice funcfia pictogramei selectate. As copilului cuprinde cca. 12-20 de reprezentéri, grupate pe distinct (alimente, jucdii, imbrdc&minte etc.) (Féreas, 2008). ‘Trecerea la cea de-a 5-a etapd, respectiv invatarea comportameitt rispuonde la intrebarea ,ce doves” se realizeaz’ in momental in can are dobandité abilitatea de proportional, cu scopul dea formula un enunt: Plecand de la cunostini insusite de citre copil in etapa anterioar§, trainerul fi va adres ‘ntrebarea mai sus precizat8 in imp ce indicd simbolul ,eu vreat 1 sus precizats in timp ce indic& simbolual ,¢ context, _{iPunsului sau, Aste, cu scopul de a elimina pa “" cadrul interventiei, progresiv se va opta pentru 'Pirii aménate. Chiar daci scopul final este acela! gestual 6 Abordel in eapacomanict sec pc 154 spontand a acestor achizitii, adultul realizeaza in fj sperol patil astipra rispunsulu oferit deere ee a poo). Prin uemare, oferitea unui rispuns core granead sean? tne nevoi st implicit dezvoltarea independenteiacul comunieae in cadrul ulimei etapa interventiei PECS sunt introduse nol sibel menite s& dezvolte vocabularul activ al copilului si implicit formarey abiitfilr de comuicare de naturd protodeclaratos.Noile unit intoducn includ simboluri precum: ,u vid”, jeu aud”, jeu am” gi altel, ca strategie de Iucru, profesorul adreseaza elevulu intrebarea ce ver?" simpin care foloseste ca indiciu vizualreprezentaeaadeevat (evi, jn general, acest prompting gestual, folosit in mod frecvent de citre terapeut in etapa anterioars, este suficient pentru ca elevul sinus gi 4 realizeze rspunsul comportamental targhetat (sé rdice cardul si st formeze enunful pe planga lantului propozitonal). De asemenea, dups formularea propozitiei, copilul ofer§ adultului lanful propositional, care Ja randul su citeste enunful fara a-i oferielevuluireferentul pus in discutie. Daca pana in aceasti faz a programului terapeutc,copilul a utilizat simbolurile doar in scop protoimperativ, incepand cu aceasti ultima etapa el invafé si eticheteze sau si denumeasc’ itemil. Astil, conform metodologiei prompting-ului aminat (delay prompting) trainerul agaz& pe lantul propozitional simboluri (pentru ,eu vid", ew aud” etc.) $i asteapta ca elevul si realizeze asocieri adecvate inte item supusi analizei, Imediat ce copilul a oferit un rispuns comportamental adecvat, el va primi o recompens’ neutré situatie, pentru caulteriorsé fie solicitat si identifice gi si realizeze alte asocieri pentra itemil prezentaf. Astfel, prin folosirea unor Iueruti faf& de care elevul nu manifest 0 preferinfa clara, se reduce intirirea conditionaté a comportamentului st reducerea manifestarilor problematice atunci cind recompensa nu este acordata (Farcas, 2008), Dobandirea St de a rispunde adecvat unor intrebari “ePrezintéo prerechieit de baz ns insufcent in eee © ealizare a unor comentarii spontane sau descrieri. Pentru atingerea aS" deziderat, in fazele incipiente, een Frost (2009) comand ubizaes Strategii de captare a atenfiei copilului (precum: Wow" sau «Prive! a) ‘encomitent cu prezentarea itemuli de rferints, pentru cain mod Prog orenetingsul verbal sai fie eliminat si inlocut ct le eee mant®® $Prancenelor saw o privte ce denot stare) Cre a: irattit unui astel de comportament int use PoaleNOnt NT ay ‘uite despre dobandirea capacitatii de realizare @ 19 -Tuburarea din spectrlautismulul:DiagnozH evaluate, traple descrieri spontane, ele fiind realizate ca rispuns contingent actiunjgs {ntreprinse de citre adult (Bondy si Frost, 2009). 