Caiet de Sarcini Complet Compress

Piese CertRom
S.C. S.R.L CENTRU TRANSFRONTALIER DE AFACERI SI PIATA scrise Certificat nr. 1345
Iasi,B-dul.Carol I,nr.4,corp A,et.1, 700506 AGROALIMENTARA COMUNA VALU LUI TRAIAN si ISO 9001
desenate Certificat nr. 487
tel:+40-232-23.24.83 Email: office@arcadistgh.ro Pag: ISO 14001
Contract nr.:440/2009 Cod:440/PTH/VII
fax:+40-332-40.10.33 Web: www.tgh.ro 1/461 Certificat nr. 367
proiectare clădiri civile şi industriale, mediu, urbanism, inginerie, drumuri şi poduri, apă canal OHSAS18001
LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI
DIRECTOR GENERAL Ing. Adrian Iurcan

COORDONATOR C.I.A.A.T.E. Dr. Ing. Ionel Vidraşcu
MANAGER PROIECT Ing. V. Bădărău
RESPONSABIL ASIGURAREA
CALITĂŢII Dr. Ing. Ionel Vidraşcu
APROBAT
COMPARTIMENT ÎNTOCMIT VERIFICAT
C.I.A.A.T.E.
STRUCTURĂ Ing.V.I.Zaharia Ing.D.Danţuş ING. V . AUR
TERMICE+VENTIL Ing.A.Popa Ing.G.Nicolau

ING.G.NICOLAU
AŢII
ELECTRICE Ing. A.Pavăl Ing. V.Bădărău ING. V. POPARDA
SANITARE Pr.pr. C.Alexandriu Ing.E.Hasmaţuchi ING.C. HARNAGEA
APĂ - CANAL Pr.pr. C.Alexandriu Ing.E.Hasmaţuchi ING. C. HARNAGEA
SISTEMATIZARE DR.ING.I.VIDRASCU
Ing. T.Perju Ing.V.Viorică
ECONOMIC Pr. L.Ciobanu Ing.Cr. Mărăşescu ING.CR.MĂRĂŞESCU
S.C. EXPACO S.R.L.
Arhitectura Arh. M.Băncescu
S.C. WINTECH GROUP S.R.L.

Instalaţii speciale Ing. A. Luca
F-ARCADIS TGH-PO-7.3.3.2-02.rev.0/2008
Piese CertRom
BOREDROU
CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ......................................................................................................................................6
CAIET DE SARCINI nr. 1................................................................................................................................................................ 7
ZIDARII DE BCA.............................................................................................................................................................................. 7
CAIET DE SARCINI nr. 2............................................................................................................................................................. 11
GIPS-CARTON................................................................................................................................................................................. 11
HIDROIZOLATII........................................................................................................................................................................... 17
TERMOIZOLATII............................................................................................................................................................................ 20
TENCUIELI...................................................................................................................................................................................... 23
VOPSITORII PE GLET DE IPSOS...................................................................................................................................................29
VOPSITORII PE METAL................................................................................................................................................................. 33
PERETI FAIANŢĂ............................................................................................................................................................................ 40
PLAFOANE SUSPENDATE............................................................................................................................................................ 43
CAIET DE SARCINI nr. 10........................................................................................................................................................... 45
PARDOSELI GRESIE....................................................................................................................................................................... 45
CAIET DE SARCINI nr. 11............................................................................................................................................................ 50
PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT..................................................................................................................................................50
.................................................................................................................................................................................................54
PARDOSELI PARCHET LAMINAT................................................................................................................................................55
TERMOSISTEM............................................................................................................................................................................... 59
.................................................................................................................................................................................................62
CAIET DE SARCINI nr. 14.............................................................................................................................................................. 63
PERETE CORTINA.......................................................................................................................................................................... 63
COPERTINA..................................................................................................................................................................................... 65
TAMPLARIE METALICA............................................................................................................................................................... 67
USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU.................................................................................................69
................................................................................................................................................................................................70
CAIET DE SARCINI nr. 18.............................................................................................................................................................. 71
TAMPLARIE DIN ALUMINIU........................................................................................................................................................ 71
GEAMURI......................................................................................................................................................................................... 73
CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ........................................................................................................75
CAP.1. GENERALITĂŢI......................................................................................................................................................76
CAP.2. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE....................................................................................................................................76
CAP.3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE ................................................................................................................77
CAP.4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII.......................................................................................................................................77
CAP.5. LUCRARI DIN BETON ARMAT MONOLIT...........................................................................................................80
CAP.6. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE ........................................................................................................................................82
CAP.7. LUCRĂRI STRUCTURI METALICE .....................................................................................................................83
CAP.8. LUCRĂRI PE TIMP FRIGUROS...........................................................................................................................89
CAP.9. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII....................................................................................................................89
CAP.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR...........................................................................................................90
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII ELECTRICE...................................................................................................................96
A. CONDIŢII TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI VERIFICĂRI...............................................................................................96
1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE UTILIZARE: ........................................................................................................................96
2. CONDIŢII TEHNICE: ............................................................................................................................................................... 100
3. CONDIŢII TEHNOLOGICE...................................................................................................................................................... 105
4. PROBE, TESTE, VERIFICĂRI, RECEPŢIE:.............................................................................................................................108
5. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI DE VERIFICARE A INSTALAŢIILOR
Piese CertRom
ELECTRICE:................................................................................................................................................................................... 111
B. MĂSURI DE SECURITATE LA INCENDIU..................................................................................................................115
1. DOMENIUL DE APLICARE:....................................................................................................................................................115
2. PREVEDERI COMUNE:............................................................................................................................................................ 115
3. PREVEDERI SPECIFICE:......................................................................................................................................................... 116
4. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU ..............................................................................................117
5. RECOMANDĂRI FINALE:........................................................................................................................................................ 120
C. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ...............................................................................................121
1. DOMENIUL DE APLICARE.....................................................................................................................................................121
2. PREVEDERI COMUNE............................................................................................................................................................. 121
3. PROTECŢIE ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE..............................................................................................................................121
4. ACTE NORMATIVE................................................................................................................................................................. 123
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII SANITARE..................................................................................................................125
1. CONDIŢII GENERALE.............................................................................................................................................................. 125
2. CONDIŢII TEHNICE.................................................................................................................................................................. 125
3. PROBE........................................................................................................................................................................................ 126
4. RECEPŢIA OBIECTELOR SANITARE.....................................................................................................................................127
5. CONDUCTELE DE APĂ RECE:...............................................................................................................................................127
6. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE......................................................................................................128
7. STANDARDE ŞI NORMATIVE...............................................................................................................................................128
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ.................................................129
1.Date generale................................................................................................................................................................................ 129
2. Piese desenate.............................................................................................................................................................................. 129
3. Proprietăţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, pentru materialele utilizate...............................................................129
4.Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări................................................................................................................132
5.Norme de sănătate şi securitate în muncă şi secutitate la incendiu................................................................................................134
6.Standarde şi normative care se vor respecta..................................................................................................................................134
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE INSTALAŢII CLIMATIZARE CU UNITĂŢI TIP SPLIT
..................................................................................................................................................................................................136
1. Date generale............................................................................................................................................................................... 136
2. Piese desenate.............................................................................................................................................................................. 136
3. Proprietăţi fizice, de aspect, de calitate, toleranţe pentru materialele utilizate............................................................................136
4. Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări...............................................................................................................137
5. Protecţia muncii........................................................................................................................................................................... 138
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR DE APĂ EXECUTATE DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ
DENSITATE............................................................................................................................................................................139
Generalităţi....................................................................................................................................................................................... 139
1. Trasarea........................................................................................................................................................................................ 139
2. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR...............................................................................................................................................140
3. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE.....................................................................................................................................142
4. IMBINAREA PRIN SUDURA A TEVILOR DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEHD)..................................143
5. EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE...................................................................................................................................145
6. EXECUTAREA UMPLUTURII SANTULUI.............................................................................................................................146
7. CAMINE DE VANE.................................................................................................................................................................... 146
8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR........................................................................................................................................................ 146
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE REALIZATE DIN
TUBURI DE POLICLORURĂ DE VINIL DURĂ (PVC-KG)...............................................................................................148
Generalităţi....................................................................................................................................................................................... 148
1. TRASAREA................................................................................................................................................................................ 148
2. DESFACEREA PAVAJELOR.................................................................................................................................................... 149
3. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR...............................................................................................................................................150
4. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE.....................................................................................................................................152
5. CONDUCTE ŞI PIESE DE LEGĂTURĂ DIN PVC – KG..........................................................................................................152
6.REALIZAREA IMBINĂRILOR..................................................................................................................................................153
7. EXECUTAREA UMPLUTURII ŞANŢULUI.............................................................................................................................153
8. CĂMINE DE VIZITARE............................................................................................................................................................ 153
9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR........................................................................................................................................................ 154
CAIET DE SARCINI TEHNOLOGIE-GRUP ELECTROGEN DE AVARIE......................................................................155
1. GENERALITĂŢI......................................................................................................................................................................... 155
2. PRESCRIPŢII PENTRU MATERIALE......................................................................................................................................155
3. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE - GRUP ELECTROGEN.........................................................................................................155
4. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR..............................................................................................................................................160
5. TOLERANŢE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ..............................................................................................................................160
6. PROBE ŞI VERIFICĂRI............................................................................................................................................................. 161
Piese CertRom
7. CONDIŢII PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENABILITATE............................................................................................161

8. METODE DE ÎNCERCARE...................................................................................................................................................... 161
9. NORME DE PROTECŢIA MUNCII..........................................................................................................................................162
10. PROTECŢIA MEDIULUI......................................................................................................................................................... 163
CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE TERASAMENTE........................................................................................................165
GENERALITĂŢI............................................................................................................................................................................ 165
CAPITOLUL I ................................................................................................................................................................................ 165
CAPITOLUL II................................................................................................................................................................................ 170
EXECUTAREA TERASAMENTELOR........................................................................................................................................170
CAPITOLUL III.............................................................................................................................................................................. 188
RECEPŢIA LUCRĂRII................................................................................................................................................................... 188
REFERINŢE NORMATIVE........................................................................................................................................................... 189
CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........................................191
1 GENERALITĂŢI.......................................................................................................................................................................... 191
2 MATERIALE............................................................................................................................................................................... 191
3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.....................................................................................................194
4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI....................................................................................................................................194
5 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE...............................................................................................197
6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR......................................................................................................................................................... 199
7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ.................................................................................................................................................200
...............................................................................................................................................................................................201
CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL..........202
1 GENERALITĂŢI.......................................................................................................................................................................... 202
2 MATERIALE............................................................................................................................................................................... 203
3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST
ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTĂ/AMESTEC OPTIMAL.......................................209
4 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE.......................................................................................................................210
5 CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE...............................................................................................215
7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ.................................................................................................................................................217
CAIET DE SARCINI STRATURI DE BAZĂ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD. . .218
CAPITOLUL I GENERALITĂŢI................................................................................................................................................... 218
CAPITOLUL II NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR........................................................................218
CAPITOLUL III EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZĂ...........................................................................................................228
CAPITOLUL IV CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT...........................................................235
CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR..................................................................................................................................237
ANEXĂ........................................................................................................................................................................................... 238
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ....................................................................................................................................................238
CAIET DE SARCINI ÎMBRÂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD.........241
1 GENERALITĂŢI.......................................................................................................................................................................... 241
2 NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR................................................................................................242
3 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR.............................................................................................................................246
4 MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ..............................................................................................................................................262
5 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE.......................................................................269
CAIET DE SARCINI BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI.......283
CAPITOLUL I GENERALITĂŢI................................................................................................................................................... 285
CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE............................................................................................286
CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ BRUTĂ ŞI BOLOVANI....................................291
CAPITOLUL IV MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI................................................................................................292
CAPITOLUL IV MATERIALE PENTRU CANALIZĂRI.............................................................................................................293
CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE. PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI.........................296
CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR................................................................................................297
PARTEA AII-A MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR........................................................................................................299
CAPITOLUL VIII PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR.............................................................................................299
CAPITOLUL IX COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI BETOANELOR.............................................................300
CAPITOLUL X COFRAJE............................................................................................................................................................. 303
CAPITOLUL XI OŢEL DE ARMĂTURĂ......................................................................................................................................303
CAPITOLUL XII BETON............................................................................................................................................................... 304
CAPITOLUL XIII ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI........................................................................................307
CAPITOLUL XIV AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR.................................................................308
CAPITOLUL XV DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
......................................................................................................................................................................................................... 311
CAPITOLUL XVI CANALIZAREA.............................................................................................................................................313
Piese CertRom
CAPITOLUL XVII BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE....................................................................................................315

