Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Reproducerea Artificiala Si Dezvoltarea La Pesti

    Uploaded by

    florin ionita
    32 views132 pages
    Lucrare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Lucrare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    32 views132 pages

    Reproducerea Artificiala Si Dezvoltarea La Pesti

    Uploaded by

    florin ionita
    Lucrare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 132
    REPRODUCEREA ARTIFICIALA $1 DEZVOLTAREA LA PESTI b Coperta de: POPA THEODOR CUPRINS CUVINT INAINTE wee tence eee eee 8 (Cop. 1. BAZELE BIOLOGICE ALE INMULTIRIL PESTILOR (at Wiebe) eee ar : n Dervltaea clemeatelor sexeale ot rpiuduceree PELE en aat lapel decor s1 metardrlt edule sezuale oe ev es 13 Ovogeneen . « Bey er) Spermatogenesa oer Been tern) ‘ntaena fneorlorexteralarapra maturirlelasorsexane sta reproduce... 23 Tnfloenf taetrlr Intern asupra materiel elaleiesexune gta repoduceril | 24 Folosirea eatractlat Npoflsar ea stimutent ol maturtriéeelaleor sezuele th rociea plicit (Maria CalaianulordSctel #1 Aurelia Nlolan) sss ss 26 : Celaee sexnate- mature or Beer eer eata7] Fealizarea conor de une @ pamelor pe eal atfcala . - rs Demotare eeee eee eee e eee 8B Dewotores emirionari Bee ere eer ess] Declares postembrionard Been ferries (Gop. 11. REPRODUCEREA ARTIFICIALA §1 DEZVOLTAREA LA STURIONT (aria Cololanaordishel) ese eevee etree eens 43 Date generate... Be Cet Cee eee eerie) Caartrsatte teat ale still de ryprodecers artical (Masia CaotaneTor- dichel 9h AL Boma) ee Peer errr) ‘ebnologla reproduce artillale s,s... eee aes Caractere ale dezvoteit embriomare gl larvae | 2) SS) ° (Cop, 111. REPRODUCEREA ARTIFICIALA $1 DEZVOLTAREA LA CRAP (CY PRINUS CARPIO 1.) (Gh. Brewame) 0... ev vest ress Dote generale... ‘Cercterstete tehniee le stafanit de rproducerearifelal (A. Basalt)... 85 ag cop. cap, ep, ap. ‘Tehoologa seproduceritaritile (Gh. Breveana gf A. Buyalys) +. « Caractere se dervolltilembrlonare gt Irvare eee ees 1, REPRODUGEREA ARTIFICIALA $1DEZVOLTAREA LA CTENOPHA- RYNGODON IDELLA (VAL.), HYPOPHTHALMYCHTTS MOLITRIX VAL. ‘SU ARISTIGHTHYS NOBILIS (AUCH) (Aurela Meu)... - - Dale generale. oe eee eee ‘Carntrstlls tehnloe lo status de sepreducere artical (Rares Niotew i A. Doyo) ‘Teknologi reproduce aniticile ov. se ee ss raetratel ale deevoliilt embrlonare ft larvare ¥. REPRODUCEREA ARTIFICIALA §1 DEZVOLTAREA LA SALMONIDE ‘Coweta Nicolas) Date generale... Coracterbtletlo tales ale stafentl de rproduoere arlfcald (Aurelia Nicolau HA Bommtp) 2 ‘Tehnologa reproduce ariteale (Caractere ale dexvottll embvlonare sLlarvare ©... ee ee eas [Carsctgristet ale dezvoltelembrlonare gl lnrvare 2... Vi. REPRODUCEREA ARTIFICIALA §f DEZVOLTAREA LA §TiUCK (SOX LUCIUS (L) (Gh, Bremane) ose ee eee eee armel ein rite Cractrstitetohnice ale stjtull de reprodacere artifdld (Gh, Mrezeanu “Tehmologla reproducerl erie. Carseterstil ale exvoltdellemblonnre gL MFvAre see ee 1711, REPRODUCEREA DIRUAT-ARTIFICIALK $I DEZVOLTAREA LA §A+ LAU (STIZOSTEDION LUCIOPERCA 1.) (Gh Brezeamu} .- =.=. + = Dale generate ‘Carneteratetle tence ale satan de rprodusere dirjh gf areal (Gh. Brezeama lA. Boyt) so ‘ehmologla reprodueeel drjatartitile » » ‘Carnetariate ale deere embrionare gl larvare 13 a 190 13 158 158 a6 109 200 1 v7 a 160 ry 189 184 185 190 107 197 197 200 ana (Gap, VIII. REPRODUCEREA DIRISATA §1 DEZVOLTAREA LA SOMN (SILU> RUS GLANIS L.) (Gh. Bremen)... Date generie ‘Baza hated 4 tetnclogtn roproducerl dinate (Gh. Brezeans gl A. Hagats) (Caractere! alo deavotdell embrlomere fl IATA. se ee ee ee (Cap, IX, NUMARAREA §I TRANSPORTUL ICRELOR $1 LARVELOR (Aura ‘Meola ‘Cap, X, IMPORTANTA ECONOMICK A REPRODUCERIT ARTIFICIALE LA PESTE (uel Notas). BIBLIOGRAPIE SELECTIVA NEE ole te. onion ceases tenes 212 215 a9 2s 2st 27 CUVINT INAINTE Una dintre ecle mai importante probleme ale socitafé contemporane ste esigurarea nor cantittji indestldtoare de hrand bogald in. proteine, De aceea este necesara valorificarea intensiva gi complerd a resurselor natu- tale, eu scopul de a obfine produit cit mai mari de bunuri de coneum. In asst cadru te plaseacd pi valrificarea basinelr acvatce prin. pci. tr intensied. Se sic tna odin causa Bardi fluvitor pi riuritor, a indiguiris Tun- cilorinundabile, a poludrit apelor au lc schimbiri fundamental alo eondi- fillor ecologic, timitind enpactaten produces piscioole natural In astfel de condifii, piscioulturii gi ecologic: enperimentale ti rovine rolut de a gisi otite cele mai adeovate de refacere a Dioconozlor ponira. 0 ‘utilizare cit mai eficienta a basinelor acvatice. In acest sens, reproducerea Arifcials a petit consttuie unvt din mifloacle importante do 2 obfine ‘mari cantitdji de larce gi pui in vederea popularis heleteiclor, Tacurlor balfilor gi riwrilor, in condifii economice avantajoase, suplinind reproluce- rea naturaldipsith de cone adecrat. La noi in fart s-a acumulat 0 dogatd experionfa in acest domonin, ‘Sau realicat numeroasestafiuni pentru reproducorea artifciald @ orapului $4.4 petilor fitofagi originari din Ectremul Oriont i ae depun eforturt ‘eitrw organizaren unor staiuni de reproducere a strioniar. Awiorit Werdrié de fot, care au aflat in central acsior prooeupari, alaturi de agi numerogi cercettor, ingineri i tebnicient pisicli, au adur prin avtivitatea lor siinfifiod pi practio8 0 contributic important la dersl- farea ccesui nou domenin al piscioulturis intensive moderne. Incrarea, care cuprinde i numeroase date originale, este 0 amplt findesdareeuatclorobfinute pind prevent tn alte Jari gi la nok tn ford. 0 Cuvint inainte Ea so referd la reproducerea artificiala i desvoltarea principalelor speott de apa dulce gi migratoare ou mare valoare cconomicd pentru fare noastrd. uerarea este de un reat folos pentru cei ale etror preocupari sint egate direct sau indirect de valorifiarea apolor farii noaatre, Se adveseasd Biologitor, inginerilor pi tebnicienilor pisoicoli, hidrobiologilor i studen- Hlor din aceste domenié de activitate dar intereseazd in acelagi timp pe tofi ‘eck care iudeeo natura pi vor sd cunoasod permanentele sale transforma Th. Busniga ‘membru eorespondent al Academie; Republicit Socialiste Rominia BAZELE BIOLOGICE ALE INMULTIRII PESTILOR Prin reproducere artificial la pegti infelegem complexul de condifii 4i mifloate create de om in vederea realizéril procestlui de inmulfire Gi dezvolara a descendantilor. Modul do realizare gf destiyumre a in frogalni proces se bazeast pe cunoayterea aprofundat® a caructeristicilor Biologice ale speciilor. »-Reproducerea artificial” nu moditics fonomencle naturale esen- fiale dle inmulfirii (maturarea elementelor sexuale, fecundare, dezvolia te embrionaré gi postembrionara), ei, dimpotriva, le asiguré 0 desti- gurare normal, in condifil special amenajete. Scopal final este marirea efectivalui piscicol al baainelor naturale gi amenajate si asigurarea perpetuiii unor specii de mare valoare economies, afectate tot mai Puternic de schimbarea conditiilor naturale de medi’ (poluare, construc- 4il hidroenergetice ete.) DEZVOLTAREA ELEMENTELOR SEXUALE §1 REPRODUCEREA Inmulfirea 1a pegti reprezinté tn ansamblul stu complexul de pro- cove care asiguré formares de noi gonerati 51 p speciel gi cu ‘prinde: dezvottarea elemontelor sexualo in organism, depunerea pontei 4i fecundarea icrelor, dezvoltarea embrionaré si dezvoltarea postembrio- hark (Stroganov, 1903). Evolufia organiamului pini la stadiul de adult gpa Ja reproducere este grupats in dows perioade mat Prima perioad. cuprinde intervalul do Ia formareagona- dolor pink Ia maturaroa celulelor sexuale, adie& dezvoltares organismulti ‘pin’ la atingerea maturitifii sexuale ‘si posibilitatea de participate Ja reproducere. Durata acestel perioade este foarte varints gi se poate pre- Tung! tn funetie do specie, de In eftava luni la ctfiva ze de’ ani. De exem- pla, prina depunero a pontel se realizeart Int morun dups 15—20 de ani; pistrugé dupl 10—13 ani; nisetru dupi 8— 16 ani; cogd dup 8—10 area ciclio’ po pioreca 2 Bezel iclogice se nm petilor fomon dup& 4—6 ani; Oncerhysehus auph 8 dup 3—'anis Gadus Gupt 7 ant, stash dupe oe ani 3 ani; crap dup& 36 ant; caras dupa Saal gambusie doh So hai Cynolebiag dupe 2—2,5 Wink Trebuie subliniat ined ek virsta 1a care diferitele specti de pesti ating maturitaten nu reprezintS 0 constanth invariably & se Soden Jn tunetie de conaifitle de media sitn special de hank, 0 sina abundenti la teleosteeni anigurt o crestare rapidé aceslereand ee tt fatea sexuald (Vood he d, 1960). Moditicetea uhors diate sonatas dle Vint reproducore fixate tn