Dosar nr.

2-9250/2023

ÎNCHEIERE

15 mai 2023 municipiul Chișinău

Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecător Roman Pascari, verificînd

întrunirea exigențelor prevăzute de lege la depunerea cererii de chemare în judecată
înaintată de ***** cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și
încasarea prejudiciului moral,

constată:

1. La data de 04 mai 2023 cu cerere de chemare în judecată s-au adresat ***** cu

privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea
prejudiciului moral.
2. Prin cererea depusă, potențialii reclamanți au formulat următoarele pretenții :
1. A constata caracterul fals și defăimător al informațiilor publice răspândite de
pârâtul *****, Ministrul Muncii şi Protecției Sociale, persoană de demnitate
publică responsabilă, în materialul video podcast ZdCe cu genericul ”Demiși pe
bandă rulantă: ”Peste 30% dintre angajații Inspecției Muncii au plecat după
evaluare" în partea ce ţine de:
• Lipsa de integritate instituțională a Inspectoratului de Stat al Muncii autoritate
administrativă în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, informatie ce nu
corespunde adevărului si care aduce atingere gravă imaginii Inspectoratului de Stat al
Muncii si conducătorului entitătii publice.
• Lipsa de integritate şi performanță profesională a inspectorilor muncii şi a angajaţilor
Inspectoratului de Stat al Muncii în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu public
prin demisie şi la iniţiativa angajatorului prin reducerea (lichidarea) funcţiilor, şi nu pe
motiv de lipsă de integritate profesională informaţie ce nu corespunde adevărului şi care
aduce atingere gravă drepturilor legitime personale ale reclamanţilor semnatari la
integritatea psihică, la onoare, demnitate, reputaţie profesională, la propria imagine.
2. Să fie obligat să dezmintă informațiile false pârâtul *****, Ministrul Muncii şi
Protecţiei Sociale, informaţiile publice false şi defăimătoare în partea ce tine de:
• Lipsa de integritate instituţională a Inspectoratului de Stat al Muncii autoritate
administrativă în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, informatie ce nu
corespunde adevărului si care aduce atingere gravă imaginii Inspectoratului de Stat al
Muncii si conducătorului entitătii publice.
• Lipsa de integritate şi performanţă profesională a inspectorilor muncii şi a angajaţilor
Inspectoratului de Stat al Muncii în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu public
prin demisie şi la iniţiativa angajatorului prin reducerea statelor de personal
(lichidarea) funcţiilor, si nu pe motiv de lipsă de integritate profesională, informaţie ce
nu corespunde adevărului şi care aduce atingere gravă drepturilor legitime personale
ale reclamanţilor semnatari la integritatea psihică, la onoare, demnitate, reputaţie
profesională, la propria imagine.
3. Dezmințirea informațiilor false şi defăimătoare în termen de 10 zile
calendaristice de la data intrării în vigoare a hotărârii judecătorești, și să fie
asigurată în forma, conținutul și izvoarele în care a fost răspândită.
4. A obliga conducerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şă înceteze
imediat dezinformarea societății prin răspândirea în spaţiul public a
informaţiilor vădit false şi defăimătoare privind :
• Lipsa de integritate instituțională a Inspectoratului de Stat al Muncii autoritate
administrativă în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
• Lipsa de integritate şi performanță profesională a inspectorilor muncii şi a angajaților
Inspectoratului de Stat al Muncii în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu public
prin demisie și la inițiativa angajatorului prin reducerea statelor de personal
(lichidarea) funcțiilor, si nu pe motiv de lipsă de integritate profesională.
5. Repararea prejudiciului moral cauzat reclamanților rezultat din violarea
drepturilor legitime personale la integritatea psihică, la onoare, demnitate,
reputație profesională și la propria imagine, și încasarea de la ***** în
beneficiul lui ***** suma de 01,00 (una) lei; în beneficiul lui ***** suma de
10.000,00 lei; în beneficiul lui ***** suma de 10.000,00 lei; în beneficiul lui
***** suma de 10.000,00 lei; în beneficiul lui ***** suma de 10.000,00 lei; în
beneficiul lui ***** suma de 01,00 lei; în beneficiul lui ***** suma de I
0.000.00 lei; în beneficiul lui ***** suma de 10.000,00 lei; în beneficiul lui
***** suma de 10.000,00 lei; în beneficiul lui *****suma de l0.000,00 lei; în
beneficiul lui ***** suma de 10.000,00 lei; în beneficiul lui ***** suma de
10.000.00 lei; în beneficiul lui ***** suma de 10.000.00 lei; în beneficiul lui
***** suma de 10.000.00 lei; în beneficiul lui ***** suma de 10.000,00 lei;
6. Să fie obligat ***** să aducă scuzele publice faţă de *****, cu titlu de reparație
echitabilă pentru prejudiciul moral. Prezentarea scuzelor publice să fie
asigurată în termen de 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a
hotărârii judecătorești în forma, conținutul și izvoarele în care a fost răspândită
informația falsă și defăimătoare.

