do ta macau bataie dew parinti sat » piacere end ath comtt warty bat r ‘oa, tnx copitarie Imi face peofesort 65, De obiest pot st m ac repede si 8 66, Nn spun totdeauna actovarl sl Je aposare, de plin, sure de afomsc) 67, Aman sterinte sensi (senzarie ¢ supan anit de tare pe eines ined Sr) dorese moa 68. S-a fntdinplat sa ma 469:1Un cal eae nu trig bine tebanie.sa simta DICH te thetede niciodata in straint 70. Deviza tea este: « Ni 71. Pentru tucrurt care au trecut ai fie val Fram 72. fn fond stint un om eam rico. 73. Cand calatotese, prefer sa privesc poisajull decat sa.si9t de vorba cu tovarasii de drum. Daca sufar un see, aceasta mt ma tulbura 5, Nasi pot inchipui wreu moti fatenteiat ca a8 ovEst! Pes 76, Aproape fh fievare saptamsina intdlnese pe cineva pe care ne POLS 1 sufar. 77, Fac multe lucruri de care apoi inti pare rau. Daca cineva tia paraseste cu reavoint, Ti doresc 0 pedeapes usturatanre returi sau varsatuti 79, Am [recvent 80. Am descori 81. Am adesea constipatic alaturi de el pentru ane razbuna. u, sunt Daca cineva fi face rau prietenult 83. Lincori am intirziat de Ia intalnire sau de la scoala. Sincet vorbind, s-a intamplat sa chinuiese animalele Cand intalnese pe neasteptate un yechi pricten, imi vine sa-i sar de gat. 86. Daca la restaurant mi-ar servi mé responsabil. urina. 88. CAteodata sunt abatut fara sa stiu de ce, ancare proasta, as face reclamatic la ospatar sau le in momente de emotie sau de frica imi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de :n TEST FREIBURG FPL, Forma G titudini si interese, La fiecare dintre eb f on le puteti- rasp ; X pe foaia de raspns, in dreptul numarilui respeetiv, in casuia care coresy™ dumneavoast Nu exista raspunsuti « bune » sau « gresite », pentru ca orice om are dr Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine fetutui dv. de a f NU FACET INSEMNARI PE ACESTE FoI | RASPUNDETI NUMAT on RASPUNS ! |, Am citit instructiunile si sunt gata sa raspund sincer la toate int imi place sa ies seara sa ma distrez imi vine greu sa leg, noi prietenii 4, Intotdeauna sunt bine dispus. 5. Rarcori ripostez céind citieva ma loveste. 6. Deseori visez la lucruri de care e mai bine sa nu vorbesti de conv sasese subiectul usa fac cunostinta cu cineya, imi vine greu sa Cand yrea potrivit cap. 8. Am descori dureri 9. Uneori am palpitatii sau inima imi bate neregulat 10. Se intampla uneori sa-mi simt inima zva L1, Imi pierd repede cumpatul, dar ma si stapinese 12. Cateodata rad de o gluma necuyiincioasa. 13. Cand vreau sa aflu ceva, prefer sa caut inir-o carte deeat sa intreb 14. Chiar cand ma aflu in socictate, ma simt adesea sin 15. Rosese sau palese usor41. Cateodata ina simt, fara nici un moti destl de nenorecit {hn situntit emotionante adesea til ve tate rasuflaren, netel ineat trebuie sa respi ane 43. Uneori simt un nod in gat 4. Cand nya manii Imi place sami deseare nervii prity activitati fizice, ca taintul lemnelé ete 45. In copil trageam de Soptlarie imi places uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratel par ete 46. Cateodata imi pierd rabdarea si ma infurii 47. Uneori sunt plin de energie si darnic de actiune, iar alteori nu sunt in stare sa a af 18. Cateodata wafai, chiar fara sa fi sfarsit © munca grea 49. Am uneori se atia ca nu primese destul aer, ca ma sufoc 50. Un cori imi ima 7. CC TaN ar trebui s-0 pateasea cei care imi fac o nedreptate 1. Daca ma supara 0 muisca, nu ma las pina n-o prind *2- Cateodata ma cuprinde un sentiment de indiferenta si de gol interior 53. Ma sfiese sa intra sing . intr-o incapere unde este adunata mai multa lume care sta vorba 54. Simt adesea ca mi se usuca gi Am comis multe greseli in visita. 56. Am cateodata sentimentul ca altii rad de mine 57. imi plac sarcinile care cet aetiune rapida $8. Ma simt aproape tot timpul flamand 59. Am intalnit oameni care m-au suparat atat de mult, ineat am ajuns la bataie 60, Cand ma gandesc la cate mi s multumit de soarta i Intdmplat in vis mea. 61. In general sunt linistit, nu ma enervez usor 62. intr-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei in mod fires¢ si relaxat. 63. Se intampla adesca sa n-am pofta de mancare,v9 Ma fender vias mien te Pann NENPE 165. fmi place sa fae cate o glume nevinovata pe socorenla altora, 168, tie obieeiyirivene apre Villor ewlineraders nur ma descura)e7. 4 totul ¢ impotriva nee nds si prost dispus 168, 169, Visez destul ie des dupa ce ma trezese, ma simt fea mullta ¥reme ‘obosit, daramat 170. eata, 171. imi place sa-mi bat joe de alti intotdeauna pe toe raspunsitl potrivit Tinistesc repede. 172. Am prezenta de spirit si gases i 4 ceva ma scoate din satite, de obie 173. Chiar 174. in actiuni coleetive imi place sa preiau conduceres ma enerver prea repede. Ades 4: oamenii pe care inca tu-i unos 176. Nu-mi place s mpreuna © meni. ft de prost dispus, incdt nu vreau sa sti de nir 177. Adesea sunt a viata si greutatile ei 178. Ma simt in stare sa infrunt cu sue: 179. in copilarie mi s-a intdmplat uneori sa umblu pe furis la culeiuri. 180, Mi-e greu sa cistig pe altii de partea mea 181. Ma consider destul de vorbaret 182, Uneori imi face placere so ranese oameni care imi sunt drag muti cuiva fala decat sa fii considerat las. 183. Mai bine Je cArid cineva ma ia drept fraier. 184. imi clocotest 185. De obicei sunt foarte constiincio: 186, Imi place sa-mi expun parerea in fata altora. 