4 il incolo de etapa a Via se urmireste introducerea in vocabularal cop (ajuns la cea, 3050 de simboluri) a unor concepte lingvistice noi adiional cfg, deja existente si utlizate de c3tre acesta cu scopul de a solicta, denumi g persoane sau situa. Astfel,scopul fundamental al ” caracteriza itemi, i i este de a imbogiti repertoriul functional de comunicare al elevului, prin addugarea unor simboluri precum: ,ajutor", ,pauz3” sau pentru a reprézeni, adecvat adjective (forma, mérime, culoare, textur8), concepte spatiale-advetbe, ‘ere ete. (Fireas, 2008). in acest context, prin strategia de inline. simbolurilor, elevul este invatat si formuleze propozitii din ce tn ce maj complexe, care si completeze sau s& clarifice o solicitare si, in acelagi timp, sj satisfacd nevoile sale de comunicare sau preferintele pentru anumite lucruri say. situatii, De asemenea, un obiectiv important in cadrul intervenfiei formarea abiltiti de combinare a simbolurilor, cu scopul de a eticheta un item pentru care nu exista o reprezentare adecvata in vocabularul actual al copilul (Marckel, Neef si Ferreri, 2006), Fficienta programului PECS a fost demonstrata in numeroase st specialtate, ceea ce a dus la recunoasterea sa la implementat programul pe un esantion de 6 de copii prescolati tulburare. Daca, pind in anul 2000, studiile orientate in aceasta direcfie reduse, dup aceasté perioada interesul cercetitorilor a crescut 3 spectaculos (Wendt si Boesch, 2010). Astfel, pan& in prezent rez cercetarilor existente indica eficienta PECS in: ¥ dezvoltarea competentelor functionale de comunicare la va (Son, Sigafoos, O’Reilly si Lancioni, 2006; Bondy i Frost, 2009); ¥ a abilititilor de comunicare socialé gi joc (Anderson si alfi, 2007; Felce, 2007); : acompetentelor verbale (Yoder ‘i Stone, 2006; Boesch, Wendt, Subra si Hsu, 2012); ® ¥ reducerea iat idul cu TSA este capabil & recunoascd astfel de reprezentii Pin ae ncadral terapiei sunt realizate trei mari categorii de activititi de asociere, cu god de dificultate progresiv: i potrivizea stimuliloridentici (obiect vs, simbol 3D), {bjasocierea itemilor cu trésituri comune (simbol 3D vs. fotografi), {6 activititi de asociere bazate pe caracteristicialeatoi(desen grafic vs, cuvint cris) ° sitet donate senate situaile in care se umareste trecerea de la simboluri preponcerent iconice, la cele abstacte (Wilkinson si Reichle, 2009). : 64, ABA (Applied Behaviour Analysis) Analiza aplicata a comportamentului este o disciplin’ dezvoltaté cu smpul de a infelege si imbunatati comportamentul uman (Coopet, Heron si Heward, 1987). Avand ca domeniu de interes o mare varietate de manifestiri, abordarea este aplicata la o mare categorie de situati clinice In acest context ABA este utilizat in cadrul programelor de interventie adresate copillor cu ‘ulburare din spectrul autismului avand la baza principiul clasical conditions zs perante si modelul ABC, aplicat pentru intirirea si extinctia ae comportament targhetat (Secara, 2007). Similar PECS-ului, metoda pee ‘ssomandats in terapia copiilor cu TSA ea avand valent pote (Verve 217) Concordant literaturii de specialitate in prezentenstiomare V2 Practci de analiza comportamentalé bazate pe programe ABA (Steege Masts longenecker, 2007), iar multe dintre acestea au ca fundamen STO Ihcrete de invatare (DTT ~Diserete Trial Teaching). Acestenimpl tT Srordare precum cea stimul-rispuns-tehnici de geen sical a copilul cu TSA in achizitia unor abilitati fundamen’ a “mplianta si imitarea comportamentals (Ryan siHemmes.200) aie Invatarea prin incercari distincte a fost una a ccunoscut $t ficktit comportamentului utiliza in cadral Program! 