enral dezvoltani llogenctics corm sets Inet sna de depoltar demain a ell areata De exempla, ctejterea coglt in apa stbidtoare este ephimds dae menace gonadelor nu se realizuat, do eale mai multe oni cculele'sesuale meter. find stadiul 11; de agementa, Ia surionli finn a viview a se Toe sete Schule texnale mature. ste necesar sl 0 tind senma do faptal ob la dezvoltarea elemen- tolor sexuale, Ia pogti concura un cemplar de condita spechice teaseal speci, Printre actsten so dsting : tenperaturs spel, oomtinile iter tice i de oxigenare a apei, curentul apei, enrastoral naleteataley oth, vent unui ne tt conduce a deregirea q Hecaren pros de maturare gi reproducere. De nccen, pentre a organize cored Incclon de dinjare a teproducert ta condi saturate san article ete aieelog necesard cunoagterea cerin{olor specie foloite. Cu alte cavinte, suneseet ctivithtilor dinjate este condiionat ce eunoagiares aprofuniats senenet teristislor biologice ale speciti, a fazclor obligntorl alo ovoguncees at spermatogenezol, a unirt gametilor § incepuial dervoltari oust cut at, a obtinerit’ descendetilon A doua perioads repreznti dozvoltarea colullor sexualo Jn intervalul de timp dintre doud reproduce (celal sextal} care se tare figoard de aomenea intr-un rtm via Conostingele privind darata cictulai sexual la pogti sint tnet limi- fate, Crapul, "pet tatag, comoaul et. ae, replodue anual, Distro sturioni, maseult do eoga s0 reproduc anual (Persow, teite Vent nov; 1047; Tan ko v1, 1058) In timp co femelle pot participa dopa © perioads mai tangs do timp (Silov, 106; Tanke vler 19bs Ge ost se caracterizeazi printro mnaro vavietate a formelor de rulfire, Flechrui grup, specie sau chiar Taso biologice le sine propa anumite particulantag. En reproducere, cea mal seepindits forts oe oa realizatd prin depuneren slomentelor sexuale in apd, unde he eee er'so realiztuzt unirea gomejlor #1 fecundarea, Dup&i cantitatea icrelor depuse w pot distinge douk eategorit mart gi anume: pogti on dezvoltare sineront,& celulelos soxuale tf dopunean Introgil canttati de ere intrun interval scurt de timp (etanoul sence, falin, biban etc.) si poptia elror desvoltare asiacronk s elementelor ct Zul! se ellecti in epuneres jerelor in citeva por (oortmbie, cmap, in, earas ete) Dervolarea elementsor sole 2 Paurticiparea la reproducere a diferitelor specit depinde de durata sctiitajl sexnale gi poate 1 a) unicd — pest monociliel (Peromyzon, Oncorhynchus eta, 0. orbucha, Oynaebis, Anguila). Duph depunorea ponte inva mor. som apathy Poll Caajarkalce PeRteey ae ticipn In reproduoere de atal mulfo ort ia eureul Wg Multplele posblttti do reproducere au fost determinate de vare- tatea condifilor de vid fi represin® capnettaten de sdapeares speclor In ‘modifedile continue alo medithas inconjuritor ETAPELE DEZVOLTARII §1 MATURARII CELULELOR SEXUALE Dezvoltarea celuelor sexuale (gametogenora) reprezint& un proces Indelungat care Incepe ined din stadii embrionare tampurl, Celulele germinale primordiale (gonocite primordiale) migreazk in cursul organogenezsi $i s@ localizeazé in regiunes viltoaeler glasde gen tale. In momentul diferenfienit sexuale, end gonads va evolus In ovar Sau testicul, gonocitele care at parcurs doju iumeroase mitore capaeh enumiren de ovogonit sau spernatozoni- Brolufia gi citodiferentierea lor ulterioard esto cunoscuti sab denu- ‘irea de ovogenezh l respectiv de spermatogonot® (ig. I), Ta pesti,diferentieren sexuali se realizeani in fancfio de particula- rititile de dezvoltare a speciet gi mai putin de condifillo medalal Incons jarstor. Pentra ea colidele sexualo tinere si s0 dezvolte pind la maturarc Hint necesare o hrand albundentd, eave af uslguresintetizarea de substanys fpecitice in celulele sexuale, si Condifii care sf determine divisunile de miaturajie. Parcurgeren ultimet etape necesita factor! nol de naturd ine ‘ern gi externa, care conveng in stimularea maturdsit 9 elimindnit ceule: Jor sexuale (ovulate ai spermiatie) in condi optime pentru teaiearea fecundari’ gt nctivirit outa ntregul proces al evolufiel si diferenti festat la ervele speci! de pesti in eelo mst ditente variant gt an oar dupa anumnite eritert general valabile, care: pormit sistenatisarce Acestuia pe “stadil ‘OVOGENEZA Jn aerators oy, cle sez ema rhs 6 aan i potenfalo lu bogat material hrisitornecesar miaoest ee {afar energetios piston” sie noua eae a neaenets 28 gade variabile de timp (de obicei pini la obfinerea hranei din afar’). De nceeuy deevoltiresCeluilor sexual Temels (ovogeneeg) ass terie“ de” particular rosie tent OF 2n O sours \o) nana: | LT od 00000000 MEiOZzA spermatcité 1 cirovire- | RENTIERE { Peet FECUNDARE. Fig. 1. ~ Schema genealt @ evolutelcluelor sexual la metasoare $1 care wae ‘general (ups Hewillon, 1060), (Ovogenen, 5 Dupii diferentiere, celulele sexuale femele (ovogoniile) parcurg o perioadé de inmultire intensS, iar gamitura lor de cromozomt esto di. ploidé. Odati cu treceres la perioada de erestere (ovocita de ordinal inti ‘Spar structuri nucleare earacteristice meiozei. Dupa constituirea lor Inia ‘euplurile de cromozomi se dezagregi, in nuclea sint evidenfi numal nucle- olii, gi urmeazé 0 perioad’ Iunga de timp pind la diviziunea de matu- ratio, Tn acest interval, ovocitela se caractérizeast prin miiirea couside: rabilé a nucleului gia tnasei de citoplasmd in eare se. claboreaa4 gi aot muleaz’ substante complexe (vitelogeneza). ‘a exemplarele tinero s@ observa unui sau dows stadii de dezvol- tare ssemindtoare. Stadiud I. Macroscopic, gonada are forma unui suur, ujor transpa- rent, jar sexul nu poate fi definit. Microscopic se disting ‘ovoecito tinere, camel! mat oe ating aproope jansiale dn diametral ovo on eto plasm omogen&, ugor granulard (fig. 2 a, b). Dupi variatia dimensi Ilo ovoctelor mo poate uprecia of déxvoiaca fe feo sean sata roni, Tn stroma ovarulai so disting, de asemenea, numeroaso ovogonil grapate in euiburi (la sturioni) sau dispersate (la uni teleostecnl). Stadind 11, Dezvoltarea gonadei so face treptat gi trecerea in acest stadia este practic greu de definit. Ovarele sint putin mai dezvoltate, dar continua ei afbii un aspect transparent, ea muanfe de la eanugitcrérzu Ia ghlbul, Ovocitele pot fi observate prin transparenfa ovarultl ou aja, ‘oral Iupei, jar cele mai mari chiar ew ochial liber. So disting mai multe ‘eategorii de ovocite, dintre care cele mai dezvoltate sint inconjurate de stratul eelulelor foliculare (fig. 2 c). Nucleal este mare, iar nucleoli stat. numerosi si repartizafi in apropierea suprafofel interme a membranet nucleare. ‘In cadrul acestei etape, denumiti gi etapa de erestere lent sam pro- Vitelogenezi, masa ovocitului se miregte. Citoplasma este intens bazafili si inoep sh apart mici piektari osmiofile (ig. 3). Treptat ereste gi mumaral hucleolilor, care se repartizeaat in apropicrea membranei iucleare gi treo {n citoplasing, dovedind participares aotiva nucleului la procesele meta Dolice care se'desflgoard in eitoplasma. La suprafa{a ovocitelor incep a ‘8 formeze microvili (fig. 4). Dezvoltarea ovocitelor devine. treptat ain- ‘¢roni, uniforma, la specie caro depun intreaga cantitate de icre Intz-un timp seurt, si acentuat neuniforma la specille eare depun ierele in portit ;_Creutatea ovaralui raportati la cea @ corpulul femelei, ou excepti. sturionilor unde se seumuleaai 0 cantitate foarte mare de grisime, nu Aepigeyte 115% (Dia gh in, 1952); erequares in greutate a ovatulut este paraleli én Grojtarea greutatit intregulul onanism, _Durata acestor stadii variazs in eadral i chiar la indiviat socleiagt speci, In condiit de mediu nefavorabile,proeesul poate fi Inoe- tinit piné lo blocarea definitiva. Dacé, dimpotziva, exemplarclor tinere 1 ce oferé conditii optime de dezvoltare, procesul se intensifies si poate fi de sourtd durati, Tn acest caz se objin populatii precoce, fapt care fare deosebiti insemnatate pentru pisciculturd. 