|URSING > EVOLUTIA PROCESULUN DE N A > DEFINITIE - CARACTE! > AVANTAJELE PROCESULU! DE NURSING | > ABILITATI NECESARE UTILIZARII PROCESULUI DE NURSING UL DE NURSING ESARE PENTRU PROCES! | > cUNOSTINTE NEC! Ri ‘AGTIVITATI DESFASURATE DE ASISTE! co AOCES yy DE NURSING Evolutia procesului de nursing using a evoluat sub influenta schinbiis yr, procesul de nt ae ic de lucru a aston, devind, tn prezent, o metodé sti Dea lungul ani sociale, ajungand s& le. — rere Ja incoput asistenta desfésura actvitfi care se bazau numa BY uiterior, practica nursingulul s-a dezvoltat independ, tea fing Aceast interventile prescriefle medicul devenind mai complexa. Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, act orientata spre ingrjr individualizate de rezolvare a problemelor pacient activitate presupune luarea decizilor, asumarea responsabilitai ofectuate si control acfunior. Termenul de proces de nursing a fost utlizat pentru prima data de Hall, In 1985, Hall defineste trei etape ale procesului si anume: observarea, acordarea ajutonii si validarea; stabileste c& pacientul, familia si asistenta analizeaza si rezove ‘impreuna problemele pacient Printre cei care au cor amintim: uF. R. Kreuer, 1957 - defineste trei etape ale procesult planificarea si idera necesara im Personalului auxiiar in acordarea Tngiijilor pentru cresterea calitativa a acestoa ™D. Johnson, 1959 — considera c& procesul de nursing const in apreceet situatiei, luarea decizillor, implementarea actiunilor menite s rezolve problemeh it evaluare, 'm Wiedenbach, 1963 - descrie si el trei etape in nursing: observa acordarea ajutorului, validarea; face referii la obligatia profesionala a asistentéi natura demersului ei, la scopul principal al actiunilor intreprinse si ia necestl# luari in consierare a tuturor factorlor impliatiint-o situatie. ; ao D. Bloch, 1974 — identificd cinci etape ale procesului de nursing: coledtal@? datelor. defines prebieme,planiare s\implementareaintervenilr, evho™ 12 it ulterior la dezvoltarea procesului de nursing i anum iagnostcul, planificarea, interventile, evaluarea. mS. C. Roy, 1976 ~ propune sase tape: aprecierea comportamentulul pacientului si a influent factorior, idenificarea probleme, obiective, interventi si ledeaza pentru uti , 1982); defineste gi desctie cinci etape ale procesului de nursing. ‘Acestea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea si evaluarea. in acest context, analiza este utlizata pentru a desorie o activitate de elaborare a ciagnosticului de nursing, Definitie — caracteristici Procesul de nursing este un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a intervent idualizate in Scopul objinerii unei mai une stari de s4natate pentru individ, familie, comunitate. Fiind centrat pe pacient, el reprezinté o metoda stiinjifica de rezolvare a problemelor actuale si potenfiale ale acestuia in functie de nevoile sale bio- fiziclogice, psihologice, socio-culturale si spiritual Deoarece pacientul este o entitate bine definité, aflat tn situafi variate, iar le asistentel sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, in care etapa putand obtine noi date despre pacient Toate etapele procesulul de nursing sunt in inter-relafie ceea ce-l face sa fie un sistom colic. Asistenta are responsabilitatea fiecdrel tape. Procesul de nutsing este transformat in actiune prin utiizarea planulul de nursing. Acesta este un document scris, ce sumarizeazé etapele procesului de nursing si cu ajutorul cdruia se transmit fiecarel asistente date referitoare la pacient si la interventile efectuate. Inciferent de terminclogia utilizaté pentru planul de nursing, acesta trebuie SA cuprinda: diagnostic de nursing, obiective, interventii si evaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a intormatillor pentru toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului, 0 documentalie referitoare la interventille planificate pentru pacient. Avantajele procesului de nursing Pentru asistenta: = permite luarea decizillor pentru rezolvarea problemelor pacientul ~ evidentiaza legalitatea actiunilor; —creste profesionalismul; ~creste responsabilitatea; — da satisfactie muneil 13accidente; 14 ma CURE de obtneas Al iti necesare utilizarii procesului de nursing —cunoasterea et procesului de nursing; —conducerea vit in vederea obtinerii de date pertinente; = ebservarea sistematica a pacientul = uiiizarea comunicarii verbale si nonverbale; 7 C@pacitatea de a stabili o relatie terapeutica; re a informatilor obfinute; = competenia si profesionalism tn efectuarea interven ~ cunoasterea principillor de baz pentru fiecare interver Planificata, Cunostinte necesare Pentru procesul de nursing ice, psibologice, socio-culturale si spirtuale ale individ lor problem: lor de sainatate: = fesursele pentru implementarea Senenmiclle de nursing — aparatura si instrumentar utiizat, mod de eféctuar, —criterile de evaluar — drepturile pacient Activitati desfasurate de asistenté i cadrul procesulul de nursing —colectarea informafilor; —verificarea datelor; —intocmirea planului de nursit \V, IMPLEMENTARE. = acta “ PACIEN EVALUARE ACIE Fig. 1: Pacientul sl procesul de nursing|. Aprecierea COLECTAREA DATELOR ‘# VALIDAREA DATELOR ORGANIZAREA DATELOR @ STABILIREA PROFILULUI DE SANATATE jicarea Problemelor de sénatato gi antreneazA un diagnostic de nursing Inadecvat, inexact (fig. 2). Fig. 2: Schema datelor care pot determina erori in enunjul diagnosticului de nursing 16 Profilul pacientului ritoare la nivel ii Vai, rolul su sociocultural, reactile cemofionale fat de boalé. Desi sunt numeroase propuneri pentrs precizarea profiului pacientuu, toate formulele cuprind aceleagi elemente de baz4. i anume: # informatii generale: nume, prenume, varstd, sex, stare matimonialé, copi, cocupatie, nivel de scolariz probleme de sii interioare: bolle copilériel, imunizAri, taumatisme, medicamentoase; afectiuni cardiace, diabet, HTA, afectiuni neuropsihice; @ compo! sanatate, obie mene de laborator. Surse de date datele furnizate sunt izi suporta cu stoicism jportante in viaa pacientului ~ in special in cazul imenta informatile cu dateTipuri de date « obiective si subiective. Datele subiective sunt cele canoe ecte om paciot: drerea, ‘emofile, oboseala, Datele oblective sunt ercepste Sides ena co ajtorl simjutior ~ schimbin fico sau dp porta le vitale, greutatea, inaltimea. rs se ‘culese mai pot fi descrise ca date constante sau varlabile, De exemplu: temperatura corpului se poate modifica de la 0 zila alta, in timp ce data jpul sanguin rimén constante pe toata viata. nasteril, 4 Metode de culegere a datelor a) Interviul Reprezinté dialogul dintre asistenta si pacient. Obiectivele interviului vizeaza: ‘© obtinerea de informati referitoare la dimensiunea bio-iziologica, psinologic’, socio-cuiturala si spiritual a pacientul punctele sale forte, pacientul |, react terapeutice intre asistenta si pacient; ‘si membrii echipel de sana- ‘# observarea evolu icesc; © oferirea de informafii pacientului referitoare la interventi n&ri, pentru al determina s& participe la stabilirea obiectivelor si planificarea interventilor. ‘ned de la prima intalnire cu pacientul, asistenta va incepe relajia printr-o convorbire libera care const in exprimarea formelor conventionale de politete, pentru a se crea un climat de apropiere cu bolnavul si de incredere din partea acestuia, pentru a raspunde corect intrebairilor. in continuare, succesul rel depinde de atitudinea, competenta si profesionalismul asistentei. tratament, exami- b) Tipuri de interviu Un interviu poate fi condus in scopul culegerii de informatii pentru identificarea tunei probleme sau pentru a ajuta pacientul in rezolvarea problemelor. Tipul de interviu ce urmeazA a fi ales este mult influentat de personalitatea individului, de nevoile sale de snatate, de mediu. Interviul direct este un interviu structurat, care urmeaza un plan stabilit pentru obfinerea informatillor precise. in acest scop sunt utilizate intrebarile inchise, la care. pacientul raspunde prin ,da", ,nu" sau in cateva cuvinte, Exemplu: in acest ior durerea este prezenta? ati dormit bine? RAspunsurile la aceste intrebari sunl fate cu succes in cazul pacientilor cu diffcultati de comunicare sau cu un nivel ridicat de stres. 