Unitati de relief Comparatii, Asemanari si Deosebiri

Unitati de relief Comparații - Asemănări - Deosebiri Subiectul al II-lea, subpunctul D

Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G.

D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Grupei Nordice a
Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei) şi relieful Subcarpaților
Moldovei.

Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod
deformare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief,
orientarea culmilorşi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte
specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi
nuseparat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din
punctaj.

Nota 3: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate
pe hartă, fie cu denumirile lor reale.
 Răspuns: Trei
deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A [relieful Grupei Nordice a
Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei)] şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G (relieful Subcarpaților Moldovei).

Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei)
decât în Subcarpații Moldovei (911m in dealul Plesu). Subcarpatii Moldovei s-au format
prin cutarea usoară a straturilor în timp ce Grupa nordica a Carpatilor Orientali s-au
format prin încrețire. In grupa nordică a Carpatilor Orientali este prezent relieful
glaciar, acesta lipsind in Subcarpații Moldovei.

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

COMPARAŢII ÎNTRE RELIEF

Se compară:

● -Modul şi perioada de formare

● -Structură (roci)
● -Înălţimi
● -Forme (glaciare, carstice, vulcanice, conglomerat)-în munţi
● -Caracteristici ale reliefului (înclinare,etc.)-în podişuri, câmpii
● Suplimentar: Altitudine

nordică a C. Orientali (Carpatii Făgăraș

Maramuresului si Bucovinei)

nări rmat prin încreţire rmat prin încreţire

rmat în mezozoic rmat în mezozoic
ctură au roci cristaline ctură au roci cristaline
me glaciare în M.Rodnei me glaciare în toată grupa

iri te din Carpaţii Orientali te din Carpaţii Meridionali

terior s-a format prin vulcanism format prin vulcanism

vulcanici s-au format în neozoic
ut loc mişcare de ridicare
ă de roci cristaline sunt şi roci sedim
şi vulcanice
ţimi mai reduse
rme vulcanice în şirul interior
format munţi în neozoic
oic a avut loc o mişcare de rid
bloc
umai roci cristaline
ţimi mai mari, peste 2000 m
t forme vulcanice
t forme carstice

rme carstice în şirul exterior resiuni doar la margini

resiuni în interior
ine :2303 m Pietrosul Rodnei 2544m- Vf. Moldovenu

Vf. Negoiu

Bucegi Apuseni

Meridionali

nări rmat prin încreţire rmat prin încreţire

rmat în mezozoic rmat în mezozoic
sedimentare şi cristaline sedimentare şi cristaline
me carstice me carstice

iri rmat numai prin încreţire loc şi intrusiuni vulcanice (în

oic a avut loc o mişcare de ridicare Metaliferi)
oci vulcanice ut loc mişcare de ridicare în bl
unt dispuse în bloc ci vulcanice
ai înalţi (peste 2500 m) unt amestecate „mozaic petro
me glaciare ai puţin înalţi (1849 m)
me în conglomerat (Babele,Sfinx) orme glaciare
orme vulcanice orme în conglomerat
ior nu are depresiuni me vulcanice („Detunata”)
d între munţi „depresiuni golfu

ine 2505 m-Vf. Omu 1800m Vf. Bihor

 Parâng Apuseni

iri ne mai mare (2519 m In Vf. Parângupuseni (1849 m in Vf. Bihor)

mat prin încretire rmat si prin vulcanism
ezent relieful glaciar ipsind (relieful glaciar) in M-t
Apuseni

ine 2519m- Vf. Parangul Mare 1800m Vf. Bihor

olinară a Transilvaniei Moldovei

nări rmat prin sedimentare rmat prin sedimentare

rmat în neozoic rmat în neozoic

dament de roci tari dament de roci tari

ci sedimentare la suprafaţă-argilă, nci sedimentare la suprafaţă-ar

pietriş nisip, pietriş

iri caracteristic calcarul tructură şi calcar

ţimi mai mari, până la 1000 m ţimi mai reduse
rea este de la est spre vest inare de la nord spre sud
dâncime „domuri” cu gaz metan „domuri”
tructură „cute diapire” cu sare „cute diapire”
forme numite „cueste” este”, formate în calcar
resiuni la contactul cu munţi depresiuni
ine 00-600m, 8m-Dealul Ciungi

