Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Diabet

    Uploaded by

    valentinadragomir
    9 views8 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views8 pages

    Diabet

    Uploaded by

    valentinadragomir

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    DOSAR MEDICAL Prof. dr. ROMAN MORAR "Suntem ceea ce mancam” + Diabetul nu e o boala, ci efectul unui ‘atistie, 2,000,000 de romani suferi de diabet. La care se adangti, anual, alte cfteva mii, din Hindul celor 3,000,000 de persoane aflate in stare de pre-diabet ~amenin- fate sii ingroase randul bolnavilor in Lurmitorii 10 ani, dac% nu iau din timp misurile corespunzitoare. O adevi- rata “epidemic” de cazuri, milioane de oameni dependenfi de medicamen- te antidiabetice gi insulin injectabil care deja gi-au pierdut optimismul, Alle sute, poate mii, care gi-au pier- dut, deja, picioarele sau vederea. $i fasta deoarece in lumea medicali di betul este considerat o afectiune inet abil. O boali cu complicatii free- vente, unele extrem de grave. Intre atitea nuanje de pesimism, mai exis- 1, totugi, o razi de speranta. “Industria alimentara a distrus tot ce a cAstigat medicina moderna” = D-le dr. Roman Morar, intrsun intervin mai vechi, publicat in “For- mula AS”, afi afirmat cd diabetul nu 20 boald, cima degraba consecinta ‘limentajiei dezastruoase a omului modern. Afi rémas la aceeasi pa- rere? = Bineinfeles! Nicio specie @ acestei planete nu consuma decit alimentele pe care le poate digera cu ‘suring, rai a aduce prejudicii pro priului organism, Asa a fost si omul, Ta inceputul timpucilor! Instn veme ce medicina modern a adus un uring progres omeniii prin eradicarea unot stil de viata gresit boli sau molime care decimau populatia planetara, industria ali- ‘mentarii modem a trimis-o inap fn neolitic, cu toate substanfele chi- mice pe care le introduce azi in hhrana procesat. Mai mult de 3000 de aditivi sunt folositi in prezent la prepararea alimentelor. Culmea ‘ii toate aceste substante chimice sunt considerate inofensive pentru orga- nismul uman, Zecile de E-uri trecute pe etichetele alimentelor vanji, acidifianti, colo- antificiale, nitrai, nitriti, pigmenti, emulsificatori, ‘agenti de coacere, de in- grogare, de tnalbire, de afinare si multe altele ~ le introducem cu bund stiingl in organism, pen- tru cl, fn graba noastra sumiim aliimente gustoa- se si ugor de preparat Dar uitim e% aceste sub- stante chimice au un urias potential cancerigen! lar Iaboratorul organis- mului, fcatul, este atft de solicitat s prelucreze toate aceste “otrivuri”, neat, 1a un moment dat, cedeaziit De alt- fel, substanfele de sin- tezii chimicd nici nu ar trebui si ajungd in | ccorpul omului, pentru ‘ci nu pot fi pretucrate! Nu vreau sii mi gan- desc la copiii mici, a ceiror brand ar trebui 8 fie compusil fn spe- cial din vitamine, mi nerale, enzime natu- rale si proteine, pentru a creste gia se dezvol- ta armonios, ins ei sunt hriniti de paring ‘AS verde Anal Xl nr 137, lanuarie 2076 @ 4 Nu va Hisati ‘alimentele sandtoasel| zew a pus in ele congtienfi cu dulciuri industriale gi fast-food, de la cele mai fragede var- ste, O vorbi infeleapti spune cX sun- tem cea ce mancim. $i chiar acesta-i adevarul! Iar bolile moderne, dintre care face parte i diabetal, sunt conse- cinta propriel noastre ignorante! Nu-mi place si tot repet ce am mai spus, dar trebuie si pun accent pe fap- tul c& este inadmisibil ca din dieta bolnavilor de diabet sd fie scoase fructele proaspete, pe motiv ct ridictt a slicemia! Es falsil Toate roadele naturii, daca n-au fost “ajutate” de om si se coact mai repede sau chimicale, sunt surse de slinitate. Chiar gi fruc- tele dulei sunt foarte une in dicta diabeti- cilor, dact sunt consu- mate cu misuri. Nu pputem si ignordim stru- gurli, prunele, merele, perele, curmalele sau bananele, in- ‘iferent eat sunt ele de dulei! Toi bol- avi ar trebui sé consume cel pusin jumdtate de kilogram de fructe zilnic, pacalifi Alegeti| Pentru cd Dumne- exact substantele naturale de care ‘avem nevoie: vita~ ‘mine, minerale, enzime, antioxi- danti... La fel de bbune pentru sini- tate sunt zarzava- turile gi legumele ‘rude, consumate cca atare sau sub forma de salate de cruditii. Crucife- rele, de exemplu (varza, conopida, DOSAR MEDICAL broccoli, varza de Bruxelles), pe lan- ceptionale, vaccinurile gi trata gi efectul lor anticancerigen, sunt _mentele cu corticoizi ne eresc si ‘mand cereasci pentru diabetici, deoa- ele glicemia. Medicamentele de rece conjin mult sulf, implicat in sintezd sunt o cauzi important’ producerea insulinei! Insist mai ales de declangare a diabetului, prin asupra vitaminelor si mineralelor cresterea valorii glicemici. $i naturale din fructe si legume, deoa- asta nu e tot! 13 medicamente rece aceste substante contribuie la antidiabetice agraveazdi diabe- ‘mentinerea elasticitifii vasclor san- ul zaharar! (Rade) Va dati sea- _auine, stiutfiind faptul cd toti bolna- ma? Li se di oamenilor bolnavi vii de diabet se confrunti cu afecjiuni trav tn farmacie! Eu m-am cardiovasculare —o problemi care se crucit cfind am citit ce efecte tot agraveazA treptat, pani se ajunge secundare au aceste medica la situatii dramatice (infarct de mio- mente! Pare amuzant, dar nu e! card, accident vascular cerebral, am- poi, in urma unui accident, putatii)! Lipsa fructelor din alimen- stresul post-traumatic ne poate tagie duce Ia pierderca clasticititii