Aliodor Manolea Coperta | IV, desene interioare 51 plange anatomice’ Aliodor Manolea MANUAL. DE RADIESTEZIE Prefaté de prof. univ. dr. ing. ALEXANDRU MARUTA, laureat al premiilor Academiei Romane, decan’ al Facultatii de stiinfe cognitive si parapsihologie- Bucuresti o dreplurity sunt reve ALDOMAR EXTRASENZORIAL, Prima editie a fost pubticata in anut 1995. Retipanita in anit 1996, 1997 si 1998. ISBN 973-98175-8-8PREFATA SfArsitul acestui Secol coincide cu un moment de rascruce in evolutia omeniti, delerminat de epuizarea treptaté a resurselor : dustriale" contemporane si de afirmarea erei "societiti informatizate”. In acest context, interesul pentru fenomenele aga se parapsihologice capatd o atentie din ce in ce mai mare, cu nu- ante benefice pentru omenire, nu numai din punct de vedere al pre- Venirti colapsului, a rupturii dintse gandirea incorsetata de efectele superautomatizéiri ( gi superrobotiz&rii) si spirituatitate, ci si sub as~ pect practic, ca factor integrat in activitatile economico-sociale. Una din componentele informaticit viitoruiui este aceea a folosirii biofenomenelor in general, dar in special a psihicului uman pentru oblinerea de informatii ou performante de rapiditate si de economicitate remarcabile in raport cu orice alt sistem, dar mai ales pentru obtinerea for acolo unde nici un all sistem de investigare nu poate da rezuttate. Preocuparile in Romania in domeniul detectiei prin mifloace biologice sunt cunoscute, in special din perioada interbelica, din ac~ tivilatile inginerului Simu, ins o amploare mai mare au luat-o abia fin ani 70. Cu masurife de rigoare pentru a nu atrage prea mult atentia into perioada in care asemenea preocupari se inscriau printre cele neagreate de factorii politic! ai vremii, cercetatorii romani au reugit sd lucreze, s4 prezinte comunicar la sesiuni stiing fice. 84 serie articole in pres. Trecerea de la o restriclie maxima fa © liberalizare maxima a informatiei, favorizatd de evenimentele din decembrie 1989 nu au dus insa, in domeniul de care ne ocupam, la aparitia unor publicafii fa nivelul cunostinlelor pe care desigur spe- ialistii nostri in biodetectie te posed. In pofida numeroasetor arti- cole in pres, a unor expuneri pe caile audio-vizuale si a doud - trei a nivel de cri sau broguri, cititorul care vrea sd invete,‘38 se documenteze, s& aiba la dispozitie intr-un sistem inchegat majoritatea informatiilor necesare studiului, se descurcd greu in ti- teratura autohtona in domeniu. lata insa ca aparifia jucrarii “Manual de radiestezie” pe care am placerea s8 o prefatez, invinge aceste carente $i se inscrie nu numai c3 cea mai completa lucrare in domeniut redactata de un au- tor roman, dar la nivelul unora dintre cele mai bune aparute in litera- tura universalé de specialitate upd un succint istoric gi un prim capitol de generalitali, in urmatoarele treisprezece capitole, intitulate in succesiune: Indica- toare radiestezice (2): Surse de semnal (3); Metode de antrenament (4), Cirouite osciante (5); Determinarea sexului (6); Polaritatea umand (7), Radial de forma (8); Desene teleinfluente (9); Detes- larea radiestezicd a orgenelor bolnave (10); Determinerea caracte- fisticilor gi orient&rii profesionale (11); Terapii (42); Agricultura (13); Pronosticuri sportive (14), sunt treoute in revista principalefe_pre- ‘ccupari ale biodelectiei realizate cu ajulorul indicatonitor fizici, intr-o ordonare corrent8. Primele cinci capitole introduc pe cititor in do- meni, prezentandu-i detatiat mijtoacele de lucru, obiectivele asupra carora se aplica metoda, procedeele de antrenament iar ur- maloarefe noud capitote prezinta aplicatii in difente domenii de ac- tivitate. Sub aspectul economiei fucréili: circa 30% din continut i constitue partea introductiva. care familiarizeaza pe cititor cu me- toda, dominanta Gumatate din spatiul aferent) fiind aceea a ex- punerii procedeetor de lucru si de antrenament, Restul de 70% din continut este rezervat diferitelor aplicalti practice. in aceastd a doua parte a lucrarii domind capitolul aferent diagnosticdi afectiunilor umane care, impreuna cu cel referitor la terapii, cuprinde circa trei sferiuri din totalul domeniilor apticative. Se remarcdi cleganta $i dlaritatea cu care este prezentat continutul lucrari, intr-o perfect ordonare a problematicil. Intr-o ex- celenta expunere didactica, aulorul prezinté in mod gradat, cu me- ticulozitate, procedeele de abilitare a cititorului cu practica de de- tectie $i modul de efectuare a determindinlor in diferite directii apli- cative. Lucrarea imbind astfel intr-un tot inchegat experienta proprie a autorului cu informatii rezultate dintr-o bogataé cercetare documen- tard din titeratura de referinté in domeniu i | | Eventualele diferente pe care cititorul avizat fe din studiul anterior al ator Ivers, fie din propria experionta, le-ar putea constata In raport cu concepiiile propri sau ale autorilor altor publicatii, atét in ceea ce prveste termenii folosifi si notiunile Bferente cat si In ceea ce priveste ipoteze sau sisteme de tucru, sunt explicabile. Este situatia tipica a domeniiior de activitate in plin proces de structurare sliintificd, asupra oBrora un for stiintific cu autoritaiea international nu a introdus inca, pe baze nor analize aprofundate, o conceptie unitara privind terminologia, cnterile de metodele de lucru, etc oar rnodul in care este alcdtulta, Iucrarea se impune mu numai ca mijioc de documentare, respectiv de deprindere 2 practicilor biodetectiei ci $1 ca instrument direct de tucru, Numeroase liste, tabeie, grafice, scheme existente in capitolele cu ro! aplicativ, 0 recomanda ca necesard pe masa de lucru a oricarui radiestezist Manvalul de radiestezie, prin continutul tui.umple un got semnificativ in literatura noastra de specialitate si va avea Tard fndoialé un rol important in promovarea biodetectiet ca sistem de investigare remarcabi i pract la Ikéemén tutwrr, cu larg vitoare 6 pozitive in toate procesele economico-soci: Fete Peete. desi mu singutul, principatul motiv penta care recomandam cu convingere tuturor celor pe care intr-un fel sau aitul # preecupa acest domeniu fascinant al activitatitor umane. Octombrie 1985 prof.univ.dring.Alexandru Maruta. BucurestiSCURT ISTORIC Stiinta a demonstrat cu mijloace specifice, o& toate fenome- nele din naturd nu sunt decat asocierea variala si migcarea vibrato- Re a unuia gi aceluiagi element inifial. Cercetand istoria evolutiel omenirii, descoperim ca, in tim- puri de aproape ultaté vechime. unele filozofii - folosind calea meditatie’ abstracte - au enunfat axiome fundamentale asupra con- stitutiel materie’ gi energiilor vibratorii ale fenomenelor din natura, care au o trapant’ afinitate cu rezultalele oblinute pe calea experi- mentelor stiintifice. Un mare filozof gi reformator a arsitat acum circa 2500 de ani: “Universul este unut in spatiu ca gi in timp. Toate fiinfele sunt identice in esenta lor $i se supun aceluiasi principiu. Ele se manifesta in atét de variate forme din cauza stadillor de evolutie in care se gasesc. Tot ceea ce vedem si ceea ce nu vedem, provine din acefasi element initial asociat in diverse condifi. Universut se gseste in noi, dupé cum fiecare din noi ne gasim in orice parte a Universulu’. Acestea ne demonstreaza o3 camenii din vechime au reusit sa intrevada - cu o aproximatie relativa - mecanismul materei $i sa-gi formeze o idee despre tegatura dintre materie gi energie. Pe de alté parte, se stie cA la baza tuluror culturitor strvechi se contureaza principiul armoniei universale, care, printre altele, sustine ideea ca vibrattile caracteristice stadiului de evolutic si involitie @ materiilor se propaga pe calea celor patru planuri, in toate directiile din Univers, mai repede decat viteza gandulul trecut interactionand cu or Apare togica presupunerea cd invatatii gi-au dat seama gi de faptul cd aceste vibratganismul sonzitiv al omului,"ar putea da nagtere unei senzatti spe- cial. Mai mult decat atat, trebuie 88 fi ajuns si la concluzia ca omul, ca fiinta senzitiva ar putea, in anumite conditii, s4 conslientizeze si si facd distinclie intre vibratiile caracteristice staditlor de evel sau involutie a materiel China, radiestezia cu bagheta magic pare a fi fost