Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • DSL Analiza Morfematica (OBLIGATORIU)

    Uploaded by

    Andreea Romocean
    19 views6 pages

    Original Title

    DSL.analiza.morfematica(OBLIGATORIU)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views6 pages

    DSL Analiza Morfematica (OBLIGATORIU)

    Uploaded by

    Andreea Romocean

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    48° ANALITISM. ii gi stabilirii relailor dinire cle. © Gramatica de traditie pedagogici (aumiti si traditionala), dar si orienta structuraliste ea: analiza” in constituent imediatt sau analiza distributionald (vezi ANALIZA) sunt exemple de modele analitice, primul, bazat pe tehnicitraditionale, celelalte dous, pe tehnici mo deme de analiza. 1. Mijloc ~ (de exprimare a categoriilor® gramaticale) Utiizare, cu rol mor- fologic, deci pentru marcarea categorilor grama- ticale, a cuvintelor de logiturd® (sau ajutitoare) si a morfemelor mobile’: prepoziti, auxiliare, adverbe, articole; se opune mijlocului sintetc: desinente" si sufixe” gramaticale. 2. Formi ~ in continuare, clasifi formi care, p maticale, recurge la mijloace analitice (vezi It). de vitor” sunt forme analitice cu auxiliar (am oi cénta; am sa cnt), In raport cu for- ‘mele de imperfect’, de perfect simplu sau de mai mult ca perfect, in structura clrora se includ fixe® gramaticale, flind deci sintetice (cantar, ciintai; cantasem), 3. Limba ~ Tip flexionar de limba (veri CLASIFICARE) in care, in ansamblul flexiunii, predomin’ formele si mijloacele ana- ltice (vezi Il sill, se opune limbilor sintetice Nu se poate vorbi de un tip pur de limba ana. lited, ci de limbi in care predominante sunt mij- loacele analitice si care manifesti o tendinté clara de extindere a mijloacelor analitice. Astfel, se poate spune ci imbile omanice, Billo, au edus considerabilflexiunea de caz $i-au abandonat, pentru categoni intreg (vezi pasival sau compara"), mijlocele snttice Favoares celor analitice, sunt mai analitice decat limba lating, fd fi devenit nici una un tip anlitic pur iT. Propodifi ~ In logica formal, propozitie necesar adevirati, aca adevarati Tndependent de lumile posi sau de un anume moment temporal este adevirat in toate lumile posbile, cici predicatul ese implicat conceptual Ue subicet. Se opune propoztilor sinttice, al ‘lroradevir depinde de situstia de comunicare vedi, de ex. deosebirea dintre Céinele este un Unimal si Cine este al, prima find adevarath dincole de orice circurstane GD. ANALITISM 1. in evolutia limbilor modeme, in extinderea formelor gi mijloacelor analitice vezi ANALITICy) in defavoarea celorsintetice; cores- punde tendinjei generale de reducere si de simpli ficare a flexiunii. 2. Caracteristicd generali 3 limbajului popular’ {n raportcu cel cult, constind {n preferinta acestuia pentra formele analitice si pentru constructia perifrastic’*, mai apropiate de indirea concreté a vorbitorilor care il folosese. Astfel, in limbajul popular romfinese se prefer aliticd fn locul celei sintetice cazu- ale (ex. rrimit la eopif; nveliul la casi), se pre- feri locutin fn locul verbului simplu (vezi: @ sta in cumpand, a da dovada, a da poruncd, a face risipa etc.) Geb. ANALIZABIL, -A 1. Grup ~ Opus grupului sintactic neanalizabil (Gan Imbinirlor fixe") de cuvinte, este grupal Sintactic care rispunde regulilor de constituire Sintacticd, fie care element component avind autonomic” lexical si gramaticald, adic ac lizind caracteristici semantice, morfologice si sintactie propri. Si se compare grupurile anali- Zabile: Priveste atent jocul (copilor), (Pe) fetele ‘adioase ale copillo, unde cuvintele jc, fat se tnanifesti autonom, cu grupusile neanalizabile Isi bate joc (de copii, In fata (copiilor, apa rusera dows masini), unde cuvintcle joc, fara Sra pierdut total autonomia. Vezi GRUP, Propozitie~ In sintaxa inti romaine, potv criteriului de clasificare a proporitillor” dupa Sinicturi, desemneaz4 tipul cel mai frecvent de propoziie (sau de enunt"), printr-o Drganizare sintacticd intern identifcabili. Se pune propocitiei (sau