0m Dealul Biches (Subcarp.Trans) Jijie(moldovei) 200-300m

meselor 700m cevei 600-700m

Trans. 300-400m rladului 400-500m

arnavelor 500-600m

paţii Moldovei Getic

nări rmat în neozoic rmat în neozoic

tructură roci sedimentare tructură roci sedimentare
rea generală este de la nord spre sud
rea generală este de la nord sp

iri rmat prin încreţire rmat prin sedimentare

i mai mari ni mai reduse
orme de relief depresiuni subcarpatca forme de relief depresiuni
măguri subcarpatice şi măguri
ca forme de relief „platforme” orme de relief „platforme”

ine 0 – 1000m max 911m in dealul Plesu0- 1000m, max 1018m in Magu
Matau

Română (Câmpia Dunării) de Vest (Câmpia Tisei)

nări mat prin sedimentare mat prin sedimentare
mat în neozoic mat în neozoic
ci sedimentare (nisip, pietriş) ci sedimentare (nisip, pietriş)
ss ss
e de nisip (Câmpia Olteniei) e de nisip (Câmpia Carei)

iri de loess e foarte gros (40-50 m. în Cde loess nu este gros

Bărăgan) e medie mai mare (100 m)
e medie mai redusă (80-90 m) inare E-V
inare N-S, mai spre est V-E t „crovuri
rovuri” în loess

ine ste 300m 4m- Cp. Vingai

00- 200m aprox 100m

Muntii Apuseni Carpații Curburii

nări rmat in orogeneza alpina prin cutarrmat in orogeneza alpina prin

scoartei terestre scoartei terestre

ezente rocile sedimentare cutate (fliezente rocile sedimentare cuta

iri nile sunt mai mari in Carpatii Curbne maximă de1849 m in Vf. Bi
(1954 m in Vf. Ciuca)
● Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei
Parâng.

Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni (1849
m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin încretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au
format si prin vulcanism. In grupa Parâng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in
M-tii Apuseni.

● Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Grupei

Nordice a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei).

Grupa nordica a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei)
decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordică a Carpatilor Orientali este
formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intâlneste in M-ii
Banatului. In grupa nordică a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta
lipsind in M-ii Banatului.

● Deosebiri intre grupa muntilor Banatului si Carpatii Orientali (Grupa

Nordica si Centrala)

Altitudinea maxima in Muntii Banatului este de 1447 m in Muntii Semenic, pe cand in Carpatii
Orientali (Grupa Nordica si Centrala) altitudinea maxima este de 2303 m in muntii
Rodnei.

Muntii Banatului sunt alcatuiti din roci cristaline si sedimentare ( frecventa mare a

calcarelor) pe cand in Carpatii Orientali (Grupa Nordica si Centrala) apar 3 fasii de roci
(cristaline, vulcanice si sedimentare)
In muntii Banatului apar depresiuni tectonice pe cand in Carpatii Orientali (grupa nordica si
centrala) se intalnesc si depresiuni vulcanice.

In muntii Banatului predomina relieful carstic (pesteri, chei), pe cand in cealalta unitate apare o
varietate a tipurilor de relief (relief vulcanic, glaciar, pe conglomerate, s.a).

● Precizaţi două asemănării şi o deosebire între relieful Grupei

Retezat-Godeanu şi relieful Grupei Făgăraş.

Asemănări: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre în timpul
orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi cristaline; În
ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea
maxima este de 2544 m, iar in grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este mai
mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (în
muntii din partea sudicã) care nu sunt specifice grupei Fagaras.

● Podisul Moldovei și Podisul Getic

Deosebiri:

Podisul Moldovei se suprapune peste platforma est-europeana si este alcatuit din strate
sedimentare ce inclina de la N-V la S-E.

Podisul Getic din punct de vedere genetic este un piemont

Asemanari:

Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (pietrisuri, nisipuri, argile, marne) Prezenta
reliefului structural (cueste)
● Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe
hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.

Carpatii Maramureșului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali și Grupa

Retezat-Godeanu

Deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au o

altitudine mai redusă față de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii Maramuresului si
Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa
Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o asemănare: ambele grupe s-au format
prin incretirea stratelor scoartei în orogeneza alpină.

● Subcarpatii Moldovei și Subcarpatii Curburii

Asemanari

Ambele unitati sunt situate la periferia arcului carpatic, fiind formate prin inaltarea

stratelor sedimentare

Ambele unitati sunt alcatuite din roci sedimentare (gresii, argile , marne, nisipuri), fapt ce duce
la dezvoltarea proceselor de versant (pe argile) in cele 2 unitati

Deosebiri:

Prezenta vulcanilor noroiosi in Subcarpatii Curburii

Prezența a 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni in Subcarpatii

Curburii, In Subcarpatii Moldovei exista un singur aliniament de dealuri si un singur aliniament

de depresiuni

● Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si Grupa Fagaras

Deosebiri:

Grupa Nordica este alcatuita din roci vulcanice, metamorfice si sedimentare pe cand grupa
Fagaras este alcatuita din sisturi cristaline

In grupa nordica apar depresiuni vulcanice si culoare de vale ce dau grupei o fragmentare mare.
Grupa Fagaras prezinta o masivitate ridicata din cauza sisturilor cristaline.

Asemanari:

In ambele unitati apare relieful glaciar,

Ambele unitati s-au format in timpul orogenezei alpine

● Grupa Retezat si Grupa Muntilor Apuseni

Deosebiri

Prezenta reliefului glaciar in muntii Retezat

Altitudini mai mici in Apuseni (1849 m alt max) fata de 2509 m (alt max) in Retezat

Asemanari

Ambele unitati s-au format in timpul cutarilor alpine

● Campia Romana si Campia de Vest

Comparatie

– Ambele campii, s-au format prin sedimentare si sunt alcatuite din campii inalte si campii
joase.