cu- noscutd cu aproximativ 4000 de ani in uma, Astfel, imparatul Yu este infatigat pe un basorelief tindnd in mana un instrument - dis- pozitiv in forma de vergea, asemandtoare baghetei unghiulare. im- paratul Yu este intemeietorut dinastiei Hia si a domnit intre anti 2205 ~ 2197 LH. Pe bazorelief era inscriptionat textul “Yu din dinastia Hia a fost renumit prin cunostinfele sale asupra zacamintelor de metale $i a izvoarslor sublerane, ef a cunoscut obiecte ascunse, a observat anatimpurile, Tot in China, cu ocazia construirii locuintelor, a cladiritor in general, trebuie respectate 0 serie Ge norme. La baza acestor norme std aga numita “FENG-SUE" care desemneaza invatatura observani fenomenelor naturale a cror respectare este o indatorire a fi anus chinez, inainte de inceperea zidirii unei cladiri. De asemenea, tot inainte de a construi, chinezul nu va uita niciodata sa consulte aga- numitul GEOMANT (prezicdtor din p&mant) care, cu ajutorul unui dispoziliv aseméanater baghete! unghiulare, studiazd locul si impre- jurimea unde se zideste, dand sfaturi celui interesal. Invatétura FENG-SUE este magistral descrisé de staretul mandstirii FA-JU-TSE: “cuncasterea ef este o stint ce se spriind pe insugirea anumiter reguli, pe experien{d $i in special pe un simt dezvollat; @ stiinta care ne spune cd natura traieste ca gi noi gi cd ea are un suflet inzestrat cu toate elementele de coordonare misteri- casa intre spatiul ceresc, aer, pamant, apa si stele. Geomantul (radiestezistul) cuprinde intuitiv aceasta legéiturd si e constient ca numérul infinit al energillor naturii sunt intre ele in stransé legatura. Constructia desavarsit a naturii nu se poate ins usor descoperi Pentru aceasta nu sunt indeajuns numai studi si o incl nare special ci de-a dreptul puteri vizionare, De aceea geomantia (radiosteziay va raimAne totdeauna 0 stiinf secret’ pentru cd aceasta art este daté numai putiniior ates” Tot din epoca anticd dateazé si intémplarea atét de cu- hoscut’ a protetulul MOISE, cand - cu ocazia retragerit poporutul israelit din Egipt spre muntele Sinai - acesta 2 despicat cu toiagt su stanca, din care a izvorat apoi apa din belsug pentru poporul ates al lui lehova. lor unde, Se stie cA profetul Moise a crescut la curtea faraor bucurandu-se de protectia curtli, 2 patruns cu route tainele sacerdotitor egipleni, taine ce au cuprins si secretut radieste: ei cu bagheta. Trecand la latini, FRONTIUS aminteste ca AGRIPPA a aprovizionai Roma cu apa potabila adusa din ‘AGRO LUCILUANO' izvoare gasite cu bagheta de 0 fecioara. Consulul AEMILIUS PAULUS, in scopul de a satistace nevoile de apa potabita A ale armatei sale ordond unui baghetist (radiestezist care foloseste ca indicator bagheta) sf descopere lo- curile Gu apa in regiunea muntelul OLIMP. POMPEIUS ordona gasirea apei_intr-o regiune pe care MITHRIDATES a fost $4 © parfseasca tocmai din cauza fipsei acesteia Chiar si HERCULE ar fi avut insusirea de a simfi cu ajutorul baghetei, cursurile de apa subterane. HERODOT aminteste cA maiestria cu bagheta, adicd radi- estezia, era una din calitatile seifitr. Elimologia baghetei magice ne duce prin mitologie pina in cele mai vehi timpuri, Cuvantul_stravechi_—_german “WUNCSILIRIGERT” ne-a fost transmis ca un tribut al zeului german WOUTAN. iar IACOB GRIMM jl identifica cu motiunea “CADUCEUS”, ace! baston al zeului greco-roman MERCUR. Alat"WUNCSILIRIGERT cat si toiagul lui Mercur “CADUCEUS” au ta baz acelasi sens de : méanuitor, aducdtor de noroc, iscodirea bogatici, etc. in NIEBELUNGENLIED, bagheta este amintita cu numele de “RUETELIN". Nofiunea apare de altfel gi in mitofogia celorialte popoare germanice, si, {Sra indoiald, in poezia secoletor IX - XIII a tuturor popoaretor din apus. ___Nu incape indoiala c& WUNCSILIRIGERTA [ui WOUTAN ct si CADUCEUS-ul lui MERCUR, formau simbolurite de exterion- zare ale unor preocupari de ordin stiintific si profesional at preotimii din antichitate, invaluité de formele mistice ale cultetor religioase, sliinta a fost folosité de preotime mul vreme in scopul de a-gi menfine stdpdnirea chiar si asupra regilor si imparatilor. fGcut ca stiinta propriu-zisé sa fie neglijaté in primele patru-cinci secole de cAtre preotimea crestind, ea cAutand mai mutt 34 revolufioneze sufletele impotriva a tot cea ce era in conexiune cu exercitarea cultelor pagane. Condamnarea de la inceput de catre crestinism a ceremoni- ilor gi formuleior de naturd mistica si plind de accente vrdjitoresti, caracteristice cultelor pagan, se transforma ceva mai térziu in acte $i masuri de persecutie serioase, Astfel ca, radiestezia divinizata pe vremuri ca un dar al zeitor, ineredintaté oamenilor cu scopul de a se ferici mai ugor pe pamént, apare in aceste vremuri ca o traditie gi ca © unealia de vrajitorie a pagdnismului, ca un instrument al super Stitiei populare europene din evul mediu decadent. Totugi, practica radiestezica a persistat indeosebi la mineri, aga c, la sfarsitu! evului mediu, bagheta se considera ca un instru- ment folositor la exploatarea diferitelor minerale. incepand cu epoca Renasterii, radiestezia s-a bucural de o prestigioasa dezvollare si a fost scoasd din marasmul traditiei si misticismutui popular si a de- venit objectul unor serioase cercetan rationale Franta este fara unde radiestezia s-a bucurat de o dezvol- tare deosebita; in prezent aceasta activitate este organizata la nivel rational, cu publicatii permanente si se bucurd de o larga audient& De asemenea, in tri ca Italia, Germania, Anglia, Olanda, Spania Rusia, Ungaria; Austria, Cehia si Slovacia si nu in ultimul rand Statele Unite ale Americil, radiestezia nu numai cA este cunosouta $1 recunoscuta oficial, dar este $i folosité pe scara larga in diferite do- men Preocupairi in acest domeniu s-au manifestat pe teritoriut {Sri noastre din vechime. Amintim doar de bogalia minelor de aur din vechea Dacie care au atras atatia cuceritori, mine care au fost decelate radiestezic de vechii aura Mai recent, in perioada interbelicd s-a {cut remarcat prin rezultatele deosebite oblinute, inginerul geolog SIMU SIMEON, care poate fi considerat parintele radiesteziei romanesti. Acesta a sors $1 ‘co carte despre radiestezie, “Bagheta unghiulara” aparuta in 1939, i care prezint, pe langéi aparatul teoretic sl practic, rezultatele prac- tice oblinute in prospectia terenurilor petroliere. Precizia objinutéi fost de 90% comparativ cu cea a geologilor profesionisti de 60%. In perioada comunismului activitatea de cercetare in acest domeni: a continuat camuflaté sub diferite denumiri gi activitat Dintre cei care au depus eforturi i acest sens amintim, in ordine alfabetica pe : D. Badila, C. Borg, E. Celan, C. Cojocaru, V. Gior- hagius, V. David, C. Dumitriu, M, Godeanu, N. Grigore, C. fulian, Al Maruld, N. Pavel, ©. Strund, St, Stangaciu, Al. Vilan, 9.2 Dupa anu! 1989, radiestezia a cunoscut un avant deosebit, sa incercat o institutionalizare a acesteia in cadrul unor organizatii, asocialli $1 societdti de profil sau care 88 aibé preocupan in do- meniu. Dintre acestea amintim: Asociatia Natjonala pentru Cercetari Aplicative Parapsiologice (ANCAP) fondator Tudor Coman, Aso- ciajia Romana de Cercetiin Psihotronice (ARCePs) condusa de dr Eugen Celan, Facultatea de Stinte Cognitive si Parapsihologice din cadrul Universitatii Ecologice unde decan este prof. dr. ing. Alexan.