135 “utburara din spectrul autismull: Diagn, evaluse,teraple sub denumirile de Applied Behavior Analysis (ABA), Intensive Behavior Intervention (IBD si Apprentissage par essais distincts. Programul actual reperat sub denumiile ABA siTBLa fst validatin 1987 (Lovaas, 1987) cu inten initials de integrare a copiilor cu autism in gridinite (Pred, 2005), Particular acesti abordiri de interventie este orientarea interventiel spre formarey dezvoltarea abilitatilor din mai multe sfere de actiune: ¥ sfera limbajului receptiv si expres Y preachizitiile scolare; ¥ deprinderile deautonomie personals; ‘ ¥ dezvoltarea capacitatii atentionale si de imitare. Prin urmare, fiecare sesiune de instruire sau sarcin’ care-i este solicitats copilului rezida (Preda, 2007): . (a)intr-o cerinfd, finand seama de antecedente (respectiv 0 directiva dats copilului pentru a efectua o actiune); (b)un comportament, respectiv rispunsul copilului, interpretandu-se daca este un rispuns adecvat sau unul neadecvat, mentionndu-se eventuala absenta a rispunsului si (00 consecinta, adicd o reactie a intervenientului care consta intr-o gama de raspunsuri (de exemplu: 0 intirire pozitiva, o reactie usor negativé ete), Terapia dureazd intre 15-40 ore/sptamana, astfel incat, in fazele incipiente, copilul invafa comportamente bazale ale interactiunilor sociale si ale jocului, pentru cain mod progresiv si fie vizate abilitatile de limbaj, comunicare si relationarea cu persoane de aceeasi varsta. La finalul terapiei sunt abordate defictele de decodare a emotiilor, achizitiile perioadei prescolare si autoreglarea comportamentalé in medii nefamiliare (Secara, 2007). a Programele de interventie sunt structurate pe sesiuni de instruire 1:1 (un intervenient la un copil), in cadrul c&rora se apeleazd la reluarea réspunsurilor corecte pand la asimilarea complet a acestora de catre copil. Dintre avantajele frecvent amintite sunt 1) sporirea gradului de stabilitae si concentrare aatenfie auditive sifsau vizuale pe perioade de timp tot mai indelungate si (2) formanes capacitatii de exprimare verbal la unii dintre beneficiari. e Chiar si in aceste conditi, programele ABA si-au demonstrat eficienta ia mod special in cazurile persoanelor cu TSA care prezint& un coeficient d pent !anivelul dizabilitate intelectuale usoare sau moderate (Preda, 2005) 1 cadrul primului studiul realizat de citre Lovaas acesta surprinde rezultale peeve obfinute cu 45% dintre copiii cu TSA, care au ajuns la performan} cate kesth ogy oP Reuroipici, Acesteconcluzi au fost susinst de fu fost implode ane liza analiza aintervenfiloreducafionaleinets reset a prog anPll d® Find la 6 ai, dateleobjnute indicind 0 efit Carl partopec rn erate Be ABA. Concondant rezultatelor cobtinute; it ‘Hor implicati in studi s-a constatat o imbunatatire a: a 13% 6. Abordati in terapia Aborditi in terapl SOmUnIIE sociale spectce T, ficient de inteligent’y Spits de comprehensiune i utlizarea expres el jmbunatsfirea abilititilor eaey| adaptative vntezk cuprinzstoare a studilor ce au vizat ine ‘ On intensivS, (HIBL=} ery intensive behavior newer Fey eerpiei ABA) a subliniat faptul cf acest tip de storie on? jut at efcinta in toate cazurilestuat, apectce vate aman demo nsul la tratament manifestat de citr copl Fikeseth, 00, cee ee) 2009). De asemenca, EIBI are fect poztve in cea ce pares TRounittrea coeficientului' de inteligenti si efecte- moderate asupa inbunty mentului adaptativ (Eldevik si alii, 2009). comPh alta metaranaliza ce a vizatinterventia comportamentului aplicat (ABI— applied behavior intervention; o form a EIB) a remarcat obinerea unor Mromante nesemnificative a copillor cu TSA (la nivel cogntiv, » Mrporamentului adaptatiy,limbsjului exprsiv seep) in compari cu taumentul standard ce a fost oferit copiilor prescolari cu aceeas tuburare (Gpreckley si Boyd, 2009), Plecand de la analiza datelor prezentate mai sus, in toate situafile este tnanim acceptat faptul c& reusita intervenfiei depinde in mare misuri de perioada de varst& in care s-a demarat terapia, mai precis cu cit aceasta s-a inceput de timpuriu, sansele de reusité au fost semnificativ mai cresute (olin, Magiati si Charman, 2008). ¥ 65, Metoda de Stimulare a Limbajului gi Comunicariiadresata persoanelor cu Autism (MSLCA) Metoda de Stimulare a Limbajului st ComunicSrii in Autism (MSLCA),a52 