187. Uneori, fara vreun motiy fntemeit, am sentimental unui. perical vag, sau simt 0 te nedeslusita. 188. Nu-mi vine sa intru in vorba cu oamenii pana cnd acestia nu mi se adreseaza. 189, Adesea sunt dus pe ganduriAm particinat acti m 99. Exista putine hueruti car ama irit Od ShiSaseaters NOs Privitea sau ma uit spre partea cela 101. Can " Mteodata mai fac putin pe groza 2. Sunt-destul de vioi din fir 103. Ma indoiesc uneori daca Pe oam enii cu care stau de “MH SPAE pete Tosti pe wat sau pe fata, dma infurii cw adeva Ht. as fl in stare sa lovese pe 106. Daca cineva se poarta urat cy mine, asta nu ma supara 107. Imi vine g su'sa sustin fata de cunoscutii mei o parere 108. Uneori a nelinisteste chiar si posibil ad 09. Nu toti cei pe care-i cunose ini sunt simpatiei 110. Corpul meu rareori Se poate destinde (retaxa) cu torul 111. Se intmpla ca anumite situatii sa ma babi putin 112. Adesea imi trenura mana (de ex. la aprinderea une ti teodata am ginduri de care ar trebui sa-mi fie rusine. lea avea ghinion, diferita, ri sau {0h T-adevar ¢ losirea unei cesti),VA RLIGAM SA VERIFICATI DACA ATI RASPUNS: A TOATE INTREBARILE ! Freiburg (FP) tool: Inventarul de personitate Freiburg elaborat de H. Sela, ¥. Fahrenberg si 1 multifazie constrait prin combinarea wnus sisten? psibologic cl domeniul clinic eat $19 poate ntitiza. atit in 4 care-i vizeaza, testul evidentiaza att Inventarul de personalitate F Deserieroa pr R. Hempel este un chest extras din nosologia psilitatticn, BI se ¢ sale si parametrii pe patotogice, Totus tulburari psihosomatice asic si unui gel neclinie, Prin mension ii normale, eat si aspecte rsoanele sanatoase, fara sa poate diagnostics, in primal rind, pet a fata de subiectii in cauza. ‘de personalitate FPI comtine pleta a istifiea atentia special sta specialitate. Testu ru a obtine 0 imagine €dt mai com plimeritare. Niurhai scunirile mati Ja sealele clinice ju pentn a i se recomansa mh examen dle st 212 itemi grupati in 9 scale la eare, pent personalitatii celui investigat, autorié at mai adaugat inea 5 scale Su Astfel, testul PPL pune in evidenta, prin cele 12 scale de are, dispune, tot axitea insusiri de personalitate si, enume: NERVOZITATEA, AGRESIVITATES, DEPRESIVITATEA. EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA,. CALMUL, TENDINTA, DE DOMINARE. INHIBITIA, FIREA DESCHISA,. EXTROVERSIA. ~ INTROVERSIA, LABILITATEA EMOTIONALA si MASCULINITATEA ~ FEMINITATEA. -a Jui la 0 gama larga de subject ‘grup, fara limita de 1, de Ta rea testului FPL permite utilizar stra individuli sau in ain jur de 40 de minute), Conceptia si constr 15 la 80 de ani, barbati si femei, putindu-se admi timp (in mod normal, completarea chestionaruilui dureaza au un nivel educational si dezvoltare ru corectarea foilor de Chestionarul se administreaza persoanelor care intelectuala medie, capabile sa inteleaga semnificati: un set de grile sau ealculatorul 1a itemilor. Pent raspuns se utilizeaz: De aseménea, testul FPT este constituit pe baza de dowa raspunsuri posibile “DA sau Descrierea scalelor RVOZITATE (SOMATIZARE) — cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza: = 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48. 49. 54, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197 ¢- 1 item Scala NI —NI 33 itemi cu raspuns semnificatiy DA : 8, 9, 9, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, NU 91. 63, 67, puns semnificativ cura Scala N-1 pune in evidenta prezenta sau abyenta unor tulburari psihosomatice. (Tensianea nervoasa se poate exprima atat la nivelul conduitei, e4t si fn plan somatic. Ca o consecinta a interdependentei dintre psihic si somatic, tensiunea psihica poate declansa raspansuri ale functiilor fiziologice care, in timp, se pot ale intregului organism, determinand modificart ) Valorile ridicate semnifica prezenta wnor acuze stabiliza si organiza in tablouri patolog.o tuultumite de propria soatta,/Persoana are ceapacitate de & nin viata, = 19 iter 20 de iterni, dupa cum urmeaz 162, 163, 133, 136, 146, 149, 15: tiv NU: 61, Valorile ridicate ta ilitate si emutivitate, toler de dificultats banale), nerabdare irascibile, se supara si s© hniar agresive. le pulsivitate ‘eate tiemata din 11, 17, 44, 46, 108, 1 1 ites et raspuns seminal EXCITABILITATE nifigatiy DA Scale 4 ut naspuns 175, 191, 194, 200, 203, 210 a staré de iritabil 1 se sine denny ate, tensiuine, suse tulburat chiar fa aceasta scala suit gotate) sau oh exprima frustrate (subiect sineh ceare obtin valori ridi infurie cu usurinta devenind amenintatoare (spun v° inte pe tare si le inhiba prea p' motionala si toler ie, Persoanel ihe niece: wutin, Valori scazute indies anta ridicata la frustrate, afecte viele! dispun de Fedusa, calm, eventua apatie, stapanire dupa ‘cum urmeaza ; -12 itemi oe 3, 174, 181, 186, 199 ; - 16 itemi ou ‘95, 134, 142, 176, 180, 188. jabili comtacte, spirit Scala S§ — SOCIABILITATE —contine 28 de itemt 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 1 3. 