| | | | ru Marita Cercetarile. in acest domeniu au fost ‘incununate de obtinerea unor brevete de inventti — sau fac obiectul unor dosare OSIM ~ de catre C, Cojocatu, E. Celan, N. Grigore, D, Badd Ww | | | CAPITOLUL! GENERALITATI Radiestezia este arta de a utiliza’ si interpreta _unele fenomene psihice nascute in noi prin intermediul unor influente exterioare Fenomenul radiestezic propriu-zis consta in miscarea ansei, a baghetei sau a pendulului, migcare realizala prin contracti reflexe ale musculaturi operatorului rediestezist. atunci cand organismul sau este supus unor influente. Caracterisiica principala a acestor contractii musculare este aceea cd sunt involuntare gi inconstiente. La originea tuturor fenomenetor de acest tip se gaseste efortul ‘organismutui uman de @ se acomoda la disconfinuilate sau, altfel spus, lupta organismului nostru impotriva schimbani, Acest efor este evidentiat_ de micile contractii musculare pe care diferitele instrumente radiestezice, prin migcarea tor, ne releva ca se produc intotdeauna Dacd ne referim la etimologia cuvantului ‘radiestezie", observam c& acesta este alcatuit din radacina fatind RADIUS care inseamna radiatie $i din rAdacina greaca AISTESIS care inseamna sensibilitate, radiestezistul ar fi o fiinta sensibila la radialii, desi aceasta explicatie nu pare a fi completa deoarece unele rezuitate concrete obtinule, ne permit s afimam ca nu in toate cazutile operatoru! percepe, unde sau radiafii, coea ce denota ca fenomenut este mult mai complex decat pare la prima vedere.De altfel, in’ modelul confinuumului material, “in cadrul fenomenelor de potentialitate ( existenja obiectiva ca atare), radi- estezia ( dowsing, rutenganger, wunschetrute, sorcellerie) face parte din fenomenele exotice medii de tip ESP (extrasenzonial - in afara simturitor noastre) din grupa 4 (psi) si anume, ca fenomen bioinfor- mational. Acestui fenomen ii este caracteristic faptul c4 informatia achizitjonata este evidentiata prin migcarea unui instrument auxiliar (pendul, bagheta, ansd, etc.) in prezent sunt mai multe teorit care incearc4 s4 explice fenomenul radiestezic. 1. Operatorul (comparat ca un aparat radio) ar fi un’ receptor de unde emis de o sursé de semnal (de prospectat). Aceste unde ar fi amplificate de céitre operator gi decelate prin migcarea instrumentu- lui radiestezic, 2. Se presupune cA operatorul este in acelagi timp emifStor si re- wv similar radaruful). €1 ar produce in direcfia corpulu prospectat “emanatji" sau "unde" care reflectate de corp ar reveni ‘or punand in miscare pendulul, baghela, ansa, etc. aa a |4. Operatorul radiestezist, inaintea efectuani prospectiei, alege © conventie mentald. in desen, operatorul care cauté o anumila + sursd de semnal, codificd mental ca pendulul sd se roteasca inte-un anumit sens atunci cand se descopera sursa cautata, Aceasta conventie mental este valabild in toate sistemele de prospectare, Ultima ipotezd presupune CA, radiestezia ar fi o facuitate data tuturor camenilor de a face si se nase in ei o stare constient capabild de a suplini cele cinci simturi existente. Cu alte cuvinte, un fel de al gaselea sim{ permite obtinerea de informatii privind trecutul, prezentul si uncon, chiar viitorut , In fapt, trecand hatigul numeroasetor teorii, adesea contra- dictorii,se confrunté doud mari tendinte: a radiestezici fizice si cea a radiesteziei mentale. 4.RADIESTEZIA FIZICA Radiestezia fizicd presupune existenta unei surse de semnal radiestezic care emite semnalul care va fi receplicnat de catre ope- ratorut radiestezist. Adepiii acestei teorii par a ignora in cercetéirile lor, activi- tatea mentala. Pentru acestia, totul se reduce Ia o problema de ra- diatii pe care trebuie $4 le capteze cu instrumente corespunzatoare, astfel, gandirea nu participa la actul radiestezic. Aceasta coat se bazeazd pe teoria radiativa asupra radi estezici care arat cd exist in structurite fizice, aceasta capacitate de a emite radialii ce pot fi detectate de operatorul radiestezist 1,2. RADIESTEZIA_MENTALA In acest tip de investigatii, rezultatul obtinut de operator este datorat subconslientului care este in acelasi timp gi emitétor si re~ ceptor. Adeptii acestei teorii asimiteaz4i comportamentul radiestezis- iului ca si cum ar fi rezultatul unei actiuni mentale care s-ar putea descompune in doua faze principaie catre obiectul cercetai Exemplu: “Eu caut NUMAL 0 sursé de apa 1. 2, 2. Conventia mental este un acord pe care operatonut fl incheie cu el insusi si care trebuie s34 permit interpretarea migcarifor in- sirumentului fadiestezic, in raport cu dorinta mentata care [a emis sau cu intrebairile pe care le-a formulat Exemplu: ‘Eu caut NUMAI 0 sursa de apa’ Dupa ce am orientat gandirea NUMAI ctre o sursd de apa, stabilese urmatoarea conventie mentald “Pendulul se va roti spre dreapta (stanga) cand mé voi gasi pe directia unei surse de apa”, - atunci cand, pentru investigare folosim pendutul,Radiestezia mentala (psihica, spirituald, intuitiva) isi bazeazé aparatul teoretic_pe aga numita TEORIE INFORMATIONALA, conform caruia, in Univers, existé 0 “banci de date” la care subcongtientul operatorului radiestezist apeleaza, _primeste raspunsul si, conform codului stabil (Conventiei mentale stabilite) congtientul traduce. Pe scurt, mecanismul de desfasurare a unei determinari radiestezice mentale, ar fi urmatorul ~~ Constientul 1 codificd informatia; - emite un semnat 7 face apel ia banca | de date universala; |/A +. receptioneaza + decodifica intormatia; informatia: transmite informatia. at en Aceasté "bancd de date universalé” (memoria akashica) ca o colectie de inregistrari vibrator, poate fi comparaté cu un supercaloulator electronic care are tn program buna functionare 8 infregului Univers pentru eternitate, dar ta un nivel superior, lasand fiinjei umane propria sa responsabilitate si fiberul su arbitra intreaga existentS face parte integranté din acest supercaiculstor cosmic, ca si cele care ne-au precedat. ca gi cele care ne vor succede... Deci, noi avem posibililatea de a cunoaste tot, despre tot, in toate timpurite, Aceasta este foarte posibil, dar.cum pentru un calculator personal este necesar s& stim cum sat utiliza — gi pentiti aceasta nu este indeajuns sé citim doar prospectul de prezentare ~ aga si pentru accesul ia banca de date universala, nu este indeajuns s4 cilim o anumité carte, ci in ambele cazuri este nevoie de mull muncé, de mult exercitiu practic. Acest acces, in toate cazurile, este direct proportional cu gradul de deschidere, de elevare spirituata. | | i t i | RADIESTEZIA este arta de a utiliza indicatoarele radiestezice facand $s intervind voluntar _activitatea inconstienté pentru a ajuta la descoperirea a tot ce este ascuns facultatitor normate ale individului, dar a cdrui existenta este reala. Orice persoana care este capabila sd-gi concentreze in mod normal gandirea, poate practica cu succes ratiestezia dupa un antrenament simplu si rational. 17FACTORUL UMAN - FUNDAMENTUL FENOMENULUI RADIESTEZIC jn ioate, dar absolut toate experientele efectuate, NIMENI, nu a reusit sa facd instrumentele radiestezice sé se miste, s& functjoneze {3rd ajutorul unui operator. Faceti urmatoarea expe- rienta: pendulul dumneavoasira se roleste deasupra unei surse de seminal, care in acest caz este apa, de exemplu. Nu parasifi focut in care pendulul s-a pus in migcare gi fixalit pe un suport. Rezultat: pendulul va rmane nemiscat, Totusi , dupa ipoteza radiestezie! fizice, sursa de apa continua sd emita radialji, unde,.vibratii, care, logic, ar trebui S& provoace oscilatii instrumentului dumneavoastra, fie cd it inefi sau nu cu mana. Nu aceasta este dovada prinsipala cd radiestezistul joacd in detectie un rol de prima importanta? Ras- punsul este DA! Inegatitatea sprijinul acestei teze. Dup cum exista flint radiestezisti mai buni sau mai putin buni. Acest fapt este determinat jin primul rand de faptul cd intra in joc personalitatea flecarui individ in parte, de “talentul’ lui, de cunostintele acumulate, etc. O dovada in plus sunt si erorile pe care le comit operatoni radiestezisti in ac tivitatea lor. Aceste erori sunt intr-un procentaj mai mare cand expe- Tientele sunt realizate in public decdt cele care sunt tealizate fara spectatori, fara enervare si fra obligatia de a reugi cu orice pret CAci, care ar fi omul care ar putea sa adoarma in propriul pat sau Sa- $i exercite functile sexuale, dac& ar fi asezati in jurul tui mai multi observatori care ar agtepta ca experimentul s4 aiba loc? Oni, vpfenomenul exotic bioinformational care este fenomenu! radiestezic este cu mult mai delicat gi este strict necesar un climat psihic fa- vorabil pentru producerea acestuia la randamentul si performanjele urmérite. De aici rezultd cA psihicul uman este obignuit SA se serveasca de instrumentul sau in anumite condi Is el este per turbat intr-o masura mai mare sau mai mica, atunci cand aceste conditii sunt modificate. Tinand cont de motivatiiie enumerate, secretul fenomenelor radiestezice rezid& mai mult din “interiorut’ fiintei umane decat din influentele exercitate de agentii fizici extemi. Ailfel spus, care este instrumentul indispensabit radiestezistului? Este radiestezistut insusi cu facultdtile sale congtiente $i inconstiente, cu sistem! séu nervos, este corpul sau intreg cu partile si componentele sale luate ca un intreg, chiar daca le cunoastem sau nu pe cele subtile. 