FIGURILE DE STIL

FIGURILE DE STIL sunt procedee prin care se sporește expresivitatea unui text.

Ele redau maniera subiectivă a artiștilor de a vedea lumea din jur, felul unic în care ei
o percep. Ele sunt expresia creativității și a originalității autorilor de literatură.

1. COMPARAȚIA
▪ este o figură de stil prin care se alătură doi termeni, cu scopul de a-l evidenţia pe primul.
▪ între cei doi termeni ai comparaţiei se stabileşte o relaţie de asemănare, marcată prin
cuvinte sau grupuri de cuvinte, de exemplu: ca, la fel ca, precum etc.

Exemple:
„Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic.” (Eminescu)
„Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi” (Alecsandri)

2. PERSONIFICAREA
▪ este figura de stil prin care li se atribuie lucrurilor, fiinţelor necuvântătoare, fenomenelor
însuşiri omeneşti;

Exemple:
„Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină-
Dormi în pace!” (Eminescu)

„Norii roșesc de rușine și fug, iar vântul se culcă.” (Eminescu)

3. EPITETUL
▪ este figura de stil care exprimă însușirile, calitățile deosebite ale ființei, ale obiectului
sau ale acțiunii, ale fenomenelor, accentuând modul subiectiv în care scriitorul percepe
realitatea. Are rol descriptiv, amplificând, în același timp, sentimentele și atmosfera din
cadrul textului.

Exemple:

„Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă. (Alecsandri)

„Vesela verde câmpie acu-i tristă, veștejită”. ( Alecsandri)
„Soarele rotund și palid” (Alecsandri)
„În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.” (Alecsandri)

4. ENUMERAȚIA
▪ este figura de stil care constă în înșiruirea succesivă a unor termeni care fac referire
la aceeași idee. Are rol descriptiv prin detalierea aspectelor prezentate, prin
acumularea unor acțiuni sau prin surprinderea componentelor unui întreg.

Exemple:

„Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare”, (Alecsandri)

„Ah, suflet-mi ce va vibra, răsfrânt, / În lacrimi, în sunet, în cuvânt. (M.Sorescu)

5. REPETIȚIA
▪ figură de stil care constă în repetarea, în intenții expresive, a unor cuvinte;
Exemple:

„Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!” (Alecsandri)

„Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, / Care vine, vine, vine, calcă totul în
picioare.” (Eminescu)

6. METAFORA
▪ este o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens,
prin intermediul unei comparații subînțelese;
▪ este deseori asociată cu o ghicitoare; doar contextul ne poate ajuta să descifrăm
sensul metaforei.

Exemple:

„Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară” (Alecsandri)

„Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă /Prin care trece albă, regina nopții moartă.”

„Cenușa îngerilor arși în ceruri/ ne cade fulguind pe umeri și pe case”. (Blaga)

7. HIPERBOLA
▪ este o figură de stil care constă în exprimarea exagerată a calităților unui obiect
/stări/ acțiuni

Exemple:

„Gigantică poart-o cupolă pe frunte, / Și vorba-i e tunet, răsufletul ger/ Iar barda-i din
stânga ajunge la cer/ Și Vodă-i un munte. (Coșbuc)

8. ANTITEZA
▪ este o figură de stil care constă în asocierea a doi termeni opuși pentru a pune mai
bine în valoare caracteristicile lor

Exemple:

„Vreme trece, vreme vine/ Toate-s vechi și nouă toate” (Eminescu)

„Timpul pus -/ Vai, ca un scut între noi-/ tu răsărit și eu apus? (L. Blaga)
„Eu veneam de sus, tu veneai de jos / Tu soseai din vieți, eu veneam din morți.” (T. Arghezi)

9. ALITERAȚIA
▪ este o figură de stil care constă în repetarea unei consoane sau a unui grup de
consoane;
▪ prin intermediul ei se creează armonii imitative, imagini artistice auditive și se
potențează o idee.

Exemple:

„Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie” (Eminescu)

„Pe pernă au nins/ Visele, vrerile, verile,.../ Și somnul te-a prins, / Mi te-a prins.” (Ion Pillat)
„În zadar suspin și sufăr.” (Eminescu)