CAPITOLUL XVIII ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE....................................................................................................................315
CAPITOLUL XIX RECEPŢIA LUCRĂRILOR............................................................................................................................317
ANEXĂ DOCUMENTE DE REFERINŢĂ.....................................................................................................................................318
I. GENERALITĂŢI......................................................................................................................................................................... 321
II. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE..................................................................................................................................322
III. INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE DRUM.............................................................323
IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE
PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL.....................................................................................................................323
ANEXĂ REFERINŢE NORMATIVE.............................................................................................................................................326
CAIET DE SARCINI MARCAJE RUTIERE.........................................................................................................................331
I. GENERALITĂŢI......................................................................................................................................................................... 331
II. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE................................................................................................331
III. TIPURI DE MARCAJE............................................................................................................................................................. 332
IV. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR......................................................................................................................334
V. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI..............................................................................................................................335
ANEXA 1........................................................................................................................................................................................ 336
FIŞA TEHNICĂ.............................................................................................................................................................................. 336
ANEXA 2........................................................................................................................................................................................ 337
FIŞA TEHNICĂ.............................................................................................................................................................................. 337
ANEXĂ........................................................................................................................................................................................... 338
REFERINŢE NORMATIVE........................................................................................................................................................... 338
CAIET DE SARCINI BETOANE DE CIMENT....................................................................................................................361
1. GENERALITĂŢI......................................................................................................................................................................... 361
2.CIMENT....................................................................................................................................................................................... 361
3. AGREGATE................................................................................................................................................................................ 363
4.APA.............................................................................................................................................................................................. 364
5.ADITIVI....................................................................................................................................................................................... 365
CAPITOLUL I-GENERALITĂŢI...................................................................................................................................................382
CAPITOLUL II - CONDIŢII TEHNICE.........................................................................................................................................383
CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE.................................................................................................................................384
CAPITOLUL IV EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ..............................................................................................................389
CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR..................................................................................................................................399
CAIET DE SARCINI ZIDURI DE SPRIJIN CU ÎMPINGERI IMPORTANTE....................................................................402
1. PREVEDERI TEHNICE GENERALE........................................................................................................................................402
2. SCHELE SI ESAFODAJE........................................................................................................................................................... 402
3. COFRAJE................................................................................................................................................................................... 403
4. ARMATURI................................................................................................................................................................................ 405
5. BETOANE................................................................................................................................................................................... 409
6. DESFACERI SI DEMOLARI......................................................................................................................................................415
7. RECEPTIA PRELIMINARA....................................................................................................................................................... 416
8. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR ................................................417
I. INFORMAŢII GENERALE ....................................................................................................................................................... 420
II. SISTEMUL DE DETECTARE ŞI ALARMARE LA EFRACTIE .........................................................................420
III. SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE TVCI...............................................................................................................................427
IV. Reteaua de voce ........................................................................................................................................................................ 433
V. RETEAUA DE DATE ............................................................................................................................................................... 434
VI. JURNAL DE CABLURI......................................................................................................................................................... 439
VII. LUCRARI DE EXECUTIE SI INSTALARE..........................................................................................................................439
ANEXA T1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ.......................442
ANEXA T2 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE ŞI INSTALAŢII CLIMATIZARE..........444
ANEXA S1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII SANITARE ........................................................................................445
ANEXA E1 BREVIAR DE CALCUL INSTALATII ELECTRICE......................................................................................446
SEF PROIECT, ING. V. BĂDĂRĂU
CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI

Piese CertRom
CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

CUPRINS
COMPARTIMENTARI
01 Caiet de sarcini nr. 1 - ZIDARII BCA
02 Caiet de sarcini nr. 2- GIPSCARTON
IZOLATII
03 Caiet de sarcini nr. 3 - HIDROIZOLATII
04 Caiet de sarcini nr. 4 - TERMOIZOLATII
FINISAJE INTERIOARE
05 Caiet de sarcini nr. 5 - TENCUIELI
06 Caiet de sarcini nr. 6 - VOPSITORII PE GLET DE IPSOS
07 Caiet de sarcini nr. 7 - VOPSITORII PE METAL
08 Caiet de sarcini nr. 8 - PERETI FAIANTA
09 Caiet de sarcini nr. 9 - PLAFOANE SUSPENDATE
10 Caiet de sarcini nr.10 - PARDOSELI GRESIE
11 Caiet de sarcini nr.11 - PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT
12 Caiet de sarcini nr.12 - PARDOSELI PARCHET LAMINAT
FINISAJE EXTERIOARE
13 Caiet de sarcini nr.13 - TERMOSISTEM
14 Caiet de sarcini nr.14 - PERETE CORTINA
15 Caiet de sarcini nr.15 - COPERTINA
USI SI FERESTRE
16 Caiet de sarcini nr.16 - TAMPLARIE METALICA
17 Caiet de sarcini nr.17 - USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU
18 Caiet de sarcini nr.18 - TAMPLARIE DIN ALUMINIU
19 Caiet de sarcini nr.19 - GEAMURI

Piese CertRom
CAIET DE SARCINI nr. 1
ZIDARII DE BCA
CAPITOLUL CUPRINDE :
A. Generalitati.
B. Standarde de referinta.
C. Materiale si produse.
D. Alcatuire.
E. Tehnologie de executie.
F. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.
G. Masuratoare si decontare.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de executare al lucrărilor de zidării

din BCA.
B. STANDARDE DE REFERINTA
- P2 - 85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie.
- P 100 - 91 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social

culturale, agrozootehnice şi industriale.
- STAS 10109/1 - 82 - Lucrări de zidărie. Calcul şi alcătuirea elementelor.
- C17 - 82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.
C. MATERIALE SI PRODUSE
Materialele care intră în alcătuirea zidăriilor sunt :
- BCA 20cm / BCA 25cm;
- mortar marca MZ-BCA, compoziţia conform STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-
82;
- armătură utilizată la armarea zidăriei conform STAS 438/1 - 80 marca OB 37.

Piese CertRom
D. ALCATUIRE
Betonul Celular Autoclavizat este un material pentru constructii cu o structura poroasa,

obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul este supus unui
tratament termic in autoclava la presiune si temperatura ridicata.
Este caracterizat prin greutate volumetrica mica, rezistenta mecanica foarte buna la compresiune,
intindere si incovoiere, capacitati izolante termice si fonice de exceptie.
Zidăria de umplutură, la clădirile cu structură de beton armat, va fi bine împănată la

partea superioară şi ancorată de elementele portante ale construcţiilor (stâlpi, diafragme) după cum
urmează : zidăria plină (fără goluri de uşi sau ferestre) se va ancora la clădiri cu gradul de protecţie
antiseismică 8 şi 9 de o parte şi de alta a stâlpului (diafragmei) la câte cca. 60  80 cm distanţă pe
verticală în funcţie de înălţimea asizei şi distanţei dintre planşee, astfel ca să se realizeze o distribuire cât
mai uniformă a ancorajelor pe înălţime.
Ancorarea zidăriei se va face cu mustăţi din oţel beton  6 mm, cu lungimea de 50 cm,
scoase din stâlpi sau diafragme. În cazul porţiunilor de zidărie cu lăţimea sub 50 cm se vor folosi bare de
ancorare de lungime corespunzătoare. În cazul elementelor de beton armat turnate în cofraje metalice,
ancorarea zidăriei se va face cu bare fixate de stâlpi sau diafragme cu ajutorul bolţurilor împuşcate,
precum şi cu şaibe şi piuliţe.
Protecţia anticorozivă a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar

marca MZ-BCA, care se va prepara la punctul de lucru.
Pereţii se vor ancora de stâlpi sau diafragme în dreptul rosturilor armate, sau se vor lega
de zidărie prin ţesere sau ancorare metalică.
E. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
Dimensiunile, marca şi calitatea blocurilor de BCA, precum şi marca mortarului de zidărie

vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului de zidărie va fi cea arătată în STAS
1030- 85 şi în Instrucţiunile tehnice C 17 - 82.
Un sac de 25 kg de mortar MZ-BCA se amestecă cu cca. 4,75 - 5,5 litri apă. La 1 kg de

adeziv BCA se consumă cca 190 - 220 ml de apă la o temperatură de +20°C. ATENŢIE LA
TEMPERATURI RIDICATE CONSUMUL DE APĂ CREŞTE!!! Amestecarea produsului se poate face
manual, cu o bormaşină la care se ataşează axul cu palete sau cu o betonieră. La amestecarea manuală
sau cu bormaşina cu ax se face un amestec energic, se face o pauză de cca 5 minute, după care se mai
face o amestecare. Durata de amestecare în betonieră este de 5 - 10 minute. Materialul se întinde cu o
sculă specială sau cu o gletieră identică cu cea care se foloseşte la faianţă şi gresie. BCA-ul se pune prin
Piese CertRom
apăsare uşoară peste adeziv. Pasta din găleată îşi păstrează proprietăţile timp de cel puţin 4,5 ore.
Temperatura mediului trebuie să fie între +5°C şi +30°C. Se va evita bătaia directă a razelor solare.
Orizontalitatea rândurilor de BCA se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gradate, la
intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei. Verificarea
orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.
Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu ştrepi.
Detaliile de alcătuire a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi intersecţii sunt conform P2-85.
Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii (stâlpii sau diafragmele de beton

armat) se face fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe pe bolţuri împuşcate cu pistolul.
Înainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau

diafragmelor se va aplica un şpriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de
structură va fi umplut complet cu mortar.
Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele

orizontale de legătură cu stâlpişorii, înglobându-se în mortar (marca MZ-BCA obţinut când este cazul prin
îmbogăţirea locală a dozajului de ciment). Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu
mortar pe o adâncime de cca. 2 cm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu stâlpişorii.
Turnarea betonului se face în straturi cu înălţimea de cca. 1,00 m, după udarea prealabilă
a zidăriei şi cofrajului în acest scop. Pentru compactarea betonului se recomandă folosirea vibratoarelor
sau baterea cofrajului cu ciocanul.
F. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de BCA sunt cele arătate în
STAS 10109/1 - 82 şi în "Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii
aferente construcţiilor" indicativ C 56 - 85.
Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor
cap. 4 din "Normativul C 56 - 85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către
ajutorul şefului de brigadă şi reprezentantul beneficiarului.
Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică

prevederile cap. 3 din normativ. Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce
urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de
lucrări ascunse.
La încheierea fazei de roşu se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaje, pe baza
cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate,
Piese CertRom
rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.
La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în "Normativ

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente" indicativ C 16 - 84.
G. MASURATOARE SI DECONTARE
Zidăria se măsoară la metru cub real executat cu scăderea tuturor golurilor sau a
lăcaşurilor elementelor de construcţii înglobate în zidărie cu secţiunea mai mare de 0,04 mp.
Piese CertRom
GIPS-CARTON
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea peretilor despartitori din gipscaton.
1. subansabluri din gips-carton:
pereti de compartimentare interiori
placare la interior – pt pereti exteriori
2. fixarea placilor din gips-carton: - gips-carton fixat cu suruburi pe structura metalica
C56 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
STAS – 5838/1 - Vata minerala si produse din vata minerala.conditii tehnice generale de calitate;
STAS – 5838/5 – Placi din vata minerala;
Agrementele tehnice pentru placile din gips – carton si pentru sistemul de sustinere si de aplicare
la pereti.
APTITUDINEA DE EXPLOATARE
Piese CertRom
Panourile pentru pereti usori de compartimentare corespund din punct de vedere al sigurantei in
exploatare, constituind, elemente neportante de constructii. Ele prezinta rezistenta si stabilitate
corespunzatoare la actiunea simultana a sarcinilor statice si dinamice la care pot fi supusi peretii
despartitori. Aceste performante sunt realizate prin modul de alcatuire al panourilor si al sistemelor de
prindere la plafon si pardoseala.
Din punct de vedere al comportarii la foc se mentioneaza ca toate elementele componente (rame,
piese din tabla de otel, geamuri, vata de sticla) fac parte din clasa de combustibilitate C0.
Panourile nu contin produse care sa emane pulberi sau noxe periculoase in atmosfera.
MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE
Placi din vata minerala tip G 90, G 100 sau similar
Placi din gips-carton normale (standard) si dupa caz, rezistente la foc si/sau umiditate, de 12,5
mm grosime
Profile de montaj UW 50, UW 75,sau UW 100 mm
Profile montanti CW 35, CW 50, CW 75,sau CW 100 mm; curente sau pentru gol de usa;
Suruburi autofiletante
Suruburi cu dibluri de plastic
Banda de rost cu impislitura de fibra de sticla
Chit specific de rost sau de acoperire
Cuie pentru gips-carton
D. ALCATUIRE
PERETI GIPS-CARTON-10 CM
PERETI GIPS-CARTON-15 CM
PLACARE PERETI EXTERIORI BCA CU GIPS CARTON LA INTERIOR
PLACARE PLAFOANE EXTERIOR CU PLACI BETOPAN
Echipamente si accesorii: suruburi, prize, bolturi, banda de izolare fonica, kit de etansare, cleme
de ancorare, cleme de plafon, etc.
Piese CertRom
Elemente componente:
Rama metalica din profile de otel laminat la rece, zincate cu o grosime de 0.6mm. Bordurile rame
au o latime de cel putin 48mm.
Panouri de gips-carton (grosime de 12.5mm), cu marginile indoite pe lungime
Panou isolator din vata de sticla, pe o parte cu hirtie Kraft (grosime 45mm si masa specifica
16kg/mp)
1.Operatii preliminare
Executia peretilor despartitori se va incepe dupa terminarea lucrarilor de la peretii exteriori si a

sapei la stratul suport al pardoselilor din beton.
Se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul si pozitia exacta a golurilor
de usi .Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu, cu nivela si dreptarul.
2.Executia peretelui
Profilele de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri si se

fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universala, la distante de 80cm intre ele. La pardoseala,
pe latimea usilor nu se monteaza profil de racordare. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul din profile
CW. Pentru o buna izolare fonica, profilele de racordare se preseaza cat mai strans de elementele de
constructie.
Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul
montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos iar apoi in cel de sus. Apoi se dispun profilele
montanti la un interax de 60 cm. Profilele se dispun cu latura deschisa spre directia de montaj, in asa fel
incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabilita.
Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). Panourile de
gips-carton se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la
distante de 25 cm pentru panotare simpla si 75 cm pentru panotare dubla. Din cauza necesitatii de
alternare a rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de panou (60cm).
Cand este prevazuta in proiect izolarea fonica sau termica a peretelui, se fixeaza izolatia din vata
minerala dupa panotarea primei fete a panoului. Spatiul liber din interior trebuie izolat in totalitate.
Panotarea celei de a doua fete se incepe cu o jumatate de latime de panou(60 cm), in asa fel
incat rosturile celor doua fete sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti.
Piese CertRom
Dupa finalizarea montarii panourilor se trece la tratarea rosturilor, racordarilor si a capetelor de