20 t i t : CAPITOLUL INDICATOARE RADIESTEZICE Indicatoare radiestezice folosite in trecut Bagheta si apoi pendulut au constituif panoplia rabdoma- nului, sursierului gi in final, al radiestezistului. in decursul secolelor nu au suferit perfection&ri deosebite; totusi, s-a remarcal 0 oarecare evohitie corespunzatoare progresului fiecarei epoci. Astfel, in Evul Mediu; baghetele erau din lermn, rar din metal, mai tarziu au fost facute din oase de balend ier in prezent efe se fac din diferite materiale plastice. Radiestezistii au fost ~ si sunt — operatori care modifica, dupa conveniente personale, baghetele si pendulele, adaugandu-le accesonii difente, Aceste instrumente modificate, nu reprezinta un progres decat in prezenta posesorilor lor. Instrumentete radiestezice, -de orice tip ar fi acestea, nu sunt si nu trebuie sa fie considerate decat amplificatoare ale semnalelor primite de catre operatorul radiestezist si nu "acel ceva” de la care se primeste eispunsul la intrebSrile sau cercetarite efectuate. Este 0 absurditate, un non-sens s4 fotosim expresia ‘Intreb Pendulul (bagheta, ansa) si aceasta imi raspunde”. indicatorul nu este decat un instrument auxiliar, 0 prelungire gi un amplificator, un material oarecare, asa dup’ cum am ardtat in capitolul anterior.Bagheta divinatorie Baronul de Bausolace, in 1630, folosea gapte baghete metalice ale cdror nume corespund la ceea ce se cauta: 1. - pentru aur- VERGA LUCENTE 2. - pentru angint - VERGA CAUDENTE 9. - pentru plumb - VERGA TREPIDENTE 4. - pentru staniu - VERGA BATTANTE 5, - pentru fier - VERGA TRANSLANTE - pentru cupru - VERGA SALIENTE. 7. - pentru mercur - VERGA ABVIA 2 Fiecare baghelé avea in varf un simbol astrologic reprezentand planeteie si raporturile lor cu metalele. 1. - pentru VERGA LUCENTE - Soarele 2. - pentru VERGA CAUDENTE - Luna 3. - pentru VERGA TREPIDENTE - Satum 4.- pentru VERGA BATTANTE - Jupiter 5. - pentru VERGA TRANSLANTE - Marte 6. - pentru VERGA SALIENTE - Venus. 7. ~ peninu VERGA ABVIA - Mercur Utilizarea baghetelor din lemn a fost totusi cea “mai freeventa, Catre anii 1820, contele de Toristan a rupt tradilia folo- sind ca materie prima case de balend, bagheta sa numind-o “fuscela” In afard de pendul gi haghet’, sursierii au inventat anumite accesorii destinate a-i ajuta in incercarile lor. Printre ei, cel mai im- portant si cel mai util este martonul sau proba. Acesta este un obiect, material, etc., de aceeasi natura cu cel care se cauta, este un simbol servind {a mai buna fixare a necesitafii ivite in subconstient ” Folosirea “martoritor” nu este cu totul noua. Se crede ca fantanarii secolului al XVIl-tea le utilizau in ce! mai mare secret. Ulterior, radiestezistii au creat baghete sau pendule care au posibilitatea de a incorpora probe. Totusi, trebuie specifical c& mar- torul {proba) nu poseda nici o proprietate speciata daca prin con- ventia mentala adoptatd nu i-ali oferit un rol precis, 7 NS Ypreseceoeccacn Pendule In practica, puteti sau nu sa folositi martori reali sau con- fectionati, artifics Martorii reali sunt egantioane, probe din mineralul, (apa, substanta etc.) pe care cdutm sa-l descoperim intr-o anumita canti- tate (de obicei mai mare) si it zona determinala, sau intr-un amestec cu alte substante, minerale, etc. dar intr-o anumita proportie prestabilitd constau intr-un suport oarecare (hartie, carton, metal, pla: :) pe care a fost impregnat grafic si mental reprezentarea obiectului real al cercetani. De exempiu, 0 batista, 0 fotografie sau alt object m care a apartinut unei persoane disparute; o hartie pe care amsoris aur este un martor grafic pentru aur ca si hartia pe care am scris 0 serie de calitati morale pentru a stabili portretul moral al unei persoane, etc. Acest martor grafic pe care este inscrisd 0 indicatie graficd (Cuvant, desen) are rolul de a ajuta radiestezistul in cer- cetarea pe care a efectueaz gi care infocuieste cu succes martonil reali, mai dificit de procurat. Dar, in afar de inscriptionarea grafic’, pentru confectionarea unui martor de acest tip, mai este necesar 38 Cunoastem proprietafie, partile constitutive, etc. a martorului real gi 8A va concentrali putemic si directionat gandirea pentru a conferi suportului ales, caltatile si proprietatife dorite, INDICATOARE RADIESTEZICE FOLOSITE Indicatoarele radiestezice servesc ta amol perceptibild a reactiltor reflexe care se produc, in momentul fiecdret cercetari, prin migcarile involuntare ale musculaturii m: yr. Ele nu au deci nici o proprietate speciala: raciestezistul este acela care le pune in actiune. Alegerea unui instrument sau a altuia - la fet ca aceca a unui stilou - este o simpla problema de convenient’ pe~ sonal. jcarea si redarea 1.CLASIFICAREA INDICATOARELOR RADIESTEZICE mare de 15cm putand ajunge la 86 de cm b) cu brat sourt la care lungimea firdui este mai ica de 15 or Dupa forma greutatii suspendate, pendutele pol fi: sferice, cilindrice, conice, sub forma de picdtura, tor, cruce, inel, selenoid, combinalii ale acestor forme, ete. Dupa materialul folosit ta confectionarea greutatii deosebim pendule din lemn, diferite metale, materiale pfastice, cnstal, etc. Pendulele pol fi confectionate cu goluri interioare unde, printr-o rezolvare tehnicd oarecare, se pot introduce marton (probe).Pendut cilindric Pendul sferoid cu probe cu probe 1. pendutul inchis 1.- lantigor 2.- pendulul deschis pentru . ase introduce martorii 3.- proba \ Modul de reglare a lungimii firului 4.-cu noduri 2.- prin infasurare Pentru un reglaj mai usor a lungimi se pot face noduri din loc in loc, la anumite distante stabilite, sau , acest fir poate fi infagurat pe un mosorel pe care, rotindu-t intr-un sens sau altul rea izdim reglajul optim necesar. In functie de forma, pendulele au o vitezd de reactie (sensibilitate) mai mare sau mai mic, astfet 1. = pendul cu forma ideala 2. - pendul bun 3. - pendut foarte bun 4. - pendul foarte rau Miscarea pendulului inand firul pendulului intre index si police (degetul mare sl ardtator), pe o anumit& concentrare mentala (de exemplu, punand o intrebare), acesta, in functie de semnalul primit, capata o miscare care poate fi 8) rotatie spre dreapta (sens orar, dextrogit)b) rotatie spre_stanga (sens invers acelor de’ cea- Somnic, levogir); ¢) oscilatii (migcare oscilatorie urmand intotdeauna o linie dreaptd, parateld, perpendiculara sau in di- agonal fata de planul corpului dvs.); @) elipsa (miscare elipticd situata intre rotatie si os- ccilatie); ©) imobilitate (pendulul se opreste si nu mai exe~ culd nici 0 migeare dacS nu se schimha con- venfia mental). Elipsa indica trecerea de la o migcare ‘de rotat lao migtare de cise. poate fi cauzat& de 0 cancentrare stabét asupra subiectu- Jui de investigat sau de o crispare psihica inconstient’, Poate fl evi- tat dand pendulutui un impults initial £2 Aceste migcari anumite convent semnificajia NU, F fiecare aceste converifi pot fi alte semnificali! iar pentru a al conventie este cea mai bund pentru dumneavoastra urmator. Asezati pendulul deasupra cuvantului DA, gol orice alte ganduri $i concentrati-v foarte putenic pe DA , MULT, PLIN, VIU si notati Tnigcarea pendulutui, Faceli acelagi fucru Geasupra tui NU gi gandilivd GOL, MORT, si de asemeni, pentru POATE, pendulului aur togicd tn cadrul unet mentale. Asticl, rotalia spre dreapta poate avea a spre sh semnificatie inteles miscarea sau complementar Bendututui afirmatie DA PLUS Rotajie la dreapta DA POZITIV Rotalie la stanga MULT PLIN viv NU PUTIN Rotatie la dreapa NU NEGATIV NIMC GOL MORT Rotajie la dreapia POATE SI DA Si NU Rotatie la stanga INCERT In raport cu pozitia initial a pendulului avem doud moduri de Jucra: a) cu pendulul stationar si astfel ne apropiem de 1o- cul care ne intereseazi; 'b) cu pendulul lansat intr-o migcare oscilatorie fotosit asifel pentru a obtine un rezuttat mai rapid: Pendulul, fiind o masa grea oarecare suspendata de un fir, sé poate confectiona ugor cu mijloace avute la indemana. Este Indeajuns s& legati de un fir de ata rezistenté sau de un lantigor flexibil o sfera din lemn, o bucaté de metal sau din orice material dar care sa aiba 0 forma simetnica. 