enungului) neanalizabil, a edrei (cdr) trsiturd este absenta organizinii interme, adied imposibilitate delimitir’grupului Subiectului de celal predicatului. Si se compare propozitile: Mergi ast la gcoald?, Vin la scoald mai tarciu, prima, interogativs’, a doua, tnuniativa*, dar ambele, propoziti anclizabile, ci au o structurd item clad, cu rispunsurile Ia ingebii: Da", .Nu" sau cu lspunsulinter- jectional ,f!", toate reprezentind propozitit neanalizaile, Vezi PROPOZITIE Geb. ANALIZA de natura, dircfa si obietvele urd esto cercetae de tp sing ca drei, cercetarea se destig tele sintagmatice" corpus def radigmatice” (nit lingvistic major, ii propune segmentar unitilor decupate. Se opane ¢ Sintec" (sau generativ’). Cert 2 propus mai multe tipur de a zat sin ingvistica romane erireaunor fragments ae in fle mai jos invents dey dea ‘paritc(analiza discursulg eisunt, deer. ulteoar nalioe meio i nicl de cerectan Ializh ca cea pramaricald, dee mete rationale; alee. cu tp structural in cazl Beals, ehinica pote fea die Eegvisticinvesigat de ox nt Eeologic;nivelul fnologic vs. Sazrd de aplcabiltate exist Bees cisriburonala, cu api Baile, ca, de ex, 2 crorir Bel domeniuit de apicare) Bea cirecici si obicctivelo Bes analitice’ 1. ~ in consth Seid de analiza de tip stru Btarelecaracierisci: e cons Biecesive de segmentare:neca ete doud segment, aut Fpleacd de la nun” siti! morfemele’ Feil lingvisice:sintara ‘ANALIZA (continuare) 49 ° g Q Brel ye oo 5 de natura, directia si obiectivele cercetiii: cana- _propozitiel/ morfologie; orice schemi a unei ana. turd, este 0 cerectare de tip sincronic* descriptiv’; lize in constituenti imediati are forma descrisa ca directie, cerectarea se desfigoari de la aspec- schema de mai sus. 2.~ contextuala Tip de ana iele sintagmatice’ (corpus de fraze) spre cele pa- _lizi bazati pe particulaitie contextului”lingvis- B —_rudigmatice” (unititi lingvistice); ca obiective tic. Analiza distribusionald gi cea combinatorie majore, fsi propune segmentarea gi cla ficarea sunt tipuri de analizi contextualé. 2.1. ~ distri- jor de tip butionala / distributiva Metoda de d ativ’). Cercetarea lingvisticy in tructuralisti, in special 8 propus mai multe ipuri de analiz8, majoritatea de scoala descriptivisti* american (L. Bloomfield, utiliza si in lingvistica romineascd pentru des- Ch. Hockett, Z. Harris), care, propundndu-si fragmente ale limbii romne. Tipu-_eliminarea inte din analiz& si aiate, unitigilord upate, Se opune cerceti ald a sensul $ 0 procedur bazatd in exel naliza di tie", deci pe posibiltatile gi ulterioare analizei distrburionale), incompatibilittile de asociere a componentelor. a metoda si tehnicd de cercetare (unele tipuri de Plecdnd de la tn corpus* de fraze, considerat iv pentra limba analizati (sau pentru le; altele, cu metode modeme _domeniul urmirit), analiza distributionalé real de tip structuralist; in cazul analizei detip siruc- 2eaz& descrierea corpusului prin: inv turalist tehnica poate fi siea diferitl), cadomeniu coocurentelor’, deci a vecinitijilor de dreapta si (de ex., nivelul fonetic vs. de stinga; analiza relafilor distributive, stabilind gic; nivelul fonologic vs. morfologicetc.), tipurile de dstributie (complementara, defect, rad de aplicabilitate (exista tipuri de analizi, contrastiva) si clasele" de distributie. Analiza 2 cea distriburionala, cu aplicabilitate general distributionali, aplicati la inceput domeniului si altele, ca, de ex., a erorilor, limitate sub as- pectul domeniului de aplicare), to uri, directei si obiectivelor siceaaconversa- sivitate pe dist analiza, ca cea gramaticald, deex., sunt realizate _repreze lecorespund vistice, oferind 0 procedura imanenti’ (deci, nerale ale cér- bazatd pe relatiile interne, lingvistice) si for cetirii analitice’. 