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 1 21 Valorile ridicate la deeosta soali evidentiaza dorints si capactatea G6 & feats, prierenii, ca si posibilltates de a te: fntretine, Subiectal Riss HH vioiciun viens comunicativitate. si. prompritading: in tepfici: Valorie ie ¢ interpersonate, mmultumire fata de propria, Persone rioty pentrs solitude sau. peru wn cere reduis de Jhiar « rigid » in anurnite situatis, ia coreleaza negatiy cu valorile « caracter social » raspuns serinificatiy DA raspuns senmificativ NU intreprinzator, exprima dorinta redusa de contact (subiectul isi este suficient siesi), prefer jeteni, Individul este distant, retras, rezervat, te fa aceasta scal dimensiune S interpretata drept jeoarece aici tema principala © constituie ce inhibitia vizeaza capacitatea de 2 ‘cunostinte si pri taciturn, putin intreprinzator. Valorile ridi mici de Ia scala 1-8 « Inbibitie ». Aceasta sa considerata ca inversul inhibitiei d a stabili contacte sociale, in timp nu poate fi dorinta si neyoia de actiona 0 de item, toti cu raspuns semnificativ DA: - 4, 24, 36, zh, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207 209 ; Valorile ridicate Ia acessta scala exprina calm si incredere in sine, capacitatea de a nu se abate de la'¢ drumul wy obicctivele fixate. Persoancle nu se Iasi enervate cu ustrinés, nu le plas disputele sunt rubdétoare, darze, neclinite. Ele prezinta wn tonus ridieat, buna dispozitie si sunt energice si le place sa actioneze repede si eficient. Valorile seazute indica s, deceptic si suparare, Persoancle cate prezinta.valori seazute fa siceasta scala iau lucrurile prea'in serios, sunt mereu ingrijorate, tensionate, pesimiste Ele pot fi cu usurinta descurajate, deceptionate, deranjate, lezate sau puse intr-o situatie penibila in situatii de decizie subiectit prefera sa astepte, el avind o adevarata repulsic pentru actiunile Scala C6 — CALM ~ cuprinde 2 71, 74, 75, agresive, optimism, iritabilitate, susceptibilitat pripite, impulsivevrei ga fic ceva tandart dar eateod: ‘ale unor oameni antipatich 114, Nu stivde ce i imagine? di teste cand 115, Uneori ma lin Jcioarele mele sunt deseori ag jcire fayorita, decat intr-0 116, Mainile si pi a cn o indeletni 117. fini face tai multa placere sa-mi pettee se8r societate vesela ile in general usor 118, Ma numar printre acet oameni eare jaw Twerur ‘entrez asupra muneli mele. 119, De regula fmi vine usor sa ma cone ic sa fac o colecta pentru un scup bun, 120. Nu m-ar stanjeni cu nimi ma compart de obicei mai bine decat acass i bine s-0 pasires pentru mine chiar daca asta ar 121. in societate 1 22, Adesea imi seapa e3te 0 observatic pe care era ma fa de mutta variatie si calatorii, am o profesiune legs 123. Mi-ar placea insemna mai malta nesiguranta pun a inima. 124, Daca m-am purtat stingaci intr-o societate, pot s-0 uit repede, ® 125. Am putini cunoscuti mai apropiati voluntara a ploapelor, a fetei, a capului sau a 126. Observ adesca 0 tresarire sau zvacnire umerilor. it de sensibil la lumina si @ 127. in anumite momente sau chiar si in general sunt deosebi sau anumite 7gomote imi produc © zgomot, astfel incat lumina puterniea, culorile tipatoare durere fizica, facem vreo pozna 128. Dupa o petrecere am adesea dorinta ca impreuna cu ceifalti sam pentra a necaji oamenii 129. Cred ca as putea fi un pasionat vanator. 130. Daca te gindesti cata suferinta exists pe acest pamat, parca-ti doresti sa nu te fi nascut. 131. Cine ma jigneste scrios poate sa incaseze o palma. 132, Nici chiar o mare multime de necazuti si tulburari marunte nu ma pot scoate din sarite. 133, Cand ma infurit, spun lucruri necuviineioase 134, La petreceri sau la festivitati publice prefer sa raman in planul al doilea, in umbra, 135. in prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma fistacesc usor. 136. Adesea nu-mi pot stapani ciuda si mania.joven i fate oshitor op 16, Uneori am vajieli tH mirecl 8 enempiy, verela Je wwre, inedt sa spare, & 17. Pot sana Taft a te. Sineer vorbind, ti face uneori plnsers sa chine! PS alti san mung. 19, Ma mt cam jonat and tumnea 1 observ PS stead s e fa.0 mare reuniune, 18 un bal sett In 0 festivitate 20; twu parte nuiwai de mevoic, fara ple publica 21, Uneort sina exm yn bat: sam zvdonese Viele 22. Cateodata simt intepatiti im piept 23. Chyd cineva mi-a fret o nedreptae, Ti dorset © pedeapsa usturatoare na Sunndo parereca rout iebaterasplatit cu DIES 9) 59 proceder 35, Sun tampa untoori a fae ceva pericutos din pura placere 296, Sunt mai inrepritizator docdt majoritatea cunosehs or rei i en-ved negra Inainten oebitor. 648 ma ridie bruse 27, Adesea mi se intimpla: sa armetese din pozitia culeat a8. Cand cineva din coreul meu de pricteel < Jigmi ne ingrijim impreuna de pedepsires faptasulut 29. Un edine care nu asculta merita batale 30. Visez peste zi mai mult d sstie la cap. 31. Uneori am calduri si cong 32, Cu eamenii care se poarta mai prietenos derat m-as fi asteptat, devin pmdent. forta fizica pentru a-mi apara drepturile, © fhe 33. Daca trebuie sa recurs Ma pricep sa inviorez 0 societate plicticoasi. Ma fisttcese destul de usor: in ma supar daca ali critica ceva legat de mine seu de munca mea 37, Chitar si pe vreme calda am deseori mainile st picioarele reel uri sau amorteala in mAini, brate si picioare: 38, Simt adesca furnicaturi si intepat neintelegeri cu alti. 39, Am adese: 40. in relatiile cu oamenii sunt neindemanatic.137. Nusni place cand oamenii ma pr ivexe in timp we fucrey 138. Vises attesoa tn tucrur ireattenbiy 139. As prefe nina, deciit rutr-un sat Linistis are de fapt nu erau importante 140. Céteodata m-am framantat foarte nw ! arte mutt pent lwcruini N41. Uncori aman 0 teaba care ar trebui f i M20 Neste felut meu-sa spun bancuti si imamplar 143. Adesea tre desea tresar cand cineva se mista renede ae oe fepede sau daca cineva mi se ade 144. Deseori ineep sa tretmutr