NE de Vad, Medicine ams & Win, 205 a ia cAPITOLUL 16 DIETOTERAPIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE TOMINA POPESCU, MARIA MOTA decit umatoarele Bolile cardiovascular ucid mai mulfioament nt-an an sae een ml mal cae fm Ca ischemici cronicd este cea mai frecventh cauzi de mortaliate dine Yon, Aectunilecardiovaseulare, 50% dire decesele de origine cardial find rezleaie acesteia. Se considera c& una din nouk femei si unul din gase barbati cu % uprinse inre 45-64 ani sufera deo afetine cardiacd. Duph virsta de 65 de an ninemsn din op ba Sun FO (a cant de In ceca ce privesteinfarcul mioeardc,acesta reprezintA principal a ‘mortalitate in general, Romania nefiind o exceptie. Mortalitatea de cauzit cardiovasculars crest cu vrsia gi rasa, find cea mai rida a rast neagr8, urmath po; de rasa Alba, pe tial oe aféndse asa hispani Vom incerea in continuare si oferim efteva princi de alimentatie in princpalele afecjiun cardiovasulre,cunoscndo-sefaptl ch pile care au impus 0 schimbare in sll de viata al popula (in special in alimentaie) au obinut rezuliate polabile in prevalenfa maadilor eardiovasculare. 16.1, DIETA iN ATEROSCLEROZA Ateroscleroza reprezinta principala cauzi a cardiopatici ischemice eronice, Este 0 boald lent, progresiva, care debuteazA Inc& din copilirie si evolucaz pe Parcursul mai mullor decenii. Acest proces implica modifickri structurale si ‘compozitionale in interiorul membranei inkime a arerelor mari, dcdnd fn timp la infarct miocardic, accident vascular cerebral sau gangrene la nivelul extremitilor. Arterele cel mai des afectate sunt: aorta abdominal, arterele coronare si cerebral. Leziunile dezvoliate la acest nivele sunt rezuliatul mai multor procese = proliferarea celulelor musculare netede, a macrofagelor gi limfocitelor; — formarea de celule musculare netede unit intr-o matrice de legitur; = acumularea de lipie si Colesterol in acesta matrce (1), Depozitele. de lipide impreuné cu produsii de degradare celular, calciu si fibrin poarté denumirea de placa de aterom, Acesta placa se formeaza ca rispuns la injure endoteiuli vascular. Ine factor care pot produce injuri endoteliale putem ‘inti: hipercolesterolemia, LDL mici si dense, hipertensiunea, fumatul, diabetul, bezitatea, homocisieina,dietcle bogate in Colesterol sau grisimi setarate, 207 —Sa ar — Existh cinci gp ale aterogencesi. Faz est asimplomatil i descori cobservath la tineri sub 30 de ani constind in acumilarea de lipide in macrofage si ye en Celulele musculare netede. Ea se poate opri aici sau poate avansa spre faza 2, ivr tocsrea th a ccaracterizatl prin Tormarea unei plici cu conjinut bogat in lipide, predispusi le rupturi. Prin aceasta instabilitate caracteristicd fazei 2 se poate produce avansarca Inerein $e proce oe ‘de {aza 3, faza complicafilor acute, cu rupturd i formare de trombusi nonoctuzivi, PEaRTaTEv0r +e Sau cllre faza4 cU formare de tombisi_ocluzivi, faze exprimate clinic prin oe nie iene vs jnfarcul miocardic seu moartea subith, Faza 5, faza frotick sau ochuziva, ae acelesi (0 atenjie sporiti trebui manifestiri clinice. ~~ rt hipercolesterolemiante ma Influentind factori de rise dintr-o fazi cit mai precoce, putem preven fe eamma @schrsoasae rom are-o evolutie care ns ddeosebite ale proteinelor « manifestirile clinice acute. Dup& formare, placa. de ‘irea chiar la AMIE Geer apreciat In Americe nici liniard si_niciprevizibili, leziunile put ‘ Sonsideraie ,normale™ Ta angiografe ou céteva luni inate (2) earn erste chiar in eazul adaugaii & Teton cere determin’ sparfia aterosclerozei nu sunt ined fn totaitae pees aa cunoscufi, dar din punct de vedere al influentirit Jor prin diet se impart in factori pee tie dietoinfluentabili $i factor’ dietoneinflventabili (3)- aac accueeieD | Factor dgioncindanibi sunt crsiren, conceniael weer, 0 procoagulant cresterea homocisteine, diverse boli inflamatorii tert le, scBderea EiaLiye vor aa reaile. Tactor-ditoinflenibili msi important din pune’ ann sae saat Ps siliaior de preven, sunt hipetensunes,dslipiemia, Dey" ried shatdee