Referitor la scutirea de la plata taxei de stat

3. În primul rînd, judecătorul va soluționa cererea privind scutirea de la plata taxei de
stat înaintată odată cu depunerea cererii de chemare în judecată.
4. Deci, potențialii reclamanţi, cu referire la prevederile art. art.85 alin.(4) Cod de
procedură civilă, își motivează cererea de scutire de la plata taxei de stat prin lipsa
mijloacelor financiare. Menționează că, Inspectoratul de Stat al Muncii entitate
publică angajatoare manifestând rea-credinţă şi comportament nedemn în raport cu
reclamanţii semnatari nu a achitat în criteriul de legalitate plăţile salariale,
indemnizaţiile şi alte plăţi aferente, în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu
la iniţiativa angajatorului prin reducerea numărului şi statelor de personal. Totodată,
menționează că plîngerile colective formulate de potențialii reclamanți autorităților
 statului nu au fost rezolvate pozitiv. Consideră că, măsurile legale întreprinse de
potențialii reclamanți oferă tot dreptul instanței de judecată să admită cerința
reclamanților de scutire de plata taxei de stat la depunerea acţiunii.
5. Astfel, soluționînd cererea privind scutirea de la plata taxei de stat, studiind cererea
de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că este necesar
de a respinge cererea privind scutirea de la plata taxei de stat.
6. Conform art. 85 alin.(4) Cod de procedură civilă, în funcție de situația materială și
de probele prezentate în acest sens, persona fizică sau juridică este scutită de către
judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei
părți a ei.
7. Prevederi similare se conțin și în art. 4 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 1216 din
03 decembrie 1992.
8. Astfel, la cerere, instanța de judecată poate scuti persoana fizică sau juridică de
plata taxei de stat, în urma justificării situației materiale a acesteia. Scutirea poate fi
totală sau parțială, în dependență de susținerea cererii și de probele prezentate
privind lipsa mijloacelor financiare.
9. Analizînd cererea de scutire de la plata taxei de stat, judecătorul constată că doar
argumentul că Inspectoratul de Stat al Muncii nu a achitat plăţile salariale,
indemnizaţiile şi alte plăţi aferente, în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu
la iniţiativa angajatorului prin reducerea numărului şi statelor de personal, nu sunt
suficiente pentru a dispune scutirea de la plata taxei de stat.
10. Or, deși în cererea de scutire se invocă imposibilitatea achitării taxei de stat în
mărime integrală, probe pertinente precum valoarea patrimoniului disponibil al
potențialilor reclamanți, existența sau inexistența bunurilor, obligațiile care ar
rezulta din anumite acte, la cererea privind scutirea taxei de stat nu au fost anexate.
11. Astfel, în opinia judecătorului, acestea nu atestă lipsa mijloacelor financiare la data
depunerii acțiunii în instanța de judecată sau insuficiența acestora, motiv pentru care
cererea de scutire de la plata taxei de stat urmează a fi respinsă.
12. Or, în situația din speță, nu se încalcă dreptul potențialilor reclamanți privind liberul
acces la justiție, prevăzut atît de legislația internă cît și de internațională, deoarece
lipsesc probe suficiente care să justifice solicitarea privind scutirea de plata taxei de
stat.
13. Iar Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de
nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept
absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), dar unul
care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de
nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom
28 mai 1985).
14. Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 § 1 CEDO, decît dacă acestea urmăresc
un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele
folosite și scopul urmărit (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo vs Spain
§-44).
15. La caz, judecătorul reține că, în situația din speță, limitările instituite de legiuitor
 privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată
corespunde cerințelor prevăzute de art.6§1 CEDO privind dreptul de acces la un
tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa: cerința
privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că întindere
acestor taxe este stabilită de lege sub forma unei taxe fixe sau a unui procent din
valoarea aflată în litigiu.
16. Avînd în vedere cele constatate, judecătorul va dispune respingerea cererii
reclamanților privind scutire integrală de la plata taxei de stat, ca neîntemeiată.