294.2. Baghete La origine, bagheta’ era’ 0 simpla_nuielugé de alun care, inuta in pozifie orizontala, vibra in méinile fAntanarului sau aurarutui in momentul in care se g4sea deasupra sursei de semnal cdutate. Aceast nuielus’ de alun (alunul, fata de ceilalti arbon, isi pastreaza mai mult timp supletea si elasticitatea) poate avea o extremitate bi- furcata sub forma de V. Bagheta divinatorie (unghiulara) este formatd din doud ramuri sau brafe, dintr-un material flexibil cu o lungime cuprinsa tre 30-40 cm. Poate fi confectionata dintr-o creangd de copac in forma de furcd (doud lame de olel. din plastic sau alte materiale flexibile care sunt prinse ta un capat printr-un mijloc oarecare - gate, lipite, sudate, etc.) 1, -nuielusa de alun 2. -nielusa de alun bifurcata 3. - bagheta divinatorie (unghiulara) La noi in fara, bagheta divinatorie a fost folosit cu mult succes de ing. SIMU SIMEON care poate fi considerat, prin rezul tatele obtinute, parintele radiesteziei romanesti Mod de fucru cu bagheta divinatorie ( unghiulara) Bagheta se apucd cu 0 mand de o ramurd si cu cealalt’, de a doua ramurd si se {ine in pozitie orizontalé, cu varful spre inainte, {a inaltimea centuri, fixand ugor coatele de corp. Sunt doud moduri de a apuca ramurile baghetei unghiulare: a) findnd palmele méinilor in sus gi incordand usor deget degetului mare - sistemul pronatiei; b) cele doud ramuri se apucd cu palmele mainitor {inute in jos - sistemul supinatiel Asezarea trebuie astfel fAcutd incat ramura sd se 54 degetul mic, rimanand ca priza sé se fac& numai cu cele trei degete mijlocii, iar degetul mare s4 nu atinga de loc ramurile baghetei. Sistemul b) al supinatiei, ne oferd pe de o parte avantajul cA nu este obositor si pe de alta parte, bagheta actioneaza mai usor. Tinutd in pozitia orizontald, la inditimea centurii, cu vartul inainte si traversand terenul de cercetat, bagheta se va deplasa orizontald, in sus sau in jos, dupa natura gi caracterul radi emise de sursele de semnal existente in sol sau conventia mentala, _ Unalt tip de bagheta folosita in prezent este formata dintr- Jama elastica ce are la un capat un maner de prindere vara cella capat un inel din acelasi material ca si lama elastic sau din alt ma- terial, in functie de rezultatele urmarite, de dorinta sau de sensibili- tatea operatorutui. Un alt model, are in locul tijei metalice elastice un arc iar in capat poate avea o bila de metal, inel, etc. Jan og eala de. lueru a acestur tp de baghetd este eu inelut in plan orizontal, Raspunsurile fa codificarile mentale facute este Guantificat prin migcarea inelului (rotatie stanga-dr cilatie, , ¢ \ga-dreapta, oscilatie, Avantajul la aceasta baghetd este cd se folose: ast ste 0 singurd tan ore eh Goma in plan orizontal (A), vertical (B) st chiar obiic endulul, de exemplu, nu i a plan abe (c). ipl poate functiona decat Med de lucru cu bagheta elastica 4.3, Indicatoare sub forma de “L” Indicatoarele sub forma de *L" sunt formate din, baghete metalice, inflexible, indoite fa un capat intr-un unghi de 90”, cu unul din brate astfel formate mai lung decat celalalt, Seamana ou litera *L", de unde $i denumirea. De obicei se folosesc pereche, cate una in fiecare mana. Mod de lucru cts indicatoarele sub forma de "L" Indicatoarele se prind de ménere (ca si cum ati avea dowd pistoale cu {eava spre inainte) iar tijele indicatoare sunt directonate spre in fala, cobordte de varf sub orizontala eu aproximativ 1 ~ 2°. in pozitia “gata de lucru’ se observa 0 mica dar sensibila apropriere a varunilor tijelor, una catre ceatalla $i apare o stare tensionala, ugoard, in tot corput RAspunsurile cu DA gi NU se obtin prin migcarea la unison a celor doud indicatoare spre stinga sau spre dreapta, iar pozitia POATE este sau la incrucisarea sau la depdrtarea tijelor una de cealall Dac& dori masuratot cantitative, valorice, se cuantificd marimea unghiulara fafa de pozitia initiala (intre 40° - 90°). Aceste indicatoare avand 0 greutate mai mare si deci o inertie mai mare, sunt recomandate pentru lucru in teren, pe suprafefe mari, unde au randamentul cel mat ridicatIn teren, directia spre sursa de semnal este data de bisec- foarea unghiutui format de tijele orizontale ale indicatoareior iar pro- Portional cu apropierea de proiectia la suprafala solului a conturulul ‘sursei de semnal, tijele se incruciseaza pand cand unghiul format inire ele devine zero, moment care coincide cu ajungerea pe contur, Modul de !ucru cu indicatorut sub forma de “L” pozifie pe care o vor avea tot timpul c4t ne deplasam in interiorul conturului sursei. Dupa ce am iesit din interiorul conturutul cand aceasta miscare inceteazd. Observam ca depdrtarea de sursa msurata intr-o unitate de msur oarecare (metri, zeci sau sute de metri, kilometri, etc.) la care miscarea de departare a tijelor inceteaza este egal cu marimea distantei de apropiere de sursa. 1.4. Ansa Acest indicator care se foloseste din ce in ce mai mult, in special in lara noastra, deriva din bagheta unghiulard numai cA are dimensiuni mult mai mici, este confectionat din sarma de otel, cu- ru, argint, inox ete., cu un diametru cuprins intre 0,5 s1 1,5 mm. slo lungime totala intre 80 + 100 mm,, cu o desohidere intre picioare de aprox. 70mm. Bineinteles, aceste dimensiuni sunt orientative, fie- care operator alegandu-si grosimea si lungimea potrivita. Ansa - forma si dimensiunt Mod de lucru cu ansa ‘Ansa se ageaz4 in m&nd cu picionugele ascutite prinse intre prima falanga a degetului mare si prima falanga a degetului mij- lociu, pe buricele degetelor, mana facand 0 rolalie de 80° pentru a ajunge in pozitia de lucru, Nu se exercita o presiune prea mare asu- pra ansei - fapt care, de altfel, este incomod datorita faptului 8 pi ciorusele sunt foarte bine ascutite - pentru a se micgora forta de fre- care $i pentru a nu influenta volitional migcarea instrumentului Pozitia de lucru cuansa - vedere lateralaAnsa trebuie tinuté in aga fel incét perpendiculara coborata din piciorusete ansei sa intepe solut sub un unghi de 90° iar bisec- toarea unghiului format de cele doua brale trebuie s fie paraieié cu, ‘solul (onzantala). £ Intotdeauna varful ansei va indica directia cdulald (spre obiectul cercetarii), iar perpendiculara coborata din picioruse va in- dica tocul cdutat sau punctul de pe contur. In figura urmatoare este prezentat gradul de libertate in miscarea de rotatie descrisd de ans. Pozitia "A" este denumita $1 pozitia crept inainte, cand planul ansei este cuprins in planul per pendicular pe planul care trece prin umeri si prin bazin sl este situat pe axa de simetrie stanga - dreapta a corpului uman. In acest plan este cuprins@, bineinteles, si directia drept inainte sau directia zero. Anticipand cele ce urmeaza, putem spune cA pozitia A este pozitia pentru valoarea 100, iar pozitia B este pozitia (zero) sau start pentru | cuantificarea valorica pe scala gradata de 1a 0 (zero) ta 100 miscare a ans¢ (vedere de sus) Locul unde perpendiculara coboréta prin piciorugele ansei inteapa solul sau scala gradat& poate fi denumita si pozitia origine. Cu ansa se poate lucra in sistem binar DA ~ NU cui o con- ventie mental de genul a) DA - ansa se roteste pana in punctul B, pentru NU - ansa se rotesie pana in punctul D, pentru POATE - ansa ramane in by DA - ansa se roteste in B, pentru NU - ansa réimane in punctul ‘A, pentru POATE - ansa se roteste pana in punctul D. 2. INSTRUMENTE AJUTATOARE Aceste instrumente ajutatoare folosite de’ radiestezisti_n sunt altceva decat reprezentan conventionale destinate unei fixan mai bune a gandurilor in cursul cercetarii radiestezice. Ele servesc, in cea mai mare parte, pentru efectuarea de masuraton calitative sau cantitative. Dintre aceste instrumente ajutatoare, cele mai des utilizate sunt rigia universalé sau rigla TURENNE, rigia circulara si rigla semicirculara, 2.4. Rigla universala Serveste la determinarea adancimii, inaltimii,- distantel. volumului, gravitalii unei boli, varsta unei persoane, etc. Se prezinta sub forma unei rigle sau a unui cadran cu repere numerotate