6 ‘azole bolle ale Inmuits peter La exemplarele adulte, stadiul II este atins curind dup reprodu- ‘core gi reprezinti Inceputul unui now cicla sexual, Stadivl TIT se aistinge prin crosterea rapids a volumului ovocite~ Jor si Ineeputul elabordrit $i seumulsrii de substanfe complexe in eito- plasms. Acest stadiu cuprinde sfirgtul perioadel ce cregtere lenta (previ- felogenezs) si inceputul perioadei de crejtere intensiva sau, dup’ plrerea noastr’, inceputul perioadel de vitelogenesi. La 0 serie do teleosteen|, {n citoplasma ovocitelor apar vacuole care ating un numér gi 0 dispozitie anumiti, se elaboreazd sferule de vitelus lipoproteie, care ampli masa de citopiasms, jar vacuolele ox glicoproteine sint tmpinse in zona peri- fericd a citoplasme (fig. 5). In jural nucloului se nAstreazs 0. zond clara, {Hrd inclusiuni. Microvilit se dezvolt8 intens gi raportul ovocitelor eu co- Tulele folielare devine mai complex (fig. 6). Acumalarea intensi de mate- al energetic faoe co orestorea groutafi ovarului si fie rapida gi si depi feased ritmul de erestere corpulnt. a eas fia de drvoiare wo consti ferent ate Zag on dopunere totali & ponte fi eel eu depunere parfiali. La prima categorie, ovocitelo apar uniforme ca structuré gi marcheazs un grad_asemSntor fl diferentieri, iar fazelo intermediaro lipsesc. La a dous eategorie, ova- Tul prezinté ovocite tinere i dezvoltate, precum si stadil intermediare, Durata acestul stadia este aiferita, variind’de la citova siptdmini la elte- va luni. Stadiul TV se caracterizeart prin intensiticares si destvirgirea pro- cesului de elaborare gi acumulare a substantelor nutritive (complexe glico- Iipo-proteice). In report en aceasta, relafiflo celuldor foliculare eu ovoci- tele ‘maximum de eomploxitate (fig. 7). Nucleul ovocitei migreazi spre polul snimal, parcurgind in acelagi timp o serie de transforma. ‘Spre sftrgitul perioadei, ierelo ating dimensiunile definitive, iar citoplasma conjine contitates maximi de material nutritiv de rezervi, ‘care este repartizat selectiv. Vitelusul apare su> formé de granule si plachete viteline de dimensiuni variabile (la sturoni i unii teleosteeni) au poate alestui o mask omogent (pegti ososi). Incluziunile lipidice se concentrear’ in una sau etteva pieiituri (somon, galiu). Nucleul igi mo {ed structura gi este situat la polul animal. Procesul de formare a inveli surilor externe ale ovocitelor este terminat gi legttura cu celulelo folicu- Tare este slab. Ovarnl ereste mult in dimensiuni, ocupind 0 mare parte din cavitatea corpului, iar greutatea Ini aproape se dubleax fat de cea Alnetedl anterior. Calarea eralor se assentueas varie inte gatben engin. inchis. ‘La pegtii ou depunere totali, ovarele con{in icre uniform dezvoltate gi cu o structurk caractoristicl stadiului do maturare, in timp ce la cei ‘ou depunere partial se disting mai multe categorii de ovocite. ‘So apreciasss ol acost stadiu incepe la galiu in Marea de Azov gi 1a Abvamis in nordul MSrii Caspice toamna, Ia coborirea temperaturii ig. 2, ~ Seta tn oe de ce, aspect general overt (oh 28) edt asure struct ‘a elton (10, ob 1) Se cae sentinels Desf nucle, pect 9 (ees, ob 4) etait ig. 4,—Iooeputal structartit mieroviloe (OC'77 200) (ays tlostee apraata ovoctelor do_stuvtonl ig. 5. — Structura ovocitelor 12 tneeputul perondet de previtelogeneal. Secti- 00) ‘on in ovare de rap Inlatea reproduce (a) 90-10, 0h. QA: 8, ne ob 83) Pig. 7, — a Sectune in owt de cat f citopasmk sbunddpachetee viene, iar Ja eri itoplumel se Conturers rial grater plgmentae fsb inerios (tig 4, feline tn evo de morun i fit perondl de eitlogoncn. Sober ie lett anor pase, fe agri fein (eet, ob 2) (orig): settne Im ovar de lenpharyed el ee anaes ‘Gampictderveate (ada VHB) ough Scot ears Secon ey Ovogenen, 7 apei iar provesul: de vitelogenezd so intensified tncepind: din octombrie it dureazd6—7 Tani Postii migratori au fost studiati mai putin sub acest aspect. tn cazal sturionilor, exemplarelo de mortn, pistrugs, nisetru, cate patrund primivara In Dunire si se reprodue in acelasi an, au ovarcle in’ stadiul IY de maturare, Deci, perioada de vitelogeners ‘se realizeaz’ tn mare pin la pitrunderea exemplarelor in fluviu, Insd, si printre exemplarele ‘c pitrund in Duniire in cursul veri, si mai ales toaiuna, exist temele feare au ierele dezvoltate gi marcheazd aproape sfiritul stadiulai TV. ase: minitor cegil (Galoianulordgehel 190%, 1968). -Aceste constatiri conduc Ia ideca of exemplarele care vor part «ips la reproducere in aaul urmitor coboark Ia iernat cu celulele sexual deja dezvoltate, iar primavara noile condi de temperaturé stimuleans mafurafia gi determin’ ovulatia, Stadiat ¥ cuprinde o perioad sourti de timp (elteva zile). Carao- ‘teristice scestui stadiv sint urmitoarele : atingerea groutiépil qi volumulu maxim ale ovarului qi ale ierelor; postbilitatea eliberariiterelor din folk: cal gi eliminares lor prin simpla ‘imasare a abdomenulai san tnclinare @ corpuluis eapacitates des depuns ponta in conditit optims de mediut copncitafea de fecundare a icrolor; dlferenfa in stractura.ovarelor, i funofie do modul eum se depune ponta. La pegtii ex depunere totald, in fart do erele mature in ovar ge disting numai ovoeite tinere (stadiul TI), Za coi cu depunere partials, inainte de prima teproducere se observa {n afar de tipul de ovocite mentiouat pentra primul grup, gt stadt inter- modiare (LUI si TV), care continuind s& so dezvolte vor asigura serille de Ponto oo urmeaz’ a fi depuse tn asclagt an, Durata acestui stadin este strins logsik de temperaturd, care poate Accelera sau prelungi timpul pind la blocavea totald a reproducctl, Stadiul VI cuprinde intervalul de timp imediat dups depuneren Pontel si se caracterizears prin epuizarea, slibirea adultilor gi sexderea insemnaté a greubitii ovarului (1,5—2,5% din grentatea eorpului), Pu. temic injoctat, ovarul confine o serie do iere mature nedepuse, folical mupii si un complex de ovocite tinere. Inoepe un proces intens de resorb- fie & ierelor gi a elementelor foliculare rimaso; in eazal cind reproduce- Fea nu se reslizoazi, ineepe resorbfia introgii cantitdi do fore ramasé in evar. Paralel ou acest proces, ovarul isi schimb’ aspectul si culoarea, Tevenind la caracteristicile ovarului din stadial 11. La grapul de pesti eu depanere partiali, stadiul VI se prezint& deo- sebit. Dupa prima pont, ovarnl continus sf pistreze un aspect normal i un volum insemnat datoritd ovocitelor in atadille TI gi LV, care con- tinni si se dezvolte, Durata stadiului VI variagi eu specia gi eu gradul de slibire al indi Yiailor. Urmeazi apoi o perioadi de hrinire gl intensifieare a metabolis mului energetic, eare duce In rofacorea organismului si apol 13 metabo. Tismal generativ. 1” Buzele bolgice ale nmol ptr Ovogeners ” cients snaile ste reprezint& o incercare de sistematizaro si Stadia 1V-A. Ovarele plstreazd strata] de grsine doar fm zona mediand. Lateral ‘importante, care in mod obligatoriu au loc p vid anne de grisime pe margines lamer purtatoare de ere. Ovarle aint mal ingropate procera! desvolaril gi maturarileefalelor sexuale Degi modi- fe pigmentate dau gonadel o euloare galben-znugle. Dep tned legate ating Inte ele, uncle ficdrile ovaruial qi ale ‘ovoctelor, atit macroscopie, elt microscopic, sat trplate aa nlemese preczarea moment inetperi adr complexnl fenomenelor ealitaty nol eare par in carsul dezvoltarit per- ‘mite reliefarea unor etape, @ unor stadii precise. Aceasta gi determinat introdueerea in ihtiologio'» termenutui de ,,seard de maturare™ ‘Numérul stadiilor gi al fazelor descrise variazi insk de la ae aor Sa fan de erieile Ite I, conserve! de epi sali ‘Atl, dtr turiony pentru nnetra Tu s0 (1904) std © sadly pentra cegi Silo v (1964) deserie 9 stadii (subimpartind stadiile TI gi F¥j, Tantrovyid (1968) 7 staal, iar not susfizem 6 stad stadii (1968, 1971). ‘Dintre teleosteeni, la biban gi la platic& sint descrise 6 stadii (Meien, 1941; Driaghin, 1952), la crap 7 stodii (Gherbilskii, 19563 Kuz min, 1057). ‘Cereetiri mai recente efectuate de Stooboe si colab. (1967) an condus Ia 10 stadii (prin divizarea stadiilor TV, V gi VI) ‘ceeast subdivizare a sedcli'de maturare este propuss de Nicolau § Steopoe (1970) pentru pegtii fitofagi. ‘Hedim, spre exemplifcare eiteve seiti de maturare a ovarelor. 