1. ~ in constituenti imediafi mali (Fird raportare Ia sens) pentru stabilirea Tehnicd de analizé de tip structuralist” avind inventarului de unititi si clasificarea lor, in ummitoarele caracteristci: se constituie din opera- diferent de nivel. ® Analiza distributionalé, Bi succesive de segmentare;fiecare operate deli- absolutizati, la un moment dat, ca reprezentind fearA cite dout segmente, numite ,constinenti” obiectivul suprem si unic al oricérei descrieti | mediati“; pleaci de la enunt” si are drept con- lingvistice, isi pistreaz astizi_valabilitate: tent ultimi morfemele", trecdnd peste barie- _oferind, in cadrul unor constructi teoretice mai tele traditei lingvistice: sintaxa frazei /sintaxa largi gi altfel orientate, procedee si tehnici de 50 ANALIZA (continuare) descriere. Gramatica generativi® insisi, ale cirei sunt opuse celor de tip analitic’, mente din analiza distributional’ sub disponibilitigilor de combinare trelor predicative ga restr pus tea argumentelor” 2.2. ~ combinatorie Analiz de tip structuralis, aplicatd in special nivelulu sintactic, care isi propune examinarea, in cadrul relatilor de succesiune (sintagmatice), a liberia tilor si, mai ales, a constrangerilor” exercitate de uvinte unele asupra altora in procesul combi nari lor in propozigi si fraze. Valent3*, disti- Dutie", constringere® sunt concepte esengiale ale analizei combinatoril. Obiectivul ei principal este extragerea regulilor de combinare proprii unei Jimbi la un moment dat. e Tipurile de reguli din ‘analiza combinatorie au fost preluate si incor porate in modelul generativ” sub forma regulilor de fare" srictd gi selectionali”. 3. ~ gra- subcategor maticali Procedura impusi de practiea grama seolare, cu obieotve diferte dupa niveul sin tactic / morfologic la care se realizeazi. Ana sintacticd isi propune: segmentarea unei fraze in propozitile componente, stabilirea raporturilor $i a functiei fiecarei propozitit; segmentarea propozitiilor in pirti de propozitie, stabilirea raporturilor sia functiei pentru fiecare parte de propozitie;aleatuirea scheme” sintactice, unde se inregistreazi componentele gi reatile. Anal Jogicd fsi propune ealificarea morfologi a fiecirui component dintr-o propozitie prin indicarea parti de vorbire cireia fi aparfine si a caractersticilor de flexiune. 4 ~ foneticd Operatic de identificare a sunetelor care se realizeaza in fluxul vorbiri (intr-un cuvént si / sau la granita dintre cuvinte) si de descriere a trisiturilor arti- cculatori’ si sau acustice’ ale acestora. Analiza parametrilor articulatorii si acustici de baz ai sunetelor dintt-o limba se efectueaza in labo- ratoare fonetice, cu ajutorul unor aparate speciale ‘Analiza foneticd poate urmiri simpla descriere ‘a caracteristcilor si a compatibilititilor de com binare a sunetelor sau relevarea particulaittilor de realizare a unor unitatifonetice, conditionate de context (Vezi si ALOFON,-A). In primul caz. analiza fonetic& este corelati cu o transcriere® fonetic& normalizanti: cencurat, de ex., va fi transcris (enzurat],fiecare dintre cele opt sunete identificate in structura acestui cuvant fiind descris in raport cu un set de parametri articu- latorii (pentru vocale: localizarea, apertura’ labializarea’, timbrul’; pentru consoane: modul de articulate, local onoritatea’) sau acus ici (acut / grav; compact /difuz;intrerupt / cont- rnuu etc.). In cel de al doilea caz, analiza fonetica este corelati cu o transcriere fonetic’ riguroasé: transerierea cuvntului cenzurat va fi (6énzurat], semnalinducse faptul c& vocala [e], urmati de 0 cconsoani nazali, este nazalizati jar oclusiva(t), la finald de cuvént, are 0 pronunare usor aspi- rati 5. ~ fomologica (sin. fonematici) Operatic de reductie a alofonelor* vocalice si consonantice din-o limb&. Analiza fonologicd are ca rezultat determinarea inventarului de unitigi invariante* (oneme) dintr-o limba. Reductia variantelor di- verselor foneme se realizeazi tinind seama de pul de distribute’ fn care se afld acestea, pre- cum si de prezenta sau absenta unor raporturi de ccomutare’, Unititile invariante se caracterizeaz prin distribugie contrastiv’ gi prin raporturi de ‘comtare cel putin inte-un anumit tip de context Ba (reste comertzal teers no operae ule (Pes> inficons) Rozsa Sesemmentc morfemices nin Bs mociematcl nw duce od Bee ca cfecal optics Salis fonemaica(rer'9 5 =e =e Best x a detavaniyjeian Wes EVALUARE), pentn ace SS Bee sinvariatelor morfenie Be chaste de realizar coma BM veal de morieme, 6 Pt namcle de reduc sale Bcssonr).7.