cum este in prezent cunoscuté, a fost prezentatd pentru prima dati publiculul larg in 2007 sub denumirea de Tehnica de interventie pentra stimularea comunicérii in autism. fn baza numeroaselor studi aplicative, metoda a suert ° serie de modificari de structurd gi compozitie, cea ce a dus la modificarea Uleroaré a denumiii din telnics in metods de inteventie, Asa cum OE unoscuta in prezent, MSLCA (Dascall [Crisan], 2012) este o metod compoui ‘© constd dintr-o imbinare a mai mullor metode si stategii de inteentt Insite informa dispersata la nivel iteraturi de specialitate si complet! {fente notin situafile in care au fost dentificaelacune, Prin urmare a ‘ordate terapeuticd are la bazk Metoda de Stimular a ae mane tet W. $i Bricher D,, 1972), PECS (comunicare prin schin €8 a dy siFrost, 1983), VILA. (interactiune vizuald augmentative: SB “vle de elemente intalnite tn ABA (analiza comportamen al aplicata). De 137 ‘Tulburarea din spectrul autismuluiDiagnozS, evaluare, terapi - metodei au fost incorporate strategiile de stim came no el a a gropune de cite Schuler, Prizant si Wetherby (1997) si strategi de stimulans bbilitatilor de comunicare adresate copilor aflati in stadti mai avansate ag limbajului, elaborate de citze Prizant, Schuler, Wetherby si Rydell in 1997 acest mod, sa incercato abordare mai comprehensiv& si implicit, realizarea ny, program curricular complet si complex, ce poate fi utilizat in cazul tutus copiilor cu TSA, indiferent de stadiul de dezvoltare al limbajului si comunic a ritmului de invétare, a nivelului de dezvoltare sau a nevoilor actuale si viitoare manifestate de catre copil ; Similar PECS-ului, MSLCA a derivat din necesitatea dea diferentiainmog adecvat vorbirea de comunicare. Fundamentata pe cercetirile de specialitate, atit din domeniul terapiilor cognitiv-comportamentale, cat si a celor care vvizeazii limbajul si comunicarea copiilor cu TSA, metoda este adresats accei categorii de indivizi care nu sunt atrasi de semnificatia cuvintelor sau sunt incapabili si le utilizeze intr-o modalitate functionals. vada Bazndu-se pe principul cresterii progresive a complexitstii sarcinilor si implicit a comportamentelor de comunicare, MSLCA utilizeaza in fazele incipiente actiuni/sarcini foarte simple, unde copilul este ghidat de citre un prompter in realizarea lor cu scopul de a comunica cu un partener social, pentru ca in finalal tie, persoana instruti si fie capabila si dezvolte abilititi de comuunicare ‘multimodala/totali (limbaj scris alituri de alte metode si tehnici de comunic augmentative si alternative). Prin urmare, noua abordare terapeuticd presupur parcurgerea in mod progresiv a trei mari etape, fiecare fiind descompusi intr-oserie de secvente comportamentale ce au la bazi tehnica Chaining, ofa ‘Simbolurile utilizate in scopul comunicarii sunt dintre cele mai selectate in functie de competentele copilului, preferinfele acestuia si nevol ‘dentificate. Folosind principiile analizei comportamentale aplicate i implicit sedinfe de instruire, copilul este invatat s4 comunice cu cei din jur prin schimb de obiecte sau imagini, In acest context, MSLCA vine in sprijinul acelor copil care utilizeaza un sistem de comunicare nefunctional si reusesc cu dificultate s#-si facd cunoscute nevoile. De asemenea, materialele propuse sunt simple, uusor de confectionat sila indeména celor care doresc sa le foloseasca in ¢ interventii (familie, cadre didactice etc.) pemearee wai MSLCA vizeaza formarea unor abilititi de comunicare un partener sedge ine copula nia in mod spontan interact tllzaren materi tne inaliza in cele mai bune conti. Ate ie Cap aera viel fice metodei, in functie de potentialul si neve! Bam ag de fare oe elitr de comunicare adecvate em een plecand de Ja comportamente de comunicare de Pani la cele specifice protodeclarativelor. 