1 expense wyor din stroma ovartul. “Ovoctele cress ropede yf acumulausl o muro eanttate de substan nutritive. Sectionatey tivo zonare speci a viteluslu, lar nudea!tnepe a8 se daplaseaeeltre polo animal, aman perferied a cltplasne se dervoltd stata pigmentar gi granule cortical, ‘Stadia 1V-B. Ovaree, foarte mut dexvllate, coup o mare parte din exvttten oor Grisines se pistreaz4 doar ox o dungh fish moma! in poriones mediand, erle,puter- ata, ating devoltareadefinitiva gl se desprind mar trecind prin sit. Prin apserea emul sit expulte fore Irolat, Pora gonial este mat diatat sf ealrat roe. Se ditinge cu ujurnffpolul animal, dati plgmentaietcaractratice (alternanta moleol im porjunea centrald a caloplastel Citopauna In aoeast zonk contin granule efi gm eanttate mal mulch fad de pul vogtativ. Legitorn cn celulele folleulare ‘Stadial V. Elementele sexuale sint dervltate complet. Tevele se dsprind din stoma (ovale) fl prin apisarea wjart a abdomenutat se eimink wor. {In zona polulul animal, substanja cromaied @ nucleuul este dlapereaté tn ltoplasea Tacane, In zone corticlé eitoplamel ovodtult se observk momeroase gran pig- 1 granle corticae. erle stat inconjurate la exterior de tet telat. ‘Stadia! VI (Qaph reproduoer). Ovaree snthipertraiate,injatate gl ture, Unerl, "8 vd lore mature neliminate Th festal lax al ovarusi, pe ling flict rupf sunee ere mature rimase gl afate roces de resorbie, se isting numeroase elemente tinee earactristice stadia Il ‘Seara mature! gontdelor tn female de sturiont (Cu mle varlailindviduale,spectle de sturon! marcheazt in dervolterea gonaddlor seeleasearacersti. De aceea, orn prezenta 0 scart de maturare orlntativd,sntettend ate prop ql eelepublleate de alt autert, ‘Stadia I este parcurs 0 singuri dath (ead Joven). Gouadele, sub forma unc e euloare roxiibul, int dspuse parle pe pertea doralt a eavtitil eorpull, Sexul mt poate fi identioat. Disease corpull ajong plod la crea 21 em, ir vista pind Ia. 1 {hn epiteio germinativ al ovarlor ae disting euibar eu exogoit ovat tines ate tn introg ovarul, care este pst de cevitate. ‘Stadia 11 este perers tn proces diferent sexual gt reluat la maturtatea 0h expi flere reproducere. Ovarele au forma anor benz! glbul, unsort marcate de ‘gots doar pe perfionileDaterall gt wentralt re Tomatel cataren taneversalt a ovarala, pereilcatelor se cbvervd puncte alb-glbul, cae sint ovucite tnere. {In pereilcuteor trnavertale ale evaruoi ae remare, tn plus fat de atadil pr ent, ovocte al caror nuceu fe aft tm dferite stad alo pretassl melotie. citoplama ranulas, ujor DazoM, far la euprafafa, membrane! eelulare se formeea4 strat) eel folicuare, Sear mature gonsdelor Ia femelele de crap * (dups St eopoe si cote, 1967) ‘Sladial 1 este repreentat prin ovogoni, rarcor sarprlase in divisiune mitoiek. De ‘pal multe ol nucleu se aft un singur malo! central Citoplasma este lab acide, Sladtul 11 Snetude ovocteetinere de ordna Yin nuclealedrora se observ structure Gtoplasma este slab acldoi. Stott 117 euprinde oveite tn ferd do ester evidentA, In nuclen tnope eresterea ol nacleoor. Simoltan eu mérkrea mate ovectelr so obeervé apaiia ! intenal- Dero citoplesmel. fn aoast stad stat exprinse oveite tm elloplasma elrera nu a ‘lel un fl de fncusionl, Statial 1V-A. fa clioplasma ovecitelr spar vacsole cortical, stuate la peters, pe Sago rind. Numarel st dimensunen lr ees. Ele re disp tot periferie pe 29 rndurt ‘mal trea ocapt eproape toatt mata de etplarms, Stati IV-D cuprinde ovocite eu vacush cortcale mari sl nomeroate, tn eitoplasma ‘par primele plochete de vitelus lpeprotie, de dmenslunt mick ‘Stodial 111. Ovarele au aspectal unor bensl mal dexvoltate, Catele transverse rnumeroae sl evident, Teele sit oper plgmentate, vine prin fevatul gras are mal sist ia soprafaje gonade, si paterne prinse inze ele inctt mu pot Ml dstecte. ‘Ovocitel am un muciew mare central sau wjor excentri. Nualeoll, numero, snk poyi fm apropierer membrane nuclear. Apa Incuziuni piles prhaelo granule viteline ‘toplasmd. Intre membrana plasmatic sl eelulele folienare as lee proces complexe, ‘evoltd zona peucldt. Acca seard de maturare este vale gi pentru alte spel de eprinide. » Bale bicegee ale Inrutti pertior ‘Stadial Y. Citoplasma periucleart a ovoctslor nu confine vacvole. Plachetle de vis {telus ipoprotet sit mal mari dect tn stdlle precedente #! snt preente printre vaculele ‘Stadiat VE. Cltoplasma ovoctelor este pling x plachete de vies tipoprotee. Vaeuoe Jel cortieale int locallzate pe 23 rtadurt ta perferiaovoctelor. Nucletl este central st eon ‘ne nameroslnuclol, care aderk de membrana nuclear. Sladial VII-A.'Ovocitele tg continut ereterea. Pachetele de vitelas se mire, de emenea, gl ele, Nueloll ncep st so dspeindA de membrana nuclear, migzind spre central cent, Uneor, tm acest stad inepe sl migrareanvclealut etre peiera ovosite ‘Sladiut VI1-B cupinde ovotele care noel ete leaiet prterie, ta zona de clto- Plasma din deptatmleropiull. Tot mele vacuolzat stat Ingrml inmateut mace Sladiul VIC, Ovoctsle au vitelogeneea terminatd inantes expulzii fr din ovat. Membrane nucteard si nuleol au disput. In ctoplasma polulu ena! din dceptal"micro- pila se observa metataza Umpurle x prime divisiani de mature{e SPERMATOGENEZA In aprecierea evolutiei gonadelor maseule la pejti gi maturarea eelu- Jelor sexnale au un rol important o serio de indieatori, ea : dimensiunile, volumul gi euloarea testiculului, abundenta vaselor ‘sanguine, aparitis spermel, stares si structura celulelor sexuale, prectim si uncle caracte- istic: unitatea de structuri $1 dezvoltares celulelor sexuale 5 = deosebirile existente in ciclurile sexuale snuale ale masculilor Aiferitelor speci ; = do cele mai multe ori, masculii au elementele sexuale dezvol- tate si sint gata pentru reproducere inaintea femelelor ; ai,” Powiiltatea grupai procesulut de spermatogenezs pe anumite stadii, ‘Stadiul T. Gonads are aspectul unui filament, de euloare roz sau al ‘unui plim ingust al epiteliului peritoneal. Spermatogoniile, oele mai mati celalé din intregul ciclu al celulelor sexuale maseule, au form rotund ‘sou ugor ovald gi sint dispuse in grupuri sau izolat, Nueleul, puternic dex- voltat, confine granule de cromatini gi un nucleol central’ (fig. 8). Zona generativé ocupa numai o parte gonadei, aceasta find alextuité, in prin- cipal, din fesut conjuetiv. ‘Stadiut IZ se reliefeazd prin activitates intensi de inmulfive a sper- matogoniilor. Zona generativa se dezvoltd, euprinzind aproape intreaza gonada gi li imprima o culoare roz-gilbuie, In gonade, spermatogoniile fe gropeanh in interioral eanaliouslor sominifere in curs de formate. ‘Tesutul int Linere de dezvllars, erstitial este dezvoltat, Acest moment poate fi considerat Ince: sss ne iain remot ge int) enn Putul ciclului spermatogonetie (tig. 9 a). Stadiile I si IT se tntiluese de obico! la exemplarele tinere care par- curg prima dati accasti faz a dexvoltarii individuale. Adulfii, dupa re- producere reiau ciclul din stadiul IT, . In aceastit periondis destigurares procesului de meioz’, care va duce la Iajunatdtirea a i de eromozomi (tig. 1), far cetulelo rerultate reprezints sperma, tocite de ordinnl TI. Treptat, tubii seminiferi ge umplu eu spermatocite jordinul I si IT. A doua divisiune de maturafio se desfagoara normal, $i ice Io Lormarea de spermatide. Unde procestl de spermatogenezs fos! mai intens, predomina spermatidele (fig. 9 b). Jn continuare urmeari 0 fazi caracteristicS colulelor sexual mascule — spermiogeneza (fig. 9 c), adieh procesul de transformare a yrmatidei In spermatozoid, Stadiut IV. Tubii seminiferi so Wirgese, iar fesutnl interstitial se ce mult, Spre sfirsitul acestai stadia so remared chiar cazuri de anire nai multor tubi seminiferi gi formarea de mici lacune ou spermstozoizi (fig. 9 4). Culoares testiculalui devine abs gi volumul erogte considerabil. Procesul de spermiogenes’ este parcurs.in timpul stadiului IV do marurare. Desivirgirea lui puncteard inceputul stadiului urmator. Sladiul Y. Testiculul este alb, Incios gi este dezvaltat lo maximum, ‘Tobit seminiferi 60 extind, de asemenes, Ia maximum, transformindu-so ‘in parte in Iscune pline en spermatozoizi (tig. 9 d, 10'2). La speaiile de ejti caracterizafi prin depunerea total a pontel so intilnese rar sperma ‘ocite gi spermatide. Prin sectionares testiculului se preling picstur abi. cioase. La presarea abdomennlni, de asemenea se prelinge sperms. La ‘exemplarele care particips de mai multe ori gi intr-in interval mei mare do timp in reproducere, testicnlal prezint& numeroaso colule sexuale mai stinere, care asiguri formarea de noi spermatozoizi. ‘Stadivl VT. Dupi reproducere, aspectul gonadelor este hipertrotiat, en ente transversale. Culoarea este alb-cenugie sau roz-cenugio. Pe sec. {iunile histologice, lacunele apar golite complet sau contin 0 cantitate nici de spermatozoisi nedepuyi. Spermstogoniile eae att incepus aX so _dezvolte tn interiorul tubilor seminiferi ino& de la sfirgitul stadiului 1V ‘fitneursul stadiului V (fig. 10 b) incep si creased, in dimonsiuni. Sper- “Matpzoirii rimagi sint resorbifi, iar diametral lacunelor se. micporosed. ‘La exemplarele care particip’ de mai multe ori in reproducero so remared, i structuri corespunzitoare procesului de spermiogenezi. rece” Majotitates exemplarelor incepe procesul de refacere a gonadel. ‘Resutul interstitial se dezvolta puternic. ‘Tubulii seminiferi incep ai 6 ‘semene prin aspectul si structura lor cu stadiul II de dezvoltare, inc sper ‘matogonille ocupé aproape intregal lor lumen {fig.°10 ¢, d). 