de spaima sau de emotie sau mi se Thmonie genun 45. Imi face placere sa decapitez florile cu un bat 146. Groutatile-de toate zilcle ma scot adesea din sarite 147. Exista momente in care sunt foarte trist ei deprimat 148. In preajma unor anumite evenimente am adesea trae (emotii) si devin agitat 149. Din pacate, ma numar printre cei cate se tafurie usor 150, Mai demult faceam " Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramdnea sirdns unita in orice imprejurate 15. i Vine greu sav esc 21 1. Imi vine greu sa vorbesc sau sa file o expunere in fata unui grup mare de oamen Dispozitia, toancle mele se schimba destul de des 153. Obosese mai repede decat majoritatca oamenilor pe care-i cunose are, o simt in tot corpul © Saul ma enervez 4. Cand ma ne it. 156. Prefer sa actionez deca 155. imi pierd usor cumpatul daca sunt ata planuri \duri inutile care imi revin tot timpul in minte 157. Adesea ma supara amilia mea si cunostintele mele nu ma inteleg cu adevarat 159. Am tulburari de somn: adorm greu sau ma trezese freevent. 160. Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie. 161. Exista atétea lucruri suparatoare ! are insa nu le gandese serios. 162, Adesea pronunt amenintari pe 163. Spun deseori lucruri necugetate pe care apoi le regret.ut altora sor lin cauiza allora 2 Citeodata vorbese despre lucturi la care fu ma pricep, Sehtimentul cw nu dic tin mod de viata eoreet 193. Am adese ean butol de putbere, gata sa explode 194. Ma simr ades ocietat 195. Purtarea niea la masa este mai Putin ingtijita acasa deca i 196. Ma sinw adesea ostenit, vlaguit, epuizat rome sau de lima 197. Organismul meu reactioneaza in sod vadit la se himbarile de i 198: Numai rareari mise thtimpa sa flu deptieat,sa:ma eimmt net ey rice prilej pentra a 99. Imi place atat de mult sa stau de vorba cu vartienii, ineat folosese orice prile} p- discuta cu persoane necunoseute 200. Sunt sensibil la jigniti fit de bine dispus, incdt ineep sa fluier sau sa nd ma seol, sunt adesea a 201. Dimin cant, ata, ci gata ma hibzuiala inde wie Sa tau © hotardre importanta, chiar si dupa 202. Cand tre simt tot nesigur nelin sa vorbese mai tare ca de obicei 203. Intro disputa 204. Nu-mi pasa daca se rade de mine 205. Uneori cred ca nu sunt bun de nimic. ndeasca altii despre mine 206. Ma nelinisteste ce ar putea sa gy I de usor peste deceptii 207. Tree de 208. Deseori, imi muse buzele sati imi rod unghiile. sa intru in discutii 209. Prefer sa cedez intr-o problema sau alta, dec ca odata am fost atat de furios, incat am apucat primul obiect la indemana 210. Imi amintes si lam spart sau I-am rupt, 211. Cel mai fericit ma simt atunci cand sunt singur 212. Ciiteodata mi-e dor de ceva emotionant,TEST DE PERSONALITATE (FREIBURG) ; )Hrelinkitit, adien prota va du in principis timpul de tucru © “analiza si raspunde la vomte cole 212 emmuti, fy acne! a va sunt suficiente tie Psibologul pout fiecari prt cin naimins, Orn de incepere a probei 4) oka la care parctiegeres oa sbiectului orieniative, suplimentare, despr aoe et desfastirarii oferind dat spectiv (mobs iten decizies si in 1 Daca se inregistreaza si timpul de ta jumat Cb ieC ate nt Me Probe se. pot obtine inforriatli -ortentative desp i Subiectuhui tntr-in regim de hueru cate implica atentis entrata. Timp de hich Tipe i decizic deul fiecares seal {wera estimat: este de aproximativ 40 minute, Cotar f ND Punct raspunsurile semnificative, iar prin insumarea lor in cadrul Seale se obtine nota ruta (NB) a scale respective Notele brute-ale elor' 12: scale ae tree tn tubrcile cortapuinantoate din'féaia de” dais tele brute ale sealelor si in foaia de raspuns. Se opercaza cu “punizatoite, care se tree de aseniens Standard, deci cu stanine. Interpretarea rezultatelor obtinute la inventarul © seama de necesitates adecvarii probei psihologice It obiectivele impuse de contexttl in care'es este wtilizata Cand a, pe multiple planuri a personalitati lectii, se pot decupa din ansamblul cste un instrument de evaluare comple: in scopul unei sel lor selectici respective Festal insa aceasta evaluare se face obiective factori care servese eel mai bine factori ctori de decizie FPI pot fi impartiti in doua categorii: mod direct si specific in adaptarea ‘optima la solicitarile unei activitat acestia intra in structura deciziei (avizul “apt “inapt”) si sunt: NI — 3 — depresie; E 4 — excitabilitate: tendinta de inhibitie; NLE — labilitate emotionala. () factori orientativi — factori colaterali acestia au o valoare orientativa participand | calm: Fd 9 — fire a Ca utmare, factor implicati ir erformante nervozitate; A 2 — agresivitate; D E dominare; 18 care sustin indirect activitatea ctului si sunt: SS asculinitate. Selectia factorilor in cele doua categorii nespecifici sociabilitate; C 6 rea de ansamblu a subie E — extraversic; M — m; facut pe baza relevantei statistice larile cu crite analizeaza tate sealele testului dar se opereaza diferentiat de analiza indicilor de semnificatie, de corelatiile # concurente (ci variabile similare din alte teste dintre scalele testului si de valics de personalitate). Se corecteaza si cu rezultatele obtinute la ele, in functie de cele doua categorii de factor ; NLE. Sunt fuctori cu incarcatura ele A) Factori de decizic: NI, A2, D3, E4, Td7. I negativa, deci notele brute mati obtinute la ei au semnificatic negati0 IEEE nial; +e) — daca ta proba de nivel ments! subsectul re resutse pentrn 6 avizuli Seva tine seaia de pivelit este in staninele 4, 5. 