mari si el glicemia. $i stresul vaselor sanguine si la aparitia efec- emotional puternic ne modific& telor secundare: cresterea tensiunii valoarea glicemiei. Un deces in arteriale, spargerea vaselor mici din familie, trecerea printr-un divort ‘ochi,creier,inima, rinichi, ficat, orga- sau pierderile materiale majore nele sexuale si extremitigi. Nu e 0 ne pot ridica urgent glicemia! La fntmplare faptul c& tocmai la cele fel acfioneaza si stresul scolar: ‘mai vascularizate organe ale corpului se spune e& cirea 20% dintre co- apar “efectele secundare” ale diabe- ii fac diabet din cauza stresului, ‘lui! Insd stresul este in legiturs di- Teeth oe adorei eae nicckatina, Medicale, dar cu. simptomatologie th eu adrenalina, noradrenalina, so minitoare. “Medicamentele de sintez dopamina si cortizolul. Nu tratezi i a aiung oa sunt 0 cauzi important de 5 cs insulin! ar dacd prvi yenipy situa adt de grave, dat dediansare a diabetului” pian mondial, circu 40% din exzurile ™ 4H 0 suferingd reald? —In ce condifii apare diabetul? Ge diabet au Ta baz un ~ Unele cazuri sunt agravate ~ Conform definite’ din manual, fals, tocmai de indieafiile medicilor: bol- dliabetu este “o afeeyiune metabolic Organizajia Mondial a Sinatii AVilor Ii se recomand tratamente ce se caracterizeaz printr-un nivel recomanda ca diagnosticarea diabetu- iMeficiente sau medicamente care due ridicat al glicemiei, in contextul unei Tui si se fac& dupi trei analize con- ' 8gravarea boli Ii se scot fructele rezistenfe Ia insulind si a unei defi- secutive, cu o zide pauri, pentru ase ‘in alimentajie, vasele sanguine isi cienfe relative de insulin. O defi- vedea duck se pistreazi o valoare ri-_ Pietdelastictatea, devin rigide,creste nigie de bun simt pentru specialisti, dicatd a glicemiei. fnsi glicemia lva-_ !9siunea, apar boli cardiovasculare dar ajuritoare pentru marele public. ti ca reper pentru diagnosticarea dia- $1 un cortegiu intreg de nenorociri, Se gtie ci cine minancit seara tirziu, betului c o prostie. O valoare iluzorie, 4" inainteaza pe un coridor din ce in sau noaptea, va avea glicemia cres- fir nicio semnificagie! ce mai stramt, Acesta-i adevirul! eutt dimineaya. Acum, oamenii nu Foote multe cazuri au un diagnostic miindnci aimic toatd ziua, iar seara “Neam mancat aga de prost #3: pus pe baza altor probleme de bagi in ei si micul dejun, sipranzul,si ea acum nici pe vremea lui Smita". care apoi evolueazii spre cina la un Yoo, f8r8 8 fac8 apot vreun Pe vre diabet, din cauza medicatci ant mninim efort: Nu mai vorbese de fap. Ceausescu betice i a restricilor alimentare. tul ci si alimentele pe care le con- = $i atunci, ce analize ar trebui $i nu exist riscul ea, tn evo- sum sunt pline de substante chimice, sd se ta in calcul? lutia afectiunii, pacientii sé ajungd care fac ravagii in organism! Dac ~ Pract, analizele de laborator nul cangrene sau alte complicagii spe- acest model de alimentatie devine un sunt foarte relevante. Prin 2010,Aso- ¢ifice diabetului obicei, sigurse ajunge la diabet. _ciaia American de Diabet a introdus _~ Binefneles ci acolo vor ajunge, nsi glicemia poate si creasca si hemoglobina glicath ca reper in diag- chiar daci nu gi-o doresc! Stiu-ci va din alte motive; orice stres emotional nosticarea diabevului, ceea ce era un trebui simi asigur de céteva ori fna- © mireste, Sperietura gi stresul ridied lucru foarte bun. Dar nu a fost accep- inte s& trec strada, dar vi voi spune nivelul glicemii.Febra mireyte ea tal pana in prezent de OMS. pirerea mea de cercetitor: cred ci slicemia, Dar asta nu inseamnd ci — Afirmafi ed mai bine de 40% multe boli sunt provocate cu bunt bolnavul are diabet poate are 0 la- din cazurile de diabet sunt diagnos- stiinta! Tati si explicatia: omul consu- ringiti,o faringiti, un oreion... Trata-_ tice false. Care ar fi procentul real? mi proteine, grisimi si glucide. Cre- mentul eu Augmentin (antibiotic din jciunul! Din punctul meu de icrul si hematiile se lrinese eu glu- clasa cefalosporinelon), folosit foarte vedere, diabetul este © bolt inven- cide objinute prin fotosintezi, care se des la copii, mireste mult glicemia. td, pentru ca industria farmaceutica gisesc din belgug in fructe, legume si act iei Augmentin te zile la rind, si-si vind medicamentele! Voiam si zarzavaturi. Doar acestea sunt meta- ajungi la valori de peste 350 mgt%e ~ spun eX circa 40% dint cei depistaji_bolizate de organism! In cartea de scrie gin cdrjiConsumul de anticon- cu diabet au, de fapt, alte probleme biochimic scrie lar: “Glucidele, hi- "AS verde —Anul XIl, nr. 137, lanuarie 2016 @ 6 DOSAR MEDICAL a eT errr ithe Paes erat) crati de carbon, zaharurite sunt sub- Stan foarte rispandite in umea vie, mat aies tn reg vegetal unde sunt cbyimute prin forosintend”. Ait Or Bim de srugur, mere, pre, banane — enact fructeleinterzive in diabet! $i Serie mai departe:"Organismele ani- mate cuprind cantiai mict de glu- ide, tn schimb, mai bin de jundtate in continual caloric al rafiet al mentare a omit este asigurat de Tubstante glucidice industriate”.Ai- eos bubat Un studi facut in 2015, Televi ed raja alimentar a copilor mogtr ete asigurai, in proportie de 0%. din guide industria, pe care 1 nu le pot metaboliza, Mi intreb: ‘are ci inte el vor fi diagnosticat ou diabet in viitor? $i cB vor suferi de. gravele. complica ale acestet bot? Avem nevoie de o mortlitate fai mare, de mal mui iva in S0- cietate? Starea economiei unei fri 0 