2 Bale biologie ale Inmult it peyton Inuengafectollr extarn’ stupra matuirl celular sesuala a Scars mature gonadelor Ia rascal de cogs (dup Catotanu-forddenet, 1971) srmpol neccsar pentru parcurgeres difritelor stadt de dervltare a gonadelor, ait petemwie city la rascal ste diet at tm cadrolacleal spec, et gl Ia exemplarce ce Mp alte grape. La aceasta concurt o serie de factor de naturt nernd sl mal ales St! 1. Gnu 1 prsr singe det (tat jn), Tescute au trma a Aoat ra cous rose sat ap pare p pata avait sacptpe ce etl wr coins ol at brad Spratt et pee seat sa i upart ncp afore pr aso wens a fm acest stadia pot fi inttiuite tm tot cursul anulul. : i Stata 1, Gonads percrg im powal de device ra Ie mat as vt last matntaten dot ae pte en shi ek ext tasers re E sau longitude ‘1 uneori este complet mascat de grisime. Tesutul generator al genadei se vede, ialeae caz, ‘omalprin cones goede uneven Clee rat es aanee Tabi semi, in contra, enin ome Toe ; lor union seston Test const nt et rant deta Seema otis mone aed ene topnle Acst stad posts ttl tot cara saa Stl 11, Tote tak mal dott, bern ive, albesor ool generator st observ co spn Gb, tas may mat ape pens = "mines soon spat sel apr peter tage 1 a wet etn wn prom nt de Seritogeee, Se nese satagonl mle spate de oa Lge pernsaae hy hana ‘le pet tll tn calle mie speraaterolt. Toul neal ee hee Tota aaa exempt ra eat wend depict pea ‘Sita 1Y, Teele sat dex, ae, city alin o spa tes tn oe, oi st lia la eran cea ton tes cop np ho Fa tire apa aermun le au le pal Sil aaa it sar a ee Toso gna temic sa it cna de ape pha pee sess Ti ies w rt 8 emp ee pra Fcn etme ne arg conn sperms, Povoal de spemlognes aete = Mini cela tps de ce sen Ast sata se itneee ot pecs eanena INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA MATURARII CCELULELOR SEXUALE $I A REPRODUCERI Pentra a so reproduce, fiecaro specio parcurge etapele mentionate jor intr-un timp mai indelungat sau msi scurt, dar nn pot fi omise, ‘Slecesiunea lor obligatorie reflecta evolutia proceselor biochimico gi fiziolo {Bite care au loc atft n gonadocit gi in restul organismului gi eare stat influ Gate de conditile mediulul Inconjurator. Schimbarea conditilor ex- fame poste fi intimplatosre sou se succeda intrun anumit ritm. nape calde, condifille sint relat stabile i pest se reproduc sub {nfluenta fnctorilor interni tot sou aproape tot timpal anului. Acest mod de reproduoere reprezintd tipul initial de adaptare pentra inmultre. ‘in zonelo temperate gi rec! sint supusi unor modifi impor- “ante sle condi{itor do viafly fapt care a determinat aparitia unor serit 6 transformiri adaptative, fn linii max, acoste transformari so reflects n ferelor ints-un anumit sezon gi in modul cum se realizead Peproduoerea, Astfel, se disting grupo de. post care se reprodue primivara, fara sou toomna. Depunerea pontel se {acon port (Ia interval de citeva, ‘ile sau luni), son total (In citeva minute sau ore), (© adaptare ou total deosebits de tipul inifial de tnmulfire o pre- tints keta, nerea, anguila ete., care dup prima dopunere @ pontel mor. Factoril extern, care s0 fntilnese freovent gl exereiti un rol impor- font pontra ficcare specie de esti, sint : ‘Temperatura influenjeass putemnic maturarea celulslor sexuale gi yeproducstea, In funofie de ritmurilo gi variafia temperaturit sezonulul, ‘pontei poate fi primBvarn devreme sau pritnivara.tirzid {gliued, exep, biban, caras otc.). Acest fonomen este determinat de cerin- foé de soumite oonditii de temperatur’, de unde gi denu- area de temperaturi de roproducere. Sub hivelul acesteia, depunerea ‘ponte! incateazk si 0 rela numai dupé ridicarea temperaturi. 2 cm 4 maxim. Pin spare oped «abdomen ‘rma ini pra ni my oe eae desvle pl gaan. Spematog stet upae tn eet cwsatclt renters ftr-an rnd cont, Act wala W pened seeee eet ei Imcoptna ea 8 goua parte a iunll april pind $0 lela, Maaeall pot par Lami it raring Anterval scart do tiny re ot paritpa it, Intensitates Iuminii, care variazS de asemenea eu sezonul, rt de timp la dspaneres cttorva ponte, ‘Poste sluji oa activator sau semnal al maturirii celulelor sexuale gi repro- ‘ueerii. Trebuie subliniat insi faptul ed influenta Iuminit este corelats de Stadia VE, Testicle ent puters tart, Inecae se Ing oe caer aa oboe on temperatura gi of aa exerci anupra tuturor spcilor un efeeé stimalator. Garentul apei. Unelo spocii de pesti se reprodue numai tn ape curgi- oare (sturion, Keta ete,), Mantinu(t in ape statitoare, adult de nisetra; ‘tuorun, pistrags i cog igi Introrup provesul de reproducere. Iefuenta fctorior intern asupra maturi eaulorsexunle 23 Buzele botogie ale Inrultrt pester Procesul trecerii pestilor tn starea de reprodueere poate fi schifat astfel: eonlflle optime ereate de factorit externi (lemperatura, curentel ape), gubstratal tc.) aetioneasd prin organcio de sim} asupro.sistemnulal nervos central si stimulears activitates hipofizel, ccasta seerott qi eli fereard in singe hormoni gonadotropi, care stimulesza maturarea ovoct. telor i eliberarea lor din folicull. Cunoseuta find. legatara strinad dintre jocesul maturlrii gi activitatea hormonal, in ultimele decenit au fort freprinse numeroase cerectiri privind stimtlarea dclului sexual eu auc oral iferitelor produse. Cu ecb mal lagh penspecivi sa dovedit 9 f rion ipotizar. ‘Meme coset apt os py hpoin 9 eacterzars prin cx mai mare variafio a structurii gi creeazi, din acest caualy dificultayt ‘norte do onologare (8 tn de} 1013). 0 Gsturseomund tas, tru specile de pegti esto acoea ob Zona nervouss a hipofizel uu for? Tiessh un organ compset, separate ramified ppatrune aes Boe lard, tn acest fel so realizeaz wn contact intim Intro nidicinile ‘nenrohipotizei gi grupele do celule secretoare. -Asupra structurii gi fanefiel hipofizei, in special a variafiei continu- “fal de hormon gonadotrop im timptl anului sau intreprins de aseranon ‘iudi aminunfite, Rezultatele au demonstrat ea ficeare portiune a hip fizsi pestilor secret diferiti hormoni care acfioneori asupra uneia aa ‘alisa din fazele procesulul de dezvoltare a celulelor sexuale. De acceas Indiferitele sezoane ale analui se constatd variatt ale ctivitafii seerctoare le zonelor hipofizei, care corespund unor stadii diferte de dezvoltare » ‘gonadelor. ye 2 site (1971), studiind hipotiza la crap gi gtincd, prozinté o serie ‘do caracteristici, fn perioada dinaintes reproduceri, toate poryiunile ht olizei sint putin active si evidenfiagd primele semne de pieyiiire » ce. isle soerloare in voteren datordsi resco sept re fe ‘Epecifiek dintze procesele motabolice alo adenghipofize! qi nuclei Iipoes, “Timict. La gtiued, spre deosebiro de rsp, activitaten adenohipotizes 9 ‘eurchipofizel este mai intensd tnainte do reproductre, feniomen care se “aplicd prin timpul mai rapid de roproducere si progitire a une! port ius Inari de iere gi sperm pentru reproducerea totalé. Sa constataty de ase- jusnea, oh exists o diferent calitativs gi cantitativs « gonndeteopieel Autre maseul gi femela (Butler, 1941; Hild, 1941). Gherbileeit (2930) arati ck hipotiza mascululai de pastrugs influenfeaza posiliy pro- emul de maturare a ierelor dar conchide ei In majoritatea specillor de Posi nu exist specificitate de sex. Pot existe diferente gi ln indyrisit (ish eel, fo tonetio de siarea organimmals: Bara nnikore (1940), studiind masculit de pastrugs la inceputal wigratiel de reprodu. {SEs masoull affaft ta lool ales pentru depunerca ponte, constata e& ‘etst din urm& grup eantitates dé hormon este mult mai mics, varingifiuenta pe care activitatea gonadotropict o are agupra gonadelor Sésland gi cu vista indivisilor. Astfel, dupa unii autori influenjs este ine “Rimi tnainte de maturitaten sexualé, iat dupi lfil ar aven tn Tol de MP ras ence, opie oe) tn perma icant iain caren samen, Smid t,t prada Paes cescrrane Baral ain net nanacarae Fiera ress a com Mra Setar ete a de, speci ouervatar Incl » determinat sea speciilor in eategonit bine distinete: pelagotile, fitetle, hers Doatmofle 41 ostracafie, Chiat dach xistt tome condi seed exceptia substratului, reproducerea nu are loe. ‘Un exempla eoncte doen \Lprezintd erapul,eate nu se mai reproduce cind plantele dla helestea sn scoperite eu mal, dest temperatura exte optima, Dact pe fundul spel see puse plante proaspete, depunerea are loe ln tin interval seurt- de tinge Prezenta indivizilor de sex opus. S-a demonstrat ei pentru reali- zarea reproducerii in condifii normale este necesaré prezenfa adulfilor de tex opus. In natur se observa c& Ia locurile de reproducote kint presente fi active ambele sexe. Considerind tofi factorii de mediu, se poste conchide & acostia se afld intr-o strins& corelafie eu specia. Cind experimentatorul trece la orga nizarea gi asigurarea procesulu! de reproducere insd, intimpins difica. 