6, 7, ¢, 9, ot se porate eonsidera ca nivel mental P cela jecentuari. vulnerabilitati ale-strieturit de personalitat formuteaza avizul AP LAPT STRUCTURAPERSONALITA Tt aca la proba d jeme de compensare ineotal subiectul este én staminale 1, 2, 3, wit $e 5 nt S€ pot pune pr umate, se formuleaza avizul INAP: IN ih i2ul INAPT STRUCTURA PERSONALITATE i partial critice nu 4) cind apar in Sa Mai multi factori disparati, deci ale caror scor learn statistic, 90 f 5, 6, 7, 8, 9, Cand Confirmate de cel putin unul din) factetii ct care ei ¢ svizul APT STUCTURA PERSONALITATE. Situitia 3— stanincle 4 le 4-9, se formuleaza avizul APT toti cei 7 factori de deeizie sunt in stani STRUCTURA PERSONALITATE B. FACTOR] ORMENTATIVI: $5, C6; Edo, EM Adeatin serit tuctoel cor semniioaie transforma in stanine mari, iar cotele Pozitiva si de aceca cotele mari sunt pozitive si se legalive Si Se transforma in stanitic mic. mici su Suudiile sistematice ae : Smatice arata tot mai pregnant faptul ca la acest gen de scale pozitive. desi valorile mari sunt optime. oils Nt optime, valorile maxime sunt mai degraba critice, ele indicand soctabilitatea tree in extraversia si exncerbare anormala a trasaturilor respective instabilitate emotion: fectiva, calmul maxim in imertie, masculinitatea maxima in vol 3 c at a Untarism agresiv, etc. La aceste scale se considera staninele 1 si 9 ca fiind critice: staninele 2 s ofera date supliment caracterizare mai precisa. I critice, iar staninele 4, 5, 6, 7. 8 ca fiind optime. Factorii orientativi a imaginea sa printr-¢ part are de cunoastere a individului si complet 1) iNDRUMARI Nu exista raspunsuri « bune » sau « gresite », pentru ca orice om are dreptul la pareri potriveste cel mai bine fehilui dv. de a fi proprii. Alegeti raspunsul care raspunsuri bune sau rele insa unele intrebari sunt problematice si ar E drept nu existi putea determina o decizie negativa a psihologului in vederea calificativului pe care il pune. Asadar in cele ce urmeaza va indrumam cum si raspundeti pentru urmatoarele intrebari. 30. Visez peste zi mai mult decAt imi prieste. 6. Deseori visez la lucruri de care ¢ mai bine sa nu vorbesti.ll Je MAI nu eautd persoane visaroars ot vast intrebare (deseori) CX 91 NU, itsti sat euvintele cheie atat din aces Va recomanaann st ‘atenti mai rill fi Je intrebath liste. Carat la cele din \irmatoarel 8 Am deseori dureri de €4P- snsul increbarii (deed) coen ce ar {NACH ca aveti cd se ‘ont, Va recomandarn st raspundett ct fe cap, dar ne des a tate vA rugam si raspundeti ou NE Din nos acelasi cuvant ce amp! fi avert durert ¢ paride legate de s © problema. Sight, ¢ NU, ATEN TIE: La intr palpitatii sau inima imi bate neregu 9. Uneori a 10, Se iutdmpla uncori sa-mi sim inima zyaentind Im git. 16, Uneott am vajalell fn urechi saw timi apar seantel fp fata ochilor. ar insemna.c& aveti probleme grave deqi cu NU. Unt raspuns afimativ Nicidecum, rispu te dar ma si stapinese repede. i schimbari dese de dispozitie. de wu reprezinti 0 11. imi pierd repede cumpatul, trage concluzia ch aveti iar schimbarile dese de dispozitie m Daca yeti raspunde cu DA, se Va stare, MAI cauta persoane sigure, hotarite, calitate ci mai degrabi un defect. Raspundeti eu NU- 17. Pot sa'ma infurit atat de tare, incat sa sparg, de exempln, vesela. io persoand care nursi poate tine cumpatul, Pe eamni ci suntel fier. Raspundeti cu NU. 34 ayetiun calm de Un raspuns afimativ f sand in meseria de politist trebuie doresc o pedeapsa usturatoare. facut o nedreptate, 23. CAnd cineva mi 24. Sunt de parere ca raul trebuie rasplatit cu binele, si asa procedez. regisesc in tot testul yi releva 4! Tipul acesta de intrebari se 23 cu DA iar la 24 cu DA ATENTIE la aceste intrebiiri foarte atent puteti rispunde la daca dumneavoastra mintiti. Nefiind .ca ce ar insemma cA va contrazicet}. 29. Un caine care nu asculta merita bataie. Un rispuns afirmatiy releva intolerania. Raspundeti eu NU 39. Am adesea neintelegeri cu alti, eti da un rispons afirmativ se va injelege c& sunteti o petsoand Raspundeti cu NU. Daca v problematica, ceca ce nu cauti MAL,SOMAtics, IMotorit KAU nentoven Patbosomatic (tutbus nAstAtive (Gitculdterh, rexpicatorii, digestive, ete. ): discor Va welche de etnias Gat eT MAT fnerafospronnte (ogee oe: sos incon eas © simatizare:juterion a crete tAbilitatc, meteoropatic), Se penne coneratn, de exert Yobtlitive 4} pagent Misibttelon.aUitla dk tna ance ee eee ke toned silboreseivaceinie gn OREN, Valortle Seaiite voter psihosomatice Hormale ile *20nante einotionala moderate treet ide wacneeis Ride nome ia moderatatnsotita de react somal apn a TRESIVIEATE— euvna 26 ae mi, dupa curn urmeaza : - 24 itemi cu LAS RES a ROA 1185 2a eT ea 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, Valotle tate Bb 182, 208,812. 2 ett raspuns semnificativ NU : 119, 185 resiige nist indica comportamete tanifeste cou redler acts apcuteet Drala er at SOAK MW Snnbinatv, ncvianlsectatioens aie ten . alee noe ume, wiiniale 6 uiiversil’ objectual Comportamental, persoana este Resco enim SAUER teat de tacues aN elise eee eateries Structural, individul este nelinistt, iuza de glume puerile. lipsite de ens (gratuite), se exaltare (bucurie eori cu tendinte sp: Preghania nevoie de schimbare, séle de uvetiira, u exacerbata, exploziva). | {psa autocontrolului si ima ca emotionale ii sunt deasemenca crore, Valoiile seazuts indica © tendinea seduea spre apreaiane are relate ans netil® controlata si talionala, Indiviia este tiniatt. pondoral #1 exhilfbrat ta relatiile cu ceilatti 7 itemi cu raspuns 8 de itemi, dupa cum urmeaza 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152. 