cu- nogti dupa drumuri, iar sanitatea ‘mblul © vezi dupa vasele de singe. acd avem vase de sAnge curate $i elastice, aseamn ck suntem sBnitos. Daci avem vase sanguine fragile, t0- feamnd cf ne hrdnim prost, 25 su- Ficiente vitamine, 1 suntem bolnavi Numai aga se poate ajunge la ampa- {afi Am doi Fost pacieng{ care. au Suferitamputafi de picior. Nu mai au dliabet n schimb, poartiproteze. Eu Jevam spus de Ta incepat 9 opreased tratamental cv antidiabetice orale gi Si ink diot alimentard tet, dar mu me ascullat. Acum, le end s8 dea chit eu mines il timitsogile sia tratamentul a" Yateleg cd protejarea vaselor sanguine este un aspect important in iratamentul diabetulu. "AS verde ~Anul Xl, nr, 137, lanuarie 2016 @ 6 = Fir doar si poate! Vitaminele si resveratrolul din struguri fac minuni in cazul vaselor de singe, care-si_redobiin- dese elasticitatea in cAteva_ luni! Dar dack nu mai ai revistenti vas- cular, —_vasele mici se sparg in ‘ereier, in ochi, in at gi gata — nu. mai ai ce si faci De aceea am gi claborat un regim alimentar foarte strict, Am scos toate alimentele pprocesate care ne-au fost bigate pe fat in ultimii 25 de ani. Magazinele alimentare aratii minunat, rafturile sunt pline cu tot ce ne dorim, dar cu toate acestea, noi n-am mfincat atit de prost ca acum nici pe vremea lui ‘Ceausescu! De aici vin toate nenoro- cirile ce se abat asupra populatiei. Uitafi-vi cu atenfie la copii, cind mergeti pe stradii. Foarte mulfi sunt supraponderali, pentru c& se hrinesc cu alimente de proasti calitate, care nnu pot fi metabolizate de organism, Ficatul nu poate sii transforme toate glucidele in energie, nu le poate meta boliza gi le tot depune pe abdomen, sub form de grisimi. Aceasta forma de obezitate nu poate fi tratati cu uguring,fiindcd grisimea iese foarte greu de acolo. Iar cum obezitatea are si ea efecte directe asupra sistemului Cardiovascular, uitaji cum se inchide cercull “Glucidele nu se consuma spe foto, ‘58 faci putind miscare sau efort fizic ca sa le elimi din organism” ~ Totus ce putem face st redu- cem nivel glicemiet din organism? "simpli: eft mai mult migeare Dacd stim ore intregi pe fotolt, 10 faa televizorului, si minesmn praji- turismo rezolvim nimie.Na giv ce au pif oameniiagtia modemi, dar parc furore o lene sor cu moar. N- ar face un pas pe jos $1 pa la coal Blocufui merg ct. masina! Pisin, bunieit gi stibuniet most Ficeau Inigearevilnic. $1 ce migcare! Mun- ‘eau din grou din zori pand seara,ca ‘avem noi de toate! N-aveau timp nici de plimbare, nici de mers la sald. ‘Traiau pana In 90-100 de ani gi nu era tunul obez sau bolnav....Dar aveau un stil de viaja simplu, care ajuta orga- hismul si nu se imbolndveascit: se trezeau dimineaja devreme, mancau ine, beau un pahar de vin rogu, mer- ‘geau la cmp ori la serviciu, trigeau din greu pind la amiaza, cfind méncau ‘puting zami ori piti cu sland gi ceapii, diideau pe gat gi-0 duged de palinc’, si aibi putere, apoi iar la munca! Ve~ nea seara rupfi de oboseal’, mfincau ‘maimiligi cu lapte gise culcau, pentru ‘cia doua zi 0 luau iar din loc. Acum, pensionarii se trezesc pe la 10, igi beau cafeluta, se pun pe fotoliu si se iti toatd ziva la televizor, in gura politicienilor. $i-n tot acest timp ma- nine “papa bun’ de la supermarketul de la parter. ar dimineafa se mira ea fu glicemia crescuti, Dar ei nu stiu, stracii ignoran{i, c& glucidele nu se consumi dact stai pe fotoliu, trebuie si faci putin miscare sau efort fizic ‘ca si le elimini din organism, Poate nu stiati, dar mai avem 0 cale de eliminare a glucozei din or- ganism, cind depageste anumite va- lori rinichiul. Glicozuria este operant Ta valori de peste 180 mg. Asta, cit {nc sunt rinichii sinatogi, pana nu-i stricdim eu merformind. Rinichiul © supapa de siguranf prin care organis- ‘mul © protojat impotriva hiperglice- miei. Vedeti ce perfect a creat Dum- nezeu corpul omenesc? De accea spun ci glicemia nue un argument, ci tun fundament slab pentru diagnosti- ‘area diabetului, In manualul de fi: ziologie umand scrie c& diabetul se declangeaza la glicemii de peste 300- ‘500 mg%o. Dar in anumite cireum- stanfe, glicemia poate urea gi la 1500- 2000 mg%o, fliri ca acest Tucru si constituie un pericol. Deci, nu exist © limiti, nu moare nimeni din asta. Fiecare avem momente de stres mai mati sau mai mici, dar organismul este pregitit si le facd fag intr-un fel sau altul, in manualul de biochimie medical scrie negru pe alb ca hiper- glicemia in sine nu are actiune du- niitoare asupra organismului. In con- Cluzie, pan la instalarea unor efecte secundare, organismul poate sa su- porte hiperglicemii oricat de mari! lar cfind spun efecte secundare, ma refer in special la problemele vasculare, ppentru e& sunt cele mai periculoase. = Sa vorbim putin despre fazele boli, = In grupa diabetului de tip TI sunt incluse doar persoanele mature gi bi- ttanii, pentru ci pot si duck mai ugor efectele secundare ale medicamente~ lor antidiabetice orale. Lumea se cam spetie de injectii, dar trebuie si stie cd insulina e mai putin periculoasi decat tabletcle antidiabetice. Eu le-as da ‘medicilor si ia gi ei Siofor vreo douk luni, s& vad singuri ce efecte “bune™ are, Poate dupa aceea n-o si-1 mai recomande cw atita usuringl... Copiti si tinerii sunt inclugi in categoria bol- navilor cu diabet zaharat de tip I. Lor Ii se di numai insuling; nu pot fi tratati cu antidiabetice orale, fiinded le cedeaz4 rinchii gi ficatul. Sune pusi pee insulind, lise da si mindnce foarte ‘mult, mai ales carne ~ 0 prostie, pen- tru ci nu e recomandati in diabet! ‘Unui copil i se recomand sase mese pe zi, cu 400 de grame de came la 0 masa! Uitati aici exemplu de diet recomandatii de medic, mi-a lisat-o ‘mimica unui baiefel de 5 ani: Ia pranz. 