138 6. Abordist tn erapt comunicte scat cle Ts, A jile MSLCA. Abordarea terapeutics aduce inci - r : oserie epenitea de a individualiza terapia in functie de eee oj ae fe achizitie a deprinderilor de comunicare si nivelyl ae ia de sto re astfel edt acl comunicdi st devind mot voltae cel instrat sernhizare rere vant stimula ‘Materialele utlizat si etapeleparcurse coegn peel fe ‘a complexitati sarcini, find ineadrate pe un costiny i nox In acest context in etapele initial ale inference Sige un prompter in realizarea actiuni, pentru ca in mod proges a pings tail independent in ea comportamentelor de comunicare. fn 270Y mod, nevoile sale vor fi interpretatecoret de cite partner! saci an ayes de frustrare Fesimiitk pan acum de eitrecoplsadesortansformat sarnportamente problematice si fie redusi in mod semnifity (Dsea] iceganl 2012). - “Tranzitia de la o etapa la alta se face in functie de rimal de ahi a copilului in cea ce priveste abilitatile de comunicare, féri a se impune parcurgerea tuturor secventelor propuse in cadrul abordati. fn stuaia in care evil demonstreazi. dobandirea unor abiliti si competente speifce unei anumite ctape, programul terapeutic este demarat din acest punct eu posbilitatea derevenire asupra unor comportamente vizate in etapele anterioare Materialele folosite sunt adaptate in functie de nevoile coplul,nivelul cogsitiv de dezvoltare, ritmului de invatare, interesele acestuia, puncele forte atl. in consecinf’, daca in cazul unor copii trecerea de la comuniarea prin intermediul simbolurilor tri-dimensionale la comunicarea prin imagini sau limbaj cris se realizeaz ugor si’in mod natural, exist situafiin care acest proces inplici descompunerea comportamentului tintin etape foarte mii, pentru ca Scopul final sa fie atins. in astfel de situatii, secventele ce urméresctranztarea de la stadiul comunicdrii prin obiecte-simbol Ia cel prin imagini pot f ‘escompuse in mai multe etape, precum: {@) obiecte in forma si marime natural’, (Llobiecte in miniatur’, (©) obiecte sectionate aplicate pe un card de comunica (d)card de comunicare pe suprafata céruia se aplica j fo selonat + completarea cu fotografia obiectulu (©) fotografia obiectului, tu * (care de comunicareralizat dint jumatate a fooeae! completarea acestuia cu imaginea desenati, {S)imagine desenata si aga mai departe. alti factor intrnsecl = extingn funct® de context, parteneri sau orice a TG eomunil i A ara ‘ totale" [Rdividului se urmareste implementarea PIC area uneimat diversity lact Bh wamatateaobisul 2 ae Jatin “au multimodale, astfel ineat copilul fie stim’ jcare le comportamente si sisteme de comunica i ‘Tulburarea din spectrul autismulul. Diagnor3, evaluare,terapie Avantjele abordiii. Modalitatea de comumnicare este accesibilt. ty persoanelor care interactioneaza cu copilul, indiferent de familiarizarea cy Ane (amilie, vecini, prieteni, cadre didactice, persoane din comunitate (vanzate ospitari, cadre medicale etc)). Metoda terapeutich este adresata tutus categoriilor de tulburiri incluse sub spectrul autist,indiferent de siadiul ie dezvoltare al limbajului si comuniciri, a ritmului de invatare, a nivelutai ee dezvoltare sau a nevoilor actuale si viitoare ale copilului, Prin oferirea unei imagini reprezentative (bi- sau tri- dimensionale) cane simbolizeaza cat mai acurat reprezentarea mental& a copilului cu privire jy itemul dorit de citre el, acesta va fi mult mai motivat s& comunice cu partenery| social care-i ,poate citi gandurile”. Etapele gi secvenfele parcurse in cadrul MSLCA (Fig. 6:1.) Ti, Compertmeme dasicpatedi Nintertonale ssavendonale ¥ Lo» [713 seiaalarealinbalsil reser Ta Invaurea tchetder vetale penis sbiccieusase realiaven Shoraciaa LoS Ditercafines chectlon a Lyf Tar tmcreconie eroae compen + 2p Comunierea pis inemmealat biectloesisbot se Fonma fimatone x