144i, deoarece pentru diferitele specii de pesti importanta unuia sau altuis Gintre factori este diferitd. De aceca, se impune un studiu sistematizat Ia taza cirula sit fie infelegeres faptilui cd reproducerea esto un proces complex pentru realizarea clruia este absolut necesars. pregitirea’ orga, Tismului (maturarea) gi existen{s anumitor condifii bistice #1 shigtice, entra depuneres ponte, INFLUENTA FACTORILOR INTERNI ASUPRA MATURARIL CELULELOR SEXUALE $1 A REPRODUCERI ‘Un rol de seama in trecerea organismalui Ja starea de reproducere 11 dotin mecanismele fixiologice interne, indluentate in pritaul rien aeeeece Fitates glandelor endocrine. Gercetisle au stabil od dora de inflecae 9 hhermonuiu gonadotrop asupra gonadei in perioada trecerh organi ie fm starea de reproducere nu se limites numa ln procestl ovalatlel at se extinde gi asupra proveselor nucleare ce ait loc Indinten nosstul ees 1a sturion, de exempla, experien{clo an demonstrat fy asomninitor meg ritifii vertebratelor, maturarea ovocitelor are loo sub. influenta hormo- zulu gonadotrop al hipotiei gi consth din doud pervade: In prim re al Se produce liza membranel nuclearo yi incep divisiunilé de mises Tatie sub influenta hormotututhipotizr, lat in a doua periondy fade ee dleat de prezenfa hormonnlai, procosal se ponte conti fark all ethers Jent, chiar gin afara corpulu!fomels, Zn ev, procentl poate fi desiree iuniai prin eontaetul suenlui nuclear extras dupa inceperes lisa’ aekat branei eleare cu eltoplasma ovocite, 2% Buzoe Bolg ale Inuit peor Influena faetorilor Inter asupra maturri celulelor sexale a stimulare san chiar de accelerare a dezvoltirii sexuale la pestii imat (Mathews, 1940; Kawamura gi Otsuka, 1950). Au fost experimentate gi o serie de preparate endocrine ca : pra foliculini, gravidan, tiroxin, horiogonin, gonadotropink seried eto, Tn general, aceste preparate au dat rezultate positive dar nu s-au putut fo. Tosi pe seard industrials. xe mojareast pind In obfinerea unci pud foarte fine; se pun ot- sues do solutie fsiologicd (6 NaCl) gi se amestecd bine, apoi “treptat cantitatea do solufie fiziologics, ealeulata dinainte pen- do reproducdtori co urmeazh a f' injectat,(solutiafisilogied pentru un reproducitor variaza fntre 1 om? si 2 em"). ‘lt procedeu de progitire a extractulul hipofizar experimentat a stafiunen Nucet do citre Popes gi colab, (1971), pre- antajul ob pudra de hipotizd se poate prepara cu 30 de ‘ile gi ‘malt inainte de inceperea acfiunil propriu-ise de reproducere Donelo pentru injctar so clouleint in funeie de greatatea erinja Feprodueitorilor. experimentirile efectuato la reproducerea artificials. a specilor 2 4i Ar. nobilis in Cambodgia, 110 x6 (1967) a congelat st decon- Je mai muite ori amestecul obfinut, Ia Isat a8 eo macereze cltova fi apoi la centrifugat de mai multe ori, eliminind impuritafle ‘adunau la suprafafa lichidului, Soluji astfel preparata poate fi ibmni multe zle la frigider, Ia temporatura de 4°, fark si-q piarda prietile sale. Se impuno insd studiores In contisiuare a proceselor @ au lo¢ gi perfocfionates metode!. alnl fastorilor endocrini gi al factorilor de mediu in parcungerea sexual mu este deplin clarificat. fn naturd, unul sau altul dintre acfioneazd asupra organismului tntr-un anumit, complex gi intr-o ‘uecesiune, care asiguri reproducersa normal. De aecea, in ea stimuliili experimentale trebuie corelate ambele grupe de eoarece lusfi separat nu pot influenta toato stadiile de maturare. ‘exemplu, nti acfioneazi asupra stadiilor mai tinere, are in. ‘bia la afirgitul stadiului IV de maturare a gonadelor, iat in sta- LV nu mai este necesars. De accea, cunoagzcrea multilateral a care cilor ecologice i fiziologice alo postilor in perioada maturdrii cola. esi cunoasteres factorilor din mediul inconjurdtor necesari fiecare stadiu al ciclului sexual constituie condifia de bazi pentru dirijarii procoselor de inmultire. FOLOSIREA EXTRACTULUI* HIPOFIZAR CA STIMULENT AL MATURARII CELULELOR SEXUALE IN PRACTICA PISCICOLA Principala condifio a realist reproducerit pestilor pe cale cial esto obfineren de calulo soxuale muvure. Stimularen dexvoltarl te realizeazd, ca gi in condift naturale, sub lafluenfa hormonal Bip Deosebiten const tn adeen of surplasal de hommon din sage ib dinitrate de extract hipofia dela sf pet, CeontnIn Drinse gf rerultatele practi au doveditefflenfaabestl stimalart Vrincipiul de bash al motode! const in ageea el pogtlor aduifi Inte stare apropiaté celel do reproductre i se injocsenss extinct pofizar in mugchil spinal, Dupd 20--30 de ore, adulftsint gate a8 ela Ee produscle sexnale, Activitatea gonadotropicé a hipotzs,prelorata de lo poti in st IV de maturare, toamna, iarau sau priniivara tnaintea feproducte, {ost evaluata in junit fipar”™ (Ka nanekligiNusem bam, 19 Karan sith iio wel’ Gh ern (lek tl 100) 0 uae carespande cantitajil de substan(a hipctizary in miigeao (0.2 me Poti acetona(a), caro determing ovulajia ia femelle de fps ig ‘odio de 3035 g 1m stadia TV, ln temperatura eameeey ‘Bodin 1. hipotist acotonatdrevin 6 units fipar (Crh er bile ki, 1868). Uipotiete sin¢ obfinute dela aoceayi specie sau de la'spett der do cate folosite gentru reprodivere, deoatecs sm demonstrat ed speci {atea hormonultt gonadotrop exte telative (Pickford, 1951), Stoll do prepararo esto general valubik (Or 1s 1 2, 1968) 91 const a dogee faréa hipotizlor i acotons purk (prima baie 12 ore, 'doua baie 6. ae) up care urmeazh uscarea po histo do fila In temperatura. cam 24 do ore. Pastrarea lor so face in stiele perfect useate st inchise tamperaturd constantd. Prepararea hipotizslor in vederea adiinistristi lor so taco metodei generalizato gi extinse Ia scard industrial Cantitates de hommon gonadotrop fer de la un pojte la 4m funofio do vistd gi do gradul de maturare sexually gl chigr la specie, in funcfie de sezon; de scoea, pentra a obfane un produ 0 ain punct do vedere al sctivitajl hormonale este indicat af ‘Un amestee de’ hipofize do proventengldiferitas ‘Pract hipefisele * to practon piscicold eate tang utiliza gf termensl de ,uapensie (CELULELE SEXUALE MATURE Js maforitates poptlor, stmt rotunde, cu dimensiuni oo va- funcfie de specie intre limite destul de Inrgi, 0,80--20 tam. La do if economic’ cuprinse in lucrarea de fafii diametrul ‘Antre 1 si 4 mm. Dimensiunile ierelor reprezint& un caracter con- specie. fn eurval sezonalai de reproducere, medio dimensfunilor poate si seadi, daramplitudinen de. varia « dimensiunilor 1. wpe neschimbata (He sr, 1953) dimensiunileicrelor si condifile de dexvoltare a specie exiaté strinad (tabelal nr. 1). Astel, diametral lerelor este ew ait mal renal do hpinite a spol ete ans nate al 2 Buzele biologie ale tamu poyter oo _ ts dlumateu te obama numa pe dota ud-aon ref dees a fe ai dno deter Numal in central polulai animal, citoplasma formeaza o ingro- dato care (RSS 1941; Marshall, 1963). La formele medien ce snizime varlanb do la specie a specie, Dupt Jemundare, et inclusiuni se grupeazi la polul animal, la nivelul ingrogarii, ‘mult, gi devine blastodise. Logat de tipul acoentuat telo: tructurii icrclor, segmentarea este inogali gi se realizeant numai alul blastodiscului (Walde yer, 1960). ‘procesul fecundatii, un rol de seams il au zona corticalal a eito- gi granulele corticale al ciror eonfinut este cliberat 1a suprataya ‘plasmatice si formeazd spajiul porivitelin, procum gi inveli- ale ierei, care pot permite sau nu patrunderea spermato. ice aad, archaea tune tl ae tn ater lim nw ages seueeet pa Be nae seat ei este Ra teats gatas fa teat ars condi normale do dervltare gf matarar (parougerea divi do matarajic), lore ou 0 capectite tdlems dPieeaeinns Te cot tne dh Tbanditats, Daft arnt isles Seno a cade, pb se plore tor, Anda! nose wena i aloe te At oa aint ea uate observa eb toafiecse lor ia 7pK (I confit de sli- oeepunsivoare soproduinlhy dara ds plese oases npr, wu ol, eis nna sore tors iced eats rapiid a pesoiay de foounre ere dsr A ites tclivent dn prntelsseande lo cornamiale ee aes aren spematovbiual dovias tapout is abe soe ere dace na rats ou dle gaat put dereahonee eens ma Tang.