TULBURĂRILE DE LIMBAJ

BALBISMUL
STUDIU DE CAZ
Marin Tudoriţa

1.ARGUMENT

Comunicarea dintre copiii de grădiniţă şi oameni se realizează cu ajutorul

limbajului care este „o formă specifică de activitate umană
Modul in care copilul se realizează pe linia achiziţiilor, în planul vorbirii şi al
dezvoltării psihice, este influenţat de o serie de factori , precum mediul de viaţă şi de
activitate al copilului, preocuparea adulţilor pentru stimularea vorbirii sale, eficienţa
procesului instructiv-educativ, capacităţile intelectuale ale copilului, afectivitatea şi
personalitatea acestuia.
. Prin tulburările de limbaj înţelegem toate abaterile de la limbajul normal, neputând să se
exprime corect. Indiferent de natura lor, tulburările de limbaj sunt însoţite întotdeauna de
un tablou complex de complicaţii psihice şi de efecte negative:stări de excitabilitate si
iritabilitate, sentimente de inferioritate, nehotărâre, anxietate, închidere în sine, timiditate,
negativism, izolare de colectiv, etc.
Ca şcolar,cu tulburari de limbaj,neputând să-şi exprime corect şi cursiv cunoştinţele,
se frământă, se consumă lăuntric fapt care generează o stare de oboseala fizică şi
intelectuală, o hipersensibilitate afectivă, o teamă ce degenerează adeseori în refuzul de a
răspunde chiar şi atunci când cunoaşte răspunsul.
Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze aspectele negative pe care tulburarea de
limbaj o poate genera în cazul nedepistării, nediagnosticării corecte şi a netratării . Una
dintre tulburarile de limbaj este balbiala.
Balbaiala consta in functionarea defectuoasa a reglajului verbal, dezordini intermitente
ale pronuntiei, repetari convulsive si blocaje ale unor fenomene, omisiuni
precipitate,urmate de dificultati in articularea unor cuvinte.
Balbaiala clonica se manifesta prin repetarea exploziva, involuntara a sunetelor sau
silabelor.
Obiectivele pe care le urmaresc in aceasta lucrare sunt: Prezenţa ritmicităţii în
desfăşurarea vorbirii; Diminuarea sau lipsa coerentei logico-verbale; Dezvoltarea

1
comunicarii in context social – integrator; Prezenţa accentelor melodice,semantice şi
lipsa pauzelor mari;
2. CARACTERISTICILE RELEVANTE ALE SUBIECTULUI

Numele si prenumele copilului: P.R.

Data naşterii: 11 octombrie 2004
2.1. Date despre familie:
P.A. este băiat în vârstă de 6 ani , frecventează Gradiniţa din Tulcea. Copilul
provine dintr-o familie normală, în cadrul căreia predomină un climat obişnuit. Din punct
de vedere al bazei materiale se situează la nivel scăzut – mediu. Interesul părinţilor pentru
evoluţia acestui copil este scăzut, ei nu participă niciodată la şedinţele cu părinţii, nu
participă nici la serbările de sfărşit de an sau organizate cu alte ocazii. Locuieşte
împreună cu mama sa şi cu tatal său şi împreună cu fratele său mai mic care frecventează
şi el grădiniţa . Copilul a fost dus la gradiniţă pentru prima dată la vârsta de 5 ani, până la
acea vârstă stând acasă împreună cu mama care la vremea respectivă era casnică. Când
mama s-a angajat copilul a fost înscris la grădiniţă.
2.2. Date despre copil – Prezentarea cazului
P.A. este primul copil al familiei. Nascut la data de 11 octombrie 2004. Atât
dezvoltarea fizica cât şi cea mentală sunt relativ normale, în concordanţă cu standardele
de dezvoltare specifice vârstei. Este energic şi comunicativ cu persoanele adulte şi cu
ceilalţi copii.
P.A. a fost înscris la gradiniţă la vârsta de 5 ani. La intrarea în colectivul grupă
copilul prezenta bâlbâială clonică sau primară. P.A. repetă silabele unui cuvânt şi uneori
cuvintele scurte formate din una sau două silabe. De exemplu: „vi-vine mama la mi-mi-
mine”.
P.A. este singurul copil care prezintă bâlbâială primară. Este privit cu reţinere de către
colegii săi deoarece „nu mai termină de vorbit”. Atunci când le povesteşte diferite
întâmplări este luat în derâdere deoarece repetă silabe şi durează până termină o
propoziţie, iar colegilor le este greu de multe ori să îl urmărească..
Cadrele didactice din gradinita spun despre P.A.. că s-a împrietenit cu multi copii.
Tulburarea copilului a devenit tot mai evidentă şi mai stânjenitoare.
Treptat s-a îndepărtat de colegi, preferă să se joace singur, nu interacţionează cu ceilalţi
copii. În cazul în care aceştia au tendinţa de a-l lua în derâdere sau de a-i imita pronunţia
defectuoasă, P.A. devine dezinteresat şi se izolează, refuzând să răspundă la întrebări sau