de ta O la 100 sf de a 200 la 1000, avand a fiecare extremitate cate un cere era A, celdlalt cu litera B. Rigia universala Pe talerul A vom aseza de obicei proba mator, iar pe taleru! B se va aseza proba recoltata din teren sau proba de analizat. Cu 37ajutorul acestei rigle veti afia procentual (%) cat a suté din proba A se regaseste in proba B. Procedam in felut urmétor: 2.4.4. Cu pendulul lansat 2.4.2. Cu pendulul in repaus ‘Se procedeaza identic ca mai inainte, cu deosebirea C3, deasupra probei de analizat, pendulut j! plasafi in stare de repaus, | nemigcat, iar rezultatul i obtineti atunci cand acesta are o migcare de rolatie spre stanga sau spre dreapta, eventual oscilali, conform conventiei mentate dinainte stabilita de dumneavoastra 2.4.3. Cu baghela elastica err SF Mod de lucru cu rigla universala si pendutul Se plaseazd pendulul deasupra probei recoltate (de analizat) si dupa ce ati reglat lungimea firului ldsdndus} sd alunece intre de- gete pana veti obfine rotatia cea mai lejerd si mai ampla. Aceasta rotalie va fi migcarea de referinta, Pe rigla plasata in fafa dumneavoastra se trece ugor, cu 0 stafionare de circa cinci secunde pentru fiecare, pe deasupra gradaliitor de ta 0 la 100 cu un aratator pe care tinem in mana stanga. Pendulul va reactiona (in mod prestabilit) atunci And indica- toruf va fi in dreptul gradatie! corespunzétoare concentrafiei probei recoltate. Modut de lucru cu rigla universala si bagheta elastica Deasupra probei de analizat asezati inetus metalic al baghetei eiastice pe concentrarea ca aceasta s& execute 0 migcare osailatorie sau de rotatie . dup oum doriti, atunci cand indicatorut din mana stanga va fi in dreptul cifrei care indica procentajul cautal. t 492.4.4. Cu indicatorul sub forma de Modul de Iutru cu rigta universala si bagheta sub forma de “L.” De aceasta dat, va concentrafi ca tija indicatorutui sub forma de “L” s& se roteaseéi spre slanga sau spre dreapta atunci cand se indica gradajia, De exemplu: ja indicatorului se va roti spre dreapta ficand un unghi de 90° cu directia initial, NUMAI atunci cénd indicatorul din mana stanga va fi pe gradatia care imi va indica, procentual, cat la suté din concentratia din mineralul de pe talerul A se regdseste in mineralul de pe tateru! B” Pentru 0 exactitate mai mare se execut aceleasi operatiuni pe scala de la 200 ja 1000. 2.1.5, Cu ansa intrebuintand acest indicator, nu:mai este necesar sa folosi un aratator, deoarece acest rol il joaca varful ansei care va va indica direct pe rigld, valoarea numericd pe care o caulati. Procedali in felul urmator, pe codificarea: “La trecerea ansei pe deasupra filgei universale, de la gradatia 0 la gradatia 100, varful ansei va riméne stabilizat pe gradatia care reprezinta vatoarea concentrate cdutale” Treceti cu ansa deasupra riglei in dreptul portiunii gradate de la stnga spre dreapta si observafi la un moment dat_ cum varful ansei ramane deasupra unei gradafii, chiar daca am trecut cu mana in care tinem ansa de acea gradatie. In acest caz, ansa executd 0 rotalie spre slanga daca mana isi continu’ migcarea inceputd, sau spre dreapta, dacd se executd migcare in partea opusa trecand de gradatia respectiva. Astfel, ansa prezinta o tendinta de a-si mentine varful stabilizat pe 0 anumita oradatie, indiferent de miscarea mainit care este in acelasi timp suportul ansei, tocul unde aceasta pi- voteazaStabilizarea varfului ansei pe 0 gradatie Aceasta rigid este adaptatd pentru lucry direct cu pendutut sideral, Desigur, se pot folosi gi c indicatoare radiestezice, Rigla cireulara Rigla circular’3 este practic un cere in interiorul cdruia sunt artite s} numerotate ca in exterioare de la 12) dar si cu o busold (are trecute punctele cardinale). 43Cu aceasté rigld putefi face urmatoarele tipuri de investigati a) investigatii privind orientarea in teren sau pe harta, b)_ investigatii numerice: ©) investigatii astrologice. 2.2.4. Investigatii privind orientarea in teren sau. nainte de a va explica practic modul de lucru cu aceasta riglé, trebuie s& aratam cd literele din exteriorul cercunitor concentrice reprezinta N = NORD: — = EST: S = SUD; V = VEST NNE = NORD/NORD-EST; ENE = EST/NORD-EST; ESE = EST/SUD-EST, SSV_= SUD/SUD-VEST; VSV = VEST/SUD-VEST; VNV = VEST/NORD-VEST; iar semnele zodiacale sunt . 1) Berbes 2) Taur 3) Gemeni 4) Rac 5) Leu 6) Fecioara 7) Balanta 8) Scorpion 9) Sagetator 10) Capricorn 11) Varsator 12) Pesti 4.1. Orientarea maqnetica Daca veti cauta in ce directie se gSseste o surs3 de semnal rediestezic, agezati pendulul deasupra literei “N" (nord) si puneti intrebarea ‘ “Sursa de semnal se gaseste in directia nord?”, apoi NNE, etc; pana pendulul capaté miscarea corespuntatoare conventiei dumneavoastra pentru DA. Se poate folosi si metoda di- rect care consta in a ageza pendulul deasupra centrului riglei $i, pe concentrarea *Pendulul va avea o miscare oscitatorie pe directia pe care sé gaseste sursa de semnal Veti observa c& pendulul va cdpita o migcare oscitatorie spre doua secioare, de exemplu NNV 31 SSE. In continuare, se ageazd pendulul deasupra eretor NNV si conform intrebarii: “Sursa die semnal se gaseste pe directia NNV?" si indiferent de rspunst primit, am aflat care este directia (sunt dou vaniante de raspuns dintre care una se exclude in urma primirii raspunsului). 2.2.1.2 Orientarea in sector Aceastd orientare se foloseste pentru a determina in care sector se gaseste sursa de semnal cdutatd, folosind o hart sau o schitd, eventual un plan, Operatiuini ce se executa: a) se aseazé rigia circulard in aga fel incat directiile N-S A corespunda directiei N-S a hartii, schitei_ sau planului fotosit b) se amplaseaza centrul cercul gradat, astfet: 4) in punctut de statie unde va gasili, dacd va gasiti in interior! suprafetei reprezentatd de harta, schita, plan; 2) pe locuinta persoanei disparute si pe care 0 cSutam: 3) pe locul unde persoana disparuta a fost vazuta ul- tima oard; 4) punctul aproximativ unde se géseste sursa de semnal. asIn continuare, se procedeaza ca la orientarea magnetic’, ins cduland, nu neaparat o onentare exactd ci un sector mai vast, de exempu cel cuprins intre N - NNE, sau NNE - ENE, 5.amd Atunci cand pendulul se roteste conform conventiei dumneavoastra pentru DA, nu mai ramane decat s& se precizeze distanta la care se gasegte sursa falé de centrul riglei si anume, in care sector Guprafald delimitatd si care cuprinde un singur numér), investigand din aproape in aproape sau direct, Pentru determinarea distantei pana la sursa de semnal, se foloseste investigatia numerica, Rigla circulara fiind format din arcuri concentrice im- parlite in sectoare, fiecare intersectie este numerotata Pentru delerminarea unui numar mai mic sau egal cu 12 (numdrul_unei anumite juni, ora exact sau semn zodiacal) se foloseste cercul exterior care este numerotat de la 1 la 12. Pentru numere mai mari, se foloseste intreaga rigid. Investigatii de la 1 la 12. Asezati pendulu! deasupra numanului 1 si puneti intrebarea corespunzaloare scopului propus “Primul semn din zodiac este al {ui A.M?” apoi pentru numarul 2, si aga mai departe, pan obtineff rspunsul DA. Se poate folosi si metoda direct Investigatii de la 1 la 100 Daca doriti s& aflafi ce plant medicinald este favorabild unei anumite persoane (vedeti lista numerotata cu plante medici- nale) procedati in felul urmAtor: asezati pendulul deasupra numarului 1, pe cercul exterior si folositi conventia mental “Planta medicinal cea mai favorabilé pentru AM. se gaseste in sectorul nr.1?" Daca rspunsul nu este afirmativ, se continua pentru sec- torul urmator, ete. pana ce”se obtine DA. De exemplu, raspunsul primit se refera fa sectorul nr.3. Aici avem numerele 15, 27, 39, 51 63, 75, 87, 99, In continuare se procedeaza la fel ca pentru aflarea sec- torutui Planta medicinati cea mai favorabili pentru AM. se gaseste la nunarul 15°, etc. 2.2.3, Investigatii diferite 2.3.1, Investigatii cantitative: numerele de la 1 ia 100 pot indica grame, kilograme, tone, litri sau unitati de masurd diverse, numarul de piese, boabe de cafea, flori, documente, etc. investigalii pentru distante: numerele de la 1 ta 100 pot indica: milimetri, centimetri, decimetri, metri, lometri, zeci de kilometri, mile marine sau te- restre,etc, 2.3.3. Investigatii de adancime $i indltime: se executa ca la distante; 2.3.4, Investigalii asupra timputui: numerele de la 4 la 100 pot indica minutele, orele, zilele, funile sau anii. La o asemenea investigatie se jincepe cu aflarea numéarului de ani, apoi a lunilor, zilelor, orelor, minutelor, secundelor. 