300 g de salam $i 2-3 felii de paine alba! Pai dsta-i regim? Nu stiu cin acel medic, cX nu si-a pus parafa pe hartia asta, dar si fiu in locul acelui parinte, -as strange de gat, pentru c& vrea si-mi ucidi copilul! Nimeni nu le spune printilor c& nivelul seric al glucozei poate deveni normal, ci ci e important si nu se opreasc& trata- ‘mentul cu insulin. Oare de ce? Sau de ce si manance copilul atat de mult? Ca si-si mentin’ glicomia ridicata si sili se poata da insulin mai departe? Medicii spun cX insulina protejeazi celulele pancreatice si-i dau pancrea- sului_o perioadi de odihna. Pani ‘cand? Ca ei fac totul s& te find pe insulina! Dar organismul, prin meca- nisme specifice extrem de fine, stie in fiecare clip cati insulini are la dispozitie, Dac’ tot injectezi insulin artificial In corp, creierul trimite semnale Ia pancress s& nu mai pro- ducé insulind naturald gi asta nu e de- loc bine. Pentru ci orice organ nefo- losit tsi pierde treptat functia! Antidiabeticele orale sunt gi mai periculoase. Am sii vi dau un exem- plu: zilele trecute a venit la mine 0 doamni din Alba-Tulia, cu soul ei, Sirmanul om flicea tratament cu Actos, de zece ani. Mi-am facut cruce cefind I-am vazut in ce stare era...-am, citit din “Ghidul Medical” ce efecte adverse are medicamentul cu care se “trata” de atfta vreme. Avea absolut toate simptomele gi bolile secundare amintite acolo. Eu inc’: mi intreb: ‘are cineva vrea si ne vindeee sau si ne omoare? Daca un bolnay foloseste aceste medicamente si are 0 alimen- tafie gresitd, totul se duce de rapa — par complicatile gi de aici nu-i decat lun pas pani la moarte! “Un tratament de succes: diet alimentar’ si Diavit” ~ Ce complicayii presupune dia- betul, odata instalat? = ‘Complicajile depind in mare rmisurd de virsta pacientui, de sti Jul lu de viata si de bolle asociate. In timp, el poate St jung la retinopatie diabetic si orbire, probleme hepatice, cardiace $i renale grave, obevitate, mputatit ale membrelor inferioare (icior diabetic) sau accidente vaseu- Jare cerebrale. lar toate aceste neno- rociri sunt eauzate de faptul ci vascle sanguine igi pierd elasticitatea, re- ‘gimol diabetictlor find foarte sirac in vitamine gi minerale naturale, indis- pensabile organismal, Toatd nepri- ceperea medicinii' modeme se ascunde, de obicei, in groupa nomiti “poala autoimuni”, unde mimic nu © clar— nici cauza boli, nici tratamen- tul care trebuie urmat. Dar orga nismul uman e perfect con- trolat; niciodata nu se lupté stings cu dreap- ta, fiinded total trece prin ere- Dei, ar fi cazul s& regin- dim potin tra- tamental di betului, ca el Bi fie sin inte- ‘esul paciengior. nu numa in el al industriei farmaceutiee! = Suntegi um adversar al tra~ tamentelor cu medicamente. Dvs.ce ‘alternativa’ avefi pentru tratarea ‘acesteafeefiuni? Cu ce recultate? ~ Alternativa noastrd este dieta antidiabetic, pe care o urmeazi tof pacienfii nostri. Diabet nue o boa, Giefectul uni stil de viata grest, De ceca insistim atit de mult pe dieta alimentari. Unele alimente stint per- mise altelo complet interzse, Dieta © foarte bine ganditi, in functie de ecea ceri trebuie organismului ca si pro- ducé singur insuling. Eu le fac! pa- cienfilor anumite recomandit pri Vind alimentayia, care sunt extrem de simplu de urmat, Din start exclud toate alimentele procesate, despre care v-am spus ce contin, + Alimente indicate: paine neagré saa integral Ge fnlocuieste cu cartofi sau orez, cand este cazul); paste fiinoase: ce: reale integrale (gra, oz, ova); mi miligi; came slabit de casa (psi creseute la curte, eame de pore sat DOSAR MEDICAL de vitel din gospodiiriile girtinesti) — fiarta sau la gritar; peste oceanic; post 3-6 zile pe luni (ir came): lactate gi branzeturi din surse natu: rale; fructe (absolut orice fruct) — 500’ zilnic; seminte de caise gi de mere — cate 10-20 din fiecare zilnic; zarzavaturi verzi — 250 g zilnic; le- gume crude (varzit, conopida, gulic, fasole, broccoli, ciuperci, ceapt, usturoi, hrean) ~ 250 g zilnic; dde fara fiert, zinc; murat se Va folosi numai uleiul de misline extravirgin sau alte uleiuri presate la rece; nuci, alune, fistic, migdale ~ neprajte; miere 2-3 lingurite pe zi, pentru enzimele pretioase pe care le confine; cacao ~ 1-2 lingurife zilnic; scorfigoari— 1 g pe zi; ciocolati nea- rH (80-92% cacao) ~ un patel zil- hic. Adultii pot si bea gi cAte un pa- hhar de vin rosu de tard (sec), la 2-3, zile.* Alimente contraindicate: pai- nea alba cu derivatele ei; grisimi, ‘margarin&; dulciuri industriale, in- shefati, gumii de mestecat; sucuri Carbogazoase, sampanie pentru co- pil: mezeluri, produse afurnate, pr Jeli: pai de “Avicola”, curean; branzi topiti conserve (inclusiv cele de post!); alcool (nici micar bere!); ca- fea; zaharind si tnlocuitori ei; ali ‘mente inedlzite la euptorul eu micro- unde. Th res, trebuie doar si nu miinan- ce seara sisi acd migcare, Noo grea deloet $i ned un aspect important de precizat: fumatuleste strict interis Pentru diabetici! ~ Suntefi autorul unui preparat natural de mare eficienfa tn diabet: DIAVIT: Inregistrofi,in continuare, suecese, cx ajutorul lui? “In 2010 am publicat un studi care arati ei pancreasul se reface dlupi cura pretungitt en Diavit.Cela- lele beta (Cele care produc insulin’), chiar daci sunt total distruse, se pot reface dup. 2-3 Tuni de tratament cu Diavit. Nu fac afirmagi fara ‘AS verde — Anul Xill, nr. 137, ianuario 2016 ® DOSAR MEDICAL ‘acoperire, am demonstrat acest Iueru prin studii stingifice! Produsul nostra teste extras din afine culese de pe varfurile Munjilor Apuseni si are puterea s repare pancreasul si si fcurefe tot ru ficut de medicamentele cchimice cu care sunt indopati biefii bolnavi. Cum e posibil acest lucru?’ Pentru ci-i 100% 9 natural, confine multe vita- ‘ine si sruri minerale gi are cefect hipoglicemiant. Le dam bolnavilor cate sase tablete de Diavit pe zi, pand li se refac insulele Langer- hhans din panereas gi li se imbuniititesc tofi parametrii specifici. In plus, Diavitul are un rol extraordinar asupra vase~ lor de singe. Dupi 0 peri- adi de dieti anti beticii adecvata dublatt de Diavit, se pot scoate antidiabeticele orale sau se diminueaz dozele de insulind gi bolnavii riman pe acest tratament, pani cfind tofi parametrii revin la normal. Cat dureaza tratamentul cu Diavit? = Tn general, depinde de varsta pacientului, de starea pancreasului si de afectiunile asociate. Am cel putin dou sute de bolnavi diagnosticafi cu diabet care mi-au cerut ajutorul. Unii ferau tratafi cu tablete, alti cu insulini, aljii cu amandou. Dupa circa sase uni de cura cu Diavit, majoritatea nu mai au nevoie de vreun tratament specific. I-am trimis si-gi faci deter- mminarea insulinemiei si'a peptidului C—analize cu adevarat relevante pen- tru diabet, care se pot face la orice laborator. Toti au in prezent insuline- mia si peptidul C normale, cea ce inseamna c& pancreasul lor functio- neazi din nov. Pistrez toate aceste analize la dosarele pacientilor, in caz ‘c& nu ma crede cineva! = Medicamentul Diavit are efecte notabile si in problemele ocutare ale pacientilor cu diabet? Nu chiar notabile, dar efecte bune existi, pentru eX Diavitul reface in timp elasticitatea vaselor sanguine miei, inelusiv la nivelul ochiului. A~ cum luerez la elaborarea unui produs nou, special destinat avestei proble- ‘me. Studiile sunt incurajatoare, dar mai e de Iueru la reteti,ca si dea re~ zultatele pe care le dorim. Altceva mit frimantd pe mine. De ceva vreme, se foloseste un termen nou in oftalmo- logie: retinopatie proliferativa dia- betici, Boala asta nu exist! fn ochiul ‘AS verde —Anul XII, nv. 137, snuarie 20 diabetic sunt eceme din cauza dilata- fiei vaselor mici! Dupi tratament, retina igi revine Ia normal, pentru ci se reface elasticitatea vaselor gi ede~ mele se retrag, deci nu este vorba de 6 leziune in ochi! “Proliferare” in- seamni multiplicare de celule, ca-n ‘cancer. Dar diabetul nu are nicio Iegituri cu eancerul! Tar medicii oftalmologi trateazi re- tinopatia cu Avastin, un ‘medicament care provoa- ch orbireal Acesta se foloseste gi in cancerul de colon, costi vreo 7.000 de lei §i nu di niciun re- zaltat. Aproape toi pa~ ccienfii care-I folosese in tratament orbese gi nu ‘mai pofi st le redai vede- rea, Nu vorbese din auzit ‘am in observatie zece pacienti care au orbit dup& tratamentul ‘cu Avastin! Am avut gi un caz partial fericit, care mi-a dat ‘mari sperante: 0 doamnii care avea iabet de 30 de ani isi picrduse vede- rea dupa prima cura cu Avastin, gi eu fo tratam de vreun an cu Diavit. Me- dicul ei curant i-a scizut doza de insulin — de la trei inject, mai ficea doar una. Intr-o zi, a Inceput sii re- ‘vini vederea ~ mi-a zis c& mii vede cu mosh Era frill, s2 ee Tinea pe ici prince. (gilli inet... am spus: ‘atte cum le-a lsat “Doamné, dacd merge ‘asa, la Créiciun scoatem insulina”. Dar n-a mai venit de sirbitori. Am ciutat-o ew in ianuarie simi-a spus cia sunat-o asistenta de la spital sia Naar eharacontinuat | dupa tratamentul cu DIAVIT | tigati si ani de via~ tratamentul oftalmolo- gic. A convins-o s& facit fo nous dozi de Avastin, aga ci s-a dus la spital. ‘A dat o groazi de bani, fa ficut tratamentul $i acum nu mai distinge decat cfteva puncte lu- minoase. Mi-a zis sirmana femeie cf fa mai venit si ma caute pentru ci i-a fost rusine. Mare picat! Oamenii cred in doctori ca-n Dumnezeu. In- ‘erederea asta ar trebui rispl Ei bine, dact unele leziuni oculare cauzate de diabet mai sunt reversible, leziunile renale se trateazii mult mai grew, Tar unele antidiabetice orale, ‘cum ar fi Siofor gi Metformin, dere- gleazi functia renal. Siofor, fabricat dintr-o substan chimic’ ce se vinde sub alte 27 de denumiri comerciale, si hepatica, dar creste gi glicemia ~ serie Ia capitolul “efecte adverse”, in ‘Agenda Medical! Atunci, de ce-1 mai jimportim? $i de ce-1 dam bolnavilor cca tratament, dae face mai mult rt ‘decit bine? Poate-mi spune si mie cineva, intr-o buna zi... “Trebuie s& ne intoarcem la alimentele sandtoase care i-au ajutat pe bunicii si strbunicii nostri s& ating suta de ani” = Ce sfatur ave pentru cittorit nostri care suferd de diabet? Dac sunt deja diagnosticafi cu abet i luafi in evident la spital, este bine sf respecte regimul alimen: tar, si facd Zilnie migeare si, incet, {ncet pot opr tratamentul alopat. De tsemenea, trebuie neaplicat $8 con- Sume multe crucfere gifructe uscate, care contin sul, pentru c& organism are nevote de suf, ca s8 producd inst- Tina. Sian sfat pentru toi oameni atit bolnavi, eft gi sndtogi: mae mai umpliratialimente