2
să participe activ la activităţi. În momentul în care este corectat devine dezinteresat,
plictisit, izolat.
Prezinta interes fată de activităţile dinamice, desfăşurate sub formă de joc distractiv, ce
utilizează mult material didactic atractiv. Preferă de asemenea jocurile de masă (puzzle) şi
jocurile de miscare sau cele distractive în care nu este solicitat limbajul.
În cadrul activităţilor individuale rezultatele copilului sunt foarte bune. Îi place foarte
mult să fie lăudat, însă se supără foarte mult atunci când este criticat pentru fapte rele,
fapt care se întâmplă foarte rar.
3. EXAMENUL SOMATIC
Prezinta o dezvoltare somatica relativ normala Este energic, comunicativ cu personele
adulte ;
4. EXAMENUL PSIHOPEDAGOGIC
Au fost urmărite aspecte ale comportamentului copilului cu tulburări de limbaj care au
fost observate şi notate în acest protocol după o analiză prealabilă a acestora:
În cadrul activităţilor libere jocuri, activităţi libere:
Atitudinea şi participarea în cadrul jocurilor imitative şi jocul de rol:
Se joacă cu unii copiii de la alte grupe imitând personajele preferate din desene animate
sau filme pentru copii, eroi; jocurile de rol nu sunt preferatele lui însă în cazul în care
trebuie să participe la ele participă.; jocurile de masă sunt preferatele lui; renunţă la orice
activitate sau joc pentru un joc de masă; preferă să se joace singur; se joacă cu copiii de la
alte grupe
b) În cadrul activităţilor instructiv-educative organizate la nivelul întregii grupe
(activităţi comune obligatorii): -Modul în care răspunde la întrebările adresate de catre
cadrele didactice. Răspunde la întrebările care îi sunt adresate; însă răspunde prin cuvinte
monosilabice. Participarea la activităţile obligatorii La începutul activităţii este activ, însă
îşi pierde repede motivaţia; Atunci când este corectat este dezinteresat, inactiv.
A.Gandire – limbaj
Întampina greutati prin nerespectarea acordurilor gramaticale; Repeta aceeaşi silaba de
mai multe ori nereuşind sa pronunţe cuvantul corect; Nu poate povesti o istorioara fiind
împedicat de o respiraţie incorecta în timpul vorbirii;
B Comportamentul adaptativ relativ bun corespunzator varstei lui.
C. Comportamentul social
Îi place sa fie tratat cu încredere de parinţi, cadre didactice şi să i se incredinţeze sarcini;
In cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant îl reprezintă
apariţia şi manifestarea unor elemente de comportament prosocial constând în ajutarea,
sprijinirea, servirea altor persoane fără aşteptarea vreunei recompense;