18 Interviul indirect este condus pe baza unor obiective:dinainte stabilie si urmaroste clarficarea unor elemente importante. Asistentafoloseste, in acest tip de interviu, tntreb are permit objinerea unui rspuns mai amply gi antrenarea pacientului in aceasté comunicare, Exemplu: cum se maniosta durerea? cum afi dormit? Astel de intrebéiri oferd pacientuli libertatea de a diwlga Pe care le doreste. Raspunsurie detaliate pot scoate. in evident atudinile si credintele pacientului. Au insa dezavantajul c& pacientul acorda uneori ‘mutt timp pentru probleme irelevante, iter iu, asistenta trebuie s& respecte teva regul In formularea si punerea intrebairilor, si anume: ‘ formulare clard, in termeni accesibili pacientull; wm intrebarea s& nu cuprinda tn text raspunsul; 12 se pun numa intrebatl absolut necesare; m4 nu se puna mai multe inttebari o dat t= intrebarile s8 fie puse int-o ordine logicds 1s se acorde pacientulul timp suficient pentru a raspunde la flecare intrebare, ) Principii pentru un interviu eficient Este foarte important s& se planifice interviul inainte de tnoeperea li. Asistenta trebuie sa revada dacd informatie pe care doreste s& le oblind fi vor servi In atingerea scopului propus. Ea poate concepe un plan al interviului care s& euprind& intrebérile ce urmeaza a le pune pacientul Momentul ales pentru interviu trebuie sa tina cont de starea de confortfzic si psihic a pacientului. Se vor evita momentele in care pacientul prezint& durere, obosealti, are vizitatori, este in timpul orelor de masa sau de odihna. Locul desfasurari interviului trebuie s& asigure intimitatea si confortul acientului, in funcjie de starea de sAnatate si preferinjele pacientului, intervul se poate desfasura 1n salon, cabinet de consulta, sala de tratamente, Durata interviului va fi precizaté inainte de inceperea acestuia, fle in minute, fie specific&nd numéirul de intrebari ce urmeaza a-ifi puse. In timpul desf&surati interviuiu asistenta va apela la strategli de comunicare eficace, dintre care amintim: ¢ linistea in timpul interviului permite asistentel sd observe mai atent pacientul, permite pacientului sé-si organizeze gandurile, s& raspund& complet la Intrebari; ascultarea atenta va ajuta pacientul s& injoleag’ cA asistenta este preocupata de problemele sale de sanatate; ‘ adoplarea unel atitudini de acceptare, far manifestér de aprobare sau dezaprobare, va demonstra respectarea crecinjelor si valorilor pacientul ¢ utilizarea parafrazel in scopul validaritinformatilor date de pacient; ¢ clarificarea informatilor prin utlizarea de intrebéri secundare; rezumarea informatilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea 19ita comunicarea gy Respectarea etapelor in desfasurare: Pacientul si objinerea informatilor pertin . ¥ pregatia interviului: revizuirea obiectivel ‘68 urmeaz a fi objinute, a problemelor ce vo tipului de informay ¥ destisurarea propriu-zisd prin trebuie elucidate; Y acordarea uni terviului, mullumind pe jiteste bine intervi ¥ incheieres poate objine informaiii pertinente asupra stiri de sAnatate a pacientului. spirit de observatie, continuitate. Pentru a 4d) Observarea Este 0 metoda de culegere a datel ‘Aceasté metod& presupune le, integritate senzorial’, ce asistenta va evita at si spre mediul sau, 14 si. emofion: ictuale sau potet factori care faciliteaza starea de bine a pacientulu ur medicamentelor sau ale regi numarul parametilor alesi starea de s&natate a pacient in putea decide asupra paramet Asistenta poate utiliza dou forme de observare: m observarea intentionata — este plar nor parametri de observat, este eficace in evaluarea efectelor terapeutice ale rentar; problemele pacient recventa observarii; de exemplu: timp ce perioada de convalescenta nu necesita observare frecventa; pentru @ ce urmeaza a fi observati asistenta are nevole de cunostinje si experient clinica; se impune a se aprecia si efectele unei observati necorespunzatoare @ parametrlor s tului cA aparitia oricdfor noi stimuli in mediul p: m observarea neintentlonata — trebuie probleme pentru pacient. 88 20 Pentru.o apreciere corecta a stiri de sdindtate a pacientului, observarea trebule fie continua si obiectiva. ) Examenul fizic Sear ei "Ze, consid in examinarea sistomalicA a pacientuks, in vederwa aprecierii stan sale fizice si mentale. Este un invest » Este un proces de ae De pr investigatie destagurat te de asistenta sunt: até Pentru a aprecia culoarea tegumen- ‘ecta diferite emo, modifica fizice sau © palparea — de exemplu: temperat Validarea datelor este procesul de conti informal farea este necesard cand , de exemplu: pacientul ine, dar mimica trdeaza contrariul. Datele pot fi validate c Sau dupa culegerea datelor. Daca el este incap 2 poate apel surse de date: fame, membril echipel de sanatate. re (de exemplu valoarea funcfilor vtele), dar ruia sau dup un model stabi Henderson, A. Maslow, Gordon, 4) Organizarea datelor dupa Gordon 7 perceptia sénatati: cum percepe pacientul starea sa de séndtate este afectat ¢ starea nutrionalé: obisnuinge alimentare, daca pacientul consuma th functie de nevolle metabolice, indi ¥ obisnui efectuate, mod de reere ¥ aspecte cogri ince fel 2:‘semniticative din grupul c&ruia fi aparjine; Y nevoia de stim de sine: recunoasterea statutului, a competente), recunostinid, respect; ‘7 nevoia de realizare: personalitate, creativitate, autodepsire, m Datele obie . ive sunt cele observate si decelate de asister Pentru obfinerea informat (confor, orientare tn timp gi je, grup social, relatile CU persoanele examenul fizic (vezi vl. I, anexa 1, ,Ghid orientativ de culegere a datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale’). - Il. Diagnosticul de nursing ‘4 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR, + IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ENUNTUL DIAGNOSTICULU! DE NURSING Evolutia termenului de diagnostic de nursing in SUA ‘American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice (1973) $1 ANA Social Policy Practice (1980) au incuraj diagnostic de nursing. 