fearea 23) Kangen anel decomunicare prinoviecied LX = Fa Teansifade a obiecie de ‘obec de connunicaremn mbnlturh 7 75. Azociersa obec malate ‘uimagin foro ‘ Fig. 61 Elapele pi secventele parcurse in cadrul MSLCA (Das (Cie 2012) 140 6. Abordiri in terapiacomunieii sociale speciceT34 comportamentelor de comunicae intenfonae timpuritg pt al recoptiv. Deoarece obiecivul central in cadrul acess dn, t ma primele abilitéfi de comunicare intentionats si de cractiuni sau comportamente, actvitsil sunt ralizate in me foarte predictibile pentru copil. ‘Achizitia ote a for ott Brea un i inizt®, cube ‘Comportamenteanticipatori si intentional timpuri, Rutinele si oe it Te sunt cele mai ecomandate in acest pune intervene sate 0g recomands identificarea unot actvitati ce impli din partes b a ‘anticiparea unor comportamente sau acfiuni care si feciliteze iu pacistil de predicte cu privre la succesiuneo ativtiilor sau area feior (exemple de activitAti de joc: ,cucu-bau”, ,plous, plo inl deactivit scopul urmait este acela de a capi alenfiacopiui a Her guecesiunilor simultane de interactiune, astiel incit el s8 ssizeze vil de derulare a partilor componente ale jocului. De asemenea, ynpensa ofeité Ja finalul jocului/activitati derulate(giilatul pe burs, wipes zambetului, sunetele emise de eitre partener sau jucirafoosité) au “ul de a -motiva copilul in implicarea in sarciné si intirirea comportamentelor targhetate. Oiatd ce succesiunea evenimentelor a fost invifata in cadrul unui joc sinpla, rutinele pot fi incetinite sau incdlcate astfel incét, prin intermedil rompting-ului verbal sau non-verbal copilul sa fie stimulat s& continue acfunea cu scopul de a restabili succesiunea anticipata de citre el. in acest 4) se vizeaz achizitia unor comportamente de comunicare (cum ar fi atigerea sau indicarea gestualé spre obiectul dorit, intinderea mai contemplarea vizualé pasiva sau activa, comutarea activa a atentiei intre Adult i obiectul dorit, vocalizari, migcari ale diferitelor parti ale corpului) pentru care copilul opteaz& cu scopul de a restabili rutina, fn aceste conditi, inviterea unor gesturi sau semne manuale simple para fi mult maieficente, ‘at sistemele de comunicare formalizate cum ar fi cardurile de comunicare Sibetspa 12. frlocuirea comportamentelor de comunicare pravocaoae sist {itineatice (neconventionale) cw comportamente de comunicare convention. \ta dinte particularitaile comunicdrit in eazul copiilor cu tulburarea din PXtlautismului cu un nivel redus de functionalitate sunt comportamen's comunicare neconventionale sau manifestirile provocatoare. Adesea, sais caegorie de copii recurg la agresivitate, mutlare sau tantrums ca nedede a 7 Pl atentia celuilalt, f Stada dintr-o sarcina care ii suprasolicité sau nu le trezeste ‘esi dintro situatie stresantd, teresul, ut Tulburarea din spectrul autismul. Diagnozd, evaluate, terapie Y_protesta in momentul in care se incale& rutina, ¥ regla interactiunile sociale intr-un mod predictibil. in acest context, cel de-al doilea pas in cadrul interventiei tn ferres unor alterative comportamentale acceptate indeplineasca functiiidentice conduitelor provocatoare sau altor ¢ miinilor sau a degetelor, invartitl in jurul axei compului, muscatl, pete sau crizele de isteie, greu de descifrat de citre cei din jur si chiar de eine Persoanele familiare cu copilul sunt inlocuite cu o serie de alternatie comportamentale acceptate social (indicarea gestuala sau contemplarcs vizuali a itemilor,atentionarea partenerului, aprobarea sau negarea gestualg, gesturi manuale etc), care au scopul de a forma comportanente a ‘comunicare functionale ce indeplinese funeti similare. PrOpUSE conse, Social, care gy Subetapa 13. Stimularealimbajului receptio. Nivelul performantei cognitive ocupa un loc important in cadrul programelor si exercifillor ce