3
4. EXAMENUL LOGOPEDIC
S-au evaluat toate manifestările verbale si cele organo-funcţionale care participă la
realizarea actului de vorbire sau care suferă abateri de la desfaşurarea lor obişnuită si
normală prin dereglările vorbirii. Absenţa ritmicităţii în desfăşurarea vorbiri; Repetiţii de
sunete si de silabe la începutul sau în interiorul cuvintelor; Nivelul repetiţiilor de cuvinte
si de propoziţii; Frecvenţa si nivelul disfuncţiilor verbale; Prezenţa monotoniei sau,
dimpotriva, a precipitării vorbirii; Lipsa coerentei logico-verbale; Are o forma medie de
de 6-10% fata de clasificarea de severitate a balbismului; Are un comportament de
evitare, conformei Scalei de autoevaluare a balbismului Erikson;
5. ETAPELE PROCESULUI DE INTERVENTIE
5.1. Consilierea si informarea parintilor.
- Sa li se explice simptomatologia, conditiile favorizante si factorii agravanti pentru a
intelege modul in care pot contribui la evolutia favorabila a copilului;
- Sa cunoasca ca balbaiala este o tulburare in care domina dificultatile in sistemul de
relatie verbala si extraverbala;
- Sa cunoasca nevoile copiulului fata de decalajaul ce poate aparea intre ritmul gandirii si
posibilitatile motorii de realizare a vorbirii;
- Sa stie si sa participe la indepartarea reactiilor emotive foarte puternice;
- Familia trebuie ajutata sa manifeste rabdare in ascultarea copilului;
- Parintii trebuie preveniti, din timp, ca uneori chiar daca se respecta indicatiile date,
balbaiala se poate accentua sau poate recidiva.
5.2. Consilierea si informarea cadrelor didactice
-Cadrele didactice sa manifeste o atitudine corecta fata de acest elev;
- Sa manifeste rabdare, sa nu-l desconsidere;
- Sa aduca la cunostinta colegilor de clasa tulburarea limbajului , elevului in cauza,
rugandu-i sa manifeste intelegere fata de acesta;
- Sa-l ajute sa treaca peste inhibitii si neincrederea in sine;
- Comunicarea sa se faca cu destula intelegere, incurajare, recompensandu-i efortul
depus, motivandu-i dorinta sa participe alaturi de colegii sai la realizarea sarcinilor;
5.3 Observarea, consilierea si evaluarea psihopedagogica a copilului
Scopul observaţiei: - observarea comportamentului copilului preşcolar mare, care
prezintă tulburări de limbaj, în cadrul activităţilor instructiv-educative şi în cadrul
activităţilor alese de către aceştia (jocuri, activităţi alese etc.).
Cadrul de desfăşurare: sala de grupă şi curtea grădiniţei
Periodicitatea observării comportamentului copilului cu tulburări de limbaj:
- săptămânal a fost studiat comportamentul copilului în sala de grupă şi în curte grădiniţei
Au fost urmărite următoarele aspecte ale comportamentului copilului cu tulburări de
limbaj