78 Seala D3 — DEPRE SIE cuprinde Semmificativ DA : 6, 30. 39, 41, 157, 158, 164, 1 187, 189, 193, 205, 206 ; Scala D-3 exprima indispozitia sau fluetuants Spozitic cu multumirea si siguranta de sine. Valori Proasta dispozitie generala (uneori chiar depresive), stari f€ sunt persoane in general prost ~ 1 item cu raspuns semnificativ NL are a dispozitiei, nesiguranta de sine. in stari ridicate la aceasta scala ir freevente si accentuate de fensionale, dispozitie pesimista. Subiectii cu yalori tidicat dispuse. fara vitalitate, epuizabile, in parte iritabile — in Parte apatice, Subicetii se mai “28 Prin: anxictate (sentimentul unui pericol iminent dar nedefinit, cate planeaza lor apropiati); singuratate (pe care desi o constientizeaza sau fata de care se resemneaza acceptind-o in lusa_asupra realitatii imediate (persoana find ste insa solutii adecvate de rezolvare, preocupata de propriile probleme carora nu le ga chinuita de ginduri inutile, sau visind cu ochii deschisi la solutii imposibite, utopice); complexe de inferioritate (datorate vesnicclor probleme asupra carora mediteaza mult si ineficient fara insa a actiona). Pe fondul acestora Persoana poate manifesta reprosuri si sentimente de culpabilitate, autoacuzare si autoagresiune. Valorile scazute semnifica o relaxare, optimism, griji putine, raport emotional bun cu ceilalti caracterizea amenintator asupra lor sau asupra ce si o resimt in mod negativ, mu o pot depasi, mod deliberat); putere de concentrare red dispozitie echilibralaitinne #4. Walfel Ineny sw respi 43. Une mou Th wie NU! Focars are NOU tn diterite situ, dae: ame aj Dnsldernt deysianat. Hoel sta, tp ere Mt Ine care amplified eennet Karancan Am ¢ revel I Vite, Raxpunsul y ecoMmnditl este NU. Greyer DA sIiNA Brenit, decizie prone ‘ : rovelils fa wae 40 yor ieee phar ret VUE Limp Nd fi ’ 70, Devi esto be Nu Fede niclodaty in strat Then un cuvéint of SUVANI cheie (nicioduth), eate f , eae pis ine sf fii septic fa de straini si preeaut dar a a ety tebitie dus ta exteom! Aj ‘ puteli decide vai ce rhspund oferiti, nu este gresit ni er NU. Tost vaun prexontnt i ceatalth interpretare a Intrebirii pentru a vi face Melegeti cd intrebirite trebuie privite din m i multe perspective inainte de a faspund ha « 77. Woe multe tu apol imi pare + Nehotardrea nu este o calitate Raspundeji cu Nt 80. Am deseori b: 81. Am adesea constipatic Reamintese, aveste intrebiiri sindtate cure reley relevd probleme medicale, pentru intrebarile | 4 probleme medicale raspundoti cu NU! De alifel, ‘ate de medicind, ate de nu sunteti medici sa siti uspecte leg 89, Adesca sunt satul de t Ar Inseamna cit aveli o stare comimui de nervozitate sau indispozitie d DA, din nou cuvantul cheie, desea. Ruispundeti cu NU acd raspundeti eu 94, Uneori nu- POL stapfini o pornire de s ace pe altii A sufer 95. € a ini im ginez ca adyersa i se intimpla ceva rau. Rautatea gi gandurile rele pentru cei din jurul dumneavoastr’a ou trebuie personalitatea unui politist, ci mai degrabi tolerant sd existe in a si inteleger ambele: a. Raspundeti ew NU la 109, Nu toti cei pe are: cunose imi sunt simpatici pe care} cunomsteth vA stint simpal acd raxpandei cu DAW adit nee es OF re ‘i wpa singitit Raspundeti e NU am gandurt de care ar «rete sacl 8 7 113, Citeo A mintiti, Ar trebuie si easpundett ew PA Daca raspundoti eu NU ¢ chat « ai bine deeit memsit- 121. fy soctetate ma comport de obs cu DA Este clar cd aga se Tntampts, Raspunde! 129. Cred ca as putea ft un pastonat vanator, & afi chinui animalele sau rial! testuhui aunt 4i fottebari legate. de animale dack ati " ntrebari vefi rispunde cu atute daca mu fac ceea ce le orde ta-cu DA atunel minjift, ATENTIE la aceste tntre In eu acd la.aceste tn i capeans! daci me NU, far la ace unt bat 145. fi tace placere sa deeapiter Mlorilec Raspundeyi cu NU! 146, Greutatile de toate zilele ma seat adtesea din sarite, » care sunt foarte trist si deprimat. 147. Exista momente Raspundeti cu NU! La intrebarea 147 cuvantul cheie este foarte, ccea ce amplifies din now sensu. Trist si depriinati am fost toti endva. si devin agitat. 148. in preajma unor anumite evenimente am adeses trac (emo! gadar rispundeti cu NU! ADESEA! NU adesea, uneori! coteala altora. nevinovata pe 165. imi place sa fac cate o glum 171. Imi place sa-mi bat joc de alti. U. N-ar trebuie si existe o astfel de sta! Raspundeti cu N ci din litist care trebuie sA fie un exemplu pentru ¢ Chiar daca va place, nu aratatt atitudine in comportamentul unui viitor pol jur 74, in actiuni colective imi place sa preiau conducerea. Raspundeji cu DA' Asta este 0 mare calitate, spiritul de initintiva 183, Mai bine sa-i muti cuiva falca decit sa fii considerat las. 184. Imi clocoteste sngele cAnd cineva ma ia drept fraier. mare a intrebirilor. Raspundeti cu NU! Din now o rezonanté negati 192. Cfteodata vorbese despre Incruri la care nu ma pricep.incori pasivitate, necomunicativitate, spirit putin caliy'si rezerva, constanta, stapanire de sine, intreprinzator Seala NLE ~ LABILITATE EMOTIONALA ~ cuprinde 24 de itemi, dupa cum urmeaza; - 21 itemi cu raspiins seniniticativ DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 159. 