22 rea in practica a termenului de |. un grup de asistente s-a reurit intro confering® nationals Th vederoa ‘agnestoulul de nursing: Acest grup format din teoreticienl, educator gt diagnostice de nursing ulilizata si in prezent. Carpenito atrage insa atentia asupra faptului cA in dlagnasticul de nursing sunt cuprinse prok wenite, diminuate sau combdtute prin intervenfi movarea mobiltitii, educatia pacientulut, ) si probleme care necesita interven delegate si x. potential de compicati ~ infect, Jerea in planul de nursing a ambelor fe asistentei s4 reducd focalizarea atentiei numai de nursing incurajeaz’. asistenta pentru efectuarea d Procesul de elaborare a diagnosticului de nursing Procesul de diagnostic este unul de analiza si sinteza, care necesita din pariea asisten ji cognitive, obiectivitate, putere de decizie si neimplicarea valonior ocesul de diagnostic py upune: prelucrarea datelor, identificarea problemelor de sanaitate ale pacie’ ‘enunful diagnosticului fe a datelor culese, validate si 1g. Modul de interpretare a datelor despre conceptul de nursing, experienta Identificarea problemelor 1m aceast etapa, asistenta si pacientul identified punctele forte ale acestula, resursele de adaptare la 0 noua situ i coritatea piel. Este foarte important il pot ajuta pe suferind sa faca fatd dinea unui eveniment, numarul mare de fat, sau nefamiliarizarea pacientulul cu 0 Une! situafii de criz& sau stres. Amy ‘evenimente adunate pana la un mom anume situatie pot afecta adaptarea lui. 23acientului sunt identficate pe baza manitestri, Probleme de sina ae rac mportamentul acestuia. linice — semne i simotome rea Enuntul diagnosticului de nursing in acoast tap asstnta face conoxiun it ee Ge sata ag pacientului i factor conecsi — cel care i SAnatate. Factori etiologici pot fi: factori de mediu, psihicl, jrtval, cultural send problema de sanatate poate avea mal mul fact {n acest moment sa se stabileasca daca problema po: independente ale asistentel. Dacd nu se poate rezolva in aces! 4 consulte memri echipei de sai Prin includerea facto stabil strategii de ingtijre pentru paci tun diagnostic care nu sugereazé dir legata de 0 afectiune neuro-muscularé* sugereazé rezolvarea probiemelor. Pentru formularea unui diagnostic asistenta se poate ghida dupa o lists de diagnostice acceptato, din care poate selecta categoria necesara, (Daca in informatile culese nu apar tactori cauzé diagnostic pe baza cunostintelor teoretice si a experientei clinice. Trebuie apoi s& revizuiasca datele pentru decelarea eventualelor inadvertente si erori data ce legaturle au fost stabilte, asistenta poate enunta diagnosticul de nursing. Acesta trebule s& denote clar 0 problem de séndtate actualé sau potenfialé a pacientului, care poate fi rezolvat& prin interventii independente sau dependente, Este important eg i prin interveng asistenta trebue asistenta poaje irebuie 4 pund un Componentele diagnosticului de nursing pentru. enunjul incapacitate. De faginil_corporale, 2. ¢ etlologia (E) ~ cuprinde factorii cauzali, adic acei factori care constituie obstacole In satistacerea nevollor de sdndtate. Ei pot © ce ordin fizio — tact lecfl etc.) si factori extrinseci (agenfi exterior Contact cu organismul, impiedica tuncfionarea normala — imot aparat gipsat, pansament compresiv, sonde nazo-gasttice, vezical 24 (© de ordin psihologic— se teaza satistacerea nevoi . colegii de munc&, prietenil, (Sentiment de respingere, dificultati de robleme de adaptare la o cultura, ‘credintelor; legati de necunoasterea modulul de promovare a unei bune stiri de sanatate. + semne de dependenta (S) ~ serine si simptome ~ sunt semne observable Tipuri de diagnostic de nursing Diagnosticul actual ~ cuprinde doua elemente: problema actuald sau reactile ntului fa 0 problema si fact logici. Legatura dintre cele doua elemente se eaza pri cele doud elemente sa Exemple de diagno: = discontort legat de i, cunoasterea com fumeaz& 40 de {i ostoperator: .poiential de Diagnosticul po: acientului sau legat de ite avea un diagnostic potenti t& do fumat excesiv* ru a evidentia un raspuns incert al Erori in formularea diagnosticului de nursing In formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin: defavoarea celei specifice nursingulul; fom ca réspuns al pacientului la o problema de sanat = plasarea fact jea diagnosticulul de nursing depinde, de asemenea, de objinerea de somplete si de prelucrarea oblectiva a acestor date. Daca sunt omise .gnosticul poate fi un esec, iar daca datele nu sunt prelucrate corespunztor corect. Peniru a evita erorle de diagnostic, asistenta trebuie S& te relevante in favoarea culeger altora, irelevante. 2526 -eazd un plan organizat de culeger, levante prin Punerea. Ungp @ se bazeaza prima etapa a procest Se schimba fn funcfie de modificinle réspunsului pacientulul la problemele dg jing cont de factorii cauzali ai problemelor de sanatate; es ice problemelor pacientului; fic de nursing (lista NANDA, 1986): Exemple de diagno: de menjinere a sanatati Exemple de factori etiologici: ~atrofie musculara; vizual; — scaderea tonusului muscular; ~ oboseala; = proces infectios sau inflamator; = sedentarism; = privare senzoriala; a heey s ts imentafi echilibrate, a efectelor benefice ale exer izice, a masurilor de igiend eto. Concluzii = Un diagnostic de nursing este o problema de sénatate actuala sau potential, care conduce | wutonome. m Proces analiza si sinteza datelor. i sunt: oblectivtate, naire lar, concis, centrat pe zat pe date relevar ale. ing este baza pentru plani m Dezvoltarea taxonomiei diagnosticelor de nursing este un proces ih derulare. Ill. Planificarea ‘© STABILIREA PRIORITATILOR STABILIREA OBIECTIVELOR ‘@ ALEGEREA STRATEGIILOR iicarea este a trela etapa a procesului de nursing, In care se aleg strategiile sau interventille de prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sanatate care au fost identificate. Cei care participa la planificarea strategillor sunt: asistenta, pacientu, familia si alti membri ai echipei de sanaitate, 7a asistent icarea activg Feionta planului si continuitateg planificarea este principala respon: an nil este esenfald pentru azh datole objnute in apreciare si diagnosticele de nursing, Presa ae pana are pa componet 7 Saban Gonctntrscstrt: ove ¥ planificarea strategiior; Y sorierea planuiui de nursing, 4. Stabilirea prioritatilor ascima gens dae ot Fhe ates Soa tanta unor nevoi pentru fiecare pacient, Priortaile unui pacient ins pot sa difere de c ‘exemplu: un pacient cu un diagnostic legal Asistenta ‘considc ‘a prioritaré problema tumat fetme copacertd ec ch problema bent eto malimporarts "Cand ‘exist diferente de opinie, asistenta si pacientul trebuie rezolvarea conflictului ru trebuie s& de problemele de sanatate ale pacient foase. Asistenta trebvie 68 aba in vedere fa schimba de la.o zi De priortajlor s& se fac o list cu pacientului 6a ce per x | despre ceea ‘s& coopereze eficient cu z este important duce la conflicts cu cosa ce cuno a despre problemeleg ‘exomplu: 0 pacie 4 Sa nu fie deranjata. A pri : resurse ca in spital financiare ale pacient iui pot, de asemenea, influenta ordinea pric 28 = timpul neceser pentru alegerea strategilior de nursing ~ facare pacient & simte confonabil avand un anumit grad de Roertaa a scfiumlor. Un pot dor os discute cu familia despre problemele lor de. sandlate, accepta strategil propuse de asistenta, none = 1 urgenja problemelor de séndtate ~ in acest sens trebuie s& so aba in vedere in ce masurd o problema de sindtat te ameninta: homeostazia pacientulul, securitatea fizicd si psihicd sau gradul de dependent. ‘ea obiectivelor, tipuri de obiective 2. Stal Scopul stabiliii obiectivelor este de a directiona planificarea interventilor de nursing, despre care se anticipeaza c& va produce schimbéir in starea de sdndtate a pacient iagnosticele de nursing stabilte si se refera la ica si descriu modificdri asupra c&rora pacientul nu are feveniea unor disfuncfii cum sunt febra, vert etc 1m comportamentul pacier © motor = descrie pertormante fizice si capacititi care sunt sub controlul = descrie performanjele de infelegere, de recunoastere, de analiza, de achizitionare de noi cunostinge; @ afectiv — descrie performante in exprimarea sentimentelor si emotilor 14 de starea sa de sAnatate; | ~ descrie performanje legate de activitatea sociala si relafile terpersonale ale pacientului ie de termenul de realizare, puter distinge: ‘ obiective pe termen scurt (OTS): ore, /e pe termen mediu (OTM): 0 sAptamana; tive pe termen lung (OTL) sptimani, Exemplu: Stabilirea obi etiologici Diagnosticul de nursing: alterarea nut de activitatea destasurata. functie de problema de sanatate si factor ‘exces legat de ingestie excesiva fat Obiective: Spre rezolvarea problemel). 