PRELUCRABILITATEA MATERIALELOR 1. Consideratii teoretice Prelucrabilitatea materialelor prin aschiere sau aschiabilitatea materialelor este un concept a cirui definire nu este complet standan Prelucrabilitatea este 0 nojiune complex, ce poate fi considerati ca find suma problemelor sau dificultitilor pe care le prezinti un anumit material atunci cind forma sa este ificata prin aschiere. Un material este cu atat mai prelucrabil cu eat: ‘* durabilitatea sculei aschietoare este mai mare; * timpul in care are loc indepartarea unitajii de volum din materialul prelucrat este mai mic; + calitatea suprafefei obfinute este mai bun « solicitarea mecanied gi termica a sculei este mai red + precizia de preluorare este mai ridicata Evaluarea prelucrabilitatii se realizeaza printr-o imbinare a datelor ce descriu proprietiitile tehnologico mecanice ale materialului de aschiat si rezultatele unor ineeredri practice specifies. 2. Criterii pentru aprecicrea prelucrabilitatii prin aschiere Pentru aprecierea prelucrabilitaqii prin aschiere a unui material se utilizeaza freevent dou criteri: © Criteriul de prelucrabilitate Zv baat pe evolufia curbelor de wzuri (sau durabilitate) in functie de viteza de aschiere; © Criteriul de prelucrabilitate Zs bazat pe examinarea formei aschiei si a rugozitigii suprafejei prelucrate. Daca criteriul Zv apreciaza agchiabilitatea materialului prin prisma uzurii pe care o va induce sculei agchietoare, criteriul Zs fine cont de rugozitatea suprafefei preluerate, de aparitia depunerilor, de forma agchiei detasate Indicatorii de prelucrabilitate caracteristici criteriului Zv, calculafi cu ajutorul formulei lui Taylor (1 =C,,-v*) sunt de tipul celor ce urmeaza: © vona3 este viteza de aschiere pentru care dupa 60 de minute de aschiere apare pe suprafaja de agezare o uzuri VB = 0,3 mm: © Yoxo.s este viteza de aschiere pentru care dupa 60 de minute de aschiere apare pe suprafaja de degajare a sculei o uzurd crateriala caracterizata prin raportul K = KTKM = 0,1; © np este viteza de aschiere pentru care dupa 60 de minute de aschiere in conditii precizate de lucru, scula ajunge la o uzura catastrofali. Obfinerea indicatorilor mai sus amintifi — care sunt de fapt viteze de agchiere, si care intr-un inferyal de timp yi in conditii prestabilite de agchiere au ca efect formarea unci uzuri prestabilite — este sugestiv reprezentata in figura 1. Dependents nad darabitate- ited fa hi Tyler} t= waa’ Sass Ss se Durabttate T (scar log) Létimea fotetei de veord VB fee fh , 0 & «100 ——*180 min 200 10 60 100 200 300 500 1000 mimin Ting de agchioe —~ toad achiev iscard og) —~ Fig. 1 Determinareaindicatoraui de prefurabilitate (vous) pe bain caraterisiii de zur, espoctv diagrama hi Taylor pag. 1Cativa indicatori de preluerabilitate caracteristici criteriului Zs sunt prezentati in tabelul 1 Tab. 1 Indicatori de preluerabilitate specifici criteriului Zs gi evaluarea lor Teton eat orale Tato iat fovrah otvorabt vat ate) amma Al Zhi | mest cantar hy 25) mare svi one sche pra eh eats sear rossi |, ©) Pre eee” || me an tabs Fein — miso Sunotae Pen nin a pe sci ci ‘ears uwerssoat scenes | sats sv nase} | ‘ones ‘osu gt in gieh Insane dei nomads rea sae tsp], i separ Pe (as dnipisy | me Ree snwisame| = = &, yar tons " he (G ) set me ie ‘spettipa pci cad ncaa de aps ‘rats ai tas se 7) stots ott) Ferg asco rate om Tab, 2 Clasificaren formelar de aschii dup STAS 12046/2-84 ZV! aschie tp |" " Ascte m MO psonie mb sail tipace A Wa A ae Fou favoratile ung’ ALA i Ton o og oe 3. Metode utilizate pentru aprecicrea preluerabilititit Durabilitatea sculei (1) este considerati ca unul din cei mai convenabili indicatori pentru aprecierea prelucrabilitafii, Pentru stabilirea experimental a durabilitii: sunt necesare incereari costisitoare gi de foarte lunga durata precum si o standardizare ridicati a experimentelor, incepénd cu controlul riguros al materialelor semifabricatelor si cel al sculelor inca de la receptia lor. incereatile de stabilire a durabilitaii sunt mari consumatoare de timp din cauza ridicarii curbelor de wri la diferite viteze constante. Pentru accelerarea determinitilor se utilizeazi metode mai rapide, de scurti