Referitor la neajunsurile depistate la depunerea cererii

17. Astfel, studiind cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, judecătorul
consideră că, este necesar de a nu da curs acțiunii, din următoarele considerente.
18. Constituţia Republicii Moldova consacră în art. 20 alin. (1) că orice persoană are
dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente
împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime, iar în
alin. (2) stabileşte că nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
19. Dar pentru a declanşa un proces civil în vederea apărării drepturilor civile încălcate
sau contestate este necesar ca persoanele interesate să sesizeze instanţa de judecată
competentă, acest fapt prezumînd că activitatea instanţelor judecătoreşti se
caracterizează prin faptul că ele nu pot începe activitatea lor decît pe baza unor
cereri, înaintate de cei interesaţi în vederea apărării drepturilor încălcate sau
contestate.
20. Totuşi, pentru a fi intentat un proces civil nu este suficient numai actul depunerii
cererii de chemare în judecată în instanţa de judecată, ci este nevoie să fie
soluţionată şi chestiunea cu privire la primirea cererii de chemare în judecată în
conformitate cu prevederile legale.
21. Or, chiar dacă persoana interesată dispune de dreptul de a declanşa un proces civil
este necesară și importantă verificarea tuturor condițiilor de exercitare a acestui
drept prevăzute de legislația procedurală.
22. Legislația procedurală, prin prisma art.166 Cod de procedură civilă, instituie
anumite cerinţe pentru realizarea dreptului la acţiune, adică pentru intentarea unui
proces civil și, anume respectarea formei şi cuprinsului cererii de chemare în
judecată, iar nerespectarea cerinţelor prevăzute de lege întru realizarea dreptului la
acţiune poate duce la anumite consecințe juridice.
23. Iar în corespundere cu art.168 alin.(2) Cod de procedură civilă, judecătorul care a
primit cererea de chemare în judecată spre examinare verifică dacă aceasta
întruneşte exigenţele prevăzute de lege. Dacă cererea de chemare în judecată nu
întruneşte exigenţele prevăzute de lege, urmează a fi aplicate prevederile art. 171
alin. (1).
24. În așa mod, în conformitate cu prevederile art.171 alin.(1) Cod de procedură civilă,
după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condiţiile
art.166 şi 167 alin.(1) lit. a), b), c) şi e), judecătorul emite, în cel mult 5 zile de la
repartizarea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei
 care a depus cererea acest fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil
pentru lichidarea neajunsurilor.
25. Potrivit art.166 alin.(1) lit.d) Cod procedură civilă, în cererea de chemare în
judecată se indică esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor,
libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului, pretenţiile lui.
26. Potrivit art.166 alin.(1) lit.e) Cod procedură civilă, în cererea de chemare în
judecată se indică circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi
întemeiază pretențiile şi toate probele de care acesta dispune în momentul
depunerii cererii.
27. Potrivit art.166 alin.(1) lit.f) Cod procedură civilă, în cererea de chemare în
judecată se indică pretențiile reclamantului către pîrît.
28. În acest sens se reține că, potrivit art.5 alin.(1) Cod de procedură civilă, orice
persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul
stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi
interesele legitime.
29. De asemenea conform art.7 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească
intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al
său încălcat sau contestat, libertăţii ori a unui interes legitim.
30. Cofnorm art.7 alin.(1) din Legea privind libertatea de exprimare, orice persoană are
dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin
răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat
factologic suficient sau prin injurie.
31. Judecătorul studiind cererea de chemare în judecată și solicitările formulate în
partea pretențiilor privind constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor
publice, obligarea la dezmințirea informațiile false, constată că acestea se referă la
lipsa de integritate instituțională a Inspectoratului de Stat al Muncii, și la lipsa de
integritate şi performanță profesională a inspectorilor muncii și a angajaților
Inspectoratului de Stat al Muncii în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu
public prin demisie și la inițiativa angajatorului prin reducerea statelor de personal
(lichidarea) funcțiilor, si nu pe motiv de lipsă de integritate profesională.
32. Însă din sensul normelor citate, potențialii reclamanți prin introducerea unei acțiunii
în instanța de judecată urmează să-și revendice un drept al său încălcat, sau
contestat, libertăţii ori a unui interes legitim.
33. Iar în cazul în care pretinde potențialul reclamant sau reprezentant că, este în drept
să acționeze în interesele unei alte persoane fizice sau juridice (de drept public sau
privat), inclusiv prin depunerea acțiunii în vederea apărării drepturilor altor
persoane, în speță a Inspectoratului de Stat al Muncii și a inspectorilor muncii și a
angajaților Inspectoratului de Stat al Muncii, urmează să indice norma de drept care
îi ofere împuterniciri în acest sens.
34. Per a contrario, potențialii reclamanți urmează să concretizeze pretențiile sale întru
revendicarea drepturilor sale care pretinde că au fost încălcate, în speță drepturile
sale la apărarea onoarei, demnității şi reputației profesionale.
35. De asemenea, potențialii reclamanți urmează să concretizeze și pretenția în partea ce
 ține de obligarea conducerii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să înceteze
imediat dezinformarea societății.
36. Or, partea în proces, împotriva căruia sunt formulate pretențiile trebuie să dispună
în sensul art.57 alin.(1) și 58 alin.(1) Cod de procedură civilă de capacitatea de
folosinţă a drepturilor procedurale civile și de capacitatea de exerciţiu al drepturilor
procedurale civile.
37. Suplimentar, judecătorul va reține că potrivit art. 18 alin.(3) din Legea cu privire la
libertatea de exprimare, în cererea de chemare în judecată, reclamantul va indica
exact relatările cu privire la fapte a căror dezminţire se solicită şi textul dezminţirii
sau judecăţile de valoare fără substrat factologic suficient.
38. Astfel, judecătorul va învedera potențialilor reclamanți despre necesitatea
înlăturării neajunsurilor mai sus constatate, în partea pretențiilor privind
constatarea caracterului fals și defăimător al informațiilor publice, obligarea la
dezmințirea informațiile false, constată că acestea se referă la lipsa de integritate
instituțională a Inspectoratului de Stat al Muncii, și la lipsa de integritate şi
performanță profesională a inspectorilor muncii și a angajaților Inspectoratului de
Stat al Muncii în legătură cu încetarea raporturilor de serviciu public prin demisie
și la inițiativa angajatorului prin reducerea statelor de personal (lichidarea)
funcțiilor, si nu pe motiv de lipsă de integritate profesională, inclusiv :
- concretizarea pretențiilor în sensul revendicării unui drept al său
încălcat, sau contestat, libertăţii ori a unui interes legitim, de către fiecare
potențial coreclamant;
- să indice norma de drept care îi ofere împuterniciri în sensul dreptului de
a acționa în interesele unei alte persoane fizice sau juridice (de drept
public sau privat), inclusiv prin depunerea acțiunii în vederea apărării