de} ye oe nberinsolinemie, consumul excesiv de alcool (260 g.lcoo!12i) seuaena es teroseleroza il constituie indeplirtarca sau ‘Obiectivul principal al dietei in at Ee oalinenia find eee ree coger al factor de ise detsnfventil , Rei alimen lorie cre past ee sprapondenl eda qau obez, normalizarea greutayii fiind una din ‘componentele esentiale ale ‘Eibrele-alimentan ino fete, vepoue, steal _ He slice nines simir crise anima in fren gel nit favoarea celor de origine vegetal, si prelungind, de ase - ort de Colesero sob 300sn5 nis Tn Coa loot in defavoarea | seric total sia LDL. C rbtie rapid (se va fine cont de existenja sau 14% pentru ei eu hipe } cazul adtugarii fibrelo = | ‘Mecanismele pri — ormosodat sau hiposodat, in functie de valoarea tensiunti arteriale + “Tegareaacizi Regal cee skint cont de prezalaunor sii fjoloucespeile(srcin | testore# sclznd as | acta, Soest eu soicitare fic inten), de coexstnia aor afectuni. Meniule ele fermente: aaune' sh Re individualizate in functe de preferinele culinare, s& evite monotonia, st propionat, butirat, prc aha ereeze senzafia de pedeapsé (avand in vedere ch este 0 diet a la longue”) fn coca ce privt “Mesele.-vor_fi.figmentatein_trei_mese_principale _si_doua_gustiri, ele nu influenjeaz n adwiaistereaunor cana; mai mic d amen producind crs isulineiCt normal nai mici, cu Fispuns lipemic mai se&zut (sc8derea LDL Colesterolului). in priving. gastotehniei, se vor evita prijlile, ratayuril, alimentele eee rena conservate, adaosul de sare in exces. Se va prefera fierberea, coacerea, indbusirea rae A a 248‘steasimptomaticd si deseori area de lipide in macrofage si ja poate avansa spre fara 2, ‘osu in lipid, predispush a 417 se poate produce avansarea formare de trombusi nonocluzivi, yi, faze exprimate clinic prin fibrotict sau ocluziva, are aceleasi cet mai precoce, putem prevent de aterom, lute care nu } putind aplrea chiar 1a_artere ‘uni insinte (2) Nerozei mu sunt tii lor prin diet se impor {ned fn totalitate xt in factor tried unor factti SF Soi inflamatoitarerile,seBderes ii, mal nporant din punet de esezsunes,daliidemi, obezien, Presi de alcool 260.galeool/2i) Sjerocd il constituie indeplriarea $20 tr de rise dietinflvenabil. ul este supraponderal ele esentale ele eqterea concer saa fn care poient ind una din component sitareagrisimilor de origine animal im le Colesterl sub 300,ns zinc; ose cu absorb lm in define Jp (eva fie coat de existent $2 de valour tensa rte “ee fails sei ik 2 apa aft. Meni srinjele culinare, s& evite monotonis, $¥ ‘cd este 0 dietd 2 la longue). tnese_prinipale_i_daul_gusih Fie ec cei inslineice ea LDL Coletti, raj, ramp, limes Sto errs, concer, busi Vor ae At mai multe crudititi, Uleiurile vor fi addugate la finalul pi ines pe pt ine ale a fom incerea tn contnare sh dai fecare din fat lime imervin in procesul aterosclerozei. lelnee\vorreprezents 12-13% din rai roteinele de origine vegetal fi de cole animale eare adv: 9! supliment de Tide Peni. spont‘webuie coratk lactabuminel si CI7sine proprieti cele oan marae In apc oe din prs Bo ts el din carne si neinsemnate cele din ou, ‘De asemenea, amintim aici proprieatle in Ds cv coni wid ml Joricd zilnied. Se vor prefers deosebite ale protenelor din + ‘Asn, Soin are un puseric SOO BIPC Se S08 foarte apreciat in America si fe toa rer aug de Colesteol ade, COnSINSD cae ck + pei soia se reed ajut Ia prevenirea bolicanceronst atc a ee or cl peaks ra acne esl fms = James este recomandat consumul ei Zinc. 4 ilnied. Se Gtucidele raf iloricé Glucidele\se vor consume in procent de. 55-60% din ratia calor” . toa tah poet eo ee oo ea mee celle vuminoasel, © Mt wlinemio foarte mull roen ii rset oo im ‘idice. »goale”y, ‘fara alte mis) Se recomandl_ peo eg gticemie mie, ear DU. TE ia ee isc narogen).Zabhral ire maxi 5% dings acesien BN nue dari shine pulemiek aT ath ain i vor fi consumate i. ie a0-3ul,proverind ime vege, crete interac. Se vor Pel soil fre, ene Spi dc nel rand SOP © TE for musitive same eg asencne, inp de got FEjucerea glcemiel ae. Ce Tolar solder Coleserlul 