vizeaz stimularea limbajului receptiv. Chiar dac& performanta cognitiva este facilitata de capacitatea de comprehensiune a limbajului, cele dou domenii conexe se dezvolta in paralel in timpul interventiei. in etapele initale ale programului, comenzile oferite sunt foarte simple pentru ca odati cu evolufia copilului, in mod progresiv instructiunile verbale oferite s& fie din ce in ce ‘mai complexe. in general, prima faz este acresat& copiilor cu un nivel de functionalitate foarte redus si care sunt incapabili si rispundi unei Guberacfiimleociales fnjacest context interren ialseloe seinem sprijinuluifizicferm si direct dat copilului de tre un prompter. Prin urmare, pprocesul terapeutic implicé doi intervenienti. Primul joacé rolul parteneralui de comunicare oferind copilului indicatii verbale simple de genul vino”, .se2i” ,,da-mi’, iar cel de-al doilea are rolul de prompter, indrumand fizie copilul in realizarea sarcinii de lucru. Prin rolurile clar definite si delimitate ale fiecirui terapeut se evita confuzia din partea copilului cu privire la realizarea actiunii solictate. Spre exemplu, dac& partenerul de comunicare (P1) ofera copilului indicatia verbala vino la PL, iar acesta se apropie gt chiarincearcé sa dirijeze copilul in realizarea sarcinii, elevul va fi bulversat st dezorientat, deoarece nu va infelege de ce trebuie si se deplaseze spre partenerul de comunicare, daci acesta oricum vine spre el. Tehnicile #1 metodele cognitiv-comportamentale, precum: intaririle pozitive, Shaping {intirirea aproximérilor) sau Fading (reducerea prompter-ului) si-au dovelt cficienta in formarea comportamentelor fint3. Astfel, in functie de copih acestea pot fi adaptate si puse in aplicare. 6, Aborditl tn terapia comunicirii sociale specifice TSA, 4 Invttarenetchetlor verbal pentru obecte uzuale gi rear sit rt acestea. Imediat ce copilul a inceput s& réspunds le ni Sim simple, interventia se axeaza pe invitarea unoretichete meat Yromgbiecte cu care acesta intr intr-un contact permanent 4 ce pomifesth un interes crescut (alimente,jucir, obiecte de ps & Oe fe). Aste, prin combinarea celor dowd abilitidabndite (de entate piv a itemilor gi de realizare a unoraefuni simple) sunt jer juni verbale ce impun aceste condi (,d8-mi cana’, ,arath igstfeste toba”, »prinde mingea”). Similar etapei anterioare, se ppl: ea a dol inervenienti in cadral procesuli terapeutic. Ast, pomeime’icrunilor primite si a ghidajului fizic, gestual sau verbal, sage stadvl in care este capabil s& arate, indice ofere sau si utlizeze iu a ul rutinier. Dacd in fazeleincipiente terapei spinal fei intens, treptat numarul de prompter-uri se vor reduce la fel g ciainior poztive permanente, pnd cind elevul va fi capabil si «ge afunea solctats in mod independent, Pentru a se crea contexte ne geeralizari comportamentelor noi achzitionate este recomandabil Pana paca interventici si fie realizat in cadrul rutineor zilnice sau in ‘impul activitatilor de joc. oaster® F' ail copula este : aturl prezint& numeroase avantae, dar si 0 serie d mm, dificultatea de depozitare i portailitatea aces ™Pottante, fn aceste condifii, daci nivelul de dezvoltare de fe dezavantae, dint ora find cele mal al copil permite re Tulburarea din spectral autismulul DiagnozS,evaluare,terapie acest lucru, este recomandabild trecerea de la comunicarea prin intermediy| obiectelor in forma si marime naturala la comunicarea prin intermedia obiectelor in miniatur8. Primul pas in aceast& etapa de instruire const jn, realizarea asocierilor dintre simbol (obiect in miniatura) si referentul s§, (cbiect-simbol si/sau itemul reprezentat tridimensional), Pentru a usura etapa de tranzitie in utilizarea celor dou tipuri de simboluri, in faza incipient& programului de instruire pe panoul de comunicare vor fi postate ambele categorii de simboluri. Cu toate