drepturilor altor persoane, în speță a Inspectoratului de Stat al Muncii și a
inspectorilor muncii și a angajaților Inspectoratului de Stat al Muncii;
- să concretizeze pretențiile sale întru revendicarea drepturilor sale care
pretind că au fost încălcate, în speță drepturile sale la apărarea onoarei,
demnității şi reputației profesionale.
- să concretizeze și pretenția în partea ce ține de obligarea conducerii
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să înceteze imediat dezinformarea
societății.
39. Suplimentar, judecătorul va reține că în corespundere cu prevederile art. 18
alin.(3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, potențialii reclamanți
urmează să indice în cererea de chemare în judecată exact relatările cu privire la
fapte a căror dezminţire se solicită şi textul dezminţirii sau judecăţile de valoare
fără substrat factologic suficient.
40. Potrivit art.167 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, la cererea de chemare în
judecată se anexează copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri,
certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de
pîrîţi şi de intervenienți, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rînd de copii
pentru instanță. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu
 originalul. Dacă înscrisurile şi cererea de chemare în judecată sînt făcute într-o
limbă străină, instanţa dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege.
41. Astfel, contrar normei citate, judecătorul constată că înscrisurile anexate în copii nu
au fost certificate cu respectarea condițiilor art.167 alin.(1) lit.a) Cod de procedură
civilă, cu consemnarea că sunt certificate de către parte, pe proprie răspundere,
pentru conformitate cu originalul.
42. Constatînd cele menționate mai sus, judecătorul, nu poate considera aceste copii ca
fiind certificate în modul corespunzător, fapt pentru care nu se poate opina despre
depunerea cererii de chemare în judecată cu respectarea condițiilor art.167 alin.(1)
lit.a) Cod de procedură civilă.
43. Ținînd cont de cele mai sus relatate, judecătorul comunică potențialilor reclamanți
despre necesitatea prezentării copiilor înscrisurilor anexate la cerere certificate în
mod corespunzător cu consemnarea că sunt certificate de către parte, pe proprie
răspundere, pentru conformitate cu originalul, și numele, prenumele persoanei care
certifică.
44. În altă ordine de idei, se atestă că, la cerere au fost anexate capturi de ecran cu
conținutul discursului public a potențialului pîrît.
45. Conform art.139 alin.(3) Cod de procedură civilă, la constatarea veridicității copiei
de pe document sau de pe un alt înscris, instanţa judecătorească verifică procedeul
tehnic de copiere, garantarea identităţii cuprinsului copiei cu cel al originalului,
modul de conservare a copiei.
46. În temeiul art.51 alin.(2) lit.e) Legea privind procedura notarială, notarul certifică,
în baza cererii, următoarele conținutul paginilor web, programelor sau al altor
produse informatice.
47. Subsecvent, conform art.56 alin.(1)-(5) din Legea privind procedura notarială,
certificarea conținutului paginilor web se face de notar la cererea persoanei
interesate. Certificatul cuprinde identificarea solicitantului, adresa paginii de
internet, numărul de pagini tipărite şi data, respectiv anul, luna, ziua, ora şi minutul
publicării. La certificat se ataşează captura de ecran tipărită pe suport de hîrtie. (2)
În îndeplinirea procedurilor, notarul poate solicita ajutorul unui expert sau specialist
în domeniu. (3) La certificatul solicitat notarului, indiferent de forma în care
programul este prezentat de către parte, se anexează varianta tipărită, integrală sau
parţială a conținutului programului/produsului, după caz. (4) Certificatul va