– In ambele unitati apar dune de nisip (in Campia de Vest apar in Campia Carei iar in Campia
Romana apar in Campia Olteniei).
– Campia Romana prezinta o inclinare de la Nord la Sud si de la Vest la Nord-Est.

– Campia de Vest are inclinare redusa spre Vest

● Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi

relieful unităţii marcate cu litera C .

(Carpatii Moldo-Transilvani) și (Grupa Fagăraș)

Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alcătuirea petrografică, intensitatea agentilor

care au determinat modelarea celor două regiuni montane respectiv Carpatii
Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagăras (H). Analizate comparativ se poate constata:
dacă in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele,
orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, în unitatea marcată cu
litera H, relieful se caracterizează prin masivitate si dispunere transversală pe directia
E-V; in unitatea D se intâlneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care
caracteristic este relieful glaciar, care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H
depăsesc 2500 m (Vf. Moldoveanu — 2544 m), altitudinile fiind insa mult mai reduse in
unitatea D, atingând doar 2100 m in Vãrful Pietrosu din Muntii Cãlimani.

● Deosebiri între Grupa Munţilor Făgăraş și Subcarpaţii Curburii

Deosebirile de relief între aceste două unităţi sunt fundamentale, pornind de la:
1. Tipurile de roci din care sunt formate: şisturi cristaline (predominante) şi calcare în Munţii
Făgăraş spre deosebire de roci sedimentare (calcare, gresii şi argile în mod special,) în
Subcarpaţii Curburii;

2. Altitudinea maximă a Munţilor Făgăraş este în vârful Moldoveanu – 2.544 m, pe când

altitudinea maximă a Subcarpaţilor Curburii este în Măgura Odobeştilor – 997 m;

3. Gradul de fragmentare al reliefului în Munţii Făgăraş este redus, deoarece masivul este
compact, nestrăbătut transversal decât de Valea Oltului, cu altitudinile cele mai mari
din întreaga ţară, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă mari discontinuităţi prin
prezenţa a două şiruri de depresiuni – submontane şi intracolinare, sunt fragmentaţi,
de asemenea, de numeroase râuri transversale.

● Deosebiri între Carpații Meridionali la vest de Olt (Grupa Parâng

Retezat-Godeanu şi relieful unităţii marcate cu litera ... Podișul Getic

Prima deosebire Modul de formare: Carpații Meridionali la vest de Olt s-au format prin
încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină comparativ cu Podișul Getic care s-a
format prin sedimentare.

A doua deosebire Altitudini: Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera A prezintă altitudini
de peste 2500 de metri, spre deosebire de unitatea de relief marcată pe hartă cu litera E
care prezintă altitudini de 300-600 m, cu mult mai reduse față de unitatea A.

A treia deosebire: Tipuri genetice de relief: În unitatea A exista relief glaciar deoarece relieful
glaciar apare la altitudini de peste 2000 m, spre deosebire de unitatea de relief marcată
cu litera E unde există relief dezvoltat pe argile.
● Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii de relief
marcată, pe hartă, cu litera ...şi relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera ...
● Carpatii Moldo-Transilvani și Muntii Poiana Ruscă

Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani prezinta relief vulcanic care lipseste in Muntii Poiana
Ruscă. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m Vf. Pietrosu
din M-tii Călimani) decât în Muntii Poiana Ruscă (1374 m Vf. Pades), Asemănări: Cele
două unităti de relief s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre.

● Trei deosebiri între Grupa Centrală a Carpaților Orientali şi Carpatii

Meridionali la vest de Olt

Grupa Centrală a Carpaților Orientali se caracterizează prin fragmentare accentuată iar Carpatii
Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcătuita din
roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-SE, iar
Carpatii Meridionali la vest de Olt sunt alcătuiti din sisturi cristaline cu calcare pe
margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic
iar in Carpatii Meridionali la vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea
maximă din Grupa Centrală a Carpatilor Orientali este de 2100 m în Vf. Pietrosul din
Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali la vest de Olt altitudinea maxima este de
2544 m în Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras.

● 2 deosebiri și o asemănare între relieful Delta Dunării și Câmpia Română

1.

Deosebiri: Altitudini: 12,4 m în Delta Dunării și peste 100m în Câmpia Română

Tip de relief: apar grindurile în Delta Dunării, iar în Câmpia Română relieful este neted

Asemănări: Mod de formare: Ambele unități s-au format prin depunere (de aluviuni,
sedimentare).

2.

Deosebiri: în Delta Dunării există grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formată din
terasele Dunării si ale Jiului, iar Delta Dunării este o câmpie in formare. Asemănări: In
ambele unitati de relief se întâlnesc dune de nisip.