durati, cum sunt mefoda strunjirit frontale sau metoda strunjirii longitudinale cu cresterea vitezei in trepte 3.1. Metoda strunjirii frontale. in cadrul acestei metode se strunjeste frontal o epruveta de forma unui dise prevazut cu un alezaj frontal (figura 2). Strunjirea se executa de 1a centru spre periferie gi se masoard raza (R,) la care apare uzura maxima admisibil2, corespunzatoare unei anumite turafil. Experimentul se repet pentru © gama larga de turatii astfel inct MqavMnia > & stabilindu-se de fiecare data diametrele corespunzatoare momentului cand scula atinge uzura limit stabilita. Cu valorile determinate experimental se construieste 0 diagrama in coordonate dublu-logaritmice » — R, (figura 2) si se calculeaza valoarea pantei dreptei cu care se aproximeazit aceasti dependent (tg a). Cunoscand aceasta valoare se poate calcula valoarea exponentului m (din formula lui Taylor serisa sub forma v=C, -7”) cu formula: pag. 2lta a ft) waa thy wa-1 m1 IgR, lg, Valoarea constantei Cy se determina cu ajutorul relajiei 2a-R,-n R, “1000 sen(m+1 unde: #5 [mmvrot] este avansul de lucru; Ry [nmjeste raza la care se produce uzura maxima admisibil, © n [rovmin] este turatia epruvetei Cunoscnd valorile Cy si m se poate calcula drept indicator de prelucrabilitate al acestei metode de determinare, viteza corespunzatoare unei anumite durabilit Condi de aschire: ‘theeptd obtinuté experimental in condi atingeiaceeiasi t= est Iya A veut, a cei panté ta) se determing grate s= ost n= cst Ee, _geometria seule est Pee at parte: tga 2+ nde ‘m* reprint exponent da relia Taylor v= GT sonia acai prelucrabiltate se evalueazt of Fig. 2 Schema metodei strunjiri frontale gi prelucrarea graficd a rezultatelor experimentale CONDITH EXPERIMENTALE, UTILAJ: SNA 560 X 1000 SCULA: P20, % = 90, xr = 20°, Yo = 6°, ty = 6. br = 0°, re = 0.4mm. MATERIAL: Fe 200, Fe 300 MEDIU: Aer, ubler f n 8 Ru T Vis mm] | {rotimin] | {mm/rot] | [mm Mat | Exp. ign | tga | m | [min] | {m/min} 1 1 100 On 156 Fe200 [2 [1 500 Or 85 15 i 1 800, On OL x 4 [a 100 OL 168) Fe300 [75 1 500) OL 94 15 ou ur 800, On a7 x 7 . : T vis {rot’min] | [mm/rot] [min] _| fmimin 100) OL 500 0.1 8003.2. Metoda strunjirii longitudinale cu cresterea vitezei in trepte. Epruveta utilizata la accasti metoda (figura 3) are 0 forma cilindrica si este impar{iti in mai multe tronsoane de lungime constanta Lp astfel stabilita, incat drumul parcurs pe epruvetii, de eatre seul si fie de 25 m. 1, = 250008 6) x-(D=21) unde: D fmm] este diametrul exterior al epruveteis tm] adaneimea de agehiere; s fmmvrot] avansul de lueru., Se strunjese pe rand tronsoanele, cu viteze care s& aleatuiasca 0 progresie geometrica cu ratia 1,12. Prelucrarea are loc pana la distrugerea muchiei aschietoare. Se impune condifia ca distrugerea si aiba loc la prelucrarea tronsonului cu numarul de ordine ! Indicatorul de prelucrabilitate al acestei metode este viteza compatibild Viomp. care se determina cu urmitoarea relatie: (4) unde: * v este viteza de aschiere corespunzitoare tronsonului unde s-a produs distrugerea muchici aschietoare; vz, este viteza de aschiere corespunzitoare ultimului tronson preluerat complet; L, este lungimea aschiat’ pe tronsonul unde s-a produs distrugerea muchiei aschietoare; Ly este lungimea unui tronson. Valoarea vitezei compatibile Yeomp este utilizatd drept eriteriu de apreciere a prelucrabilitai, 0 valoare mai ridicati desemnand o prelucrabilitate mai bund, Procedeul are ins aplicatii limitate gi este greu aplicabil la scule din carburi sau materiale mineralo-ceramice. Incerearile de durabilitate bazate pe drumul de aschiere efectuandu-se cu viteze de aschiere puternice crescitoare au avantajul timpului scurt, dar prezint’ o imprastiere mai mare a rezultatelor. in ai [J somabricat 9 cia prouabitate ‘seevaleard Fig, 3 Schema efectuirii inceredrii de prefucrabilitale prin metoda strunjiri cu cresterea viteze in treple pag. 41 EXPERIMENTALE, UTILAJ: SNA 560 X 1000 SCULA: P20, % = 90", 7'-= 20°, Yo = 6°, oy = 6°, oy = 0°, re = 0.4 mm. MATERIAL: OLC 60, OL 50 MEDIU: Aer, AMC: Subler fmm) | [mm | [mmirot] | frovmin] |_[mémin] | fmm, Lew oo saniabrcet a cir prourabitate seovelieaed We —_ pag. 5