cuprinde identificarea solicitantului, numărul de pagini tipărite, cu semnătura
solicitantului la sfîrşitul documentului, data, respectiv anul, luna, ziua, ora şi
minutul, indicarea suportului electronic pe care a fost prezentat spre tipărire,
programul/produsul aflat pe CD, DVD, dispozitiv de memorie sau pe orice alt
dispozitiv de stocare, precum şi denumirea programului/produsului prezentat.
Certificatul şi documentul anexat se eliberează părţii în numărul de exemplare
solicitat. (5) În îndeplinirea procedurilor, notarul poate solicita ca programul sau
produsul să fie atestat de un expert sau specialist în domeniu.
48. Totodată, și art.22 alin.(1) lit.j) Codul de executare, executorul judecătoresc este în
drept să constate, la cererea persoanei interesate, fapte şi stări de fapt.
49. Art.25 din Codul de executare prevede că, la solicitarea persoanei interesate,
executorul judecătoresc poate constata orice fapt şi stare de fapt, inclusiv în vederea
executării încheierii de asigurare a probelor. Constatarea se face printr-un act care
are forţă probantă. Faptele constatate prin actul întocmit de executorul judecătoresc
pot fi utilizate ca probe în procesul de judecată. Ele nu necesită a fi probate
suplimentar, fiind valabile pînă la proba contrară. (2) La întocmirea actului de
constatare, executorul judecătoresc va reflecta doar stările şi faptele prezente
obiectiv, fără a formula concluzii şi aprecieri. (3) La constatarea faptelor şi a stărilor
de fapt, executorul este în drept să utilizeze mijloace tehnice. (4) Taxele pentru
constatarea faptelor şi a stărilor de fapt se achită de partea care a solicitat
constatarea. (5) La constatarea faptelor şi a stărilor de fapt, executorul judecătoresc
nu aplică măsurile de executare silită. (6) Actului de constatare i se atribuie un
număr unic, în modul stabilit de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
50. Astfel, avînd în vedere cele menționate mai sus, judecătorul va consemna
potențialilor reclamanți despre necesitatea prezentării conținutului paginilor web
(capturilor de ecran), certificate în mod corespunzător, potrivit procedurilor
stabilite la art.56 alin.(1)-(5) din Legea privind procedura notarială sau art.25 din
Codul de executare.
51. Potrivit art.167 alin.(1) lit.b) Cod procedură civilă, la cererea de chemare în
judecată se anexează dovada de plată a taxei de stat.
52. La stabilirea cuantumului taxei de stat, judecătorul reține că potrivit art. 83 alin.(2)
Cod de procedură civilă, în acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în
funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte
cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.
53. Potrivit art. 19 alin.(1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare pentru
cererea de chemare în judecată în care se solicită dezminţirea, acordarea dreptului la
replică sau exprimarea scuzelor se achită o taxă de stat în mărime de 5 unităţi
convenţionale.
54. Totodată potrivit alin.(2) al aceluiași articol, pentru pretențiile cu privire la
repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin defăimare se achită o taxă de
stat în mărimea prevăzută la art. 3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat.
55. Iar conform prevederilor art.3 alin.(1) lit.a) din actul normativ citat supra pentru
cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de
stat se stabilește în cuantum de 3% din valoarea acţiunii sau suma încasată, dar nu
mai puţin de 150 lei şi nu mai mult de 25 000 lei de la persoanele fizice şi nu mai
puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50 000 lei de la persoanele juridice.
56. Astfel, potrivit 63 alin.(1) Cod de procedură civilă pentru judecarea rapidă şi justă a
litigiilor, instanţa judecătorească este în drept să admită examinarea concomitentă a