suruburi, cu benzi de etansare si pasta speciala.
La golurile de usi, profilele pentru montanti se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin
nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala , in stanga si in
dreapta usii cu cate doua dibluri. Drept buiandrug al usii , se monteaza in partea superioara a usii un profil
UW. Alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se faca intotdeauna deasupra
buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului.
Pentru montarea tocurilor de usi din lemn se recomanda ca profilele montanti sa fie cu partea
deschisa spre toc si sa fie prevazute in interior cu un montant din lemn.
Dupa caz se vor atasa elemente necesare de sustinere adaptate la greutatea ferestrelor si usilor
preconizate precum si la efortul mecanic provocat de deschiderea acestora.
Antreprenorul va furniza ramele de intarire si/sau suportii de asamblare.
Montajul si finisarea vor fi executate astfel incit indicele R de reducere a zgomotului sa fie de cel
putin de 30dB.
Eventualele instalatii se monteaza in golul din pereti, dupa ce s-a executat panotarea primei fete.
La racordarea dintre pereti se prevad benzi de etansare pentru racorduri.
Rosturile se umplu cu pasta speciala sau cu chit permanent elastic si posibil a fi vopsit.
Peretele de rigips trebuie sa ofere suficienta rezistenta la umezeala pina la 15mm deasupra
ultimului strat al pardoselei.
Grosimea si tipul gips-cartonului folosit se vor stabili conform regulamentelor curente referitoare la
incendii.
Pentru incaperile umede cum ar fi vestiarele, toaletele se utilizeaza cartoane special tratate.
Dupa caz, suprafata peretelui se rectifica cu pasta speciala si se finiseaza prin tapetare, placare
cu faianta sau vopsire, conform precizarilor proiectului.
Prinderile baghetelor se vor face cu suruburi de lemn.
Peretii despartitori usori merg pina la 15cm deasupra ultimului strat al plafonului fals.
Asamblarea si tehnologia vor fi in conformitate cu instructiunile date de furnizor / producator.
La inaintarea documentelor de licitatie antreprenorul va preda si toate informatiile despre sistemul

propus spre aprobarea biroului tehnic.
Antreprenorul va colabora cu ceilalti antreprenori implicati (cum ar fi, de exemplu: cei pentru
sistemul electric si instalatii apa-canal) si va avertiza in timp util pe conducatorii de santier atunci cind
lucrarile sunt intr-un stadiu in care ceilalti antreprenori pot sa reinceapa lucrul.
Piese CertRom
CONTROLUL CALITATII
Toate produsele de import care alcatuiesc peretii usori de compartimentare vor fi insotite de
agrementul tehnic legal emis de laboratoare autorizate din Romania.
Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie conform

standardelor romanesti.
Pentru executie se vor face verificari la ;
aspectul si starea generala
elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul)
fixarea panourilor pe suport
rosturi
corespondenta cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile, sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
compartimentarii nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor
specificate.
RECEPTIA LUCRARILOR
Devierea de la cota de referinta in planuri pentru panourile montate, este de +1,5mm / metru.
Diferenta de planeitate la pardoseala si tavan masurata pe o lungime de 3m, este de +3mm.
La receptia lucrarilor de montaj a compartimentarii se vor verifica :
aspectul si starea generala;
elemente geometrice(grosime, planeitate, verticalitate);
fixarea panourilor de suport
Denivelarea admisa de la cota de referinta din plan este de + 1,5 mm/m.
Diferenta de planeitate admisa intre pardoseala si tavan este de 3 mm/3m.
Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse pentru structura de sustinere si pentru
finalizarea peretelui.
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de perete va fi asigurat

numai daca personalul de executie a fost calificat pentru acest gen de lucrari.
Piese CertRom
Pret unitar / mp – perete despartitor:
grosime 10cm
grosime 15cm
placare gips carton la interior
Pretul unitar include toate componentele, amplasarea si prelucrarea tuturor materialelor, auxiliare
si a pieselor marunte; pierderi de material in cazul in care nu se livreaza pe tipo-dimensiuni – in cadrul
comenzii.
Piese CertRom
HIDROIZOLATII
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea lucrarilor de izolatii hidrofuge.
C. 112 – 80 – Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase

la lucrarile de constructii (Buletinul Constructiilor nr. 1 / 1981)
Hidroizolatii din dubla membrana bituminoasa termosudabila si dubla membrana bituminoasa

termosudabila cu ardezie, folosite la straturile terasei.
Elemente auxiliare - au rolul de ventilare şi îndepărtare a apelor meteorice:
Deflectoare aerisire terasa
Sifoane.
Piese CertRom
D. ALCATUIRE
Strat suport
Foi bitumate
Protectie a hidroizolatiei
Echipamente si accesorii: masticuri, tinichigerie aferenta acoperisurilor etc.
Stratul suport nu trebuie sa prezinte asperitati mai mari de 2mm iar planeitatea lui sa fie continua,
fiind admisa ca abatere o singura denivelare de +/- 5mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2m, in
orice directie.
Foile bituminoase trebuie lipite corect astfel incit sa nu fie semnalate dezlipiri, alunecari sau
basici. In cazul in care se constata probleme de acest gen ele trebuie reparate obligatoriu.
Foile bituminoase se vor petrece 7 – 10 cm longitudinal si minimum 10 cm frontal.
In cazul hiroizolatiilor pentru acoperis, se recomanda montarea foilor in lungul linie de cea mai
mare panta.
Hidroizolatia trebuie sa comunice cu atmosfera prin stratul de difuzie, pe sub sorturi, copertine
sau tuburi.
Retetele si procedeele de preparare a mortarelor pe santier (masticuri, solutii) trebuie sa fie

conform normativului C.112 – 80.
CONTROLUL CALITATII
Toate produsele de import care alcatuiesc hidroizolatia vor fi insotite de agrementul tehnic legal
emis de laboratoare autorizate din Romania.
Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare,

conform standardelor romanesti.
aspectul si starea generala a stratului suport
elemente geometrice –grosime, planeitate, pante (unde este cazul)
fixarea foilor bituminoase pe stratul suport
rosturi de dilatare (unde este cazul)

Piese CertRom
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
hidroizolatiei nu este corespunzator, se va executa refacerea acesteia, conform prescriptiilor specificate.
RECEPTIA LUCRARILOR
Verificarea etanseitatii hidroizolatiei prin inundare cu apa. In cazul cind probele prin inundare nu
se pot efectua, verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventuale sondaje in punctele care prezinta
un caracter special.
La acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai
coborite a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de
scurgere functioneaza bine.
De asemenea, se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordurile hidroizolatiei la

reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere care trebuie sa fie prevazute
cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie inundate.
Tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este
executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata in constructie. Verificarea
se va face atit vizual cit si prin tractiune manuala.
Rezultatele verificarilor se vor inregistra conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor

ascunse. Deficientele constatate vor fi consemnate in procese verbale si se va trece imediat la
remedierea lor, incheindu-se un nou proces verbal de lucrari ascunse.
Dupa aceasta se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe.
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de lucrare va fi asigurat

Pret unitar / mp
comenzii.
Piese CertRom
TERMOIZOLATII
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea lucrarilor de izolatii termice.
C. 107 – 82 – Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructii civile si

industriale ( Bul. Constructiilor nr. 1 / 1983 )
Polistiren extrudat de fatada 5cm
Polistiren extrudat pentru pardoseala si pereti 5cm
Termoizolatie din BCA 20cm (la terase)
D. ALCATUIRE
Strat termoizolant
Echipamente si accesorii
Piese CertRom
Termoizolatia se va realiza din placi / blocuri intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate
pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa.
Densitatea aparenta a materialelor, ca si grosimile placilor / blocurilor va corespunde prevederilor

proiectului. Pentru materialele tasabile, grosimea initiala se majoreaza cu valoarea corespunzatoare
tasarii materialului (indicata in fisa lui tehnica si in proiect).
Rosturile dintre placi / blocuri: min. 2mm.
CONTROLUL CALITATII
Toate produsele de import care alcatuiesc termoizolatia vor fi insotite de agrementul tehnic legal
emis de laboratoare autorizate din Romania.
Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare,

conform standardelor romanesti.
elemente geometrice –grosime, planeitate, pante (unde este cazul)
fixarea placilor / blocurilor
rosturi de dilatare
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
termoizolatiei nu este corespunzator (s-au produs goluri in si intre placi), se va executa refacerea
acesteia, conform prescriptiilor specificate.
RECEPTIA LUCRARILOR
La receptia finala, se va verifica pe obiect in conditiile de clima interioara proiectate in

anotimpurile de virf si cu instalatia de incalzire (iarna) sau de aer conditionat (vara) functionind, daca
parametrii climatici interiori, temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in cimp si in
zona puntilor termice corespunde cu proiectul si valorile indicate in STAS 6472 / 3 – 78.
Piese CertRom
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de lucrare va fi asigurat

Pret unitar / mp
comenzii.
Piese CertRom
TENCUIELI
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru executarea şi recepţionarea

lucrărilor de tencuieli obişnuite (umede) interioare, aplicate manual sau mecanizat pe suprafeţe de zidărie
de cărămidă.
Tencuielile umede obişnuite se execută cu mortare preparate pe şantier, în centrale sau

staţii de prepararea mortarului, conf. C17 - 82.
- NE 0011-96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri.
- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială.
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de construcţii.
- C 16-84 - Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros.
Pentru prepararea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează materialele
Piese CertRom
prevăzute în Instrucţiunile tehnice C17-82, precum şi cele din Normativul NE 001-96.
D. ALCATUIRE
Tencuielile pe suprafeţe de zidarie cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt realizate în două
straturi:
- stratul de bază - grundul - în grosime de 8-15 mm.
- stratul vizibil în grosime de 5-30 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet de
ipsos pentru tencuielile obişnuite interioare care urmează să primească finisaje de vopsitorii lavabile.
Controlul şi pregătirea stratului suport
Pentru executarea unor tencuieli de bună calitate se va efectua în prealabil un control al

suprafeţelor care urmează a fi tencuite; suprafeţele suport trebuie lăsate un anumit timp, pentru ca
mortarul să se întărească în rosturi şi pentru ca ulterior să nu se mai producă tasări ce ar putea provoca
fisurarea şi coşcovirea tencuielilor.
La începerea lucrărilor de tencuieli trebuie să fie terminate toate lucrările a căror execuţie
simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafeţele suport pe care se aplică tencuielile trebuie să fie curate, fără urme de noroi, pete de
grăsime etc.
Tencuielile nu se vor aplica decât după remedierea eventualelor deficienţe constatate.
Pentru a se obţine o bună aderenţă a tencuielilor faţă de diferitele straturi suport, acestea trebuie
pregătite în vederea tencuirii, cu condiţia ca ele să fie rigide, plane, uscate, rugoase şi să nu prezinte
abateri de la verticalitate şi planeitate mai mari decât acelea indicate în prescripţiile tehnice în vigoare.
Abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea ieşindurilor şi prin acoperirea
intrândurilor mari (peste 40 mm) cu plasă de rabiţ prinsă cu cuie în rosturile zidăriei, peste care se va
executa tencuiala.
Suprafeţele netede de beton vor fi aduse în stare rugoasă.
Executarea trasării suprafeţelor de tencuit
După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor care urmează a fi
tencuite. La efectuarea trasării prin diferite metode: cu repere de mortar (stâlpişori), scoabe metalice lungi
sau şipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, aşa
încât să se obţină un strat de mortar cu grosimea stabilită.
În cazul utilizării reperelor (stâlpişorilor) de mortar, aceştia se vor executa din acelaşi mortar din
Piese CertRom
care se execută grundul. Lăţimea stâlpişorilor de mortar va fi de 8-12 cm, pentru mortarele de var-ciment
sau de var şi de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.
Executarea amorsării
Pe suporturile din plasă de rabiţ se va aplica direct şmirul, un mortar de aceeaşi compoziţie cu a
mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var şi ipsos sau din nisip, var şi ciment).
Aplicarea şpriţului se va face fie manual, cu ajutorul unei mături scurte, fie mecanizat, cu aceleaşi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizată a grundului.
În timpul executării amorsării suprafeţelor se va urmări ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform,
fără discontinuităţi prea mari, iar înainte de aplicarea grundului se va verifica dacă şpriţul este suficient
întărit, fără prelingeri pronunţate şi dacă suprafaţa amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu
mâna.
Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm grosime), se va aplica după cel puţin 24 ore de
la aplicarea şpriţului, în cazul suprafeţelor de beton. În cazul când suprafaţa şpriţului este prea uscată,
sau pe timp foarte călduros, această suprafaţă se va uda în prealabil cu apă, înainte de a se aplica
grundul.
Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat, într-una sau două reprize, grosimea totală
fiind de cca. 15 mm.
Aplicarea stratului de grund pe suprafeţele interioare ale pereţilor (în câmpurile dintre repere), se
va realiza mecanizat, în toate cazurile în care este posibil, asigurându-se o suprafaţă (front de lucru) de
cel puţin 20,00 m2.
Aplicarea grundului pe timp de arşiţă se va face luându-se măsuri contra uscării prea rapide, prin
acoperirea suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
Este cu desăvârşire interzis să se aplice stratul de grund pe suprafeţele îngheţate, sau dacă
există pericolul ca grundul să îngheţe înainte de întărire.
În timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze
în limitele admise şi se va verifica dacă s-a realizat o suprafaţă verticală şi plană, care să ascundă şi să
rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea, se va verifica dacă suprafaţa grundului prezintă
asperităţi pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri etc şi se vor rectifica.
Înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu

aibă granule de var nehidratat, care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de
grund şi din stratul vizibil (aplicat ulterior) şi să provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite.
Piese CertRom
Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci", de aceeaşi compoziţie
cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm.
Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm), mortarul de "tinci" se va arunca
cu mistria la anumite intervale de timp, astfel ca între aceste intervale să se niveleze cu drişca.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire (cca. 2 mm)
de pastă de ipsos (glet de ipsos), netezită fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate.
Pe parcursul lucrărilor de tencuire se va urmări ca, în câmpurile mari tencuielile să fie realizate din
aceeaşi tranşă de mortar pregătit în prealabil, pentru a nu se produce diferenţe de culoare. De asemenea,
se va urmări ca să nu se întrerupă lucrul la mijlocul suprafeţelor, deoarece reluările lucrului produc pete şi
diferenţe de nuanţe supărătoare, în câmpurile mari. Întreruperile se vor realiza la nuturi, sau la muchii.
În cazul când se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de + 50
C), se vor lua măsurile speciale prevăzute în "Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros"
indicativ C16 - 84.
După executarea tencuielilor, se vor lua măsuri pentru protecţia suprafeţelor proaspăt tencuite,
până la întărirea mortarului, faţă de următoarele acţiuni :
- umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează ;
- uscarea forţată, care provoacă pierderea bruscă a apei din mortarul aplicat, uscare ce poate
proveni din curenţii de aer, expunerea îndelungată la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor ;
- lovituri, vibraţii, provenite din darea în exploatare a clădirilor respective înainte de termen
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor .
Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile
admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca defectele să nu se repete în
continuare.
Înainte de începerea lucrărilor de tencuire, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (de exemplu: învelitori, planşee etc.), sau a căror
execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (de exemplu: conducte pentru instalaţii, etc.), precum
şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare.
Toate materialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) nu pot fi

introduse în lucrare decât dacă, în prealabil, s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost
Piese CertRom
livrate cu certificate de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,

utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în
grosimile prescrise. De asemenea, este necesar a se urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva
uscării forţate, spălării prin ploaie sau îngheţării.
Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului

tehnic al lucrării în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub
75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată.
Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese-verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în
prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară. Această comisie va hotărî definitiv asupra
acceptării tencuielii respective.
Recepţia pe faze de lucrări se face, în cazul tencuielilor, pe baza următoarelor verificări la fiecare
tronson în parte :
- rezistenţa mortarului ;
- numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate prin sondaje) ;
- aderenţa la suport şi între straturi ;
- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată) ;
- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe bucată cu bucată.
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în
registrele de procese-verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetând suprafaţa tencuită, forma
muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme (ca prelucrare), să nu aibă
denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii
locale etc. Se va controla corespondenţa mortarului utilizat precum şi a modului de prelucrare a feţei
văzute, cu prevederile din proiect .
Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea

acestuia în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială;
Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor, se va face cu dreptarul, nivela, firul cu plumb.
Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite şi se va aprecia

prin plimbarea palmei pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective, sau prin
sondaje speciale, care se fac în locurile mai puţin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin
reparaţii ulterioare.
Aderenţa starturilor de tencuială la startul suport se va verifica, în general, numai prin ciocănirea
Piese CertRom
cu un ciocan de lemn : un sunet "gol" arată desprinderea tencuielilor şi necesitatea de a se reface

întreaga suprafaţă dezlipită. În cazuri speciale, aderenţa la suport a tencuielilor se va face prin extrageri
de carote din tencuială.
Tencuielile se măsoară la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată.

Piese CertRom
VOPSITORII PE GLET DE IPSOS

A. Generalitati.
D. Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea vopsitoriilor.
A. GENERALITATI
Proiectul cuprinde:
Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele interioare.
Tipuri de vopsitorie interioara:
- Vopsitorie pe suport de gips-carton si pe suport de tencuiala – finisare mata, 2 straturi emulsie

acrilica pentru interior
Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de execuţie, condiţiile tehnice de calitate şi
modul de verificare a acestora, pentru lucrările de vopsitorii cu vopsea de dispersie lavabilă aplicate pe
suprafete gletuite.
Vopsitoriile cu vopsea de dispersie lavabilă se aplică la construcţii în mediul exterior sau interior
cu încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60 %.
Prin vopsire cu vopsea de dispersie lavabilă se obţin suprafeţe plane cu rezistenţă foarte bună la
murdărie datorată prafului din atmosferă şi are o durabilitate mare datorită bunei aderenţe de suport.
Aceste lucrări de vopsitorie se execută la clădiri care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor
chimici, pe glet de ipsos.
C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.

Piese CertRom
C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.
Legea Nr.10/1995 privind calitatea în construcţii.
Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii - aprobat cu HGR Nr.273/1994.
Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor şi normelor interne, specificate în capitolele 11, 12, 13, 14, ale Normativului C3-76, certificat
de calitate şi agrement tehnic valabil la data punerii în operă.
D. LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA VOPSITORIILOR
La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face înainte de finisarea îmbrăcăminţilor

de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire), luându-se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcăminţii
pardoselilor.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
Suprafeţele suport (tencuieli gletuite), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri.
Toate fisurile, neregularităţile, etc., se chituiesc de către vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă de ipsos.
Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o
parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează
prin amestecare rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în
cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru şpacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de 1 parte
ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în
cel mult 20 minute de la preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor
începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele
curate şi uscate.
Piese CertRom
CONDIŢII DE EXECUŢIE A VOPSITORIILOR
Lucrările de vopsitorie se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile

prezentului caiet de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului de cel
puţin +150C, în cazul vopsitoriilor.
Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 15 zile pentru
vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea
ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţelor).
Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorie se va verifica dacă suprafeţele suport au atins

umiditatea de regim.
Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie
mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
În prealabil, se face verificarea şi rectificarea eventuală a stratului suport.
După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi să nu prezinte
abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m.
Vopsitoria cu vopsea de dispersie lavabilă se realizează pe şantier, aplicând vopseaua manual în

două straturi.
Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita de 900 ochiuri/cmp. Bidoanele şi vasele cu
vopsea se vor închide etanş, pentru a împiedica formarea de pojghiţe şi evacuarea apei de emulsie. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi omogenizată în prealabil.
Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu bidineaua sau cu trafalet.
Controlul calităţii lucrărilor se face de către investitor şi proiectant, urmărindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Pe parcursul lucrărilor de vopsitorie se verifică în mod special :
- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport;
- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de

fabricaţie respective;
- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;

Piese CertRom
- corectitudinea execuţiei.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau
refacere.
Recepţia lucrărilor de vopsitorie se va face numai după uscarea lor completă.
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă s-a format
pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselei cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor avându-se în vedere următoarele :
- suprafeţele vopsite trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi
aspect, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua, de orice fel, trebuie să fie
aplicată până la "perfect curat" adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici,
scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului,
aglomerări de pigmenţi, neregularităţi, cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de
pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare, etc ;
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE VOPSITORIE
Suprafeţele finisate cu vopsea de dispersie lavabilă se pot spăla cu o cârpă umedă înmuiată în
apă şi stoarsă, nu însă înainte de 30 zile de la realizarea lor.
Măsurarea lucrărilor de vopsitorie se face conform prevederilor tabelului întocmit la capitolul din
indicatorul de norme de deviz "C" pentru lucrări de construcţii industriale agrozootehnice, locuinţe şi
social-culturale.
Piese CertRom
VOPSITORII PE METAL
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
H. Conditii tehnice de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor.
A. GENERALITATI
Proiectul cuprinde:
1. Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele interioare.
2. Vopsitorie si pregatirea suprafetei, la suprafetele exterioare
Tipuri de vopsitorie interioara:
- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticorozov sintetic, 1 sub-
strat email alchidic, 1 strat email alchidic mat inodor.
Tipuri de vopsitorie exterioara:
- Vopsitorie pe metal feros, finisare cu email alchidic mat: 1 strat grund anticorozov sintetic, 2
straturi email alchidic mat
modul de verificare a acestora, pentru lucrările de vopsitorii cu email alchidic pe suprafeţe metalice, la
clădiri care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.
Piese CertRom
- C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor şi normelor interne, specificate în capitolele 11, 12, 13, 14, ale Normativului C3-76 pentru
materialele indigene.
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele

standarde de stat şi norme interne al unităţilor producătoare:
- Diluant, D 005-12;
- Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;
- Chituri de cuţit, C 895-7;
- Email alchidic, E 875-2;
- Grund anticoroziv pe bază de miniu de plumb 355-6;
- Hârtie pentru şlefuire uscată (HCN), STAS 1581-61.
Materialele din import se vor putea pune în operă numai dacă sunt însoţite de Agrement tehnic
emis de laboratoare autorizate din România.
TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
Depozitarea materialelor pentru vopsitorii se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de
umezeală. Se vor respecta indicaţiile furnizorului.
Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii vor fi depozitate în locuri uscate şi ferite de îngheţ.
Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca
temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între +70C şi +200C.
În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea,
uscarea sau murdărirea produselor.
Transportul şi depozitarea materialelor din import vor respecta instrucţiunile producătorilor.
D. LUCRĂRI CE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA VOPSITORIILOR
Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorii trebuie să fie terminate lucrările de pardoseli, precum
şi lucrările de montaj a echipamentului tehnologic şi a instalaţiilor interioare.
Piese CertRom
Tâmplăria metalică trebuie să fie montată definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie
montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată.
La executarea vopsitoriilor se vor lua măsuri pentru protejarea pardoselilor pentru a Ie feri de
umiditate şi de murdărire.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea
veche, noroi, gheaţă, zăpadă etc.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, piatră
abrazivă sau prin sablare sau ardere cu flacăra.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane înmuiate în solvenţi (white-spirt, terbentină, benzină

uşoară toluen). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot întreţine coroziunea
metalului.
CONDIŢII DE EXECUŢIE A VOPSITORIILOR
Lucrările de vopsitorii se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile

prezentului caiet de sarcini.
Vopsitoriile nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la
încetarea ploii (în condiţii de temperaturi care să permită uscarea suprafeţelor). Se va evita lucrul in mediu
exterior la orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea
peliculelor.
Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie
mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit, acestea vor putea fi folosite
numai după verificare.
PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Vopsitoria cu email alchidic se aplică pe suprafeţe de metal după terminarea lucrărilor

pregătitoare.
Tâmplăria se furnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de îmbinare şi respectiv, grund

anticoroziv.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legătură mai bună a
Piese CertRom
vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.
După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de
praf după uscare. Apoi, în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpacluiri
complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.
Materialul pentru şpacluit se prepară din chit de cuţit, şi diluant special D005-12 cu vopsea la
culoare.
Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru pentru şpacluire.
Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânză de şlefuit cu granulaţii din ce în ce mai mici, pentru
diferite straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea cerută.
În general se vor aplica 1-2 straturi de şpacluire în grosime de 0,2-0,5 mm, la lucrări de calitate
superioară se vor executa 3 şpacluiri.
Aplicarea vopselei se va face în trei straturi. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site
fine (900 ochiuri/cmp) şi se potriveşte la consistenţa necesară de lucru, prin amestecarea cu un diluant
corespunzător cu natura vopselei respective. Amestecul se face cu 5 -10 % diluant.
Vopseaua se aplică într-un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de
vopsea şi va fi întinsă până la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.
Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală.
Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de celălalt.
Executarea lucrărilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din "Normativul

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente" indicativ C 16-84.
Controlul calităţii lucrărilor se face de către investitor şi proiectant, urmărindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Pe parcursul lucrărilor de vopsitorii se va verifica în mod special:
- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, în cazuri de importanţă

deosebită consemnându-se acestea în procese verbale de lucrări ascunse;
- calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor

interne de fabricaţie respective;
- existenţa agrementului tehnic şi valabilitatea acestuia la data începerii execuţiei;
- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;
- corectitudinea execuţiei.
Piese CertRom
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau
refacere.
Recepţia lucrărilor de vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă s-a format
pelicula rezistenţă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor avându-se în vedere următoarele:
- suprafeţele vopsite trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi
aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua, de orice fel,
trebuie să fie aplicată până la ”perfect curat” adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi,
cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor
desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi, cauzate de chituiri sau şlefuire
necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare,
etc;
- la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea

a suprafeţelor şi se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, cremoane, drucăre, olivere, etc) să
nu fie pătate de vopsea.
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE VOPSITORII
Vopsitoriile cu email alchidic, se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar
se adaugă şi săpun sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă uscată. În cazul în care
spălarea nu este necesară, suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.
Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile.
Măsurarea lucrărilor de vopsitorii se face conform prevederilor tabelului întocmit la capitolul din
indicatorul de norme de deviz ”C” pentru lucrări de construcţii industriale agrozootehnice, locuinţe şi
social-culturale.
H. CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIE A MUNCII, DE PREVENIRE ŞI STINGERE A

INCENDIILOR
Se vor respecta prevederile din:
- Legea protecţiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a acesteia ;
- Norme generale de protecţie a muncii 1996, aprobate de MMPS şi MS cu Ord. 578/DB/5840;

Piese CertRom
- Norme de Medicină a Muncii conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr.983/23.06.94;
- ”Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” elaborat de MLPAT (Ordinul

