(11)Organizarea administrativ-teritorială a RM

Funcțiile și sarcinile statului sunt atît de complexe încât ele nu pot fi realizate pe întreaga
întindere a teritoriului său doar cu ajutorul organelor centrale.Numărul mare a cetățenilor,ale
căror nevoi trebuie satisfăcute de aparatul de stat,face să fie imposibilă ca organele centrale să
îndeplinească singur,direct și operativ aceste activități,De aceea este necesar să se creeze în
cadrul statului,un număr de unități teritoriale,înzestrate cu organe chemate să exercite
administrația publică legată de viața locală.

Orgaizarea administrativă a teritoriului-este delimitarea în unități administrative,făcută în scopul

îndeplinirii pe un teren a sarcinilor statului.

(Art.4(1)din legea cu privire la organizarea administrativa a teritoriului) ,,Organizarea

administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe următoarele niveluri:
satele(comunele) și orașele(municipiile) constituie nivelul I , raioanele ,municipiul Chișinău și
municipiul Bălți constituie nivelul al II-lea,iar unitatea teritorială autonomă Găgăuzia are un
nivel special de administrare.

Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu,
condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe
sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni
formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate
administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și
tradiții.
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere
economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri gospodărești, industriale
și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera
deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală,
științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și
instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.
Statutul de municipiu se atribuie orașelor:Chișinău,Bălți,Hîncești,Bender,Cahul,Ceadîr
Lunga,Comrat,Edineț,Orhei,Soroca,Strășeni,Tiraspol,Ungheni.

Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin
teritoriu, relații economice și social-culturale.

Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special are,fiind o formă de

autodeterminare a găgăuzilor,este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și
soluționează de sine stătător,în limitele competenței sale,potrivit prevederilor Constituției
Republicii Moldova și ale legii nr.334/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei,în
interesul întregii populații,problemele cu character politic,economic și cultural.

(12)Suveranitatea ca element constitutive al statului

Suveranitatea este o putere de voinţă care aparţine naţiunii constituite sub formă de stat. Ea este
dreptul subiectiv al statului al cărui suport este voinţa generală a naţiunii. Această putere de
voinţă este supremă, nu cunoaşte existenţa unei voinţe superioare. În acest sens suveranitatea
poate fi de două feluri:
Suveranitatea internă subliniază faptul că în interiorul statului nici o altă utere socială nu este
superioară puterii statului. acest aspect al suveranităţii este numit şi supremaţia puterii de stat.
Suveranitate externă – însuşirea autorităţilor publice de a reprezenta statul în raporturile sal cu
alte subiecte de drept internaţional în condiţii de egalitate şi fără vreun amestec din afară. Se
manifestă în dreptul de a încheia convenţii şi tratate internaţionale, de a trimite şi a primi
reprezentanţi diplomatici.
Suveranitatea are următoarele caracteristici:
– Suveranitatea este una. Pe un teritoriu determinat se exercită doar o singură autoritate (pentru
state unitare);
– Este indivizibilă. Indivizii nu sânt fiecare titularii unei cote-părţi din suveranitatea statului.
Suveranitatea aparţine naţiunii ca entitate colectivă. Cetăţenii nu au un drept propriu de vot
politic, ci exercită numai în calitate de reprezentanţi. Dreptul dat aparţine naţiunii. Dacă dreptul
de vot este o funcţie pe care individul o exercită în numele societăţii, atunci societatea are
libertatea de a refuza această funcţie tuturor indivizilor pe care nu-i consideră apţi să o exercite;
– Suveranitatea este inalienabilă. După cum un individ nu poate să transmită altuia voinţa sa aşa
şi naţiunea nu poate, printr-un contract social sau pact de supunere, să-şi înstrăineze definitiv şi
irevocabil suveranitatea în profitul uneia sau al mai multor persoane;
–Suveranitatea este imprescriptibilă. Un uzurpator, oricât de îndelungat ar exercita suveranitatea,
nu devine titularul ei prin uzucapiune.

(13)Republica Moldova-stat suveran și independent

Sub aspectul structurii de stat,Republica Moldova este un stat unitar.Pe teritoriul Republicii
Moldova este organizată o singură formațiune statală.Există un singur rând de autorități
central:un singur Parlament,un govern,un singur for judecătoresc supreme.Teritoriul țării este
împărțit în unități administrative-teritoriale(raioane,orașe,sate),iar autoritățile publice din aceste
unități sunt subordinate uniform față de cele central.Întreaga organizație statală este stabilită de
Constituție.Constituția Republicii Moldova,în art.1,alin.1,prevede:,,Republica Moldova este un
stat suveran și independent,unitar și indivizibil.’’