29‘Componentele obiectivului ze care cupsinde: Un obiectiv este enunfat sub forma une! ~ subjectul — cine este persoana care v: ; = verbul de actiune — exprima actiunea ce trebuie funclie de starea sau comportamen nice, s Indeplineasca, sA exprime, s4 comunice, 4 nu se utlizeze verbe nemasurabile cum at 1a la modul de imploare a pacient ae liare, de doua ori pe ‘8 aprecieze, ntul actiunea (ore, iprecis, chiar daca in unele si Obiectivele trebuie ccuprinse toate componentele, Exemplu de formulare a obiectivu in termen de7 zile" timp .pacientul sa se deplaseze singur la mas sublectul performanti _condifil de realizare Caracteristicile obiectivul specifi performanta ~ actiu area strategiilor Dupa stabilirea obiectivelor, asistenta alege interventi adecvate pentru @ preveni, reduce sau combate modificarile apan yea de sénatate rite metode de generare @ até de mai mult de o persoand, dé ‘obicei un grup de oameni. In acest proces ideea unei persoane genereaza 0 idee# 30 Nu trebuie evaluate fe © persoand, dezvoltata de pana reiese 0 solujie in timp ce sunt generate. O idee este alta persoand si modificaté de 0 a treia acceptabila. Rezultatul acestui proces sunt 1rea~catehnic& de area nu este o ghcire deoarece 25 a ¢ extrapolarea — care este 0 deducere din date si fapte cunoscute. in aceasté tehnica, individul sugereaza o actiune (exemplu: pacier stile pacientul din patul vecin bea un pahar cu lapte cal 22 si doarme f Pentru ider lerventillor specitice, asistenta Tsi va pune urmatoarele: Intrebari izarea sau combaterea cauzei? = cum poat in mui unui obiectiv exista mai multe solu. Alegerea interventiei v inand cont de: ¥ createa oportur Interventile reprezi pacientului. Ca urmare, aprecierea, edu integranta din pl Aprecierea— este o interventie de identificare a problemel. Asistenta trebule s& aprecieze problema inainte de orice interventie. De exemplu, pentru un pacient care prezi de Volum de lichid legat de ingestie ins precia cat trebule s& bea pacientul pe zi, Inainte de ad! Incuraja s& consume mai Eduicatia — interventie specificaam suport psihic— pentru a putea face fata noilorcircumste tt tchrici de educatie — pentru schimbarea comportament wwtehnici de comunicare terapeuticé - pentru reducerea ar facilitarea unei relajii de colaborare si cooperare. Ponty © conelliere eficienté, asistenta se va consulta si cu alti membr| a echipei de s&natate. Stabilirea interventilor in functie de diagnosticul de nursing tenta va studia atent ‘menite s& reduc& sau si com ‘vedere o supraveghere atenta si Pentru dlagnesticu! actual ~ a problemei) si va identifica intervent etiologic. De asemenea, se vaavea. manifestanlor cinice a probleme. Pentru ciagnosticul potential — as ‘© problema, va identifica inter va supraveghea atent pacientul pentru a sesiza orice s starea lui Exemplu de stabilite 2 interventilor in functie de diagnosticul de nursing si obiectiv nta va analiza factorii care pot determing diminuare sau combatere a acestor f schimbare nou apéruté Diagnostic de nursing: Potenjalul de deficit al volumului de lichid logat de ingestia insuficienta de li ic c&te 2000 ml Obiectiv: Pacientul va consuma zi Interventil: - incurajarea pacientulul s4 bea 2000 mi lichid astfel: ora 8-16 1000 mi; ora 18-23 700 ora 23-8 300 = Se va oferi pacientului ceai, sucur, apa, lapte, dupa preferinje; 5d fie centrate pe pacient, masurabilé, ie data, ora, verbul de actiune, locul dé intervalul de timp (exemplu: pacientul va f repozitionat in pat la interval dé doud ore, timy: de 24 de ore) sau: 10.02.1999 ~ efectuez masaj pacientuiui M. N., de 3 ori 11.02.1899 — explic pacientului M. N., importanta mobil interventia chirurgicala. 32 ip de 10 minute; precoce dupé Notarea interventiei in documentele consemnate clar, compl 'e pentru screrea planulu! de nursi il pentru cella membri al ech . interventile vor fi 4. Scrierea planului de nursing Este etapa finala a proce: de planificare. Planul de nurs . Planul de nursing constituie un despre starea de sanatate a pacientulul $i tocmeste in momentul acmisiet tandard al unitatt respective; contine o listare a urmato dependent, diagnostic de nursing, obiectiva, interv ‘componente: manifestri de valuare. Plan de nursing - model Aprecierea | Diagnostic | Oblective | de nursing Interventii | Evaluare rebuie sd anticipeze schimbéri in starea pacientului pe enter masurabile, evaluabile; ™ aprecierea rezultatului fiecdrei strategii necesita cunostinte de nursing si experionta; ™ pianul de nursing fumizeazd direct pentru ingrijrea individualizata a Pacientului 33,PRISED = ‘@ CULEGEREA DE NOI D. @ EFECTUAREA INTERVENTILOR Implomentarea este coa de-a patra etapa a procesulul de nursing, in cay, lemontarea este coa de- planul de nursing este pus in a in aceasta etapa sunt: Activitatile desfasurate de # continuarea culegeri de i + efectuarea interventct + notarea interventie' + mentinerea la zi planului de nursing. Continuarea obtinerii de date 9g, este foarte important ca a: Cand se implementeaza aci ° ees ieze schimbari nou 4 continue s8 culeagd date pertin 4, dependenjé sau interdependenta sunt utilzal de nursing. In acest context, actiunea este 9 zpendeenta este o actvitale efectuaté la indicatia medicului. De area medicamentelor. lerdependenté este acea a membri ai echipei de sn: Pentru efectuarea unei tehnici, asistenta va respecta urmatoarele princi © aprecierea nocesiti te acesteia pentru pack asistenta trebuie s4 cunoasca indicat screi proceduri; oridt rocedura contraindicaté este aceea pentru care exist motive ca raspuned pacientului sa fie negat Unele situati, o procedurd poate fi contraindicaté df cauza unor schimbari survenite in starea pacientului; 34 © efectuarea tehnicil cu compet ‘sl procedurile ct ue $&-si perfectioneze Pe baze stinjfice si s4 cunoascé ul "unde se realizeazd acfiunea: unele tehnici presupun 'ea unui pat accesibil si care 58 Securitate fizica pentru prevenirea ie; nu va face aprecieri aU asupra mirosului emanat de acesta: ita va explica tehnica in termeni i $& puna Intrebari; va @ pregatirea fizica a paci te capabil — ajutarea si mentinerea in pozitie pent alimentara sau medicamentoasa ini © respectarea mast dezinfectat sau sterlizat in functie de cerinfe; se va purta echipamentul corespunzator; spalarea pe main inainte si dupa efectuare: pregati € Vor respecta, pe cat tehnici pentru ca el s& rele de somn, de masa; jentul de independent; @ ingrijirea dupa procedura: presupune pozitie confortabila, menjinerea in spunzator, aprecierea actiunilor de nursing sunt strdns legate de ntei. Pentru siguranja pacientului, ele trebuie s& e va acorda un timp 35Interventile stabilte fn planul de nursing ny SU xe; 6 Hex. Ele pot nt date culese de asistet oiinterventie va soi simile fe baza nel a nu poate impementa snow Hie Va Sogn, ajutorlaltor mem ai echipel.De exernplu: dack 2 jstenta nu este familiarizata, i un model particular de eeea de oxigen, aceasta necesité la inceput asistenga