Nr.9/N/15.03.1993).
- Legea Nr. 212 / 16.12.1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului Nr. 60 / 28.08.1997 privind
apărarea împotriva incendiilor;
- Ordinul M.l. Nr. 791 / 02.09.1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.l. nr. 775 / 1998;
- H.G.R. nr. 571 / 1998 privind aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte
amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118 - 99;
- Norme de prevenire şi dotare împotriva incendiilor PE - 009 / ’93;
- Normativ C 300 / 1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr.20 / N / 11.06.1994 pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De
asemenea, vor fi instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate
stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie
afişe uşor de citit de la distanţă, cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS
NU SUDAŢI
NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI
În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în
clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din
nivelele clădirii.
În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu
precădere în spaţii închise).
La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul
ambalajelor fixat ermetic şi închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având
scris pe uşă:
Piese CertRom
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAŢI
NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS
La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie
să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu
vor fuma.
Muncitorii care prepară amestecuri de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le
transvazează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste
operaţii în locuri ferite de surse de foc.
La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control
necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.
În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi

vopselelor cu uscare rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau
izolante, ori ochelari de protecţie (în cazul când se poartă o semimască).
Piese CertRom
PERETI FAIANŢĂ
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
E. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.
F. Masuratoare si decontare.
A. GENERALITATI
Placaje interioare:
a) Placaje Ia pereti pe suport din gipscarton sau zidarie.
C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
1. Placi portelanate pentru pereti:
a) Tip: plan
b) Grosime: 7 mm
c) Dimensiuni: 200 x 200mm
d) Model: uniform
2. Accesorii:
Piese CertRom
Accesorii ceramice pentru grupuri sanitare
3. Materiale de montaj: adeziv
4. Chituri elastomerice: - chit siliconic
D. ALCATUIRE
Tipuri de placaje: pereti grupuri sanitare - placi portelanate peste pereti de compartimentare de
gipscarton sau zidarie, montate cu adeziv.
E. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru executie se vor face verificari la;
1.aspectul si starea generala;
2.elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul);
3.fixarea sipcilor pe rigle;
4.rosturi ( unde este cazul );
5.corespondenta cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul lambriului
nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor specificate.
RECEPTIA LUCRARILOR
Devierea de la planitate si verticalitate a suprafetei placajulu este de + 2 mm pe metru.
Devierea rosturilor dintre placile placajului: 1mm la o placa.
Nu se admit: fisuri pe suprafata placajului, rosturi nechituite.
aspectul si starea generala;
elemente geometrice(grosime, planeitate, verticalitate);
fixarea placilor pe suport (aderenta);
Verificarea se va face pentru fiecare incapere in parte.
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de finisaj va fi asigurat

Piese CertRom
F. MASURATOARE SI DECONTARE
Pret unitar / mp
si a pieselor marunte.
Piese CertRom
PLAFOANE SUSPENDATE
A. Generalitati.
D. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.
E. Masuratoare si decontare.
A. GENERALITATI
Plafoane fonoabsorbante, suspendate si sistemul de suspendare.
Performante: performante de protectie impotriva focului, structurale si seismice conform normelor.
Performante acustice conform proiectului.
1. Placi:
Plafon gips-carton
2. Sisteme de suspendare rezistente la foc si la deplasari seismice:
Tip: indirect, de mare rezistenta
Accesorii: dispozitive de legare si reglaj
3. Materiale auxiliare
Adeziv
Agrafe
Trape de acces
Canturi
Piese CertRom
Chit acustic
D. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru executie se vor face verificari la:
1. aspectul si starea generala;
2. elemente geometrice –grosime, planeitate, pante(unde este cazul);
3. fixarea sipcilor pe rigle;
4. rosturi ( unde este cazul );
5. corespondenta cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul plafonului
nu este corespunzator, se va executa refacerea acestuia, conform prescriptiilor specificate.
RECEPTIA LUCRARILOR
Devierea de la planitate si verticalitate a suprafetei plafonului este de +2 mm pe metru.
elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate)
fixarea placilor
Verificarea se va face pentru fiecare incapere in parte.
Se atrage atentia ca durabilitatea si comportarea in timp a acestui tip de finisaj va fi asigurat

E. MASURATOARE SI DECONTARE
Pret unitar / mp
si a pieselor marunte.
Piese CertRom
PARDOSELI GRESIE
A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de execuţie a

următoarelor tipuri de pardoseli din piatră artificială : pardoseli din gresie portelanata antiderapanta.
C35 - 82 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor STAS 3430 - 82 - Pardoseli

interioare. Clasificarea.
C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.
Materialele şi produsele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să

corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice:
- plăci din gresie portelanata antiderapanta - STAS 5939-8
- ciment M30, ciment Pa 35 - STAS 1500-78
- cimenturi portland, albe şi colorate STAS 7055-87
- agregate naturale (nisip, pietriş, piatră spartă STAS 1667-76)
- apă STAS 790-84.

Piese CertRom
D. ALCATUIRE
Fiecare tip de pardoseală are, în principiu, următoarea alcătuire:
a) îmbrăcămintea (strat de uzură) care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor rezultate
din exploatare.
b) stratul suport care primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite fundaţiei sau

elementului de rezistenţă pe care este aşezată pardoseala.
În unele cazuri alcătuirea pardoselilor, mai cuprinde şi un strat de egalizare, care are rolul să
asigure planeitatea stratului suport sau de a prelua diferenţele de solicitări din contracţii, dintre stratul
suport şi îmbrăcăminte.
Alcătuirea structurii pardoselii se va stabili în funcţie de elementul de rezistenţă pe care este

aşezată pardoseala, de destinaţia încăperilor, precum şi de solicitările la care va fi supusă pardoseala în
timpul exploatării.
Reguli generale
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie de arhitectură şi

prevederile din acest caiet de sarcini .
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic

pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.
În cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre două tipuri de pardoseli, care se
execută în încăperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii usii în pozitia
închisa.
Pardoselile vor fi plane, orizontale si fără denivelări în aceeasi încăpere si la trecerea dintr-o
încăpere în alta.
Fac exceptie pardoselile care au denivelări si pante prevăzute în proiect.
Pantele pardoselilor se vor realiza :
- la pardoseli executate pe plansee, sau pe un strat suport, din beton, dintr-un beton slab de
pantă, turnat pe stratul suport ;
- la pardoseli cu suprafata mică (până la 20 mp), prin variatia grosimii stratului suport al
pardoselii, sau a stratului de egalizare.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului
precedent si constatarea că acesta a fost bine executat.
Piese CertRom
La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai bună între straturi.
Lucrări ce trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli
Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de încălzire etc), si efectuarea probelor prescrise,
precum si după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de constructii - montaj, a căror
executie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.
Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat,
este necesar ca aceste suprafete suport să fie pregătite prin curătarea si spălarea lor cu apă de
eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuială. Curătarea se va face cu mături si perii.
Diversele străpungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adânciturile mai mari etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
Armăturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.
Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu
mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.
Înainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalatii sanitare sau de

încălzire centrală, care străpung planseul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact
al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci când este neceasar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul
unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va
aseza peste el îmbrăcămintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare, se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseala în parte, în functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
Executarea stratului suport
Stratul suport - stratul de rezistenta ce preia solicitarile produse în exploatare - poate fi rigid, din
beton simplu sau beton armat .
Stratul suport rigid trebuie sa nu se taseze, provocând degradarea îmbracamintii pardoselii.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. În zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea
si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, având acelasi dozaj de ciment ca al stratului
suport respectiv.
Executarea pardoselilor din placi de gresie portelanata
Pardoselile din placi din gresie portelanata se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un
planseu de beton armat.
Piese CertRom
Placile din gresie portelanata se vor monta, pe stratul suport rigid prin intermediul unui strat de
mortar de ciment de poza, având dozajul de 300 - 350 kg ciment la 1 mc nisip, în grosime de 25 - 30 mm.
Pardoselile de gresie portelanata se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact
decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate sau cu
solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie reduse.
Înainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
portelanata se vor mentine în apa timp de 2 - 3 ore.
În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe

planseul de beton din elemente prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, montarea pardoselii se face
dupa 90 zile de la turnare, dupa o prealabila umezire a placii de beton.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întarire normala de tipul Pa 35

si nisip 0,3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3), în amestec de 1 parte ciment la
3,5 - 4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P40 etc).
Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, în
cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-vârtoasa.
Asezarea placilor se va face montându-se, la început, placile reper.
Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2-3 mm
între ele .
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii muncitorului

(circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari, se adauga sau se scoate local din mortarul
de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele
suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, îndesându-se atent
placile în mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de
pe spatele placilor sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se continua în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de lucru. Apoi
întrega suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine în rosturi, hidratând si
mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dupa montarea placilor din gresie portelanata, iar în
intervalul de la montare si pâna la rostuire, pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin
stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatirea pardoselii din placi din gresie portelanata de excesul de lapte de ciment se va face prin
asternere de rumegus de lemn uscat, dupa 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea
rumegusului.
Piese CertRom
Pardoseala din placi de gresie portelanata nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatirea cu
rumegusul de lemn se va sterge cu cârpe înmuiate în apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie portelanata se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate
cu desenele din proiect.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte se vor realiza interspatii de 5-10 mm
care se vor umple cu un material elastic.
În cadrul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 mp, sau la
6 ml, functie de modularea structurii. În cazul montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi
lasat în acest strat suport.
SCAFE SAU PLINTE
Scafele sau plintele sunt obligatorii la încaperile prevazute cu instalatii de apa.
În încaperile care au peretii placati cu faianta, executarea scafelor sau plintelor nu este
obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplute cu mortar de ciment.
La pardoselile din placi de gresie portelanata, se vor monta elemente de racordare (colturi, scafe)
fixate cu mortar de ciment, astfel încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8 mm. La aceste pardoseli se
vor putea executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.
EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor pe timp friguros, pentru fiecare tip de pardoseala din prezentul caiet, se va
face în conformitate cu prevederile din "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatiilor aferente" indicativ C 16-84.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala în parte se va face în
conformitate cu prevederile din "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente", indicativ C56-85 cap. 8 "Pardoseli".
Se masoara si se deconteaza la metru patrat suprafata desfasurata real executata.

Piese CertRom
PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT

A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI

pardoselilor din ciment sclivisit.


aferente.
Materialele şi produsele utilizate la executarea pardoselilor din ciment sclivisit trebuie să

corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice:
- ciment M30, ciment Pa 35 - STAS 1500-78
- cimenturi portland, albe şi colorate STAS 7055-87
- agregate naturale (nisip, pietriş, piatră spartă STAS 1667-76)
- apă STAS 790-84.

Piese CertRom
D. ALCATUIRE
din exploatare.


Reguli generale


închisa.
Piese CertRom

suport respectiv.
Executarea pardoselilor din ciment sclivisit
Suprafata de turnare a sapei va fi curatata, nivelata si compactata inainte de toate lucrarile, iar in
cazul unui sol argilos sau impropriu, se va pune un strat de nisip sau zgura inainte de substrat. In cazurile
Piese CertRom
unde solul peste platforma va trebui sa fie etans la infiltratiile de umiditate, substratul va trebui sa fie
constituit din pietris grosier rulat pentru compactare fara niciun element fin, nici nisip.
In cazurile curente, substratul va fi constituit dintr-un pietris din materiale intinse uniform si ingrijit
compactate sau rulate.
Inainte pozarii foliei de etanseizare, substratul va fi acoperit de un strat de nisip pentru a obtine o
suprafata plana fara puncte dure care ar putea duce la perforarea foliei de etanseizare.
Folia de etanseizare va fi ingrijit pusa in opera, imbinarile fie ca sunt sudate, fie ca sunt prin
suprapunere, cu o largime conforma cu prescriptiile fabricantului. Aceasta va fi relevata in dreptul peretilor
verticali peste grosimea suprafetei de turnare.
Toate partile foliei deteriorate sau perforate vor trebui sa fie imediat inlocuite.
Sapele nu vor putea sa fie executate decat pe suporti rugosi, perfect curati si liberi de tot ceea ce
ar putea sa dauneze o buna aderenta.
Obtinerea acestei stari a suportului este in sarcina lotului prezent.
Sapele de grosime superioara valorii de 3 cm vor comporta obligatoriu o plasa sudata.
In timpul executiei pavajelor si sapelor, antrepriza de constructii va trebui sa prevada toate

rosturile de dilatatie si alte rosturi de constructie necesare, conform cu prescriptiile in vigoare. În cazul
montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lasat în acest strat suport.
Antrepriza de constructii va trebui sa realizeze etansarea crapaturilor si finisarea tuturor

imbinarilor cu un material pastos sintetic, cu atestare specificand adaptarea sa pentru situatia prevazuta.
Pardoselile din ciment sclivisit se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un planseu de
beton armat.
Pardoselile din ciment sclivisit se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact
decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate sau cu
solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie reduse.
În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala direct pe planseul de beton din elemente
prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, turnarea cimentului sclivisit se face dupa 90 zile de la
turnare, dupa o prealabila umezire a placii de beton.
Piese CertRom

Piese CertRom
PARDOSELI PARCHET LAMINAT

A. Generalitati.
D. Alcatuire.
A. GENERALITATI

pardoselilor din parchet laminat.


aferente.
Folie PVC sau polietilena, rol bariera antivapori
Pardoseala parchet laminat – model nuc baituit
Plinta.
D. ALCATUIRE

Piese CertRom
din exploatare.


Reguli generale


închisa.
Piese CertRom

suport respectiv.
Executarea pardoselilor din parchet laminat
Pardoselile din parchet laminat se vor executa pe un suport rigid din beton sau pe un planseu de
beton armat.
Placile din parchet laminat se vor monta, pe stratul suport rigid prin intermediul unei sape de
Piese CertRom
mortar autonivelante bine uscate.
În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala direct pe planseul de beton din elemente
prefabricate - sau pe plansee turnate monolit, montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare.
Asezarea placilor se va face montându-se, la început, placile reper.
Pardoseala din placi de parchet laminat nu se va freca pentru finisare, ci se va sterge cu cârpe
înmuiate în apa si apoi se va cerui.
Placile din parchet laminat se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate cu
desenele din proiect.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte se vor pastra rosturi de dilatare.

Piese CertRom
TERMOSISTEM
A. Generalitati.
D. Tehnologie de executie.
F. Masuri de intretinere si exploatare.
H. Conditii tehnice de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor.
A. GENERALITATI
modul de verificare a acestora, pentru lucrările de închideri – pereti exteriori.
- Legea Nr.10 / 1995 - privind calitatea în construcţii
- C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente
- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, aprobat cu HGR Nr.273 – 1994
- C 16-84 - Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor

aferente
- Date tehnice cuprinse în ofertele furnizorilor
Polistiren expandat de fatada 5cm, plasa, adeziv si vopsea decorativa pentru fatada.
Materiale auxiliare pentru montarea şi fixarea termosistemului.