(14)Declarația de suveranitate a Republicii Moldova

În data de 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat declaraţia de
suveranitate. Ce prevede această declaraţie? În primul rând, în linii mari, este vorba de o
declaraţie de independenţă, dar se evită cuvântul respectiv din complezenţă pentru Centru
unional şi Gorbaciov personal, sugerându-se că ar mai exista o şansă ca URSS să fie păstrat într-
o formulă reînnoită. Astfel, declaraţia Sovietului Suprem al RSS Moldova stipulează în mod clar
supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul
suveran de a ţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii.Este de remarcat de asemenea că
„pământul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova,
precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului
naţional” sunt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a RSS Moldova”.’’ Separarea
puterii legislative, executive şi celei judiciare constituie principiul de bază al funcţionării R.S.S.
Moldova ca stat democratic bazat pe drept.’’
În sfârşit, dar nu în cele din urmă, se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru
elaborarea noii Constituţii a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a
RSS Moldova pentru pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor
suverane”. Cu alte cuvinte, nu se excludea în principiu semnarea unui tratat între egali cu
republicile unionale, dar evenimentele din anul viitor (Declarația de Independență a Republicii
Moldova 27 august 1991)vor compromite definitiv această idee şi vor deschide drumul spre o
independenţă asumată deja în plină voce şi recunoscută ca atare pe plan internaţional.

(15)Decretul cu privire la puterea de stat

Pe data de 27.07.1990 Parlamentul face încă un pas spre autodeterminare adoptând Decretul cu
privire la puterea de stat. Deşi în Declaraţia  suveranităţii era înscris că toată puterea aparţine
poporului iar puterile sunt separate în legislativă, executivă şi jurisdicţională,  Decretul a venit să
concretizeze aceste principii. Astfel, Sovietul Suprem (Parlamentul) a fost declarat organ suprem
al puterii legislative şi unic exponent al voinţei întregului popor. Puterea jurisdicţională a fost
declarată subordonată numai legii iar amestecul în nînfăptuirea justiţiei – inadmisibil.

Organele executive şi dispozitive au fost declarate răspunzătoare în faţa organelor puterii de stat,
fiind subordonate acestora executând actele legislative. Decretul a interzis: cumularea funcţiilor
de conducere în organele puterii de stat şi administraţiei de stat cu orice alt post în organizaţiile
de stat şi cooperatiste, în partidele politice; sistemul conducerii de partid şi conducerii politice de
altă natură în organele de stat şi de ocrotire a normelor de drept, în organele securităţii statului, în
formaţiunile militare şi militarizate, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii; apartenenţa
judecătorilor şi a altor lucrători ai organelor de stat pentru ocrotirea normelor de drept la
partidele politice şi mişcările social-politice.

Impotrtanţa Decretului se manifestă în dezvoltarea principiului suveranităţii exclusive a

poporului moldovenesc, a separării puterilor în stat şi scoterea acestora de sub influenţa
ideologiei comuniste.

(16) Declarația de Independență a Republicii Moldova

Adoptată la 27 august 1991.Recunoaștere oficială a primit la 2 martie 1992,când a obținut

statutul de membru al ONU.
Declarația de Inependență a Republicii Moldova este un document adoptat și semnat de 278
deputați în Parlamentul RM.Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău,dar
un document identic a fost restaurat în 2010. Declarația de independență a Republicii Moldova în
mod clar și direct, susține suveranitatea Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei, deoarece
este "o parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru".La data de 27
august 1991,la doar cîteva ore după proclamarea independenței, guvernul României recunoaște
independența Republicii Moldova. Astfel România este primul stat care a recunoscut
independența și suveranitatea Republicii Moldova.
Analizând Declarația sub aspect de conținut vom remarca 7 puncte:
1. Republica Moldova s-a proclamat stat independent,suveran,liber să-și creeze prezentul și
viitorul.
2. RM a solicitat să-i fie recunoscută independența și să stabilească relații diplomatice cu
alte state.
3. 02.03.1992-RM cere să fie admisă la ONU ca stat membru cu drepturi depline.
4. 30.01.1992-RM a solicitat să adere la OSCE(Organizația pentru Securitate și Cooperare
în Europa)
5. RM a solicitat guvernului Uniunii Sovietice să retragă trupele militare de pe teritotiul
Republicii Moldova.
6. Prin Declarație s-a hotărât că pe teritoriul Rm se aplică Constituția și legile Republicii
Moldova.
7. Republica Moldova garantează exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale și a
libertății politice ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor
aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu
prevederile Actului final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei
de la Paris pentru o nouă Europă.