procesate din st permarker, ci aprovizionai-vd cu hirand natural, sindtoasd, din surse Ssigure, Mergeti 0 data pe saptamin’ insateie din apropiere, batcji la poarta tiranilor sictmpl- fatile roadele, aga Dumnezeu pe pie mint. Faceti 0 | scurt& plimbare in fer curat, fl ajutati si pe sitean 88-35 vandi mai usor produsele, dar caj- {i Trebuie si ne intoarcem Ia ali mentele sindtoase care i-au ajutat pe bunieii gi. stribu- nici nostri si atin- ‘efi suta de ani. Fa ri medicamente gi ‘firs medici, cf nu prea erau in acele ‘vrembri! N-avem alt solutie, dact rem si trim sindtosi! FLORENTIN POPA ‘D-1Prof. dr. ROMAN MORAR poate fi contactat in fiecare samba, inte orele 10-12, la \Universitatea de $tiinge Agricole ‘edicind Vetednart dn Cn | Napoca, Calea Mandistur nr.3-5, tel, 0264.596.384 ~ interior 260 DOSAR MEDICAL tunei efind se afli in faz i cipienti, diabetul este 0 afec- fiune usor de tratat prin mijloace na- turale. Marea problemi este cli aceas- 1 boal’i actioneazii perfid, extrem de discret, aproape fii nici un simptom, atacand silentios principalele sisteme din corp (sistemul nervos, cardio-vas- cular, imunitar etc.). Ca atare, multi oameni nu sesizeazi pericolul care paste si neglijeazi tratamentul acest boli, pan& in momentul cfnd apar probleme de singtate majore: rin ca- re nu se vindecd, tulburiri de vedere sau chiar orbire, alter&ri ale unor por- siuni din creier sau ale sistemului ner- vos central. Dar chiar dact este tarziu pentru a mai repara ceva, e necesar si se ia misuri pentru ca boala si nu mai avanseze, un demers pe care terapiile naturale fl pot face cu mare succes. Este vorba despre dietorerapie (baza tratamentului diabetului), remediile cu plante medicinale, acupunctura, cura cu ape minerale, efortul fizie controlat, tehnicile respiratorii, psi- hoterapia. Despre fiecare dintre ele ‘vom vorbi in cele ce urmeazi Presupune st facem mult mai ult dectt si ne controlim zilnic 2a- hharurile din alimentele pe care le con- sumim. De regull, medicul specialist recomandi pacientului o anumiti cantitate de zaharusi (asa numiti hi- rai de carbon), care nu va fi depa- siti zinc, Aceasti cantitate va fi sta- Bilité in fumetie de greutatea pacien- tls de stful stu de viata find ma- surati prin cfintivirea alimentelor care sunt consumate peste zi gi prin con- sultarea unor tabele care a 0 com- plexitate prea mare pentru a fi cu prinse in prezentul aticol. ins& masu- Tarea cantiiitzilnice de hidragi de carbon este doar un aspect al dictet anti-diabetice. Ea prevede si urmé- toarele aspecte importante © Mesele trebuie si fe dese sire ‘pulate ~ aceasta conduce la 0 solic tare uniforma a panereasului sila pre- venirea puseelor de hiper sau hipo- slicemie. Se recomands intre 3 31 5 ese pe zi, care — foarte important ~ Remedii naturale contra diabetului trebuie si fie luate mereu la aceleasi ore. Acest program ritmic are un rol foarte important in stabilizarea va- lorilor glicemiei. De asemenea, este recomandat si nu mancaji niciodatt {ntre mese, iar ultima masi si fie cel tfrzin la ora 21 © Hrana trebuie savurata, nu doar inghigtd —in acest scop, min- ‘area trebuie mestecata de milcar 10, ori. S-a constatat ci la pacientii care | mesteck Indelungat fiecare inghiti- ‘uri, metabolismul zahirului se im- bundtiqeste simtitor. De asemenea, dicta bogatd in produse vegetale si fibre alimentare, care este cea mai eficientii in tratarea si prevenirea diabetului, este mult mai bine tolerati simai eficienti atunci cfind hrana este mestecati indelung. © Carnea, pritjelite si gritsimile animate se consumd foarte rar — adic cel mult 0 dati pe Slptimiing. Este adevarat ci aceste alimente nu crese glicemia la fel ca produ- sele vegetale bogate in hi- draji de carbon, dar in schimb produc alte tulbu- ‘iri in organismul diabeti ccului, Ele sunt vinovate de accelerarea evolutiei boli lor cardiovasculare, care ‘sunt cea mai periculoast gi frecventi complicatie a diabetului. © Cat mai multe fibre alimentare — sunt substante nedige- rabile, care prelungese timpul de eli- berare al glucozei din alimente, im- piedicind cresterea rapid a glice- miei. Le gisim in fulgii de cereale integrale, in graham iin painea nea- agri, in tarita de gréu (care este cam- pioana fn continut de fibre), in mor- covi, pitrunjl si telin’, varzi. Con- sumul zilnic al acestor legume este 0 garantie a mentinerii echilibrului or- ganismului afectat de diabet si un mijloc de profilaxie a acestei boli ‘alimentele care contin mioinozitol ~ este vorba de o form de zahir (foarte apropiat& ca formulit de glucoza), care imbuniitieste starea de snitate a sistemului nervos si Raat Sirsa Pract i 3 RARE) arsument statistic, ya &, previne una din cele mai frecvente gi grave complicatii: neuropatia diabe- tic. Aceast substanti o gisim in grdul, oveicul si orzul integral, tn ‘uci, in soia, in fasolea verde, in pe- penele galben, in portocale si grep- Fruit. © Interdictie total pentru al- cool, cafea, tutun — in primul rand alcoolul este un peri- culos perturbator al activititii pancreasului sial activitaqii celulare Ginelusiv vinul gi be- rea, care sunt o adevie- rat otravt pentru dia- betici). Cafeaua, con- form ultimelor studii, gribeste mult proce sele de distructie la nivelul sistemului ner- vos si perturbit grav activitaten cardiaci.Ca cr rile nordice, cum ar fi Finlanda, unde ‘este cel mai ridicat consum de alcool si de cafea, detin recordul ca numir de