Piese CertRom
Tipuri de vopsitorie exterioara: vopsitorie pe suport tencuiala si pe suport betopan (la plafoane
exterioare ) – vopsea decorativa, finisare mata, 2 straturi emulsie acrilica pentru exterior
D. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
Înaintea punerii în operă se va controla calitatea materialelor, existenţa şi valabilitatea

certificatelor de calitate şi a agrementului tehnic.
Se va verifica materialul termoizolant. Nu se admite montarea termoizolaţiei umede datorită

transportului sau depozitării în condiţii necorespunzătoare.
Sistemul de termoizolatie pentru peretii exteriori ai cladirilor, consta in aplicarea de placi de

polistiren expandat termoizolante si a unei plase cu un adeziv special, urmand acoperirea suprafetei cu un
strat subtire de tencuiala decorativa. Intr-o cladire termoizolata in acest mod, confortul termic va fi optim:
pe timpul iernii peretii nu vor fi reci, iar in zilele caniculare de vara, izolatia termica va mentine o
temperature placuta in interior.
Tehnologia de montaj va respecta specificaţiile tehnice ale fabricantului.
Vor fi terminate toate lucrarile la fatade ca: jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri,
cofrete, montare timplarie, etc.
Termosistemul pentru pereti fiind alcătuit din materiale relativ insensibile la intemperii, executarea
lucrărilor de montaj se poate efectua pe tot timpul anului, cu excepţia perioadelor cu ploi şi ninsori
puternice însoţite de vânturi.
Executarea lucrărilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile din "Normativul

pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente" indicativ C 16-84.
Respectarea condiţiilor tehnice de calitate trebuie urmărită în primul rând de şefii formaţiilor de
lucru şi de personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrul activităţii sale de
îndrumare şi supraveghere.
Se va verifica :
- existenţa şi completitudinea certificatelor de calitate pentru materialele sosite pe şantier;
- fixarea corectă a termosistemului;
- poziţionarea şi fixarea corectă a elementelor de scurgere şi evacuare a apelor pluviale;
- evacuarea corectă, fără stagnări, a apelor pluviale;

Piese CertRom
- calitatea finisajului.
F. MĂSURI DE ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE
Pentru buna întreţinere şi exploatare, beneficiarul trebuie să asigure măsuri permanente de

întreţinere astfel:
- se va interzice spargerea peretilor pentru execuţia ulterioară de străpungeri sau ancorări;
- se va curăţa gheaţa la jgheaburi şi elementele de scurgere;
- se va controla starea termosistemului in timp.
Lucrările de remediere ce se impun se vor executa de către muncitori specialişti.
Nu se vor face înlocuiri de materiale sau alte modificări fără acordul proiectantului.
Se măsoară şi se decontează la metru pătrat suprafaţă desfăşurată real executată.
H. CONDIŢII TEHNICE DE PROTECŢIE A MUNCII, DE PREVENIRE ŞI STINGERE A

INCENDIILOR
Se vor respecta prevederile cuprinse în :
• Legea protecţiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a acesteia
• Norme generale de protecţie a muncii 1996, aprobate de MMPS şi MS cu Ord. 578/DB/5840
• Norme de Medicină a Muncii conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr.983/23.06.94
• "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" elaborat de MLPAT (Ordinul

Nr.9/N/15.03.1993)
• Legea Nr. 212 / 16.12.1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului Nr. 60 / 28.08.1997
privind apărarea împotriva incendiilor
• Ordinul M.I. Nr. 791 / 02.09.1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind prevenirea şi stingere a incendiilor
• Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M.I. nr 775/1998
• H.G.R. nr. 571 / 1998 privind aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte
amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor
• Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118 - 99

Piese CertRom
• Norme de prevenire şi dotare împotriva incendiilor PE - 009 / '93
• Normativ C 300 / 1994 - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr.20 / N / 11.06.1994 pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Piese CertRom
PERETE CORTINA
A. Generalitati.
A. GENERALITATI
modul de verificare a acestora, pentru peretele cortina.

aferente

aferente
Tamplarie de aluminiu cu geamuri termopan.
Tamplarie de aluminiu cu geamuri termopan, 6 foi mobile - usi
Tamplarie de aluminiu cu geam termopan, 6 ochiuri mobile, deschidere cu fuzibil pentru

desfumare.
Piese CertRom
Structura peretelui cortina va fi realizata printr-un caroiaj de profile de aluminiu cu rupere de punte
termica din clasa 2.1 conform DIN 4108. Intreruperea puntii termice se va face prin inserarea unui
distantier cu conductivitate termica redusa intre profilul interior (care preia incarcarile) si profilul exterior,
care are rolul de a fixa panourile (elementele de inchidere).
Sistemul va asigura ventilarea si dirijarea apei patrunse accidental in zona elementelor de

inchidere si eliminarea acesteia in exterior.
Peretii cortina se vor monta din exterior permitand inchiderea cu panouri .
Peretele cortina include 6 foi mobile – usi pentru acces spatiu de vanzare (15mp) si 6 ochiuri
mobile (6mp) cu deschidere cu fuzibil pentru desfumare.

Se va verifica :
- executarea corecta a peretelui cotina;

Piese CertRom
COPERTINA
A. Generalitati.
A. GENERALITATI
modul de verificare a acestora, pentru copertina ce acopera zona intrarii in cladirea centrului
transfrontalier de afaceri si pietei agroalimentare.

aferente

aferente
Structura metalica principala pentru sustinere copertina
Structura metalica pentru sustinere finisaj policarbonat
Structura metalica secundara pentru prindere finisaj policarbonat
Finisaj policarbonat clar, 16mm grosime, placi 2.1mx6m

Piese CertRom
Finisaj alucobond – placare aluminiu
Structura metalica principala de sustinere a copertinei este formata din stalpi si grinzi principale si
secundare profil I. O structura metalica din teava patrata de 100x100mm are rol de sustinere a finisajului
policarbonat. Pe aceasta sprijina structura metalica secundara din teava patrata de 50x50mm in care se
prinde finisajul. Finisajul este policarbonat clar, 16mm grosime, placi 2.1mx6m.
Grinda metalica de contur a copertinei este roluita din profil I si se imbraca la exterior cu finisaj
alucobond. Alucobond-ul reprezinta un panou compozit de tip 'sandwich', compus dintr-un substrat(miez)
netoxic din polietilena ,cu grosimea cuprinsa intre 2 si 5 mm ,fixat solid de 2 foi de aluminiu de cate 0,5
mm fiecare.Fabricarea lui se bazeaza pe cele mai moderne tehnologii de extrudare.
Un avantaj major al utilizarii placilor de ALUCOBOND este usurinta în prelucrare. Materialul poate
fi taiat, frezat, stantat, curbat si indoit, astfel incat se se obtine forma dorita a elementelor de fatada.

Se va verifica :
- executarea corecta a copertinei;

Piese CertRom
TAMPLARIE METALICA
PROIECTUL CUPRINDE
Usi metalice interioare
Usi metalice exterioare
Usi rezistente la foc, cu autoinchidere si bara antipanica
Glafuri tabla zincata.
ASIGURAREA CALITATII
1. Standarde: specificatii recomandate pentru tâmplaria metalica.
2. Standarde de performanta:
a) Ansambluri rezistente la foc: normativ P118 si rezultatele incercarilor laboratoarelor

atestate.
b) Ansambluri exterioare termo-izolante.
MATERIALE
1. Usi metalice:
a) Tip: standard in constructie fagure sau compozita, rulouri metalice.
b) Usi interioare: de mare rezistenta, din profile indoite la rece de 45 mm, minimum 1 mm
grosime.
c) Finisare: grund in fabrica, finisaj final conform proiect.
2. Tocuri:
a) Tocuri interioare: sudate, din tabla de 1,5 mm grosime, cu colturi imbinate la 450
b) Tocuri exterioare: sudate, din tabla galvanizata de 1,5 mm grosime, cu colturile imbinate
Ia 450
c) Accesorii: pufere si opritoare.
d) Finisare: grund in fabrica, finisaj final conform proiect.

Piese CertRom
3. Glafuri tabla zincata – atic terasa.
Date tehnice - usi metalice pline:
-umplerea blatului usii cu poliuretan injectat
-garnitura tubulara de cauciuc montata pe toc
-feronerie, cilindri, silduri cu dubla protectie
-vopsire in camp electrostatic - culoare gri antracit.

Se va verifica :
- executarea corecta a tamplariei;

Piese CertRom
USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU

PROIECTUL CUPRINDE
a) Usi de acces cu tamplarie din aluminiu
b) Vitrine cu tamplarie din aluminiu
Mostre realizate pe santier: panouri caracteristice de usa si vitrina, echipate complet cu geam si
feronerie.
MATERIALE
1. Usi de acces si vitrine cu tamplarie din aluminiu:
a) Tip: cu rama din profile de aluminiu
b) Profile de aluminiu: ASTM B 221, B 209, B211
c) Profile de otel de intarire: ASTM A36, ASTM A 611, ASTM A 570
d) Geam: securizat, culoarea - clar
e) Balamale usi: cu pivot
f) Feronerie: operare din interior in caz de incendiu
g) Operare feronerie: manual
h) Finisaj aluminiu: Floropolymer, Kynar 500, 3 straturi.
2. Materiale auxiliare:
a) Minere de actionare, opritoare
b) Garnituri de etasare
c) Semnalizare de iesire de incendiu.


Piese CertRom
Se va verifica :

Piese CertRom
TAMPLARIE DIN ALUMINIU

PROIECTUL CUPRINDE
a) Ferestre si usi exterioare vitrate cu tamplarie din aluminiu
b) Ferestre cu tamplarie din aluminiu care functioneaza ca trape de fum, montate in peretele
cortina sau plafon terasa
c) Glafuri exterioare din aluminiu
d) Glafuri interioare din aluminiu.
Incercari: performante structurale si de exploatare
MATERIALE
1. Ferestre si usi vitrate cu tamplarie din aluminiu:
a) Operare: mobile
b) Clasa: constructii publice
d) Geam: termopan, culoarea - clar
e) Constructie: cu ruperea puntii termice
f) Elemente din aluminiu: profile
g) Ancoraje si accesorii: aluminiu, otel inox non-magnetic sau otel galvanizat
h) Finisaj : colorat electrolytic, culoare – gri.
2. Ferestre din aluminiu – trape fum :
a) Operare: mobile, cu fuzibil pentru desfumare
b Clasa: constructii publice
d) Geam: termopan, culoarea - clar

Piese CertRom
e) Constructie: cu ruperea puntii termice
f) Elemente din aluminiu: profile
g) Ancoraje si accesorii: aluminiu, otel inox non-magnetic sau otel galvanizat
h) Finisaj : colorat electrolytic, culoare – gri.
3. Glafuri exterioare din aluminiu, culoare - gri.
4. Glafuri interioare din aluminiu, culoare – gri.

Se va verifica :

Piese CertRom
GEAMURI
PROIECTUL CUPRINDE
1. Vitraje:
Ferestre exterioare
Ferestre interioare
1. Mostre realizate pe santier: din fiecare tip de geam.
2. Incercari: performantele structurale, de exploatare si termice ale geamului.
3. Standarde: ASTM E 774, ASTM E 773, ASTM E 546, ASTM E 576.
GARANTII
1. Garantii pentru geam:
a) Garantia producatorului: 5 ani.
MATERIALE
1. Geam:
Geam securizat: geam securizat si geam tratat termic, clare, ASTM C1048
Geam termopan: ASTM E 774, Class A
Tratamente de suprafata: pentru emisivitate redusa.
2. Vitraj:
Etansari elastomerice
Chedere preformate
Gamituri
Cale si distantieri
Piese CertRom
PROGRAM
1. Program de vitraj: daca nu este specificat altfel
Ferestre: geam termopan 25 mm grosime
Vitrina: geam securizat
Întocmit,
Arh. M. BĂNCESCU
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ
CAP.1. Generalităţi
CAP.2. Lucrări de pregătire
CAP.3. Lucrări de terasamente
CAP.4. Lucrări de fundaţii
CAP.5. Lucrări beton armat monolit
CAP.6. Lucrări zidarie
CAP.7. Lucrări structuri metalice
CAP.8. Lucrări pe timp friguros
CAP.9. Măsuri de protecţia muncii
CAP.10. Controlul calităţii lucrărilor
Anexa R1 - Regulamentul privind protecţia muncii şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1993.
Anexa R2 - LISTA NORMATIVELOR care conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii.