2.3.5. Investigalii pentru cifre: dacd veti reprezenta nr.10 ca find = 0 (zero) se poate afia orice cifrd sau numar oricdt de mare ar fi acesta. 2.3.2, 472.3. Rigta semicirculara (raportor) Rigla semicircular sau raportorul (care este un termen adaplat dar folosit in mod curent) se foloseste in special cu ansa pentru masurditori procentuale, numerice sau vatorice. ind de dimensiuni mici, atat instrumentul radiestezic cat si ansa, se pot purta intr-un etui de forma si marimea unui portmoneu, in buzuner. Aceasté rigla este un semicerc gradat din 2 in 2 si numerotat din 10 in 10, de ta 0 la 200. Diviziunea 100 este amplasata fa 90° fata de diviziunea 0 Pe circumferinta, in casete sunt inscrise literele alfabetului semne de punctuatie si "+", "-", iar la bazd. pe toatd lungimea dia- metrului, de asemenea in casute, cifre de la 11a 31 2.3.1, Modul de folosire Tineti raportorul cu mana stanga de marginea din sténga a acestuia, iar mana dreapt cu ansa, 0 agezati deasupra acestuia in aga fel incat perpendiculara coboratd din piciorugele ansei 9 intepe raportorut in centrul bazei semicercului, ca in figura. intotdeauna, pentru inceperea masuratorilor de orice tip, pozitia de plecare a an- sei este la 90° fatd de directia drept inainte, spre stnga (la dreapta ei) din dreptul gradatiei 0 (zero). Migcarea pe care 0 va descrie ansa, va fi una de rotalie spre dreapta, oprindu-se in dreptul unei diviziuni care poate reprezenta a) cat la suta dintr-un etalon reprezinta mostra recoltaté (ceea ce este de analizat): b) valoarea directa a cantitatilor, distantelor, adéncimitor, inaitimilor, vitezelor, a timpului in ore, minute, secunde, etc Modut de folosire a rigiei semicirculare (raportorului) Folosind rigla gi ansa se obfin rezultatele direct ca marime, fr alte operatiuni intermediare. Pentru masurdtori de mare finete putefi folosi mai muite conventii mentale, cate una pentru fiecare grad de precizie dorit Exemplu: Doriti sa aflati ta ce distanta fat de locul dum- neavoastra de statie de locut unde va aflati se afl o sursé de sem~ nal. Folositi codificarea Proportional cu distanfa din punctul meu de stafie la sursa de semnal, ansa se va roti spre dreapta sf se va opri in dreptu gradatic! corespunzatoare"Bincinteies ca inainte de aceasta, stabiliti cd fiecaré gradatie de pe raportor corespunde unui metry, Presupunem cd ansa s-a oprit in dreptul gradaliei 20 plus doua diviziuni, ceea ce corespunde fa 24 de metri, Dacd doniti un rezullat si mai precis, stabil ur matoarea conventie referitoare la reprezentarea marimilor pe raportor astfet “Fiecare gradatie, de ta 0 la 100 reprezinta cate un centi- metru, iar marimea determinata anterior devine origine pentru ur- mitoarea masuratoare’ Concret. aceasta inseamna ci, se va afla cali centrimetri peste 24 de metri sunt pand la sursa de semnal. Presupunem c& ansa indic valoarea 50, deci distanta este de 24 de metri 3! 60 de centimetn. Dac’, in continuare, doriti s& micsorati ordinut de marime, stabiliti mental cA fiecare gradatie de pe raportor reprezinta un milimetru iar valoarea determinata devine origine pentru ur maloarea masuratoare, Deci 24,5 metri devine 0 si masuratoarea se face de la 0 la 10, fiecare gradatie numerolatd (care este din 10 in 10) se considera ca fiind unitate, deci, in mintea dumneavoastra, gradatia 10 devine 1, gradajia 20 devine 2, gi aga mai departe pand ia 100 care devine 10. Dacd ansa s-a stabilizat pe valoarea 70. conform conventiei anterioare ea reprezinté valoric 7, deci 7 mi metti. Astfel, distanta totala pana la sursd este de 24 de metri, 50 de centimetri $i 7 milimetri. In continuare se pot afla zecimi, sutimi, miimi de milimetru, Acest tip de m&suréitoare, combinat cu o sensibilitate ridi- cat a operatorului radiestezist, operator care are cunostinte te- meinice intr-un anumit domeniu, dau rezuitate de precizie pe care, uneori, aparatele de masura si control create de om nu sunt capabile si le determine. LLL MMMM LOLA LA LAL LLLP MLE ELIAS 3. CARACTERISTICI ALE INDICATOARELOR RADI ESTEZICE Din cele prezentate mai inainte, referitoare la indicatoarele radiestezice care s-au folosit gi se folosesc in prezent, pulem trage unele concluzit, gi anume: 3.1. - indicatoarele radiestezice, cu cat sunt mai instabile, cu lal sunt mai bune! 3.2. - forta de frecare exercitatd intee diferitele parti compo- nente ale indicatorului, sau intre indicator $ mana o- peratorului trebuie séi fie cat mai mica: 3.3. - efortul fizic pe care trebuie S84 depund operator! ra- diestezist in manuirea, manipularea instrumentutui, & indicatorutui radiestezic, SA fie minim, 3.4. constructia, modalitatea de folosire, de intrebuintare a indicatorului trebuie s4 fie foarte simpla; 35. -rici un indicator radiestezic nu lucreazé fara ca mana fi sA nu fie prezenta 51CAPITOLUL Ill SURSE DE SEMNAL ___ Generic, putem arta c&, surs de semnal poate fi orice dis continuitate | intr-un mediu omogen. Semnalul generat de aceste discontinuitati este reperat cu ajutorul organismului viu si senzitiv al omului $i cuantificat prin miscarea unui instrument auxitiar (pendul, bagheta, ansdi, etc.) 1. Clasificarea surselor de semnal 1.4. Din punct de vedere al generatorutui de semnal 1.1.1, Surse de semnal telurice (radialii de natura terested) dintre care amintim: _— 4.1.1.1, radiatii de natura magnetic cauzate de migc&rile subterane de apa, 1.4.1.2. - radial presiunii din interiorul pamantutul cauzate de procese termice a 1.1.2. Surse de semnal care provin de la sisteme vit (umane, animate $l vegetale); 1.1.3. Surse de semnate exterioare planetei noastre {astrale). 52 eneratorului de semnal 4.2. Din punct de vedere al tocul 4.2.1. subterane; 1.2.2, subacvatice: 4.2.3, la suprafata paméntului; 4.2.4. la suprafala apei; 1.26. aeriene: a) din atmosfera terestré b) din afara atmosferei terestre 4.3. Dupa natura sursetor de semnat 1.3.1, solide; 1.3.2. lichide; 4.3.3. gazoase; 4.3.4, plasma; 4.3.5. de alta natura. 4.4. Dupa modul in care se gasesc in natura 1.4.1, 23c3minte diferite (solide, lichide, gazoase}; 1.4.2. accidente carstice (avene, pester falii, fractur, etc.): 1.4.3. obiecte diverse; 4.4.4, sisteme vi 4.4.5. constructii si lueréri {cute de mana amului, ete. 1.5, Dupa tipul aparitiei surselor de semnal 1.5.1, naturale; 1.5.2, artificiale. 4.6. Dupa modul de efectuare a unei biodetectii sau teledetect 1.6.1, In raport de distanta dintre sursa de semnal si opera- tor: fa potentelor organelor de simt; 2, - in afara limitelor organetor de simt - atunci cénd distanfa dintre sursa de semnal si 53operatorul radiestezist este mai mare decdt distanja maxima accesibilé organelor de 1.6.2. in raport de mijlocul $i viteza de deplasare a opera- torului radiestezist in teren Biodetectiile si telebiodetectiile pot fi exeoutate cu mijloace auto, hipo, aeriene, navale, subacvatice, spajjaic. Viteza de deplasare a operatorului radi- estezist, de regula, trebuie sa fie mai mica sau egal ‘cu 2 km/h iar pentru obiectul masuratoni nu con- teaza viteza de deplasare. Cand cercetarile se fac din avion sau elicop- ter trebuie avut in vedere fapul ca, detectiite se fac asupra surselor de semnal departate sau foarte indepdirtate si nu se executd detectii pentru surse de semnal apropiate sau foarte apropiate. 