diabetici la mia de locuitori. In fine, fumatul este “garantia” unor complicatii ale diabetului cum ar fi arterita, cardiopatia ischemict ~ boli care prezinta un pericol mortal si provoaci o suferingt teribili, © Redefinif placerea de a manca ~citind tot setul de interdicyii de mai sus, este foarte posibil si titi un sentiment de neplicere. Totugi, al mentele din dicta antidiabetic& pot deveni extrem de bune la gust, gi die- tain sine poate deveni chiar plicuti, cu conditia de a fi creativi. ‘AS verde — Anul Xill, nr. 197, lanuarie 2016 @ 9 DOSAR MEDICAL Indicele glicemic al alimentelor Este un sistem de misurare a zaharurilor din alimente, pe o scari de {a0 la 100, 1m funetie de viteza eu care fiecare aliment ereste glicemia. Ali- mentele care au un indice glicemic Tidicat elibereazd cantitii foarte mari de zahir in singe, int-un timp scurt, motiv pentru care eresc rapid gli- emia, suprasolicité pancreastl gi due Ta formarea acceleratl a depozitelor de grisime. In schimb, s-a dovedit Siimjfic cX alimentele cu 1G scizut Inenjin constant. nivelul glicemiei, previn suprasolicitarea pancreasului, fIncetinese formarea depozitelor de grisime pe vasele de singe, previn Aparifia si corecteazi dia- betul zahurat. Adoptarea ‘unui regim alimentar ba- zat pe consumul alimen- telor cu IG seizut este secretul finest diabetului sub control, deoarece di- ferentiaza lar carbohi- drafit in buni, respectiv ra ‘0 Alimente cu indice glicemic sedzut (1G mai mnie de 35): vor fi cons mate in eantitafi eat mai ‘nari, aleituind peste 60% din alimentatie. Din a ceasti categorie fac parte: fasolea, maztrea, natu, lintets, merele, felina $i pitrunjelul crud, varza, Castravefiicu tot cu coa- | ‘i sucul de roslt (ir 2a har addugat!), rosiile proaspete, salata verde, hapii, ceapa, usturoiul, faurtul natural (ru i cel cu amidon), clocolata neagra cu pes- te 70% cacao, lamdile, portocalele, ‘grepfruttul, mandarinele, smochinele Hleaivele uscate, perele, vinetele,ful- Bll de orz integral, clupercile. © Alimente cu indice glicemic ‘media (IG intze 35 $150): ce vor con- stitui tn jr de 33 din rata de hrandt Zilnid, find alimente nu neapratre- Comandate, dar tolerate: painea inte- ‘grald si cea de secard, jelina gi pa- irunjelul flerte, pastele de find inte- gral, fulgtintegrall (de grdw, vd, Secar), orezul nedecoriicat (mai ales Varietjile sltbatice), sucul de porto- ‘ale, pasta de susan, cartofifieti in Coaja (nu si cei fry’ dupa decojire, Sub forma de pte ee). © Alimente cu indice glicemic ‘mare (IG mai mare de 50): nu trebuie SH reprezinte mai mult de 2% din ar limentajia daboticaa, Ele wntinsl pen dlc (prin aojuno la nivel iDal comrandicate celgr cv dabet_sistemululnervos i previne compli avansel zat rafna sahil bran, eile vasculate ale iabetuli. fina alba, plinea alba produsele de® O combinafe de plante anti- Patlsere, produscle de ofedrie,ore- dlabetice = winta modetak a contit= va decortcer eremele (de cocdlad, mat esa ce medicina popular yin de Senile ete) adlaud giv cioclata mult timp: in diabet,combinaha de (Cv eceppia cele negro eupeste 70% plante medicinal esie mult mai pe (cao) canofiiprijif. caro copf, temick deci singurd speci, Ad- berea toate bauturlesptroase, ani. ministratd chiar tm cant ma. ar dona din porumb, ructele conte, ele mai puterice antidiabedce din Cipeurile de cart, biseuf, cola, flora noastr sunt plantele amare. Se pleza,pastle din find alba. va face ocombinaie din cnc pant, {are ve va administra pe stomacul gol Plantele medicinale ‘Sunt foarte puternice gi eficiente pentru sciiderea si stabilizarea glice- miei, dar cu trei conditi: 1. Sa fie lua- sub forma de pulbere objinuta prin ‘miicinare din planta uscat. Cele cinci antidiabetice recomandate sunt: frun- zele de papéidie (Taraxacum officina- Te comaitic: 2. Su fie. Us), farba de sdnciand galbend (Ga- locate 23 luni uncle, “lm verum),frunzele de dud (Morus wyatt (ee face o rota, alba), ridacina de brusture (Arctium fie, pentrua preveni obig- /4pP4) si frunzele de mesteaciin (Be- Hee emeapamuluy, 3, tla alba), Flecare plants se macink Sific “ajetate” de dieto. oH rignifa electricd de cafea, apoi se Cbie Bin continua. combi pulberle objinute in propor- sree cha anme reduta {iiegale, iar din amestecul rezultat se Tile cate diabetuisis 1@,cu 15 minute tnaintea fieedrei me- © Frunzele de mas- S®» cite o lingurifi, de tre} ori pe zi lin (Olea europaea) — extractul uscat_obfinut inele congine osubstan- __ Mai ales la bolnavii diabeticiinsu- {extrem de amari (oleu-Hino-dependenfi,eforturile intense sau Topeini), care scade gli- de lung& durati pot fi extrem de diu- Cemia mai rapid deeat nétoare, corpul consumand rapid re- multe dintre medicamen- zervele de zahir din sfnge, iar ereie- tele de sinteza. Se iau Tol si sistemul nervos rimnand f8ra ceate 200-400 de miligra- Tezerve, ceea poate avea efecte dis- ime de extract, de trei ori tructive, care pot duce pani la com pe Zi,in cure de 60-90 de si moarte. Din acest motiv, foarte Pile, Efectele se vid, de multi diabetici evitk orice fel de efort, ele mai multe oni,la'ed- de exercitinfizic, ceea ce este o mare Syitl teva ore dup adatinis- gregealt. De ce? Pentru cd tntr-un SHEN trare, nivelul zahirului organism fn care masa muscular este o din singe scizind la dia~ foarte redus& si fesutul adipos abun- Detici cu citeva zeci de procente. Din dent, va fi necesari o cantitate de fgoest motiv, cura cu extract de frunze