Piese CertRom
CAP.1. GENERALITĂŢI
1.1. Indicaţiile cuprinse în acest “Caiet de sarcini” stabilesc condiţiile tehnice ce trebuie luate
în considerare la execuţia lucrărilor în vederea asigurării rezistenţei, stabilităţii şi bunei funcţionări a
clădirilor, precum şi a condiţiilor de calitate.
1.2. Constructorul are obligaţia de a cunoaşte şi respecta prevederile din prescripţiile

tehnice în vigoare referitoare la executarea lucrărilor menţionate în prezentul Caiet de Sarcini, la
recepţionarea lucrărilor şi respectarea normelor de tehnica securităţii muncii .
Se recomandă ca, pe întreaga perioadă a execuţiei, lucrările să se realizeze sub o atentă

şi competentă îndrumare, inclusiv asistenţă tehnică din partea proiectantului.
În cele ce urmează s-a insistat în special asupra acelor prevederi care nu sunt detaliate în
normativele şi prescripţiile tehnice, s-au dezvoltat elementele tehnice menţionate în planşe şi s-au
prezentat informaţii şi prescripţii complementare planşelor.
În anexă s-a prezentat lista actelor normative ce conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii
lucrărilor (s-au subliniat cele referitoare la lucrările ce se execută).
1.3. Obligaţiile şi răspunderile investitorilor, proiectanţilor şi executanţilor lucrărilor de construcţii în

asigurarea calităţii sunt reglementate în Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea în construcţii.
1.4. Orice modificări ulterioare în cuprinsul prescripţiilor şi orice noi prescripţii ce vor apărea vor fi
respectate în mod obligatoriu chiar dacă nu concordă cu prevederile prezentei lucrări. În consecinţă,
utilizatorii acestui Caiet de Sarcini trebuie să cunoască şi să menţină la curent listele prescripţiilor,
operând treptat în acestea modificările şi completările survenite.
1.5. Constructorul are libertatea de a-şi alege orice altă metodă de lucru, verificată şi
acceptată de către beneficiar şi proiectant, dacă se asigură cel puţin aceleaşi condiţii tehnice şi să aibă
agremente tehnice.
CAP.2. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE
2.1. După primirea şi însuşirea documentaţiei, constructorul va stabili necesarul de

materiale, locul şi condiţiile de depozitare, utilajele necesare execuţiei şi ordinea de execuţie a
lucrărilor.
2.2. Funcţie de categoria de lucrări ce urmează a fi executate se vor stabili formaţia de

lucru pe meserii şi modul în care urmează a se desfăşura execuţia.
2.3. Personalul tehnic va avea calificarea corespunzătoare şi va fi dotat corespunzător cu toate

Piese CertRom
sculele şi materialele necesare.
2.4. Şeful de şantier va supraveghea permanent executarea lucrărilor, asigurându-se astfel

execuţia de calitate. Se vor urmări în special respectarea dozajelor şi a consumurilor specifice de
materiale precum şi efectuarea tuturor operaţiilor prevăzute a se executa.
2.5. Constructorul poate stabili şi altă tehnologie de execuţie dacă se respectă soluţiile tehnice din
proiect.
2.6. Lucrările de terasamente nu pot fi începute decât după efectuarea operaţiilor de predare -
primire a amplasamentului, consemnate într-un proces verbal încheiat de delegaţii beneficiarului,
proiectantului şi executantului.
CAP.3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
3.1. Executarea săpăturilor se va realiza în conformitate cu prevederile din "Normativ privind

executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale",
indicativ C169-88.
3.2. Se dezafectează zona.
3.3. Se execută săpătura conform planului de săpătură.
3.4. Nu se va trece la execuţia lucrărilor de betoane decât după încheierea proceselor verbale
de verificare a naturii terenului de fundare.
3.5. La execuţie se vor respecta ordinea şi tehnologia aferente lucrărilor prevăzute în proiect.
3.6. Executarea umpluturilor va fi efectuată imediat după terminarea lucrărilor la

infrastructură.
CAP.4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII
4.1. EXECUTAREA FUNDAŢIILOR
4.1.1. Lucrările de fundaţii se vor executa în conformitate cu prevederile din “Normativ pentru
proiectarea structurilor de fundare directa” - indicativ NP112-2004.
4.1.2. Executarea fundaţiilor se va face numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente.
4.1.3. La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere:
- materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor

tehnologice în vigoare;
- rosturile de turnare vor respecta prevederile din Prescripţii tehnice “Cod de practică pentru
Piese CertRom
executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE012-99, aprobat de
MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
4.1.4. La executarea lucrărilor de armătură se va asigura:
- marca oţelului şi diametrul armăturii conform prevederilor din proiect;
- poziţia acestora împotriva deplasării în timpul betonării (prin distanţieri, legarea armăturii, etc.);
- grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor prevăzut în proiect;
- lungimea de suprapunere şi ancorare a armăturilor.
4.1.5. Cofrajele trebuie să corespundă ca poziţie şi dimensiuni cu prevederile

proiectului, să fie bine curăţate şi corect pregătite prin tratare cu decofrol, pentru a uşura decofrarea.
4.1.6. Înainte de turnarea betonului se va verifica poziţionarea armăturilor în conformitate cu

proiectul, atât pentru centuri cât şi pentru barele din stâlpi.
4.1.7. În cursul execuţiei lucrărilor, constructorul va lua măsuri speciale având în vedere
natura terenului de fundare şi anume:
- lucrările trebuie să fie astfel organizate încât pe toată durata efectuării lor să nu se producă
stagnarea apelor în săpătură;
- la udarea cofrajelor se utilizează cantităţi minime necesare de apă;
- pentru protejarea betonului proaspăt se preferă soluţia prin acoperire cu folie, sau udarea cu apă
în cantităţi mici şi des.
4.2. RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII:
4.2.1. Lucrările de fundaţii se vor recepţiona în conformitate cu prevederile Normativului

C56-85.
4.2.2. La recepţionarea lucrărilor de fundaţii, în afară de prevederile de la pct. 4.1.3. se

va verifica :
- clasa betonului;
- gradul de impermeabilitate al betonului;
- aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiect la turnarea betoanelor;
- modul în care se respectă acoperirea armăturilor cu beton, poziţia şi diametrul armăturilor;
- continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevăzute în proiect;
- existenţa, în conformitate cu proiectul, a armăturilor ce pleacă din fundaţii (armături longitudinale

Piese CertRom
de stâlpi, armături pentru centuri fundaţii) a barelor pentru priza naturală de pământ.
4.2.3 Toate verificările şi constatările efectuate cu ocazia recepţiei fundaţiilor se vor consemna în
procese verbale de lucrări ascunse.
4.2.4. În ceea ce priveşte verificarea lucrărilor pe parcursul execuţiei şi recepţionarea lor trebuie
reţinute următoarele:
- Beneficiarul participă la toate verificările pe faze de execuţie, încheind cu Constructorul procese

verbale în care se consemnează condiţiile de calitate realizate, modul cum au fost respectate detaliile de
execuţie prevăzute în proiect;
- Urmărirea execuţiei se face în conformitate cu programul de urmărire şi control;
- Nu se admite trecerea la o noua fază de execuţie, fără ca în prealabil să fie verificată faza
anterioară;
- Toate actele cu verificarea pe faze de execuţie (inclusiv buletine de laborator), se încheie în

două exemplare şi se păstrează atât de Beneficiar, cât şi de Constructor, se prezintă la recepţia
preliminară şi apoi se anexează la cartea construcţiei;
4.2.5. În afară de măsurile speciale enumerate mai sus, măsuri ce trebuie luate la execuţie,
beneficiarul are si sarcina de a supraveghea comportarea şi controlul periodic al clădirii.
4.2.6. Abateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel:
- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor = 10 mm
- poziţia în plan vertical a cotei de nivel = 10 mm
4.2.7. Defectele admise la elementele de beton:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale sau denivelări locale) având adâncimea de
maxim 1 cm, suprafaţa de maxim 400 cm²/defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la
maxim 10% din suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;
- defecte în stratul de acoperire a armăturilor (ştirbiri locale, segregări având adâncimea până la
armătură, lungimea de maxim 5 cm), totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 5% din
lungimea muchiei respective.
Defectele constatate care se încadrează în limitele prezentate mai sus nu se înscriu în procesul
verbal care se întocmeşte la examinarea elementului după decofrare.
Unde este cazul, elementele de beton armat vor fi remediate conform prevederilor stabilite în
normativ C149-87.
La verificarea şi repararea zonelor afectate se va consulta Anexa III 2 din NE 012-99 - “Cod de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”.
În cazul unor defecte mai mari, soluţia de remediere se va stabili de către proiectant.
Piese CertRom
CAP.5. LUCRARI DIN BETON ARMAT MONOLIT
Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din Prescripţii tehnice “Cod de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE012-99, aprobat
de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
Compoziţia betonului va respecta prevederile din NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea

betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea
betonului.
Lucrările de turnare a betonului monolit se vor executa numai după ce au fost realizate
corespunzător măsurile pregătitoare, s-au adus şi verificat materialele necesare, iar utilajele şi dotările
necesare sunt în stare de funcţionare.
Betoanele şi armăturile din oţel beton din fundatii trebuie să îndeplinească condiţiile
tehnice prevăzute în STAS 10107/0-90 “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat şi beton precomprimat”.
Executarea lucrărilor va fi făcută numai de personal calificat sub supravegherea atentă a celor
însărcinaţi cu îndrumarea tehnică şi controlul calităţii.Vor fi stabilite formaţii de lucru şi vor fi verificate în
ceea ce priveşte cunoaşterea detaliilor de execuţie din proiect, tehnologia de execuţie, tehnica securităţii
muncii şi PSI.
Executarea lucrărilor de betonare se va face după ce au fost recepţionate calitativ lucrările

de cofraje şi armături, în funcţie de situaţia respectivă, precum şi după asigurarea condiţiilor de
desfăşurare normală a lucrărilor şi de protejare a betonului.
Betonul trebuie să se încadreze în limitele de lucrabilitate admise şi să nu prezinte segregări.
Betonarea se va face de regulă, fără întreruperi.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, din motive bine justificate, ele se pot face conform
prevederilor NE 012-99.
Reluarea turnării în cazul unui rost de turnare se va face numai dacă suprafeţele de beton
turnate anterior sunt corespunzător curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone
necompactate sau segregate şi au rugozitate necesară asigurării unei legături bune între betoane.
În timpul turnării betonului se va avea grijă să se evite deplasarea sau deformarea

armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect.
În timpul turnării betonului nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii elementului de
construcţie care se betonează şi nici aşezarea pe armături a vibratorului.
Piese CertRom
Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor în beton şi să se respecte

prevederile proiectului în ceea ce priveşte stratul de acoperire.
Durata maximă admisă a întreruperilor în timpul betonării nu trebuie să depăşească timpul de

începere a prizei betonului. Când nu se dispune de determinări de laborator în acest scop, această durată
se consideră 2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri şi 1 ½ ore în cazul celui fără
adaosuri.Dacă întreruperea este mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea
corespunzătoare a suprafeţei rosturilor.
Se acordă o atenţie deosebită realizării zonelor de la intersecţii, pentru a se asigura umplerea

corespunzătoare a secţiunilor din nodurile cu armături dese sau din zonele de înnădire.
Betonul va fi obligatoriu compactat prin vibrare. Durata de vibrare optimă, funcţie de lucrabilitatea
betonului (care poate varia între L1 şi L5) şi de tipul de vibrator folosit este de 5-30 secunde.
Vibrarea se consideră terminată când:
- betonul nu se mai tasează;
- nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;
- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă.
Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrată nu trebuie să depăşească ¾ din

lungimea buteliei, iar la compactarea stratului următor butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm în stratul
anterior compactat.
După turnare trebuie asigurată tratarea corespunzătoare a betonului.
Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare pentru a se reduce deformaţiile din
contracţie.
Betonul proaspăt turnat trebuie să fie protejat de vânt şi de acţiunea razelor solare timp de 24 ore
cu folie de polietilenă sau prelate, atâta timp cât există pericolul segregării pastei de ciment.
Este interzisă circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport direct pe armătură, pe cofraje sau
pozare cu beton proaspăt turnat. În acest scop se amenajează podine de lucru ce nu reazemă pe
armătură.
După betonare şi decofrare se vor examina şi consemna în procesele verbale de lucrări ascunse
aspectul betonului şi eventualele defecte: beton necompactat, segregări, goluri, luându-se măsurile de
remediere necesare.
Oţelurile folosite vor avea marca şi diametrul prevăzut în proiect şi vor corespunde normelor
de fabricaţie în vigoare.
Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat după decofrare se determină
conform NE012-99, Anexa III1, tabel III.1.
Abateri limită la armături se determină conform N.E012-99, Anexa II2.

Piese CertRom
Defectele se vor verifica şi repara conform N.E012-99, Anexa III.2.
În cazul unor defecte mai mari, soluţia de remediere se va stabili de către proiectant.
CAP.6. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

6.1. GENERALITĂŢI
6.1.1. În vederea realizării unor lucrări de calitate este necesar să se respecte atât
proiectul de execuţie cât şi prescripţiile tehnice în vigoare, privind calitatea materialelor şi
execuţiei.
6.1.2 Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din normativ CR6-2006, C56-85 şi
STAS 10109/1-82.
6.1.3. Toate materialele care intră în componenţa unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă
decât după:
- verificarea certificatelor de calitate care să ateste calitatea acestora;
- verificarea fişei de transport a mortarului din care să rezulte că mortarul are calitatea
corespunzătoare celei prevăzute în proiect.
6.1.4 Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru se vor uda bine cu apă (pe timp de arşiţă udarea
trebuie făcută mai abundent).
6.1.5 Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de
10 – 15 mm de la faţa zidăriei care urmează a se tencui pentru a asigura o mai bună aderenţă a tencuielii.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale este de 10 mm.
6.1.6. Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:
- cărămizi pline de dimensiunile 240x112x63 (STAS 5185/2-80) calitatea I;
- mortare (STAS 1030 – 85, Instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform proiect M50z.
6.1.7 Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.
6.1.8. Armătura carcasă din stâlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.
Pe măsura execuţiei zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de
legătură cu stâlpişori înglobându-se în mortarul din rosturile orizontale.
6.1.9. Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca. 1,0 m după udarea
prealabilă a zidăriei şi cofrajului.
Îndesarea betonului se face cu vergele şi se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau
baterea cofrajului.
Piese CertRom
CAP.7. LUCRĂRI STRUCTURI METALICE