~cemicd (con Bide dearer vensunior ee See Res so aboriarereiaicoas Bn nimir oaecnr des Bee) scares ciferenjnt Be lconsderat defintorsdicae BRL De acces analiza senna im lcs sau microcnaces Sarre Pctscosrl (compen de seme pentru a1 reve Seftor intro relate cea compart a acuta cn amindoul o seit semul definitora exe Srelaa dine w uci Ss comun semul -scvitue Aemicl este pul de ach Seria rid sc deine isa de rudcnie"s ge set masclin dace edit nr ad nome fe aplicatunr clase dese elspa snore’ stone Gea inate) can exemp fonetic;distriburia complementari caracterizea7t alofonele diferitelor foneme. In roman, {n] si In], de ex., se alain distributie complementard, al doilea sunet apardnd numai inaintea unei oclu- sive Velare, pe cand (n] si {t] sunt in distributie contrastiva si comuta, inainte de [a] (de ex. rnalta;(n) si [r] sunt alofone ale aceluiasifonem, pe dnd {n] sit] sunt foneme distincte. Soluiile de interpretare fonologic’ a unor secvente sonore nu sunt unice, 1K si] din limba romana, de ex. fost interpretate de anumiti cercetitori drept unitifi monofonematice, iar de altit~ drept suece- siune de unit: i, g/ + vocala palatal. 6.~ mor fematica / morfemicd a) Operatie de sezmentare ‘unui cuvaintderivat” sau flexibil” in morfemele componente, urmirite Ia nivelul realizirilor contextuale ale acestora, deci al alomorfelor’. Analiza morfematicd se realizeaz in etape, fiecare etapi obligind la compararea forme! supuse analize cu alti forma din paradigms” sau, fn cazul derivatului, cu forma cuvantului de bazi*, ¢ Analiza morfematicd a cuvantului inf: de ex., se efectueaza in urmatoarele etape: prin compararea cu forma infricosator, se detageazA morfemul desinenta® ~i (realizat ca f asilabic), purtitor al semnificatiilor ,mase. p."; prin raportarea formei fnfricosator Ia baza ver- bald infricosa, se detageaz sufixul” lexical -tor (ealizat in Varianta ~dtory; prin raportarea forme. Infricosa la baza adjectival fricos, se detaseazi dow morfeme lexicale: prefixul”fn- si sufixul -a5 prin raportarea formel fricos la baza substanti- vali ried, se decupeazi radicalul*fric- si sufixul lizat contextual ea -os- data find includerea intr-o operatiaulterioari de derivare: {fricos> infricosa). Rezultatul i constituie angul ymente morfemice: in.frie-og-ator-. @ Ana liza morfematica nu duce towdeauna 1a solutit ‘al adoptirii unor solui dferit efect al unel interpretiri morfematice diferite. in asem: situafii, trebuie optat, fn urma examinéri avantajelor si a dezavantajelor de segmentare vezi EVALUARE), pentru una dintre solu ecizia fiind de tip subiectiv. b) Operatic de sta bilire a invariantelor” morfemice, deci de trecere 4e Ia clasele de realizar conor f°) a inven lexical -os ic la alomer ul de morfeme, operate cunoscut si sub numele de ,reductie a alomorfelor* (vezi ALOMORF). 7. ~ semici (componentiali) Me iod’ de descriere a sensurilor cuvintelor, bazati pe seme", componente sat constituent. Se pro- sdeaza lao abordare relational a sensusilor care prezinti un numar oarecare de afinitit Comune) si care se diferentiazt macar printr-un sem (considerat definitori, distinctiv in relayia dati), De aceea, analiza semic& se aplici unor ne", clase sau microsisteme de sensuri ai ©iror membri pot fi comparati. Analiza semic’ 33 sensurile (semniticatele’)lexicale ca pe le seme pentru a-lreleva pe acela care este definitoriu intr-o relafie semanticé data fe compari a asculta si a auci, verbe care 4 amandow’ o activitate senzoriali nul definitorin est schimb, in relatia dintre a auci sia vedea, verbe su comun semul ,activitale senzoriala, ta Semici este, tipul de activitate senzo- Cuvantul rad se defineste prin fascicolul 1 wfelate de rudenie'* + ,generatie ascen mit +”,sex masculin' mut sexul ulin” sau + ,femninin") se stabileste o pazitie imediath intre tata gi mam. © Analiza mmicd s-a aplicat unor clase de sensuri (para

    You might also like