insulin mult mai mare pentru nor- de mislin trebuie inceputi cu doze malizarea nivelului zahtirului din sin- rmici 200 miligrame pe zi), cantitatea ge. Studii recente au demonstrat c pe ‘rescind progresiv, in funcjie de valo- At dozele de insulin administrate rile msurate ale glicemie. zilnie sunt mai mari, pe att sperana © Gymnema (Gymrema syl- de vial este mai redusi, iar frecventa vestris) ~ este o planta din sud-estul aparitiei bolilor secundare mai mare. ‘Asiei, supranumité i distrugdioarea Mai mult, lipsa efortului fizic duce la de zaiir, Desi nu are efectul hipogli-_alterarea sistemului cardiovascular, la ‘cemiant extrem de abrupt al frunzelor Perturbarea echilibrului nervos ‘de mislin, are, in schimb, un efect de celui endocrin. La pacienti diabetici maxima importan(i in stabilizarea Sedentari, sunt malt mai frecventesti- Valorilor glicemici, mai ales la dia-_ tile de anxictate, depresie sau astenie. betul insulino-dependent. Se adminis- Concluzia se impune de la sine: facert treazi extractul, ambalat sub forma de ¢fort zie zilnic, dar controlat.O ora capsule. conform specificajiilor pro: de mers pe jos este un excelent mijloc ducdtorulai. Pe Ting faptul c& scade de intetinere a sindtiti, care nu pune {i Stabilizeazi nivelul glucozei din deloc in pericol echilibrul organic al Singe, gymnema mai are doud aciiuni diabeticului. De asemenea, este reco- extrem de importante: scade apetitul mandatii si gimnastica usoard la do- Exercitiul fizic ‘AS verde —Anul Xil, nr. 137, lanuarie 2076 @ 10 miciliu gi chiar exercitiile pentru dezvoltarea mobilitiii sia ‘masei ‘musculare. Se recomandi, totugi, ca exercitiile fizice mai grele si nu se fac mai mult de cinci minute, cu un sfert de ori de repaus, Un alt element important in tim- pul efortului este respiratia, care tre buie menginut& constant, profunda i ct mai lent’. Atunci cdnd remarcati i incepeti si gafaiti, reduceti inten- sitatea efortului, pentru cli este sem- nul clar cit vi este depiigiti capaci- tatea fizicd. Agadar, respirayia este un excelent indicator al cantititii de cfort pe care aveti voie st o depuneti. Cura cu ape minerale Are efecte surprinzitor de puter- nice in terapia anti-diabetic, nclosiv a formelor insulino-dependente. Se folosese, tn special, apelesulfuroase si cele alealine, pe'care le isim in Statiunile romanesti Olanest (despre care am vorbit pe larg intun numa recent din “Formula AS"), Cali ménesti-Citciulata, Pucioasa, Mal- nas, Borsee, Slanic Moldova. Mai ales apele suifuroase au caitatea de stimula productia de insulin & pan- creasului si de a reduce direct ean. titatea de zahar din singe. Din acest motiv, cura en api mineral pentru fratarea diabetulu trebuie facut sub Indrumarea directs unui medic gi eu verifcarea zilnit a glicemici In caz contra pot apizea aga numitele crize de hipoglicemie, care afecteaza grav $i adesea ireversibil ereieral si sis. DOSAR MEDICAL neziu ~ un mineral care are un rol ‘esential in prevenirea si combaterea bolii diabetice. TORSER- STARUL MEDICINII BIOENERGETICE Elaborat de cercetatorii CAteva notiuni de | stiintifici ai contrelor milltare psihoterapie rusesti Cea mai mare problema a dia- betului este ci nu doare. Din acest motiv, mai mult de jumitate dintre bolnavi il ignord, mirginindu-se si- si fac dozele zilnice de insulind si Ficind abstractie de celelalte pre- soriptii. Rezultatele sunt mai mult decitt dezastruoase: tot mai multi oa- meni de varsti taniri igi pierd ve- derea, se confrunti cu boli nervoase grave, impotent’ sau steriitate, boli cardiace cu sfargit letal ete. In con- secinfé, primul lucru pe care trebuie sil faci un bolnay de diabet pentru a reugi si-si invinga boala este si-si dezvolte vointa. Este vorba de vointa de a mentine, disciplinat, toate regu- Tile de vial si tratament (e drept, nu pine la numir) impuse de aceasta maladie. Intotdeauna, cei care au invins diabetul sau au convieyuit cu aceast boal! pani Ia varste respec- tabile, fri a avea probleme, au fost Fe intemaronat sgn Bier mons cs op ae menial energoinfonnational tnt een. tele de cereetare st produce dip Fe. craja Rust. Dspoctvel rosest sun realize in centicle mite de cere fae sini de ae face bone. ice finduo recunoseuie de miloune as personne, dup cide ani de ile pase: V3 presenti diposivelrusese FrORSER, crea fost slat deluns de mai mole colective de cercetiion singer Disporitvul TORSER este fonsiderat "de majontaten expertior| tratamentel viltorulul™ pene ed Inglobeart wei tehnotogti de top in domeniul militar oer utlizorlr cient asin mporriva durertor epvoducreafrecvene! neracnior nformasionale ate wnat onganiom per act sands; masiren, echiibrarca 3 protectin campuint energetic mar interioara si care nu s-au lsat pradi tentatiei de a lisa pe mfiine inceperea ssi mentinerea tratamentului, Pand la urmi, ca orice alti boali, diabetul este o lectic de viatt. Este lectia de a ‘rai cumpitat, de a iesi de sub sclavia simtului gustativ, de a gsi bucusii ale viotii de 0 alti facturii decat cele ale ‘majoritiii. Apoi, in afar de faptul ci sinerea sub control a acestei maladii x ORESTE TEODORESCU Sees TORSER este un dise cu diametrul Jae 6 cm, greutatea de 28 g gio raza de Jactiune de 2.5m. Foarte important: ‘emul nervos central, Specialistii in cura cu ape minerale pot fi sisiti In bazele de tratament care exist fn toate stagiunile pe care le-am mentio- nat, ei fiind cei mai in misuré si va in-

    You might also like