1 Reo si a LDL Colesterolusi. Med Siderif LDL Colesterolului # fost 1H penta ce ev hipercolesterolemi 51 de 10% pentru cei eu Colesterol normal in 1 pr sipente sli i hiposlesterlemant (4. Mecanismele prin cave acest ats ‘dnd astfel Colesterol pentru fnlocuirea “Tegnres acacia, ees scestora si scdzhnd astfel Colesteroll seri; sib influensa bacteiilor intestinale, generand acetal ele proponat, butt, produice inhib sinteza de Colesterol [1]. ‘in ceca ce priveste fibrele alimentare insalubile, cum ar fi celuloza si lignina, le ae nivelul Colesterolului seric, menfindnd doar un zit intestinal ecomendim deci un consum de 30-35 g fibre alimentare pe 2i, 3 re pe 2i, din care posi 10g felines soi Iucru usor de realizat in conditiile 24-5 por defucte si vegetale pe zi sie 5-6 port de produse cerealiere. 249‘sunt la originea plicii de orizind aderarea acestora la i pentru celulele vasculare, extrcelular. In mod normal, achetelor, precum si spasmul al nitric, Oxidazea Cot LDL ® aabili dack administrarea. de vol LDL poate si impiedice ‘ste cB wail antioxidant pot si Tizarea plicit de aterom si nu agi antioxidant creserezisteny jimic. Dire aceyt antioxidant sin A tater, protjind membrancle ul si maladile cardiovascular vegetale, iar scfupeaci ese ‘comands ese de 12 mg) serie, este $i un stimulator al (gin La fomtio este indicat un ‘Fricipale sunt reprezenate de framina C potenieazs sciunea artciph la reglarea proceselor de te asivitates lipoprotein-lipazel sseerigenh nea de blocare 2 oxi Col tele principale sunt facile $1 tod ‘perordarca si impli ‘lizeze din suse naturale pers ‘ol, ets pe cel al TG. Ea poate ‘ptice a acestuia; de asemence, arte mies in lipoproteine de oxidante nu este la ora actual preferé in schimb consumul sume-vazi) 5 imunostimulant. inhib (OH). Consumul zinc t seocile,fructele de mare gi Seleniul face parte din structura mai multor enzime cu actiune antioxidant Aportlzilnic recomandat este de 70 mg/2i ‘Magneziulimpiedicperoxidare lipidicl. Aportulzilnicrecomandat este de 400 mg. Sursle principale sunt ciocoata, cereale, fructele uscate Caleiul, in doaX de 1,2 /2i are rol hipolipemian: scade Col LDL cu 44% si sega Col HDL eu 4,1% [12]. Cafeaua Consumati in cantiate de pesto 0 ceasch pe 21, cafeaus crest canes de homacisiinh. avind astfel un efect proaterogen. Bfectul este me ‘marcat la cafeaua preparati prin fierbere (cafea turceasc), decit la cea porary grin metoda a fru Probab ch feta i proaterogen se datoreazA SPL __ Tin conumatod de exea au o constelaie de lf factor de rise aaugatl ‘ce sunt fumato, sedemar, mari consumaori de grisimi animale =) aterogent este necesar si S© ' ymcluzii. Pentru ca alimentagia si fie anti cu ea vplicate eft mai devreme, ie Chteva princiy le, principii care trebuie reece ic el ec ease Co mom ei ne ei pi pot ‘plinea ngagrd in loc de paines albi $i fin loc pimp it Hi in loc de _ frute gi legume 4-5-paati pe 2, eu preferintl pentru erudithti & cele preparate, fructe intregi (cu coaja si ‘seminfe) in loc de sucuri epee oe tt eae ha Ll a Febery = consumul a 2=3 parti de-peste-pe siptamanss i Z reducerea pind Ja glminarea consumului de duleiui concentrate, BAuturi ce eeree laps inal margarng,untur, came grass, produse de patisrie din-comer— — Climinarea slit in exces; consum recomandat de NaCl 4~6 s/zis_ — bauturile alcoolice si fie consumate cu moderatie, cu preferinjé pentru } vin qu; — pistrarea ungi greutti ideale f-conformitate cu varsta gi sexul; = consum mgderat. i 16.2. DIETA IN INSUFICIENTA CARDIACA _Insufcienfa cardised reprezinté un stadiu avansat al majoritiit boll | eardiace, Cauza cea mai fecventé a insufcienfei cardiace 0 ete aeeseea act ning, nnd afer sale, poate mente o crue apropaté de norma, ‘erin despre nun cardiac compensa In aceastl safe este nevoie de 0 icfie moderati de sare (2 g/zi) si activitate fizic’ in limita simptomelor. In 253mentar va rebut on,! “| mctle mic i deve ni fost supuse ior presi, avsincd sunt cantiopaty Preventie a instuus supra factorior de 5ipidemic, un bun cont “ike mals we ylewdae