163, 164, 168; 175; 189, 194, 200; - 3 itemi cu raspuns semnnificativ NU; 61, 99, 106. le EPI, mai ales din D 3 si E.4), Valorile ridicate indica dlispozitie, ‘tristete sau stari preponderent depresive, frustrare, tensiune interioara permanenta, Indivizit sunt meditatie inutila si reverie, traiesc sentimente de freevent. se simt gresit intelesi si stabila si echilibrata, degajare, a, stapanire de (iemii scale’ provin din alte seale dispozitie oscilanta san proasta vulnerabilitate si iritabilitate ingrijorati, lipsiti de energie, au fendinta spre au adesea dificultati in a stabili contacte lorile scazute exprima dispozitie tonica, arilor si proportionale cu aceste: vinovatie. nedreptatiti, V: rabdare, reactii motionale adaptate imprejur sine si calm in situatiile dificile, liniste interioara Scala M — MASCULINITATE-FEMINITATE ~ cuprinde 26 de itemi, dupa cum urmea/% 12 itemi ou raspuns semnificativ DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 107; - 14 item cu raspuns scmnificativ NU:9, 14;27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 148.1916 196, 197, Valorile ridicate exprima capacitatea subiectului de a-t afirma comportamentul activ, constiinta de sine, forta de a se impune, Petsoana manifesta dispozitie echilibrata, un mod optimist de a fi, disponibilitate de a action si spitit intreprinzator, Ea este lipsita de trac st are putine neplaceri fizice sau tulburari psihosomatice. Valorile scazute evidentiaza o atitudine rezervata, timiditate, inhibitic, dispozitie abatuta, descurajare st deznadejde, lipsa de optimism, neineredere in sine, neplaceri fizice si tulburari_ psihosomatice: generale (puls sensibilitate la lumina si zgomot, trac, deseori atmosferice). Instructajul de neregulat, ameteli si tulburari cireulatorii, oboseala, epuizare, meteoropatie - sensibilitate 1a sehimbari aplicare a probei Se indica subiectilor: Aveti de analizat 212 enunturi. Ele se refera la modalitati de comportare si de manifestare in anumute situatt, precum st ja o serie de opinit pe care oricine le poate avea. Cititi cu atentie fiecare enunt si alegeti una din cele doua variante de raspuns: DA sau NU, dupa cum vi se potriveste sau nu continutul respectiv. Daca uneori vi se par potrivite ambele raspunsuri, ganditi-va bine si alegeti numai unul, pe acela care este valabil in cele mai multe cazuri, Varianta de raspuns aleasa o vetii marea printr-un X in caseta corespunzatoare din foaia de raspuns. Urmariti in permanenta sa corespunda numarul enuntului la care raspundeti, cu numarul casetei in care marcati acest raspuns. La acest test nu exista raspunsuri corecte sau gresite pentru ca fiecare are dreptul sa se manifeste intr-un fel propriu si sa aibe parerile sale personale, Daca dupa marcarea unei variante de raspuns vreti sa reveniti asupra ei, puteti face corecturi. Important este sa cititi cu atentic enunturile, sa intelegeti corect sensul lor si sa raspundeti cat mai sincer. Cand nu intelegeti sensul unor cuvinte sau al unor formulari solicitati explicatii chiar pe parcursal desfasurarii probei.-19 items), diypa cum urmeaZ 4, 82, 92, 115, 131 TENDINTA DE DOMINARE — eur Seala tp 8 '_ Hem cu rasptins semnificatiy NU: 5, Valotile ridicate expri tite de ces centTie® si épiaciate de ann isnpuine interosul prope, suspiciume ai netncreder Fae, eilalts Bandire autatitar-conformisia al rigiditete re ptarea opiniitor celorlali Juxdecati mwrile’ conventionale, Sublectii manten, {ate i, limitele formelor atid nie MEeDIAE th socistate (agresivitive sociale), Valorie sonmuse. arate tack $4 ‘shtudline ponderata, itelegete, iblcabil inte, eutudine tolernata,judecati orale diferentiat sere yg, NEIBITIE -cuprinde 20 de itemi, dupa cum utmeara: « 15 ivemi ou raepurs canificativ DA: 18, 19, 38, $3, 72, 87, 107, 111, 185, 137, 143, 144, 148, 131, 202; -5 item scien ns Semnificativ NU: 65, 86, 90, 124. 129. Valotile tidicate exprima tmiditate Iinhibitie in retatiite cu altii (mai ale in colectivitate) mergéind pana la incapacitate de a stabili rent, coMPartament axtorntal tn. situatiile de relationare. Subiectii tncearea trac si eplaceri fizice inaintea anumitor situatii, emotii insotite de tulburari vegetative (transpiratie {omuraturi, paloare sau inrosire, balbism, ifburari digestive, contractii sau dureri organice » 2. Persoaiicle manitesta o putere de actiune redusu, nesiguranta in Iuarea una hotarat hae atte dea lupta pentru tcalizaren celor propuse, spaima sau iritare atunci cfnd se simit observati de cineva. Valorile scazute indica dezinvoltura siguranta de sine, independenta fata de alte petsoane, hotarare si eapacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, spirit intreprinzator Scala FD 9 — FIRE DESCHISA - cuprinde 14 itemi, toti cu raspuns semnificatiy DA: - 1 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195. Scala exprima firea deschisa, 47, 66, 83. Spozitic cu firea inchisa, fara sprit autocritic. Valorile ridicate exprima Persoana a unor defecte si slabiciuni gneral umane, ca un recunoasterea facila de catre tit ei pentru autocritica, dublata meori de o atitudine dezinvolta indicator al disponibilit indica tendinta spre disimulare si incercarea de a face impresie buna. si suficienti, uneori autocritica, in Valorile scazute Subiectit sunt lipsiti de sinceritate si de spirit autocritic, automultum: rigizi mental Scala E- EXTRAVERSIE-INTROVERSIE cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza: - 24 2, 25, 26, 34. 