-De oxemylty Is try useeus cog, sortie ste ne ucadl aera art | bree Jee saint tare Ieetry neon boeatonic, ‘rata Selme trate m. testes} "pete ew nip pies | SSeS tn culbur see 7,0~8,0 Suuiras gta 50-80 en sae ezine (ca! 3.3 Spermatozoizil. Structura spermavozoidului la pesti este foarte va- er las ti pdepinde, tn a party de modul eum so tao fcundare. ha pep Cer reese ibereaas produsele sexuale in apé, unde are loc gi fecundarea, ga- eettn ta” masculi sint considerati de tip primitiv (Ghinzburg, 1068). Perea flactaits [bentontoe, depunere tn bs In structura spermatozoidului se cisting 3 portiuni : eapul, zona in. a instar Baars csi wth jp Se ee eapului, dos variati, esto constants si specified the- Capris carpe} tone, pe pants pecli. Ha ponte fi aproape sau parfoct sferiely ovoldals, in forma (ere ants (us majoras flostocalon su lung i strié pun Linear fctopeca | Seotntee eni). Cea mai mare parte a capulul este ooupath de nuclou, la care ite ban este situat acrosomul. Datoriti densitafii, materialul nuclear a stone, pe pate fork siractari in seciune capul spermatozoa presats an omogen. Acrosomul, cunoscut 41 sub denumires de corpusctl api- Pitz Fecunosent dupi pigmentatia exterioard gi confine cit sau perforator, este 0 formafiune caracteristic® spermatozolalor tive aeat, mict granule viteline gi incluziun! lipidice. ‘sidefine un rol important in procesul de unire a ga- getativs euprinds placheto viteline mari gt piestat! de erase t ppireri anterioare, dupa care acrosomul ar aves 0 fare a0 repartizeazd putind eitoplasmi. Accse caraeterues inefie mecanicd de strapungere a inveligurlor ierel, in prezent sa de- iene egal ena nen, cle carter e sea lta en dural Be ob nca ant ord apoup Sabena, Coin ag strat o& el confine lizind, eare dizolv2 seeste tnveliguri, Ia loeul de con- ‘oa spermatozoidul. In acelasi timp, oste prima porfiune a spermato- ni caro vine Sn contact cu suprafafa ovoeltel gi igi modified sim- Buzlebiclegice ale multi pettior Poteut ne. 2 ~ 5 18 oFe | Ghingburg (1 mize | | aaa, =i sai8 =] 3 » [m0 on | 360 Hamano (1951) 5. lvtianin e933) cab sich de ab, vr oe ene hal ats ait partloulactats Specie ditto goer (fig. 11), De oxempl Ja. ‘sturioni, forma capului este ‘slangita, putin maj 7, iar actosomal ee Be 1 Die fr “tie de spermatoraiat(o ‘ary siue,6 biban) CCelulele senate mature ” ‘uniform in jurul filamentului. Lungimes total a spermatozoidului circa 50 u (Ghinzburg, 1968).Spermatozoinii teleosteenilor structurd mai simpli, dar ca diinensfuni se apropie de sturioni. For- ll pene vari fart mult La elo mal mete spel (scramble caraa, pasted, ‘acrosomal lipseste, 0 conti de la nivel edrore pomegie famental axial, at sotarh 6 speematavakuitd ave nepeetal une! Tormafiaa ror on ‘plate, care se aflé la baza eapulai gi uneori (Ia salmonide) are . Fllamentul cozii trece excentric eau chiar periferic. Coada rmatozoidulat ere vial mai asoufit. Sperma. La toate spociile do peti care olibereask produsele semi- in api, sperma reprezinti totalitatea spermatozoizilor fn lichidul spermatic. Do obiect este allt sau ngor gilbuie gi adesoori esto eunoscut Mb denumires de lapfi. Volumnl de sperma secretat. de masculi este con- bil gi Variasi in funofie de: dimensiunile maseulului, durata tim- ‘de participare la reproducere gia numrului de porfii de sperma, tea de iere depnsd odatd de femeld, raportul nuineric dintre mas” Bi gi fomelele elrdulut respectiv, eondifille mediului in care 86 repro- etc. Concentratia de spermatoroisi pe unitatea de volum variaai dup’ ‘De exempta, a sturion,, unde maseati eimink tn volum mare do ‘concentrafie de spermatozoiai in unitaten de voluin este de 5— Dori mai mich faté-do multe speci de salmonide qi ciprinide (Chin ‘Yur 1908). Sperm la saros confine tte 1g, 4 mila de ape tia lat em, are exlonrea @consletenja Taptclul, in timp ce la guest cone 0 miliande penmataeoi toms Bilin Mobilitatea spermatozoizilor si eapacitatea de fecundare. Indati te vin in contact en apa, spermatozoiil se nctivenct gi incep sh so depla- {ez energio 4 orentat, Migedrile Jor sint in general ondulatorii ads in GL mmal roreork lave. Ta peg, spermatozoisl sint utrenafi uretal ichidulossperintis gi au te ‘orenvoash,impotriva soetuis (Gnd sting tn drut oo uprln tary iowp a8 deri oleae re exeentati la unele speail pe foclor de e808, Thelh atte tn dgtefis lnvera (Gibb Ons, M002). Din momentul activarii, spermatozoizii se comport asemindtor. Incoput se deplaseasi energe gi orienta apo! treptat migcdrile lor vin mal lente, oullatort gf rath imobili, Vitesa de deplasare variaah specin, Dintre grupele studiate, 0 vitesh considerabllh a fost obter- Veti la pistriv (160 u/s), coregoni (180 w/s), dup care urmeazi morunul (100 p/s), Abramis (50 p/s), ewclcus (83 u/s) (Turdakov, Ta arse Vioriate « pelt ined, vives de deploare s sperms? ne eRe oy 1000), Dura sniper de deplasare sty a sBisho . Durst re cate, ils, Bo remarcé, romateb diereno fntre spec, in eadral scesiagt ‘Mig. 12, — structra fink a spermatorolatlor de eegk (X 22 900), —=———_—_——— = ina” » Buzle biologie cle lamultl pertior Fecndarea lou faxk el devine mobilise activengs in schimb oul. Un rol de san ‘accasti faxi fl defin membranele plasmatice ale. gamelilor. Age eu 2 tot dover a Hyder i Sacgiceas (Cole ae Cate at ise 1964), in zona do contact a tubulul sin» fascicululul de tabull dere aici x zona cortical a citoplasmel oului, membranele plasinatico gamefilor se uneso ints-o membrand unied & zigotulul, In citoplasma frund mumai nucleul gi unelo componente ale spermatozoidulti. La sturioni, procesul este pufin deosebit, deoarece, aga cum s-8 my subliniat, reactia aerosomic nu mai servesto ca mijloe’ de indepartare, ‘nveligurior icrel; spermatozoidul ajuns tn membrana. plasmatica terminé activares oului si, ca urmare, in zona micropilulul se obse odiicarea zone corticale's eliminared eonfinutulul granulelor corte In acest timp, spermatozoidul se afls ined in micropil i ulterior ente ‘menat in eitoplasma sore, ‘La teleosteenii eu spermatozoiai fri acrosom, proverul este Patrunzind prin micropil, spermatozoidul tinge ‘suprafe{a membt plasmatioo si pitrunde eu ‘capul in gitoplasma oufui care se activeari Substanfe specifice ale celulelor seawale care influenfereA vnirea imafilor. Bato eunoseut faptul ob atit ieele gi lichidul ovarian cit 94 ma contin substanfe care influenjeazi gamotil. ‘Terminologia, " 3 ‘pont defini acestora ind, nu este unitard st do acoca' ‘vom. critgs Bo ci sietence a Spermatozoiaii devin mult mai aetivi in spropierea ierelor datorit% moe produse de secretie w acestora, eare se afli in lichidul ovarian sau in, Campetra, Salmo, Coregonus, Clupen harengus ete), Electul fubstanfe ‘na eet ns simulator entry toute speile spermatozoisii de morun, nisetru, plstrugh, serambje, tipar ete, Titan ingetivi tn lichidul ovarian. Aeeste react diferte, la’ diver ejti, condue Ia ideca ef substanfele ou sint indispensabile pentea gamefilor, dar pot dofine un rol important in eondifile naturale die mulfire, Existd gi pericolul ea aceste substanfe a aiba un efoct negat Spermatozoinii, ub influenfa substanfolor stimulatoare secretate de ia doclangeaz’ reaefia acrosomics. Daed inks, emiterea filamentulut iio se realizeazs la 0 distan{ mare de ierdy spermatozoicul mu ¥ putea determina liza inveliurilor externe ale fete! i chiar dact mat ‘ned mobil nu va mai reugl ak pitranda. © ‘alts substanfa secretatd de lore este cea care determind agh narea spetmatozoizilor omologi. La pastry, coregon gi ste, Mumat fiteva seennde dupa contact,” spermatozolat formeazt! agiomerti Jipese intro ei gi alodtuiese tn final grimeat; treptat, migetile lor sib fi se oprese. La Zampetra si Salmo irideus, aglutinarea 80 produce chiat 51 mumai prin adiugarea de api in eare au stat iorele. La Lampetra, pe ‘rv de lac gi Thimailus aglutinarea este produsé gi eu lichidul ovarian dk th fn granulele sau vacuolelo cor strunderea in continuare a altor spermatozoisi. 4 care produce dizolvarea inv. itd realizarea focundirii in conditié artificiale. Jor normal §i formarea zigotulul, 5, Pinte cxle mai rape denumist mentonkn: tering amet 90 ‘maton aniferisan level, ‘agen lt a sperm Ce 5) gue glogsmonl,tndsojaneat (hore Hartmann, 1940). 