a particular partea unei colege. in implementarea interventiilor asistenta va tine cont de; 7 incividvalitatea pacientuli, fara. a viola: bazele’ stnjtice ie Si De hie le orala in loc de a pate prefera sa ia medicatie pe cal cal xe nas feta ge ca mecicantl espe ete Inactive partly vva oferi aceste informatils a 7 carea pacientuiui uni pacienti doresc sa.se implice total, alti dorescg i nergia lul, de numairul facto implicare minora, iar alti deloc. Aceasta depinde de energ} roy rick, neintelegerea bolii si a interventiilor, 7 $i electuarea tehniail cu protesionalism si responsabiltate; Y asigurarea confortuluifizie si psihic al pacientu upd efectuarea unei tehnici, aceasta va fl consemnata in planul de nuh impreund cu alte date: cum a raspuns pacientul la interventie, ce trebuie facut iy urmétoarele zie, schimbarea unei anurnite interven. Transmiterea actiunilor & ‘ursing se poate face si verbal Completarea la zi a planului de nursing Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput, planul de nursing treble actualizat permanent, completand fiecare rubric Tn parte. le trebuie sa alba un scop si baze st °° Se Yor fi adaptate in mod individual, pacientul find privit in mod holsie ca un intreg; varsta, valorile, credinta, starea de sanatate si mediul inconjurator sul factori care pot afecta interventile nursing; de nursing trebule sa fie inofensive pentru pacient, asistenta ¥# lua mésuri de prevenire’a accidentel ™ actiunile de nursing trebuie s& respecte demnitatea pacientulu implicat in luarea decizilor refertoare la starea lui de sénatate; aval 36 nu se Vor etectua interver ir& Cunoasterea rajionamentului stintiic; tn mod mecanic, ci urmarind réspunsul ‘= daca raspunsul acestuia nu este cel scontat, se va alege o alté interventie: min efectuarea unel tehnici, se va respecta protooolul stabil. V. Evaluarea ‘@ STABILIREA CRITERIILOR DE EVALUARE ‘ EVALUAREA ATINGERII OBIECTIVELOR ‘@ IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE AFECTEAZA ATINGEREA OBIECTIVELOR ee — A Evaluarea este cea de-a cincea etapa a procesului de Ingtire, in care se face co apreciere asupra rezultatelor objinute in starea de sénatate a pacientului in unctie de obiectivele propuse. Se face periodic, cu regulatitate, la intervalele stablite in obiectiv. Pentru pe minut la 16 pe minut. Datele colectate sunt comparate cu eriterile stabilte. In rma comparafici exist trl post m obiectivele au fost atinse in tot m obiectivele au fost atinse partial; obiectivele nu au fost atinse. Dacd obiectivele au fost atinse, asistenta va decide asupra interventilor ce vor fi efectuate in continuare. Daca obiectivele au fost atinse partial sau nu au fost atinse, asistenta va reanaliza planul de nursing, punandu-si urmatoarele intrebari (fig. 3): am cules suficiente date? —am identifcat corect problema de sanatate? = am enunfat corect diagnosticul de nursing? —am stabilt corect obiectivele? ~am ales interventi specifice obiectivelor? Pentru o evaluare eficace, asistenta va urméri urmatoarele etape: istarea obiectivelor: © aprecierea capacitatior pacientului in raport cu obiectivele Stabilte; ‘© aprecierea masuril in care au fost atinse obiectivele; © discutarea cu pacientul a rezultatelor obtinute; identificarea factorlor care au impiedicat progresele pacientului; identiticarea nolior probleme ap&rute. 7in planul de nursing, evaluarea est consemnata enuntand progresele pg le-a facut pacientul in functie de obi le propuse (de exemplu: paci prezint& escare de decubit) Coneluzii: mevaluarea apreciazé modul de atingere a obiectivelor; este un proces organizat; determin’ teexaminarea planului de nursing: ‘mduce sila evaluarea caliti interventilor Partea a Il-a | APRECIERE ‘Au fost culese suficiente date? | | DIAGNOSTIC arses PLANIFICARE TEHNICI Diagnosticul de nursing a fost corect enuntat? 2 E EVALUARE i | 4 too 8 Jos OBIECTIVE \__ ATINSE REANALIZARE NU Fig. 3: Schema Procesului de nursing ~ model de realizare si reanalizare| Definitie Punctiile — generalitati Punojia este operatia prin care sé patrunde intr-un vas, intro cavitate naturala sau neoformata, intr-un organ sau orice jasut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. In practicd, se executé urmatoarele puncfi: venoasd, arterial, pleurala, abdominal, pericardic’, articulara, rahidiand, osoasa, a vezicil urinare, a fundului de sac Douglas, punctia biopsica $i puncfia unor colectii purviente. | Scop '» explorator legte prezenta sau absenta lichidului dintr-o cavitate articular) din cavi ie in vederea examinarii fea si caracteristcile clueaza si punctile biopsice organe pentru a se obfine fragmentele de tesuturi abundent din cavitate (prin ac sau prin puncfia numindu-se evacuatoare rea de medicamente, lichide hidratante, aer sau scop de tratament. | Pregatirea punetiei = materiale — se pregatese materiale generale si specitice flecarel punct ~ instrumente specifice punctiei — ace, trocare se colecioare — eprubete, vase colectoare gradate, indry gradat, lame de microscop, sticlé de ceasornic amateriale pentru pan- sarea locului punctiel —tampoane, comprese 42 "ie, Ob medicala, celelaite puncfi tind executate de cdtre medic, ajutat de una-doua asistente, tn salon sau in sala de tratament. Asistenta ~ Protejazai patul sau masa pe care se executA punctia ~ asigurd pozitia corespunzatoare feste campul cutanat: {u tamponul imbibat in alcool se badijo- Fig. 4— Tipu de ace pentru punci psihicd 1p de 30 sec. (pentru punctia venoas) jormarea | const in spalarea tegiunil, raderea af | ’sare, badijonarea cu alcool iodat de doua ori con- Leer al ~ supravegheazd pa ‘corespunzatoare = inmaneaz’ medi de asepsie, 2a si evacuarea produselor din cavitatea = | Executia Punctia venoasd se ad — ein! executé de care asistenta syeont totes | este instalat comod in pat si supravegheat; este sale 0 ——— Pregaitirea pprubetele se eticheteaza, se produsulut re —_—_ slat Reorgani- |= materialele refolosibile se dezinfecteazd, se spal&, se zarea pregaitesc pentru o noua sterilizare = deseurile se indeparteaza Notarea punctiei ru ace si fate pentru seringi, de lungime si diametru resele, tampoanele si casolete; de asemenea campuPUNCTIA VENOASA Definijia | Punctia venoas& reprezintd crearea unei cdi de acces intr-o veng prin intermediul unui ac de punctie Se poral a7 cop « explorator “reooltarea sAngelui pentru examene de laborator, logice si bacteriologice ale ale sangel pulmonar acu, = sanger hipertensiune arterial =yenele de la plica cotului (bazilic& si cefal ). unde se maleolare jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilu! mio) '» materiale =de protectie — pernd elastic pentru sprijinirea brat musama, alez& — pentru dezinfectia tequmentului tip | (vezi generalitat) ) = serveste cdmpul ster in = acopera locul punctiei cu cAmpul steril — prepara Seringa cu acul de puncte si le senegal in mod aseptic ! —executa punctia = asistenta menfine pacientul in pozitia dati q = Tetrage acul de punctie supravegheaz& = aplic& tampon compresiv pe care Tl fine cu peney poritampon 5 minute |= aplicd pansament uscat pe care 1 comprim§ ei] un scule} cu nisip 1-5 kg 1h functie de artera =ramane la pat, in repaus, 1-6 ore in functie de artera PUNCTIA PLEURALA Punefia pleural sau toracocenteza reprezinid slabilea unel legétur ntre cavtatea pleurala si mediul exterior prin ntermedul unui ac, Indicati '» explorator - punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural ~Trecoltarea lichidulul pentru examinarea sa cantitativa si calitativa + terapeutio: = evacuarea lichidul -administrarea_medicamentelor in ca (antibiotics, sau tumori pulmonare, insuficienta cardiacd e a pleurala. Se recurge la cand cantitatea revarsatului pleural depaseste 1,5 | si ulterioaré a | punctionata © presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-) pacientului |~se controleazd locul punctiei si aspectul pansamentuli (roseata, hemoragie, hematom) r Sena [Eee ~ se mésoara pulsul, tensiunea arterial, respiratia, se apreciaz ~jhlbural dg coogulag 4 Senae aes culoarea si temperatura locala a tegumentelor ot ; cue va eam |eoeat — se alege dupa sitvalia si cantitaiea de lichid pleurals, Pregatirea’ |—penini: analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferl dil | puncte infect ichicul estejin taal ie aa ce eee sAngelui pen-| contactul cu aerul, se eticheteaz& si se trimite imeciat i Vie Vili oceans ae eee tru examenul | laborator — daca lichidul este inchistat, punctia se face in pliné matitate, de laborator prin examen clinic FE 4 berculoase se puncfioneaza cat mal eee aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor Notarea —punctia se face deasupra marginii superioare a coastei punctiel inferioare, indiferent de locul punctiel Complicatii — puncfionarea altor formatiuni (vase, nervi, fesutul) ‘« materiale — hemoragie ~ de protectie a patul 5 R25 al FE | ~ pentru dezinfectia tegumentului — tip inipctate peraten ala: — instrumente si materiale sterile: 2— 3 ace de 10 cmlungime, dupa = hemoragii cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi site seria de punctie | — hematoame cu compresiunea jesuturilor 5 mi si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp —obstrucjie vascular. din. cauza spasmel ‘trombozelor gical, tampoane, comprese | slesllsempaane coe: er 49a jeialo: romplast, eprubete, lampa de spin, g ate Mosre. (Dlevlafoy sau Polain), recipient Medicul pneumogastric) se asaza in pozitie sezand la margine Patului sau a messi de examinare cu mana de bolnava Fig. 8 Puncja pleural Peste cap pana la Urechea opus sau cu trunchiul usor aplecat in fat, antebrafele flectate pe brate, cu mainile la ceafa, coatel inainte (fi tare bund se asazi cAlar le fiind sprijinite pe spatar jin stare grav se asaza ir Partea séndtoasa, la marginea patului Executia = Se face de catre medio, ajutat de doua asistente medical punctiei 50 ~ Se desfaésoara in salon sau in sala de tratamente ! © pe, idului, tavifa renala my Asistenta Il —fredicamente: atropin8, morfind, tonice-cardiace, a foe anestezice = | pacers Syutsnsle ~ pent ‘si spala mai fecteaza ~ administreaza o fila de atropina cu 30 de minute Tnaintea puncieh ~asazd musamaua si aleza pe masa de punc} = dezbraca toracele pacientului = agaz patient pozitia corespunztoare locului ales = pregateste locul =serveste seringa cu anestezic {ul anesteziei = serveste manusile chirurgical campul chi = mentine pacientul, il supravegheaza = agazé campul chirurgical in | sub locul puncte’ = serveste acul de punc- medicament de scopul punctiel = execut punctia, =menfine pacientul, ea Tichul re 1 indruma sa-si refina tusea, eprubete observa culoarea — serveste aparatul apie introduce “senveste sernga | = Wemre Tm hee ee Ingrijirea ulterioara a | pacientului = se asiguré repausul la pat pe o perioadai prescr “se supravegheaza pulsul, tensiunea art culoarea tegumentelor, se informeazé imediat_m dispnesi,tahicardiel, bronhice im teaza locul si idem Serta pera is de punctie. pe Se = ajut’ pacientul ari blande, S& se aseze j oy ee i de media) respira ic ul in cazul aparitii cianore pentru Reorgani- zarea Complicatii 52 Pregatirea produsulut examinare Notarea punctiei = examinarea , avand drept cauzé tulbur si purtand numele de transsudat. = pentru dozarea canti —hemoragi’ intrapleurale, ruptu leuropulmonare 5, avand sau avand drept cauza 9 i de albumin, pentru. examenul cite logic si bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laboratot he Interventit: Fe accese de tuse, determinate d > Se suspenda tehnica, se culod paci- nul in decubt dorsal, adit ‘reazé analeptice cardiorespiratorit = se intrerupe punetia, se adminis- treazé tonice cardiace si dluretice patrunderea unei car = aparatele aspiratoar: raiel cu seringa punctie traumatizeaza pacient r neajunsul aspi- DE EVITAT: = evacuarea unei cantititi de lichid pleural mai mare 00 mil = evacuarea completa a li- chidului_pleural_ pentru al impiedica telor PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA) [ieee atiooar a Definitie ‘Scop = explorator = punere in evidenfa a prezentel lchidului peritoneal =Tecoltarea lichidului si examinarea.sa tn laborator pentru + terapeutio: = evacuarea unei colee|ilibere de lichid in ascitele masive — pentru efectuarea dializei peritoneale Indicatii= penira diagnosticul citologic, bacteriologic si ent ascitel - a turi ovariene mari, hidronefroza, sarcina; —se executa cu prudenta la pa 1 datez® hemoraggg elcid inchistate se evacueaz numa chine ia Monroe fosa iliac punctul_ de Asistenta Il a en ee {si spala mainile, le dezinfecteaza | =alege tocul puncte: = progteste patul cu musama, lez, coarsat — asaza pacientul in pozitia lcorespunzatoare locului ales = pregateste locul = Serveste seringa Inc&rcaté cu anestezic — de protectie a patului pe care se executé punctia 1 dezinfecjia tegumentului tip lil 3-4 mm cu un mandrin asc 5 si 20 mi, ace de 5-6 mm, ical, manus! chirurgicale, comprese, tampoane, tube prelungitoare =pentru recoltarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru giz dat, galeata gradaté de 10| = pentru ingrijirea locului punctiei — cearsaf impaturit pe lim gime, romplast = substanfe medicamentoase, anestezice locale, tonice-cat diace —paravan, t&vité renal * pacientul = pregatirea psihicd: se informeaza asupra nece: i se asigura seouritatea si invit& s& urineze (dacé este caz se dezbracé regiunea abdomint in pozitie decubit dorsal in pat, peste cearsal marginea patului si trun ja abdofhinala face sondaj vezical asazéi pacient Executia punctiei : at de una-doud = Se deruleazé in salon sau in sala de tratamente tente 54 | =face anestezia locala ‘~ mentine pacientul in pozitia ldata sau direct trocarul mandrinul fecolteaza in epru- = Supravegheaz4 permanent vului {aciesul, respirajia, starea bolna- = serveste tubul prelungitor al canulet ‘rocarului (pentra evacuare) = supravegheai ~ supravegheaza scurgerea acientul vasul colector scurgerea lichidul = schimba pozilia pacientului d jacd se intrerupe lui ~ Tetrage trocarul | ko 55daca a folo: = aplica agrata Michel riul pentru incizie = dezinfecteaza locul punctiei = face 0 cuta a piel = aplic pansament uscat compresiv bistu- Pregatirea produsul pentru examinare Notarea punctiei in foaia de observatie Accidente 1 oa ingrijirea se asazi comod in pat, astfel ca locul puncfi Si fe cata) tlterioaraa_| sus pentru a evita presiunea asupra orfciulu si scurgerea gy pacientului | dului in continuare —se strange cearsatt jurul abdomenuiul, fixdnaige cu ace de siguranja = se asigura o temperatura optima in ineépere si liniste = dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomg: nulul —se mésoara circumterinja abdominala si se noteaza i —se suplineste pacientul pentru satistacerea nevoilor sale se monitorizeaza pulsul, tensiunea arterial, se noteaz’ vq le Inregistrate in primele 24 de ore —pansamentul se schimba, respectand masurile de asepsie —agrafele se scot dupa 48 - 72 de ore —examenul macroscopic consta in masurarea cantitii de lich evacuat, aprecierea aspectului