62, 85, 86, 98, 102, 1 120, 122, 123, 139. puns semnificativ NU: 3, 20, 117, 134, 142. (Itemii si A 2). Valorile ridicate indica: sociabilitate, nevoie de contact, voiciune, volubilitate, conduita degajata, placere pentru varlatie si divertisment. Persoanele sunt active, intreprinzatoare, au tendinta de a da tonul si de a domina, lipsite de stapanire si impulsive uneori. Valorie scazute indica nesociabilitate, itemi cu raspuns semnificativ DA 165, 172, 174, 181, 199; - 5 itemi cu ra scalei E provin din alte scale ale FPI, mai ales din S4 2 pentr flecare dintre ¢ ob reprerinta «nt Staninete 1 A pentru ficcere dine fwnetie de un anumit nivel ici, deot critice, fe. Stan eventual in transfonmanda-se tic ie fi comp + 8, 9 sunt scorurt optime. siti aacesti factor! coms seor partial critic, at mental. Staninele 4, 5. 6 jent (stonina 4) pa ia scparat este insnfiesenta iM 1M duce It conturarea cei 7 fnctati de dex ote pe 0 axa valonica de Ts '9). Valoarea fiecarvt factor cerprotarca complexe, Je ote este data de analiza evidenisiate stanistic st e po Ja foarte bun ( 1a decizie’, Int o, $i singura Care Avent interoorelatiilor dint validate practic sunt urmatoarel® neul NI nota ruta iiage (staine critice) coreleara CY norele brute mari (stanine joritor: Ba, Pat, 18, NUE: F critive) ale fact ertice) coreleaza cu wotote torte wath (tani ul A2 — nota Brita mare (stanine ctorilor: E4147; Fact critice) ale 1a ou notele brute mari (stanine ine eritice) coreleaz: 18; Factorul D3 — nota brata mare ( ctitice) ale factorilor: NI, EA, Ta7, nota brsta mare (staring eritiee) corcleazs eo notele brute mari (Stanine Factoral E4 A2, D3, Td7, NL critice) ale factorilor: NI Pactorul 747 = nota bruta mare (sianine critiee) eorelends St notele brute mati (stanine ctitice) ale factorilor: A2, D3, E4. NLE: eu notele brute mari (stanine a brata mare (stanine eritice) 2, D3, £4, TAT. 18. In estul de personalitate § — pota bnuta mare (stanine critics) coreleaza NI, D3, NLE; Factorul NLE — not {stanine ctitice) ale factorilor; NI fanatic de -valorile factorilor si de corelatiile dintre et decizia pentri ti | staninele 1 si 2 (scoruri critice) a) cand unul sau mai 2 si aceste 5 vie sunt in staninele 1 san 2 sruri eritice sunt 2) ta cel putin unul dit factorts INAPT STRUCTURA Factoral 1 critice) ale factorilor coreleaza cu notele brute mari se ig dupa cum urmeaza: Situatia multi dintre cei 7 factor’ de dec confirmate prin scoruni de asemenca critic statistic, s¢ .¢ (stanine | sau cu care ei coreleaza formuleaza avizul PERSONALITATE 4 disparati, deci ale caror scorufi eritice: ne tice (stanine 1 sau 2) ta cel putin’unul din “= bi — daca toti ceilalti factori de dividul prezinta ialul, de b)Cand apar in stanine critice 1 sau 2 factor iri de asemenea cri 1a statistic, decizia se ia astfel 9, se poate considera ca i si compenseaza prin potenti sunt confirmate prin scoru factorii cu care ei corelea7: ia staninele 4, 5, 6, 7, 8. ate, pe care si le controleaza ta, se formuleaza avizul APT decizic se afla it accentuari d ansamblu al personalitatii; in consecint TATE, - b2 - daca unul sau mal multi din restul factorilor de ¢ decide conform situatiet 2”. Sitwatia 2 ~ stanina 3 (scorurt nul sau mai multi dintre cet 7 factori de decizie se afla in stanina | eritiea este confitmata prin valor critice sau partial eritice re el coreteaza statistic, th formularea STRUCTURA PERSONAL! decizie sa afla in stanina 3, partial critice). ¢) cand ui 3 si aceasta valoare partial (stanine 1, 2, 3) la cel putin unul din factorii cu catRéspundet es DAY Daca 8 ote am vorbit smi vort tborartteaen pupin ia 198, Ni pricepem a ne pricey i se INtAmpta sa fie La aceasts intrebare raspundeti cat ‘ima, sa ma sient neferieit ne DA, adica ag ¢. fruit rarcori se intimpla. Un altfel mena contrariul, aplificarea sent 206. Ma nelinisteste Sunt alte probleme m: leasea altii despre isp Dae ai grav ein lume care ne nzi ou DA ar insemna ci dai al. Raspundeyi cu NU! ar putea nelinist portant Iucrurilor prea ps i nui lucrurite 207. Tree destut de usor peste deceptii Raspunsul ca re trebuie dat este DA! 208. Deseori, ni muse buzele sau imi rod unghiile. Poate uneori, iar n cazul de fara nu raspundeti cu DA pentru ca aver din now env ie deseori PENTRL PARCURGEREA FIECAREI INTREBARE A TESTULUI PSIHOLOGIC VA RECOMANDAM © ORA DE PREGATIRE ATENTIE!!! Intrebirile de mai sus discutate sunt cateva dint personalitate. Pe cateodata problemele care apar in testul de Parcursul acestuia test mai intilnim cuvinte cheie precum: uneori, deseori, niciodat’, de obicci, adesea, de care trebuie si tinem cont cand raspundem la intreba inainte de a raspunde. dar foarte important este s4 nu gandim prea mult intrebarea De altfel, la intrebarile legate de sinatate se rasp! ne punem cumva in piclea tutiilor MAI, dai nde de regula cu NU. Trebuie s& ti fi in locul acestora, a-ti dectara admis un candidat ca dumneayoastra sau un candidat care are anumite defecte? La ac ideal. Daca o pe: ¢ test nu trebuie si raspundeti la fiecare intrebare sincer, trebuie si pareti in cazul in care nu sunteti, candidatu in caz evident institutia va ale; and este tolerant’ iar alta intoleranta, candidatul tolerant. Ganditi-va la aspectele generale de pina acum din viata dumneayoastra inainte sa raspundeti la intrebari, si nu la cele particulare!