2 ‘Corespunaitor speciei folosite. {a pistritva dou, coregon si stiued nu. exit nat substan GAntA nic in apa in caTo am fiat velo, nl in lehidul orasate bstanfa care produce agitinarea sperinatoroizlor la pest se af fora ire. Ba'a Sort obervatd la itelo nefecundate €@ platy de © 0 elimins tn meal ineonjuritor, La pastrbval de ay core ch am este elberats din ler, In exporienteleefectuate a pastrial a demonstrat cB subetanfa aghtinants este secrotatt im curvul in lichidelperivitelin. Se considers ck aceantl substan le, onganite eeilare ot formoashlichidal poriitelin. Cind spermatozo\dul et eu oal il activeazdynceste vactole sat granule corto confinutal la cuprafafa membrane! plasmaticeformind inte peas ile dela exterior tm strat protector (pertvitlit) eave imple: ‘Dintze substantelo secretate de gametii masculi c-a amintit deja lor grea ale fered Ua ol npers de ascmenca, substan{a care inhib& mobilitatea spermatozol- fn lichidul spermatic si asigurd in felul acosta prelungirea. duratel stent a spermatozoiailor. Ba are o actiume antagonist® substantel e de iert, dar prin eliberarea spermel in apa gi diluarea eoncentra- alta substanti care poate fi extras din sperms inactiveani gi eo modifiearea ji aglutinarea inveligurilor externe ale icrei, Conoasterea invusirlor gamotilor is diversele specit de pesti ou im- nts eoonomioh a permis pactiieallor lahoratca unor melode care Motodele, variate gi in permanent proces do imbundtitire, au la bazit ‘prineipii colectarea icrelor gi a spermei in condifiile pastrarii F lor biologice specifice gi plasarea lor in conditii care si asigure Dups modalititile de coloctare gi amestecare a gametilor se pob citeva metode, denumite in pisciculturd metode de fecwndare : metoda wmedi, conform cireia eolectarea ierelor si a spermel 50 direct in apa, concomitent, apei so amesteck si se Iasi citeva minute fecundare. ‘metoda wecatd. Sperma colectatit in vase useate s0 toarnd direct jerele prolevato’de la femeliy fn acotenst conditil, separat. Duph area lor uniformé se adaugit apé gi so last timpul pentru fecun- = metoda semiuscatd. Tcrele gi sperma se colecteazs in vase uscate,- it, dar inainte de amesteoare sperma este diluat’ cu apd, intr-un biologics ale tal pastor = portant egalé pentru toate metodele aplicate este doze ‘peel, O Gonttao mick, Sonfinind un nude rus de spermatoe ‘duce Ia un procent mie de fect » in timp ce o eantitate mare prove fenomennl d> polispermio si 0 visblitate sedizuté a embrionilor: Do asemenoa, pe lings respectarea caracteriticlor eelulelor masoule si fomelo ‘ale speciei respective, este necesar’ considenarea totilor do modin (temperaturd, oxigenares i salinitatea. ape, p ionilor de ca'eiu ete.). DEZVOLTAREA ete rece a gg eee ro nasty Gon motu, oat meres ts plein al 5 8 mosto mgka corp, dps {mena starea adult, Imbsteinifen i moartea; fate-wn anual ton al ontogenezal so mstureasi organsle, genera Sexuale, Aces procos biologic deasebit de eomples gin sedan tens sife foie! speci e destdgoarS dupa anunnte legit aye care ova Sistematizaren aa po perioad ‘yoltare, prezent Feet si pe care 1 calitative bragte. Dups Krijanovstkii (1949), tn tiecare stadiu de dezvoltare a produe modificint caitative importante, S-ar pron oh dezvaltares oar nn proces treptat, dupi cum treptat este giindieetoral alu, eroqtere So neumuleazs modiican calitative alo strueturll deat ale ‘Qanigmulat, pregum gl miei sohimbivt In rela cu medial incon f0 con:inné ping la o anumitd limita, ctnd se produce, treo 4a 0 relate calizativ now fat de medin, trecorea la 0 etaps nowt de voltare a organismal, Grupe de etape reunite prin anumite earacteristiei comano ‘tie perivade de dezvoltare. De exemplu, toate etepole peroadel are de dervoiare fo caaciracad rin float vaclor fsuprafata saculai vitelin gla corpuind ombrionulu) ca ongane 4! prin dezvoltarea embrionalui izolat de mediul ineonjuritor, Od epee tee nent Baton (1950) | Habe (1949) Cota Soratehel ‘aae0) Soin (1963) Takeviewa (1952) Matvoey (1059) ‘ase (940) Severtow (1925) Autort q oppo eaugunase. Pa SBazele biologie ale innit petitor trecerea in perionda larvard me ale vechiului sistem res terior este direct. ‘apare respirsfia branhiald gi réimin numai ry ‘pirator, iar contactul corpului ex mediul ¢ Jn functie de speciilo si eriterille folosite in aprecieren earact Sigler ezvoltdri, durata gi denuminea perloadelor i etspelor renter tn ontogenezi consideriin diferita (tabelul ar. 3). in raport cu aceasti periodizare, dishing urmatoarele perioade : embrionars, larvari, do pul i adultee ‘iecirei perioade se Sami Il defi gland de ecizare, al cater ras 1a iabirearoastenelTaveligrior’ extents ade aac depus de embrion, ‘Degi procesul de dezvoltare a el necesita existenfa anumitor acestea de maro importantd sin salinitatea, Inmina ete. ia ae ee unul loarece acest proves te poate deiagure it lint ach se consent normalt vitera de dervoliare it conden at temporatur’, sciderea acesteia provoacd voltare, iar sub o minima limita tea. De asemenea, eresterea ‘mental, deoarece matea variatie nispindire le poate influenta consi pentru intreaga perioada embric grado sau ore-grade. Degi considerat eu stontie, el vari Gin dezvoltarea embrionului. ting etapo, ta {In prezent, prin studioren tare a pestilor sa relelat fap nind difertelor grape biologi 20 gi stadii i elaborarea teoriei etapelor de di tal o& in eadrul perioadelor, speci extern ale oului §i micsoreass ‘ombrionutai are loe in interioral fer condifii ale mediului exterior. Prints it: temperatura, regimul de. oxi smbrionnl 'moare (fabetul nr, 4). tomperaturi trebuio stabilite speciilor gi in special at iderabil. Calewlarea’ ecrofie cont cee Sms otal ar seat ae aieeel cia Senor erie a ear Signa Seas nari Jnana lata Embrionii manifesta in anumite stadii de dezvoltare o sensi deosebit& fafa de variatia tomperaturii, Cauzele acestui fenomen inc na nt elucidate. Explicatia poate fi data in parte de modifiearile proceselor ducitoare, deregiarea schimbului normal de gaze, precum si do ‘braseé a structurii proteinelor. ‘Regimul gazos define in cursul perioadei embrionare un rol tot ati important ca si temperatura. Dacd, spre exemplu, temperatura eregte, eemal de embriogenezi se intensified, iar nocesitates de oxigen crests jira a asigura procesele oxidative. In naturs ins, odatd eu ridiearea peraturilapel,eantitaten de oxigon sonde, iar cind desreyto tempera. cantitatea de oxigen cregte. r nbrionului so reduc gi surplusul este inutil. Pentru satisfacerea nocesi- ‘ifilor de oxigen ale embrionului, modificirile adaptative ale speciilor au ers in direotia depunerii pontei in anumite locuri (pe plante in zona apro- sté de maluri, la un enrent puternic al apei ete.). In naturd, cantitatea de oxigen din api variazi foarte mult gi 1 ecin{é influenjeaz cursul dezvoltirii embrionare a pestilor. Gradul nocivitate, pe care lipsa oxigenului o produce, dopindo de stadiul de oltare in'care se afl embrionul. La inceputul perioadel embrionare, icitul de oxigen nu influenteari’ intensitatea respiratiei embriomulul nici procesul de dezvoltare ; in stadii mal inaintate ins, cerinfele fats do oxigen crese (tabelal nr. 5). reall temperaturi n Denvtare embrlonart » ‘Modifiearea conditiilor de temperaturi poate provoca dereglarea elu Go derontore gi darvoltarea nowt orgauion stil, con ‘de tomperatury ridieatl, embrionii pot ecloza inainte de vreme 4 i miei ca Iungime gi greutate fata de cei normali. Pot. prezenta, enea, o serio de anomalii in structura inimii gi a eapsulelor nazale, ‘cleméntele sanguine formate, iar cavitatea bueali este inchist, ‘embrioni nu sint viabii gi la citva timp dup’ eclozare mor. atelal a. & ‘mc ees de deli ncn ewe pet de a (dept Cortan Specia minim’ optima Nitra | 1-2 16-20 Ban | wet fetta cone ees a wt | Po a | | se-0 aprox. 90 ate acest ‘ultim cuz Insi, necesititile segments SCartralaie lastoperaes natn ae cedozare Salinitatea. Se di Gulee sau apt ing Lumina constituie pent oeativ — restores intensitStii Iuminii determin inmultires de anomalii tn dezvoltare gi chiar inhibarea evotutiei embrionghal Sensibilitates embrionului fat de condifille externe varianS in de stadiul de dezvoltare. Numeroase observatii hutreprinse tm secre, = de stadii sensibile, care alterneagi ou stadii ane En Sensibile. La majoritates. specilor, conditile nefavorabile: dp sens au stabilit o succesiune dat aiclozare, lnrvele diteritelor speoii de pogti presinta un grad ferit de dezvoltare si organizare a principalelor sistame qi organs, endogena in cursul primelor etape ‘a ‘Vitelin dezvoltat le asiguré hrinirea’ 02 | om cos ja | gems ome 63 | os 0 e271 oom douis grape adaptate Ia dezvoltarea tn ap on Bohren onze eats aerate Detar’ nerperen denvelidnien ss 8 Smee ca dice con factor ete porta In dezvltnea spor seminigrto (gz til bagel ar a neon yee mimi on tru majoritatea speciilor de pesti un facto Denelares portmrenars a modiicarea 91 dezvoltares formelor exteme, continuarea,proceselor ferentare (organogenead gt histogenend), in vederca indeplinint funo ‘specifice 91 schimbarea moduli de comportare. © Ritmul de dezvoltare a larvolor in nceasti periondé depinde si de “existenfa tor factor! optimi do temperatura, oxigenare,salintate gi de asenfa unor factor! déuadtori(substante chimlee, euspensi, dusmani et.) ‘Perioads larvars, find cea mai complex n dezvoltarea ontogencticd pesilor,« consttuit obiectal a numeroase cercetSr. Criterile folosite Sl

    You might also like