Suprapondcrali‘sau ober csentiala & tratamentult Aivelul lipidelor circulate antitatea de sare permis ‘i hipolipidica), in functie feneral un regim bogat in fera proteinele cu valoare liaad este decompensaté. Dacientii sub tratament ex \ (diabet, afectare renali), a ‘ric, alimentele bogate in Se eviti, de asemenes, ‘fin substanje stimulante singuri. poate preven dati si pacientii vor fi tar (pénk Ia reducerea ‘cantitate de 150-200 gi gritar sau la cuptor. tare. > crude in méncare, in ~ Pine nesirati, veche de 0 2i in report ev necesarul calorie, ~legumele 9 tractle fete (comporur, ster, piweur, slew, bude» sau in stare crud = In local sirii se vor prefers condimentele aromate (patrunel, marar, larhon, cimbry). ~ tired alimentelor eva face cu zea de laie ~ duleiurile vor fi preparate in casi, fir bicarbonat gi fara sare, preferabil aluaturi uscate sau aluaturi de biscuiti, gelatine de fructe, peltele. ~ utd permise: cea de plane, suc deface $i legume, lap Ba, larte poalsii — hiposodat mele; In primele 24-48 ore, regimul alimentar va fi hidri, aledtuit din aps, casas Aegresat, iaurt degresat, Ge face, earn cana de 1000-1 500m in 24 de or, Cantitate de lchide va fi adaptaté in functie de pierdri. Lichidele se vor administra ou lingurite ecient mea aime igur pnt eva efile soli care Po influenta negativ boala. {in urmitoarele 7-8 zile, se va administra un regim hipocalori, hipolipidic, 4 hiposodet. Alimentele vor flichide sau semisoide si se vor administra cu linguria ARDIAC Se vor asigura 4-5 mese pe 2i, cu 800-1 000 kcal, obtinute din 120-150 g glucide, 50-60 g proteine, 20-30 g lipide. Regimul va confine lapt, biscuiti, cereale fierte, legume fierte sau coapte (sub forma de supe-creme, budinci, piureuri preparate cu 2 te faze: pretransplany, lapt, soteuri),ceairi,fructe sub orce fe chisel, budine, gelatine), Camea va Bri cle, peste slab, vit, siulel, Din saptémana a trea, in cazul evolutii favorable, se poate trece la un regim tea ideale; ‘alimentar care va dura practic toath viaja. Aceste va fi normocaloric (adaptat cu virsta, sexul si gradul de activitatefizicd pe care pacientul o va mai putea presta), sau hipocaloric, dac8 exista suprapondere. Glucidele vor reprezenta 50-55%, proteincle 15-20%, iar lipidele 30% din rata caloric. Se va fine cont de coexistenja ater Altor afectiuni (boli renale, diabet) Glucidele se vor da preferential din produse cerealiere (pine intermediara sau integrald, cereale integrale, orez, paste flinoase, cartofi). Aluaturile dospite, prajituril, torturile cu creme vor fi evitate, Vor fi evitate modurile de preparare care nutrjie parenteral, care 2Grn beret inten), ‘Presupun o cantitate mare de grisime (de exemplu, cartofiiprjif). Legumele vor fi eae consumate din abundenfi, preferabil crude, sub forma de sala, avind avantajul ca previ ideale, ‘Sbeloralimentare (veri dita im steroslerozt). Vor fi evita legume Boga i grees SrA Healey} sled (varea, ulin) sau cele cae produc meteor sccener cok a | maze, bob). Fictle vor fi consumate la dtcreie, pronspete sau paras aco form de compar, bud, sur Nucl lunele, arahiels vor hee Prolene vor f 40-50% de origin animald i est de origine vegetal. Se sRDIc) ‘ecomandi consumul de came de pasire, vii, peste. Vor fi evitate mezelurile, Viscerele. Ca mijloace de preparae se preferd fierberea, coacerea, ace acute. In funete de Preparare se va indeplrta grisimes vizibild. Oufle se vor consus care poate varia de It 2-S/siptimind, prefersil fiere sau ochi rominese. Dintre lactate, recomandamm Jeca ce priveste dict, laptele degrest,lapele baut, iurtl dietetic, brinza de vaci, telemeaua deckenid ‘dului,ajutind astfel la Se interzic frigea si smantina, sare deci urmitoarele Lipide vor fi consumate in cantiate de maxim 70-80 g in 24 de ore, Preferabil lipide de origine vegetal. La calcul canttii de lipide se va tine cont 259DETOTERNE PAR moun ET 2a 21, Ma, Dears cpa ew Base Fin Romie e Mine 290, tu neces schimbiri major ind apart energetic crestor ent mentees evi corporal ideale (su hpcalric dc ete vovba de 260 a. wh