2. Nocivitatea surselor de semnal Sursele de semnal teluric, prin radiatile pe care le emand, au caracter nociv pentru existentele vii, deoarece aceste radialji traneaz’, uneori blocheazd procesele fundamentale biologice de la nivel celular pand la sisteme de celule, organe, zone intregi, totali- tatea sistermului vit De altfel, din cele mai vechi timpuri, oamenié au observat c&, dormind mai multi ani in acelasi foc, uneori se imboinavese de boli foarte grave. Pentru prevenirea acestor imboinaviri, de exemplu la chinezii antici, se faceau masurdtori specifice din partea au- toritatilor si apoi se primea aprobarea pentru construirea de locuinte. Un alt exemplu, este cel al cavaleruiui de Pohi, un german care in perioada interbelica a facut urmatoarea experientd: a de- terminat radiestezic zone nocive dintr-o localitate elvetiana gi le-a trasat pe un plan al orasului, Autoritafile oficiului st€rii civile impre- una cu primarul, medicut legist $i seful politiei au marcat pe un alt care au locuit persoane ce au decedat in urma unei boli grave, in spetd, cancer. Suprapunandu-se cele doud planuri, zonele _marcate au fost identice, ceea ce denot& corectitudinea masuratoritor gi a celor prezentate mai sus. 3. Reteua geobiologica Un tip particular de radiatii sunt cele catizate de fenomenele termice si de presiune din interiorul paméntului care, ajungand la suprafata, sub influenta magnetismului terestru. se aliniazd sub forma unor pereti verticali, a unor benzi de radiatii, Acestea sunt aliniate pe directia NORD - SUD $1 EST - VEST formand un caroia| oretea Caroiaj de radiatii (sectiune orizontala si verticala) Daca A este suprafata solului, benzile de radiatit arata ca pereli care sunt infipti in sol si se ridica vertical, orientati N - S sl E - “V formand o retea geobiologica,Configuratia medie a benzilor retelei geobiologice in zona Europei centrale La intersectia benzilor de radialii se gasesc aga numitele noduri geopatogene care au o nocivitale de caleva on mai mare decat cea a benzilor. dup’ cum am ardtat, au o actiune nociva asupra omutui, O sedere timp de mai mulfi ani, in mod sistematic, timp de mai multe ore pe zi sub influenta acestor radiatii, in functie de modul in care organismul este amplasat in raport cu ele, de constitisia sa fizicd, de partile mai slabe ale organismului influ- entate, pot duce {a diferite stari de incomfort, afectiuni, matad Daca aceste radialii se suprapun cu radialjile emise de alte surse de semnal (enumerate in acest capitol) efectul nociv al acestora se cu- muleaza. Aceste radiatii, Din aceste cauze, la pozitionarea patulul, a tree, $i nu numai al nostru, trebuie avute in vedere si aceste influ- ente, actiune foarte importanté pentru prevenirea imboinavirilar $i jnerea sandta CAPITOLUL IV 1. METODE DE ANTRENAMENT Daca sunteti incepator, este absolut necesar sA va antrenati ih mod asiduu si regulat, in fiecare zi, pentru a obtine rezultate satis- facdtoare. Cum nu este posibit s4 invatati o limba strdina citind o carte, chiar daca aceasta este foarte bund, nici un bun radiestezist nu puteti_ deveni {rd a va antrena foarte mult pentru a evita erorile. Pentru cei avansati, le readucem aminte pe aceasta cale cA, pentru a fi in forma, antrenamentele nu trebuiesc intrerupte. Exer- Citile de antrenament prezentate in continuare nu sunt exhaustive, imitative ci, din contra, este indicat ca dumneavoastra sa le adaptati conform personalitatit proprii si, de ce nu, sa gasifi i altele. inainte de a incepe prezentarea celui dintai exercitiu, trebuie sa ne reamintim oA lucrul se executd intr-o atmosferd linistita, fra factor extemi perturbatori, cu personalul care ne ajuld (membrii . prieteni) cooperanti, care sé fie corecti in abordarea diferite- lor subiecte. Pentru tucru trebuie sA ne inarmam cu multa incredere in ceea ce facem, sd fim odihniti, cu o stare de sintate bund, Este interzisa abordarea oricdrui subiect de radiestezie de catre bolnavii psihici sau de cei cu un psihic labil, de cei care nu au o sAndtate buna Nu efecuati nici o experienté dac& atmosfera in care va desfaigurati activitatea nu va inspir3 o incredere deplina, Evitati, mai ales la inceput, sa faceti demonstratii prin care s& ardtati unor terte persoane - care nu au nici o legdtura cu subiectul abordat - ce 7calit3{i si ce potente aveti in domeniul radiestezic. Glumele, nein- crederea sau ostilitatea persoanelor carora le faceti acest gen de demonstrat, va pot induce in eroare. Pentru a evita influentele provocate de o autosugestie in- congtienta trebuie s va impuneti o concentrare deosebitd pe subiec- tul de investigat si 84 evitati sd aveli o idee preconcepula asupra rezuitatului investigatiei. In caz contrar, reusiti $8 decelati un ras- puns care sa va satisfaca dorinta gi nu primiti raspunsul real Intotdeauna, dar repet, intotdeauna in cazut unui egec, total sau paral, faceli analiza de caz pentru a descoperi cauza. Repetali investigatiile pan cand veli reusi. Analizati in aménunt corectitudi- nea, simplitatea si claritatea conventiei mentale adoptate in functie de subiect, Incercati ca pe timpul lucrului sa ignorali orice altceva in afara de ceea ce va intereseazad in acel moment. Toate potentele fizice, psihice si sufletesti sA fie indreptate spre jelul urmarit cu in- tensitate maxima posibild. SA simtiti in interiorul fiintei dumneavoas- trd cd toate energiile potentiale pe care fe detineti se indreapta catre un unic tel: miscarea instrumentului radiestezic conform conventici mentale $i decelarea raspunsului corect la problema ce trebuie re- zolvata, Incepeti intotdeauna orice investigatie cu 0 rugdciune cdtre Dumnezeu. Astfel vd protejati spiritul pentru indeplinirea a ceea ce v-ali propus prin ridicarea nivelului vostru vibratoriu, numai astfel puteff urca spiritual pentru a avea acces fa asa numita “banca de date universala” In tot ceea ce facet toate activitatile pe care le des- fAsurati, evitali alitudinile teatrale, impresionabile, nu cdutali ongi- nalitatea cu orice rise, Faceti totul cat mai natural cu_putinta, cu modestie. Orice reusita nu trebuie sd ne faca s uitam s& mulumim pentru aceasta Puterilor Ceresti, lui Dumnezeu, Pentru dezvoltarea concentrarii mentale, a preciziei si in- tensitjii conventilor mentale facet urmatoarele exerci a) Pentru inceput, cititi fr s& clipiti, cateva cuvinte dintr-o carte, apoi un rand iar dupa cateva zile mai multe ran- duri b) privit posibi fix in fata, in semiobscuritate, cét mai mult timp ©) fixali cu privirea un cere cu diametrul de 1 om trasat cu albastru pe un carton ab. Priviti punctut albastru timp de 15 secunde cu pauze de cite 1 minut, apoi privi 30 de secunde, cu 0 pauza de un minut. Se continua an- trenamentul pana veti reusi s& vi fixati privirea, fra s& clipiti, cel pufin 3 - 5 minute. Luafi un obiect oarecare, apo! incercali s3-| descrieti cét mai precis cu puting. Verificali de- scrierea facuta. Privifi o ilustratd dintr-o revista timp de 80 de secunde apoi pe 0 foaie de hartie incercati s4 creionati cu cat mai multe amanunte ceca ce ati privitetapele unei actiuni radiestezice, algoritmul act 2. PRACTICA RADIESTEZIEL inte dea incepe sa lucrati efectiv, este necesar s& intelegeti bine mecanismul “perceptiei radiestezice” pentru a evita autosugestia sau “blocajul” celui de-al saselea sim{ al dumneavoas- Trebuie s4 avet ‘oarte clar in minte, fenomenologic, Exemplu: Cautati un bretoc pierdut E 4: Alimentarea_memoriei dumneavoastra sub- constiente cu informatii referitoare la obiectul cercetavi: pro- prictarul brelocului, ‘sex, nume, profesie, etc; descrierea brelocului ca mdrime, forma, culoare. inscriptionare, mate- tiatul din care este confectionat, etc. reaga atentic, toate gandurile ite NUMAI ta brelocul cdutat si orice alt subject folosit, fie el bagh Conventii mentale: (folositi una dintre ele corespunzéitoare indicatorutui folosity: a) Pentru aflarea directiei: “Pendutul meu se va roti spre dreapta (sténga) atunei cénd mana mea stanga se va gasi pe directia brelocului’. “Ansa mea va indica cu varful directia unde se giseste bretocut’. “Bagheta mea unghiularé se va roti spre in jos atunci cdnd sunt indreptat cu fafa pe directia brelocului, “Bagheta mea sub formé de “L” se va roti si se va stabiliza pe direofia unde se gaseste brelo- cur’, "Bagheta mea elastic’ va avea o migcare os- cilatorie sus-jos atunci cand mana mea stang’ se va gasi pe directia breiocul b) Pentru apropiere: “Pendulul meu (bagheta unghivlari, bagheta elastic’) isi accentueazé miscarea pe masura apropierii de breloc’” “Ansa mea (bagheta sub forma de "L’) se va roti spre sténga proportional cu apropierea de breloc”. c) Pentru decelarea locul “Pendiulul meu (bagheta unghiular’, bagheta elastica) va avea migcarea maxima in focul unde se aflé brelocul". “Ansa mea (bagheta sub forma de “L") in lou! unde se afla brefocul, va face un unghi de 90° fat de directia de inaintare”