mai multor pretenţii înaintate de mai mulţi reclamanţi către acelaşi pîrît ori de un
reclamant către mai mulţi pîrîţi, ori de mai mulţi reclamanţi împotriva mai multor
pîrîţi (inclusiv în cazul cînd fiecare pretenţie poate fi examinată şi executată de sine
stătător), cînd ele se află în conexiune prin raportul material juridic dintre
 coparticipanţi, prin pretenţiile înaintate sau probele comune şi cînd există
posibilitatea examinării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă.
57. Totodată potrivit alin.(11) din același articol prevede că, fiecare coreclamant sau
copîrît participă în proces în mod independent faţă de ceilalţi coparticipanţi.
58. Dat fiind faptul respingerii cererii privind scutirea de la plata taxei de stat, coroborat
cu normele privind coparticiparea facultativă a coreclamanților, judecătorul
învederează ultimilor despre obligația de a achita taxa de stat pentru pretențiile
nepatrimoniale, inclusiv în cazul concretizării acestora, în cuantum de a cîte 5
unităţi convenţionale, ceea ce constituie 100,00 lei, pentru fiecare pretenție.
59. În partea ce ține de pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral, de
asemenea fiecare coreclamant urmează să achite taxa de stat în cuantum de 3% din
valoarea pretenției, dar nu mai puţin de 150 lei, după cum urmează : ***** suma de
150,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de
300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 150,00 lei; ***** suma de
300.00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; *****suma de
300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300.00 lei; ***** suma de
300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei.
60. Astfel, potențialii coreclamanți urmează să înlăture aceste neajunsuri și să achite
taxa de stat, fiecare independent de ceilalți coreclamanți, în modul prevăzut de art.
19 alin.(1)-(2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare și art.3 alin.(1) lit.a)
din Legea taxei de stat,.
61. Potrivit art.167 alin.(1) lit.c) Cod procedură civilă, la cererea de chemare în
judecată se anexează documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul
îşi întemeiază pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi
intervenienţi, dacă aceştia nu dispun de ele.
62. Conform art. 18 alin.(4) lit.a) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, la
cererea de chemare în judecată se anexează publicaţia ce conţine informaţia
contestată sau înregistrarea emisiunii, sau, dacă prezentarea înregistrării nu este
posibilă, se va indica postul, emisiunea, data şi ora difuzării.
63. În speță, potențialii reclamanți urmează să anexeze la cererea de chemare în
judecată se materialul video podcast ZdCe cu genericul ”Demiși pe bandă rulantă:
”Peste 30% dintre angajații Inspecției Muncii au plecat după evaluare", potrivit
procedurilor stabilite la art.56 alin.(1)-(5) din Legea privind procedura notarială
sau art.25 din Codul de executare.
64. Judecătorul explică potențialilor reclamanți că, nu li se îngrădește accesul liber la
justiţie atîta timp cît se acordă un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor,
comunicîndu-li-se despre faptul necesității înlăturării neajunsurilor depistate.
65. Astfel, din considerentele menționate, judecătorul nu va da curs cererii de chemare
în judecată, acordînd un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor de 10 zile
din data recepționării prezentei încheieri.
66. Judecătorul, explică că în caz dacă nu se vor lichida neajunsurile în termenul
stabilit, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi împreună cu
actele anexate va fi restituită.
67. În conformitate cu art.art.166-167, 171 alin.(1), 269-270 Cod de procedură civilă,
judecătorul,