lui, determinarea densa = reactia Rivalta (vezi punctia pleurala) = examenul citologic, bacteriologic, biochimic ~ eprubetele oulk chid, etichetate, se trimit la laborator ~ se noteaza cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numeée) persoanei care a executat punctia = se noteaza circumferinta abdominala i cuarea lichidului inte si dupa eve + ssa ~ colaps vascular prin decomprimarea bruscA a cavitélll abdominale —hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza, melend —perforarea intestinului determina peritonita ~ persistenta orficiului de punafie prin care se scurge lichid urgerea lichidului ate ui 20 onesie brute | "gecomprna ’ Prin schimbareapozielpacin:| wish aboomicae tului sau se introduce mandrinul bont pentru a| | Indeparta 0 ans& intestinala sau flocoanele de fibrina care acopera orfficiul canuleltrocarului = viteza de scurgere a lichidului este de 46 minute — la prima paracentez& se evacueazé’o can: titale de maximum 4— 51 la urmatoarele paracenteze se pot evacua 101 de lichid ascitic, Nctile evacuatoare repe- tale, deoarece duc la stari de oproteinemie si casect- 1eaz organi ul PUNCTIA PERICARDICA Definitie Punetia pericardica consta din patrunderea cu un ac in eavitatea pericardica, care se transforma din spajiu virtual in cavitate reala, prin acumularea sangelui sau lichidului de transsudatie, ‘Scop ‘© explorator ~constatarea prezentei lichidului in cavitatea pericardica = recoltarea lichidului pentru examinare in vederea stabil naturii sale terapeutio | = evaouarea lichidului acumulat introducerea substanfelor medicamentoase dupa evacuarea lichidulul = punctia se executa in cazurile in care se acumuleaza lichid intre foijele pericardului ca urmare a sau hemoragiei; pericardu! inima si ti ingreuneaza func! tuata, hipotensiune arterialé, puncjia avand caracter de urgenja = spafiul V intercostal stang la 6 em de Locul punctiei cantitatea de control radiologic); — la extremitatea_apendicelui_xi boinavul find tn pozitie semisezand, tn cazul pundtiel evacuatoare (calea a Fg, 10- Pozia pacientuui | epigastrca) (lg. 10) ent punch percarsicd 56 a7inctia evacuatoare '» materiale punetel Miige progétesc aceleas! materiele casi pleurala, in afara aparatelor aspiratoare = acul de punctie are o lungime de 8-10 cm pacientul ~ pregatirea psihic&: se informeaza, se Incurajears ~pregatirea Pentry Ping | 2 un examen radiologic al tora | functie de scopul puree ey ~ dezintecteaza locul une Sexecuté punctia = menfine pacientul imobilizandu-t brajele —aspira lichidul | — prela seringa cu | — supravegheazA culoarea tele, lichid pe care il intro- | respiratia, pulsul, apariia duce in eprubete dispneet = relrage acul de punctie = dezinfecteaza locul Exe Punctiei — Medicul Asistenta | Asistenta I = Pregaiteste radiogra- - : : iunea arterial, respiratia fia pacientului d ’4 CU 30 de minute in regiunea precordial (dacd se eens tear Un 9 rR 120 ricardica) cee aa isi spala mainile, le de: a ee eee a eee reese ay Cezintecigaza: ~asaz&i materialul de prolegg pe pat = dezbraca toracele Pacientului Reorge- ~ stabileste locul | —asaza pacientul in nizarea ma pozitia recomandata Notarea — se noteazd In foaia de observajie cantitatea si aspectul de medic punctiet lichidului extras si eventualele accidente survenite Accidente Interventil | = ; |_| + patrunderea acului in miocard (apar | — se retrage acul, dnd ~ seveste seringa cu ; i iscarile | paralel& ou peretele i | eas By | riraat ae scl slic ea ee ee ea - Coronariene) 7 etesueszd anes ~menfine pacientul in ‘¢ fenomene de insuficienté car pozitia data prin decomprimarea brusc a cavit ~ serveste manusile Pericardice chirurgicale eae ~asazé campul_ | —serveste campul chi- fundului de sac pleur, sub locul rurgical tinutul pericardic este septic = se previne prin anestezia de baza Puncfiei = serveste seringa cu s = daca apare, se face reanimarea car- acul Der es Se diorespiratorie SS See a 59 58deviere de la pozitia data, fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarga fi sau a vaselor mari. pacientul trebuie sa fie imobilizat pentru a Se preven, PUNCTIA RAHIDIANA Definitie Punctia rahidland reprezinté patrunderea cu un ac in gpa subarahnoidian, printre vertebre, ‘Scop ‘* explorator ichidului cefalorabici tecol laborator — injectare: al maduvei « terapeutic. = prin punetie se face decomprimarea in cazul sindromulu hipertensiune intracraniana = introducerea_medicamentelor citostatice, ant serurilor imune tn spatiul subarahnoidian ‘© scop anestezic = introducerea substantelor anestezice — rahi Je substanje radioopace pentru examenut radios jer sau substante pe baz de iod) icelor sy stezia Indicatil punctiei mmuluinewvos central (mening l4, hemoragie subarahnoidiang tumor cerebrale turgicale — cu scop anestezic ~punofia lombara —D,,— Ly sau Ly Ly = punefia dorsala ~ Dy -D, = punctia suboccipitala ~ intre protuberanta occipitala externa apofiza axisului, pe linia mediana eee '* materiale = instrumente si. mat 1—1,5 mm cu man campuri chirurgical pense hemost — alte material metru Claude = medicamente — anestezice locale; pentru rahianestez® le sterile, ace lungi cu. diamet i, ace si seringa pentru anestez comprese si tampoane, manusi de cauale , anatomic : eprubete, lampa de spi avila ronald, mate antbi ice, seruri mune, preparate cortizonic® ie de scopul punctie 60 Bop rep eee '* pacientul |= pregattea.psihica: necesitatea efe 8 informeaz’ pacien Pundle, | se explicé pozia tn eare va sta sau asemandtoare cu cea a er hiperfiexie ut in aceste pozitii de asistenta cu_privire la atinge = dezbraca pacientul protejeaz patul sau masa de puncjie cu musama, aleza ~ asazl pacientul in ie corespunzatoare, nctie de starea Tocul punctel = pregateste locul dezinfectie ~ face anestezia local — serveste seringa cu anestezic (daca e cazul) a—serveste manusile chirurgicale. ~asaza campul =servesie campul steril sub locul Steril unefi puncil = serveste acul de pundle cu manérin = dezinfecteaza locul = executl punctia, ~ masoara tensiunea LCR =Scoate mandrinul | eee pentru recoltarea lichidului Claude —menfine eprubetele —serveste manometrul = serveste seringa cu ia recomandata, wandu-i ceafa cu. CU cealaltg impingand usor regiy. nea epigastrica unctie = retrage acul de ingrijirea ulterioara a Pacientului Pregatirea produsului pentru examinare =pacientul sta in decubit dorsal, fara perna, 24 de ore = dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat —se supravegheaza semnele in stari patologice, purulent, xantocror ~ pe trimis la laborator in cazul aparitiel unor manifestari cum = examinarea macroscopic se face imedi loarea, aspectul, presiunea lichidul limpede, clar ca apa de stancd, se scurge pi idul cefalorahidian pos viteza sa de scurgere po: gic, biochimic, bacterologi tale: puls, tensiune arteriala, res- \du-se cu a Notarea punc- toaia de — se noteaza aspectul lichidului gi ‘umele persoane! care a execual punch Perum dla or, = sindrom postpuncfional datorat hipotensiur rminate de atin= spinaril, cu varful gatului sau a unui membru prin atingerea and s-a executat punctia sub occipital, incope mortale; accider © Vor pregati mijloacele obisnuite de reanimare) DE EVITAT: ~ evacuarea unel can de lichid cefalor DE STIUT: |- mandrinul, dup scoaterea din interiorul se menfine steril pentru a putea fi timpul pregatirl pentru tr post punctional po: la laborator = daca dupa cateva pi finceputul pun ba eprubeta; la labor limpede PUNCTIA ARTICULARA Definitie Puncfia articular reprezint& realizarea unei