4
În cadrul activităţilor libere, jocuri
-Atitudinea şi participarea în cadrul jocurilor imitative şi jocul de rol: se joacă cu unii
copii de la alte grupe imitând personajele preferate din desene animate sau filme pentru
copii, eroi; jocurile de rol nu sunt preferatele lui însă în cazul în care trebuie să participe
la ele participă.; jocurile de masă sunt preferatele lui; renunţă la orice activitate sau joc
pentru un joc de masă; preferă să se joace singur; se joacă cu copii de la alte grupe;
b) În cadrul activităţilor instructiv-educative organizate la nivelul întregii grupe
(activităţi comune obligatorii): Modul în care răspunde la întrebările adresate de catre
cadrele didactice: Răspunde la întrebările care îi sunt adresate; însă răspunde prin cuvinte
monosilabice; ; La începutul activităţii este activ, însă îşi pierde repede motivaţia; Atunci
când este corectat este dezinteresat, inactiv şi nu colaborează.
5.4. Stabilirea modalitatilor de interventie
In balbaiala este nevoie de un tratament de lunga durata pentru schimbari insemnate.
Metoda de interventie trebuie adoptata in functie de : personalitatea
elevului, In acest caz se foloseste terapia complexa,
6. PLANUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT
6.1. Scop:
Scopul principal consta in a facilita procesul prin care elevul devine el insusi, renuntand
la perceptiile deformate care-l fac sa piarda contactul cu eul sau real.
6.2. Obiective:
6.2.1 Obiective pe termen lung:
- Dezvoltarea comunicarii in context social – integrator;
- Organizarea in activitate, directivarea functiilor psihice ale elevului;
- Modalitaţile directe de exprimare;
- Întarirea rezistenţei la frustrări;
- Reeducarea personalitatii elevului balbait prin reeducarea modalitatilor de relatie cu
mediul ;
6.2.2 Obiective pe termen scurt
- Scaderea oboselii intelectuale;
- Scaderea reactiilor emotive nestapanite cu tulburari neuro-vegetative;
- Captarea afectiva a elevului cu tulburari in limbaj si a celor care vin in contact cu el.
- 6.2.3 Domeniile de interventie recomandate pentru elevul balbait sunt: cognitiv,
socio-afectiv, comortamental
6.3 Modul de lucru
6.3.1. Principii terapeutice: Cunoasterea de catre logoped a relatiilor elevului
logopat cu mdiul social. P.A. are relatii acceptabile cu familia,scoala. Evita discutiile
cu colegii de clasa, cautand compania colegilor din clasele mai mici. Conditiile de
locuit sunt relativ bune, conditiile de igiena psihica sunt relativ bune. Exista

5
 contradictii intre necesitatile impuse de scoala si regimul impus de familie. Se
lucreaza pe captarea afectiva a copilului logopat cu familia si cu persoanele care vin
in contact cu el,cu profesorii, dar si cu prietenii.
6.3.2. Terapia complexa care cuprinde :
- Gimnastica generala pentru fortificarea organismului,disciplinarea elevului balbait,
introducerea activitatii ritmice in viata psihica, restabilirea echilibrului psihic.
Educarea respiratiei prin; formarea respiratiei profunde costo-diafragmale,
- Educaraea respiratiei nazale si a expiratiei orale, exercitii de respiratie insotite de
material verbal, vocale, silabe, zilele saptamanii.
- Reeducarea ritmului vorbirii prin descompunerea si recomandarea stereotipului
verbal in silabe, cuvinte, sintagme.
- Invatarea vorbirii expresive.
- Psihoterapia directa prin influentarea cu ajutorul cuvantului
- Psihoterapia indirecta prin modificarea conditiilor de existenta si crearea unor
conditii pozitive.
- Sugestia in stare de veghe
- Relaxarea.
- Terapia prin joc, elevul balbait indeplineste prin intermediul papusilor anumite
roluri.
7. RECOMANDARI PENTRU FAMILIE / PENTRU COLECTIVUL DE CADRE
DIDACTICE
Sarcina consilierului este de a oferi elevului posibilitatea să exploreze, să
descopere şi să clarifice modalităţi de a trăi, dispunând de mai multe resurse şi
îndreptându-se spre o cât mai bună existenţă.
Familia trebuie sa aiba in vedere crearea unui climat familial sanatos,iar cadrele
didactice cu care vine in contact elevul P.A. sa-i creeze un suport moral, înţelegere, în aşa
fel încă televul cu balbism sa nu mai fie preocupat de felul cum vorbeşte ci de ceea ce

spune. Bibliografie

Anucuţa, P., (1999), Logopedie: curs, Timişoara, Ed. Excelsior

Avramescu. M., (2006), Defectologie şi logopedie, Bucureşti, Ed. Fundaţiei de
Mâine
Boşcaiu, E., (1983), Îndrumător pentru dezvoltarea vorbirii în colectivităţile
de copii, Cluj-Napoca, Centrul de multiplicare al Universităţii
Boşcaiu, E., (1973), Prevenirea şi corectarea tulburărilor de vorbire în

6
 grădiniţele de copii, Bucureşti, E.D.P.
Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar – vol. I,
Comunicarea orală, Bucureşti, Ed. Co