dispune:

Se respinge cererea înaintată de Stăvilă Dumitru, *****, *****, *****, *****,

*****, *****, *****, *****, *****, *****, *****, Guja Viorel, *****, ***** și Manea
Stanislav privind scutirea de la plata taxei de stat, ca neîntemeiată.
Nu se dă curs cererii de chemare în judecată depusă de ***** cu privire la apărarea
onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral.
Se comunică potențialilor reclamanți, prin intermediul potențialului coreclamant
*****, despre necesitatea înlăturării neajunsurilor depistate, și anume:
- în partea pretențiilor privind constatarea caracterului fals și defăimător al
informațiilor publice, obligarea la dezmințirea informațiile false, constată că
acestea se referă la lipsa de integritate instituțională a Inspectoratului de Stat al
Muncii, și la lipsa de integritate şi performanță profesională a inspectorilor
muncii și a angajaților Inspectoratului de Stat al Muncii în legătură cu încetarea
raporturilor de serviciu public prin demisie și la inițiativa angajatorului prin
reducerea statelor de personal (lichidarea) funcțiilor, si nu pe motiv de lipsă de
integritate profesională, inclusiv :
o concretizarea pretențiilor în sensul revendicării unui drept al său încălcat,
sau contestat, libertății ori a unui interes legitim, de către fiecare potențial
coreclamant;
o să indice norma de drept care îi ofere împuterniciri în sensul dreptului de
a acționa în interesele unei alte persoane fizice sau juridice (de drept
public sau privat), inclusiv prin depunerea acțiunii în vederea apărării
drepturilor altor persoane, în speță a Inspectoratului de Stat al Muncii și a
inspectorilor muncii și a angajaților Inspectoratului de Stat al Muncii;
o să concretizeze pretențiile sale întru revendicarea drepturilor sale care
pretind că au fost încălcate, în speță drepturile sale la apărarea onoarei,
demnității şi reputației profesionale.
o să concretizeze și pretenția în partea ce ține de obligarea conducerii
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să înceteze imediat
dezinformarea societății;
- să indice în cererea de chemare în judecată exact relatările cu privire la fapte a
căror dezminţire se solicită şi textul dezminţirii sau judecăţile de valoare fără
substrat factologic suficient;
- Ținînd cont de cele mai sus relatate, judecătorul comunică potențialilor
reclamanți despre necesitatea prezentării copiilor înscrisurilor anexate la cerere
certificate în mod corespunzător cu consemnarea că sunt certificate de către
parte, pe proprie răspundere, pentru conformitate cu originalul, și numele,
prenumele persoanei care certifică.
- Astfel, avînd în vedere cele menționate mai sus, judecătorul va consemna
 potențialilor reclamanți despre necesitatea prezentării conținutului paginilor web
(capturilor de ecran), certificate în mod corespunzător, potrivit procedurilor
stabilite la art.56 alin.(1)-(5) din Legea privind procedura notarială sau art.25 din
Codul de executare;
- să achite taxa de stat, fiecare coreclamant independent de ceilalți coreclamanți,
în modul prevăzut de art. 19 alin.(1)-(2) din Legea cu privire la libertatea de
exprimare și art.3 alin.(1) lit.a) din Legea taxei de stat, pentru pretențiile
nepatrimoniale, inclusiv în cazul concretizării acestora, în cuantum de a cîte 5
unităţi convenţionale, ceea ce constituie 100,00 lei, pentru fiecare pretenție, și
pentru pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral, în cuantum de 3%
din valoarea pretenției, dar nu mai puțin de 150 lei, după cum urmează : *****
suma de 150,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; *****
suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 150,00 lei; *****
suma de 300.00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei;
*****suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300.00 lei;
***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei; ***** suma de 300,00 lei;
- să anexeze la cererea de chemare în judecată se materialul video podcast ZdCe
cu genericul ”Demiși pe bandă rulantă: ”Peste 30% dintre angajații Inspecției
Muncii au plecat după evaluare", potrivit procedurilor stabilite la art.56 alin.(1)-
(5) din Legea privind procedura notarială sau art.25 din Codul de executare.
Se acordă potențialilor reclamanți un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor menționate de 10 zile din data recepționării prezentei încheieri.
Se explică potențialilor reclamanți că în caz dacă nu va lichida neajunsurile
menționate, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi împreună cu
actele anexate va fi restituită.
Încheierea nu este susceptibilă de atac.

Judecător Roman PASCARI