comunicéri instru- mentale intre cavitatea articulara si mediul extern. Scop '» explorator | ~‘punerea in evident& a prezentei lichidului articular (seros, ticular in vederea examina sale - itatea articulara (produse cavit 3 macicamentelor in cavalo atc ,- anestezice locale, substa examen radiologic) 63Indicatil ~artrite acute sau cronice, traumatisme articulare in, hemartroza sotte Contrain- dicati Looul punctiei Cot te ‘ S punta gonunehivt pungia ctu Punctia umérului Puncfia gleznei Fig, 12—Puncia artcuara Pregitirea | « matorale ; punctiei diametrul 0,5-2 mm pentru aspir chirurgical, tampoane, cor eventual arti agaza pe 0 pernd; se indeparteaza pilozitatea = 80 face de cdtre medi " aan care mece aut de unardouk asistenta neal da Medicul ‘Asistenta | ‘Asistenta ‘igi spal& mainile, le dezinfecteazé = protejeazd patul sub articulatia punctionat — alege locul puncfiel ining pace hier poziia adecvatis — pregateste locul unctiel, dezintectie ti ~ efectueaza anes- ~ serveste seringa tezia locala cu anestezic = serveste manugile sterile = asazé campul = serveste campul sub locul punctiei protector —exeoutd puncjia, | = menfine pacientul, aspira lichidul il supravegheaz& = rettage acul de punctie ~ aplicd pansament compresiv la locul punctiel, fixat cu fas = aplicd atele care s& imobilizeze ariiculajia puncfionata ~ sé asigura repaosul regiunil ~ se supravegheaza starea generala si semnele vitale ~ se supravegheaza aspectul pansamentul — se mentine pansamentul compresiv siimobilizarea in atela timp de 24-48 de ore 65CCL —n Seercien ‘= S@ Pregitesc eprubetele cu lichid pentru trimitere lala Se eticheteaza mentionandu-se examenul cerut ~ abofizele spinoase ale ulimelor verlabre dorsal pentru bacteriologic) vertebre lombare ee Sxaminare | — examenul macroscopic se fa ‘materiale tatea si apreciindu-se aspect : i sanguinolent) | Reorga- —————. ce de puncte Rohr, Roseggar, nizarea me, rezistente, cu diametrul 1- 2 tam, {eee nora | ae Azute cu mandrin); Seringi de 10 20 rl, Notarea ~ Se noteazA cantitatea si aspectul lichidului extras | anestezia locald, pense, tampoane, com: punctiel in , manusi, mediut de cultur& foaia de 1a de ceasomnic, lame de microscop observatie te: anastezice, ser fiziologic, solu perfuzabile si Complicatil | » imediate —lezarea pachetului vasculonervos tardive « infegp] | azul punctiel terapeutice | — m DE sTIUT: MDE EVITAT: peneioe i destagoaré in corel de |—zonele tequmentare in care se sey asepsie desavarsitd rocese inflamatoare pentru. exeoys « i de punctie si anume: cu toracele putin ridicat, pe un plan dur, alt @ un plan dur sau decubit lateral cu pentru puncfia In oreasta liacd; = seroasele articulare prezint recep- tivitate deosebita fata de infectii > PUNCTIA OSOASA Definitie Puncfia osoasa reprezinta crearea unei comunicairi intre medi extern si zona spongioasé a osul atand stratul stu) | Cortical, prin intermediul unui ac. aaa ‘Scop + explorator = protejeaza patul = tecoliarea maduvel pentru exat in vederea stabil Piao Ps structuri $i pentru studierea elementelor figurate ae Asistenta | Asistenta Il le dezintecteaza sang = dezbracd regiunea elu in ciferitele faze ale dezvol ~asazd pacien terapeutic pozitie corespunzatoare ~ administrarea de medicament lichi hidratante si nutritive, Focului ales Precum si transfuzia intraosoasé; recoltarea maduvel de la pet % Soane sanatoase in vederea transfuzérii sale la un pacient ath Indieatii = boli hematologice tip Locul cunsle de obicei Ta nivelul oaselor supericiale, usor accesiblé| | —face anestevia = serveste seringa punctiei cum ar fi Brreu. Us ‘nearcata cu anes- | pacientului = spina iliac’ posterosuperioara tezic = Sreasta iliacd — serveste manusile manual ‘sau corpul chirurgicale ars 66= se asigura repausul la pat, se supravegheaza starea general i ser ale ~asaza campul = serveste campul chirurgical chirurgical — dezinfecteaza locul m DE STIUT: i MDE EViTAT: punctiel | acului de punctie se past OS RTI cas : fi a instru- = execut punctia, —servesie acul de ~ mentine pacientul incerca desfundarea ac mentaruul ste (pecol de infeci scoate mandrinul puncfie medicului in pozitie fixa, ale osuli il supravegheaza, =a mandrinul cu pensa si peun camp steril — adapteaza seringa, | - serveste seringa aspird 1-2 ml pentru aspi de maduva ~ serveste seringa PUNCTIA VEZICII URINARE cu medicamente =retrage acul de Definitie Punefia vezicll urinare se realizeaza prin introducerea unui ac) pe punctie cale transabdominala, in interiorul vezici si face compre- venjio de urgenté. Se practica numai dac& vezica urinardleste siune cu un tampon supradestins4, existand pericolul rupert i. Scop inaré pentru examenul le | de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii urinare ‘* forapeutic = evacuarea urinii in cazurile de retenfie acut& de urind, cand sondajul vezical nu poate fi executat Pacientului | ~se observa pansamentul dacé se imbiba cu sange - = — = |= stricturi uretrale sau hipert Pregatirea | — este facuté de asistenta de la laborator care evacueazA med | produsului | produsul aspirat din sering’ pe sticla de ceasornic sau pe ola pentru de sticla mare 20/30 cm este contraindicat examinare _| — efectueazé frotiurile si insdmanfairile pe medii de cultura Tecar To In rodana EA Reorga- Punofiei 2 cm deasupra simfizei pubiene nizarea (fig. 13) Pregatirea | « materiale punetiei = de protectie a mesei pe care se imediate— punctie alba ie ale organelor interne (inima, plamani) = pneumotorax tardive —hematoame ~ infeoti ale osului (osteomielita) 4 = tulburari de crestere la copii dupa punctia tibial executd punctia = pentru dezinfectia loot ject in lungime, sé ig. 13 Ponca venek nae i. de 2-20 ml, ace“prepate pst , ‘se asigurd securitatea si = pregatirea introduce 0 perna =se rade parul pubian = ru urineaza se asaz in deci I , se dezbracd regiunea abdominala ice, tub suby ee cd: se informeaza privind necesitatea punctig, itatea sa prin asezarea paravanuly) it dorsal, sub bazin gg Rcetra sais asserts nese = recolteazi urina in eprubete sterile de punctie ~ ajutd pacientul s& se imbrace = pacientul ramane la pat, se supravegheazA semnele vitale ~ se observa locul pundjel, pansamentul, pentru a sesiza scur- he ee mode, peclentulul | gerea tn continuare a urn, prin tralectl neotormat = |} pregatirea [= oprubelele cu urina recotaté se eticheteazd al se bmi a Medi Asistental | Asistenta Il produsului | laborator pentru uroculturd = = aoa pentru ~ se determina volumul de urind evacuat, se mAsoard densitatea isi spald mainile, le dezinfecteaza Examinare | acesteia Tpregateste materialul de pe] | Reorge- tectie nizarea Tasazi pacientul in decubt] | Notarea__| ~ In Yosia de observatie, se noteaz& cantlalsa de urn evacuala, dorsal punctiei aspectul si densitatea oi | = determina gradul de — dezbracd partea inferioaria corpului pacientului umplere a vezicii ‘Accidente | — punclie negativa, in cazul in care peretele abdominal prezina rat gros de grasime si acul nu patrunde profund in vezica —hemoragie vezicala cu flocoane de fibrind sau tesuturi care apar tardiv urinare | — executé anestezia — serveste seringa —menfine pacientul local inearcata cu anestezic | si 1l supravegheazé ~asaza cémpul = serveste cémpul chirurgical chirurgical sub locul punctiei = serveste manusile chirurgicale — executa punctia — serveste acul — idem ~ aspird urina de punctie adapiat la sering& DE EVITAT: | comprimarea abdomenului in timpul evacuaii urinei se goleste incet 00 mi urina) ia se poate repeta, la nevoie, de mal