acestea, elevul nu va putea accesa biectele-simbol in marime natural8, deoarece ele vor fi fixate pe panou firs a putea fi desprinse. in schimb, obiectele in miniatura vor fi mobile, facilitand in acest mod, comunicarea prin aceastd categorie de simboluri. Imediat ce copilul a reusit s& realizeze asocierea dintre simbolul in miniaturd si referentul siu, simbolurile in forma si mrime naturalé vor fi eliminate de pe panoul de comunicare. Subetapa 2.5. Asocierea obiectului in miniatura cu imagini foto. Aceasti secventa de invatare este una intermediara intre etapa a 2-a sia 3-a a MSLCA, deoarece vizeazatranzitia de la comunicarea prin simboluritridimensionalela comunicarea prin imagini. Astfel,in cadrul acestei etape obiectele in miniatura sunt sectionate, i s, pentru ca cealaltd parte a cardului de comunicare si fie reprezentat’ bi-dimensional prin intermediul imaginii foto a acestora, Astfel, pe o bucati de carton este lipiti o jumétate din fotografia obiectului in. miniaturi, pentru ca restul reprezentarii si fie completat’ cu jumatatea blectulul th minlatur, Acéste cardurl de comunicaré suntagezateipal pail inlocuind simbolurile anterioare. in acest mod, copilul va invata cu o mai usurinfi si asocieze obiectul cu fotografia corespondentului sit 4 CChiar daca munca de realizare a acestor simboluri este foarte minutioasé, aceste reprezentari ar putea veni in sprijinul acelor persoane ce dau dovadi de origiditate a gindiri foarte profunda sicu un ritm de invatare foartelent._ De asemenes, in situata in care copiul asociaza in mod natural obiectele ei Imaginile acestora, aceastd elaps a interventiei poate fi eliminaté din Programul terapeutic. In momentul in care copilul identifica imagini in carti + sau materiale publicitare, el este pregatt s8 comunice prin simbolusi Bi: dimensionale. 2 Etapa 3. Comunicarea prin imagini, Pana la acest nivel copilul a fost ins st utilizeze mesaje restranse la un singur cuvént (un pahar= vreau apé/mi-esele) ‘in scop protoimperativ. Cu toate acestea, de nenumérate ori, mesajul pe Cae copilul doreste si-1 transmits nu implica’ in mod obligatoriu o solicitare, ci t cu scopul protodeclarativ. Prin urmare, in cadrul acestei elaPe 6. Aborditi in torapia comunics cSt socal specie 1 ee TSA, rmularea de tate pana a Hane sau de gezvoltarea tnor abilitifi de comunicare ce impli f gore cept simple si ulterior din ce in ce mai deze poet apetentelor de a face comentati, descresi spon fae nel conversa init Tyenea, materiale utilizate pot varia de a copl la coplin funae ap de dezvoltare, ritmul de inv&tare sau prefrinjele actstua pent denivelye ele. Plecand de la rezultatele obtinate de cite ely in timpul a sie periodice, dar si a observatilorsistematice realzate de cite exalutye specialist, tranzitia de la o categorie de simbolurla alta se poate cain pagi mai mici sau mai mari Succesiunes recomandati in proceul self y de utilizare asimbolurilor implic evolu {@) fotografi, ‘5 5 {ujcarduri de comunicare confectionate dintvo jumétate a fotografie ‘eferentului + jumatatea imaginii color; (@imagini color, {@)carduri de comunicare confectionate dint-o jumitate aimagini color +jumatatea imaginii desenate alb-negru; (@)imagini desenate alb-negru; (© pictograme; (@)pictograme + scris; (h)carduri de comunicare in forma scrist in plus, cu exceptia ultimelor doua categorii de simboluri, pe spatele cardurilor de comunicare pot fi inscriptionate semnificaile simbolurior, atl Incittofi partenerii de comunicare s& ofere acelasi sens reprezentarilor, Subeiapa 3.1. Dezooltaren vocabularulu gi formularen de propociti simple. In conformitate cu tematica secventei, aceasta implici doui calegort de ‘cvitif conexe. Mai prcis,eopilul va reusi si frmuleze propo aderte "evoior sale de comunicare in conaiilen cate el vaaveatn repro 2

    You might also like