7.1 PREGĂTIREA PIESELOR METALICE
Laminatele cu defecte interioare ca stratificări, suprapuneri, sulfuri, incluziuni de zgură, nu se vor

admite la lucrare.
Îndreptarea prealabilă a laminatelor este opţională pentru toate poziţiile din proiect, abaterile
înscriindu-se în toleranţele admise din STAS 3461-1983.
Trasarea şi marcarea pieselor se va efectua conform STAS 3461-1983.
Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, conform desenelor de execuţie şi cu

mostrele aprobate.
În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau
finisajelor faţă de cele aprobate iniţial dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedre calitativ şi
cantitativ).
Confecţiile metalice se execută din ţeavă cu profil laminat din oţel de uz general OB37, placute
metalice din oţel de uz general OB37.
Suprafaţa exterioară va fi tratată cu grund anticorosiv, vopsită cu vopsea pe bază de ulei şi de

asemenea cu vopsea care să îi confere siguranţă la foc.
STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 500/2 – 1980 - oţeluri de uz general pentru construcţii;
STAS 438/1 – 1989 - oţel beton laminat la cald;
STAS 7657 – 1980 - ţevi pentru construcţii;
STAS 7941 – 2000 - ţevi dreptunghiulare.
Constructorul va prezenta una sau două mostre pentru piesele de confecţii metalice mai
complexe, tipice, cuprinzând materialele, sistemele de fixare, asamblare (sudură), protejare anticorosivă
şi finisare ce urmează să fie adoptate ca sistem pentru toate confecţiile metalice.
Numai după obţinerea aprobării din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru execuţia
şi livrarea confecţiilor metalice care se vor executa în conformitate cu mostrele aprobate.
Piesele de confecţii metalice vor fi însoţite de certificatele producătorului prin care atestă calitatea
materialelor folosite în concordanţă cu mostrele aprobate şi cu desenele de execuţie.
Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, conform desenelor de execuţie şi cu

mostrele aprobate.
În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau
Piese CertRom
finisajelor faţă de cele aprobate iniţial dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedre calitativ şi
cantitativ).
7.2 PRELUCRAREA PIESELOR
Tăierea pofilelor se va efectua cu flacără de oxigen sau plasmă, respectându-se condiţiile de

calitate prevăzute în STAS 10564/1-1982 şi STAS 10564/2-1982.
Muchiile tăiate se vor curăţa de zgură, iar crestăturile se vor înlătura prin polizare. Verificarea
calităţii tăieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (STAS 4293-1979) şi şubler (STAS 1373/2-
1973). De asemenea se vor folosi mostre de tăieturi din tablă de oţel OL37 (STAS 800/2-1980).
Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice:
- lungime, lăţime - 2 mm,
- grosime 1 mm - 0,5 mm;
- planeitate, deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte 3 va fi maxim 1,5mm, la
dimensiuni până la 1, m şi maxim 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5m;
7.3. ASAMBLAREA ŞI PRINDEREA PROVIZORIE
Se admit următoarele toleranţe la asamblarea pieselor:
- denivelări maxime ale muchiilor pieselor ce se îmbină: 1 mm pentru grosimile 10÷20 mm,
respectiv 1,5 mm pentru grosimi mai mari de 20 mm;
- deplasarea în trepte în planul îmbinării va fi de cel mult 3 mm.
Toleranţele pentru deschiderea rosturilor se vor înscrie în limitele STAS 6726/1985 şi STAS 9502-
1975, pentru clasele de calitate specificate.
La îmbinările cu sudură de colţ:
- deschiderea rosturilor dintre piesele ce se rodează va fi de maxim 1 mm;
- dezaxarea faţă de axul teoretic va fi de maxim 2 mm;
7.4 SUDAREA PIESELOR SUBANSAMBLURILOR
Sudarea în uzină se va executa la o temperatură de peste +5°C şi ferit de umezeală. Prinderile

provizorii ale pieselor se vor executa manual de sudori calificaţi, lungimea hefturilor va fi cuprinsă între 40
şi 60 mm, iar grosimea lor maximă va fi de 3 mm.
Începerea sudării nu va fi permisă dacă:
- asamblările şi hefturile nu corespund planului de execuţie şi indicaţiilor caietului de sarcini;
- sunt depăşite toleranţele de prelucrare şi asamblare;
- marginile ce se sudează şi zonele învecinate nu sunt curate;

Piese CertRom
- plăcuţele terminale nu sunt bine aşezate sau nu corespund indicaţiilor din procesul tehnologic.
Se interzice răcirea forţată a sudurilor.
La sudarea sub flux, îndepărtarea fluxului se va face la o distanţă de cel puţin 500 mm de arcul
voltaic.
La sudurile cap la cap, completarea cu sudură la rădăcină se face după curăţirea rostului.
Sudarea începe şi se termină pe piesele tehnologice.
Sudarea în uzină, în alte poziţii decât cea orizontală sau uşor înclinată, nu este permisă decât
pentru prinderea rigidizărilor.
Se efectuează trasarea şi verificarea axelor de montaj a confecţiilor metalice funcţie de

elementele de fixare existente sau pentru poziţionarea acestora în conformitate cu detaliile de execuţie.
Se verifică calitatea execuţiei lucrărilor executate anterior, în legătură directă şi care pot influenţa
operaţiile de montaj a confecţiilor metalice.
7.5 CONDIŢII DE CALITATE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE
Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de impurităţi.
Se repară stratul de grund anticorosiv.
Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei.
Forma şi dimensiunile cusăturilor pentru cusăturile cap la cap şi lăţimea maximă admisă vor fi în
conformitate cu STAS 9407-1975, tab. 7.
Supraînălţările maxime admise vor fi conform STAS 9407-1975, tabelul 8 şi 9.
Abaterile admise la grosimea cusăturii de colţ vor fi de cca.1 mm.
Defectele neadmise la îmbinări sudate sunt:
- fisurile;
- craterele neumplute;
- scurgerile de metal topit;
- nepătrunderile;
- zonele cu arsuri;
- zonele supraîncălzite.
Defectele admise între anumite limite precum şi cotările de stabilire a acestor limite sunt conform
tabelului 12 din STAS 9407-1975.
Gradul defectelor se stabileşte conform tabelelor 13÷18 din acelaşi standard.
7.6 CONTROLUL CALITĂŢII CORDOANELOR DE SUDURĂ.

Piese CertRom
Se verifică calitatea fixării pe stratul suport, calitatea executării.
Dacă nu se respectă prezentele specificaţii sau desenele de execuţie şi mostrele aprobate,

proiectantul va putea decide înlocuirea lucrărilor cu altele care să respecte aceste cerinţe.
Controlul de calitate al cordoanelor de sudură se face pe parcursul execuţiei şi în toate fazele, de

către maiştrii şi organele CTC ale uzinei. Controlul constă în următoarele:
a) controlul dimensional şi examinarea exterioară-locurile cu defecte se vor marca spre

remediere.
b) Controlul ultrasonic care se va efectua conform prevederilor STAS 9552-1974 şi CR4-1981

ISCIR.
7.7 PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR METALICE ŞI ACOPERIREA DE PROTECŢIE
Toate subansamblurile şi piesele separate ale structurii vor fi prelucrate prin sablare cu nisip sau
cu particule metalice, conform prevederilor STAS 8617-1970, până când tot ţunderul, rugina şi alte straturi
neaderente vor fi înlăturate. Este interzis să se vopsească pe ţunder sau zgură.
Se va utiliza un grund epoxidic bogat în inhibitori de coroziune şi o vopsea epoxidică rezistentă la

medii cu umiditate.
Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de impurităţi;
Se repară stratul de grund anticorosiv.
Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei.
7.8 MATERIALE DE ASAMBLARE
În cadrul recepţiei la primirea pe şantier a materialelor (electrozi, fondanţi, sârme pentru sudare,
etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calităţii acestora va consta în:
- verificarea existenţei şi examinarea conţinutului documentelor de atestare a calităţii materialelor

şi a corespondenţei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice;
- verificarea prin încercări directe a calităţii materialelor în conformitate cu prevederile prescripţiilor

tehnice corespunzătoare.
În cazul în care lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producătoare, când certificatele
nu conţin toate elementele cerute prin comandă sau prin condiţiile proiectului de execuţie, precum şi
atunci când există dubii asupra exactităţii datelor din certificate, se vor face sau comanda de către
unitatea de montare încercările necesare determinării calităţii materialelor respective.
Materialele care nu corespund la încercarea calităţii vor fi respinse la recepţie, procedând în

conformitate cu prevederile regulamentului de recepţie, aprobat prin HCM nr. 941/59 înainte de începerea
lucrărilor de montare.
7.9.PIESE METALICE ÎNGLOBATE

Piese CertRom
Piesele metalice înglobate se vor confecţiona şi monta conform prevederilor din proiect;
Confecţionarea pieselor se va realiza la atelier, unde va avea loc şi recepţia lor cu privire la:
- dimensiunile elementelor componente şi materialul de bază (din care au fost debitate);
- grosimea şi lungimea cordoanelor de sudură sau a celorlalte elemente de asamblare prevăzute

în proiect;
- dimensiunile de ansamblu ale piesei.
Piesele confecţionate vor fi riguros curăţate şi de alte materiale ce ar împiedica buna aderenţă a
lor la beton.
Fixarea pieselor se va face corespunzător pentru a nu se produce deplasări în timpul betonării.
Recepţia poziţionării pieselor înglobate se va face odată cu cea a armăturii, consemnându-se într-
un proces verbal de lucrări ascunse.
Toleranţele admise la poziţionarea pieselor înglobate sunt:
- pentru piesele încastrate ≤ 3 mm în plan vertical;
- pentru şuruburile încastrate (buloane de ancoraj) ≤ 3 mm în plan vertical 5 mm în plan vertical;
Poziţionarea şuruburilor încastrate se va realiza topometric, în raport cu axele construcţiei

(obţinute tot topometric) şi se vor carcasa pentru a nu se deplasa în timpul betonării, exactitatea
poziţionării consemnându-se într-un proces verbal.
7.10. REGULI GENERALE PRIVIND MONTAJUL ŞI RECEPŢIA PE ŞANTIER
Întreprinderea care execută montajul va întocmi documentaţia tehnică de montaj care trebuie să
cuprindă:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare;
- tehnologia de execuţie a îmbinărilor sudate.
Toate aceste tehnologii trebuie să ţină seama de prevederile prezentului caiet de sarcini şi de
standardele, normativele, instrucţiunile şi reglementările în vigoare şi trebuie aduse la cunoştinţa
proiectantului şi a beneficiarului.
Descărcarea, manipularea şi depozitarea pieselor, a elementelor şi a subansamblurilor pe şantier

se va face în aşa fel încât să se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum şi
să fie uşor identificate la montaj.
La ridicarea şi manipularea elementelor în timpul montajului, acestea vor fi prinse de cârlige,

lanţuri sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu şurub sau a altor piese asemănătoare.
Se interzicea sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, cârlige, etc.) de piesele şi

Piese CertRom
subansamblurile de rezistenţă ale structurii sau găurirea acestora fără aprobarea scrisă a proiectantului.
Înainte de montarea unei piese în poziţia din proiect se va face o măsurare exactă a distanţei
dintre piesele între care trebuie sau de care trebuie fixată şi se va compara cu aceea a piesei care se
montează. În caz de nepotriviri întreprinderea de montaj poate face ajustările necesare, dacă acestea nu
afectează rezistenţa piesei sau a structurii şi la nevoie va cere avizul proiectantului.
Poziţia corectă a pieselor ce se montează ca şi dimensiunile structurii se verifică în timpul

montajului prin măsurători repetate.
Stâlpii metalici se vor executa pe baza planşelor şi vor fi protejaţi anticorosiv, conform
GP035/1998, cu vopsea anticorosivă aplicată în două straturi.
Stâlpii se livrează având prevăzute consolele, placa de bază şi rigidizările corespunzătoare,

conform proiectului.
Sistemul de balize şi repere de trasare va fi stabil şi sigur.
Se va verifica planeitatea plăcilor înglobate în elevaţiile de beton, înainte de turnarea betonului.

Axarea lor se va face la milimetru.
De asemenea pe aceste placi vor trebui marcate axele stâlpilor. După constatarea
îndeplinirii regulilor de mai sus, se va trece la montarea stâlpilor metalici, verificându-se, apoi,
verticalitatea lor. Dacă aceasta nu este îndeplinită se vor lua masuri de corectare, introducându-se între
placa înglobată în beton şi placa de bază a stâlpului de metal fururi cu grosimea de 0,5-5 mm până la
obţinerea verticalităţii.
După montarea stâlpilor se vor prinde elementele metalice orizontale cu ajutorul sudurilor.
Acestea vor sprijini pe partea superioară a stâlpilor până vor fi prinse cu sudură de aceştia.
După montarea elementele metalice orizontale se va verifica modul lor de rezemare pe stâlpi.
Se trece apoi la montarea contravântuirilor orizontale şi verticale prin prinderea lor de elementele
prevăzute conform detaliilor de execuţie.
Poziţionarea lor în cadrul structurii se va face conform planşelor. Ele se vor monta numai după ce
au fost asamblate toate elementele structurii de rezistenţă.
Controlul calităţii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-1993, din fişele tehnologice şi
procesele tehnologice de execuţie conform proiectului pe fiecare fază de execuţie în parte (sortarea
laminatelor şi pregătirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie în vederea sudării, prinderea
provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusăturilor etc.):
În vederea urmăririi controlului execuţiei, uzina va întocmi şi completa “fişe de urmărirea

execuţiei” şi “fişa de măsurători”:
În fişe se vor trece pentru fiecare piesă marca şi clasa de calitate a oţelului precum şi şarja şi
numărul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitată.
Piese CertRom
În mod analog, pentru fiecare cusătură sudată, în fişă se va trece poansonul sudorului şi numele
maistrului care a supravegheat şi controlat execuţia.
Pe schiţe se vor însemna şi locurile unde s-au făcut eventualele remedieri ale cusăturilor sudate
(defecte interioare) însoţite de note explicative scrise pe schiţă.
Fişele de urmărire şi măsurători întocmite pentru fiecare piesă şi subansamblu sudat, vor fi
semnate de C.T.C. din uzină şi prezentate la recepţia subansamblelor, o dată cu restul documentelor de
recepţie.
CAP.8. LUCRĂRI PE TIMP FRIGUROS
8.1. Pe timp friguros lucrările se vor executa în condiţii prevăzute în actele normative în
vigoare, printre care:
- “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”
indicativ N.E012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte
Normativul C 140-86);
- Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros C 16-1984;
- Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton C 28-83.
8.2. Printre măsurile speciale care trebuie avute în vedere se menţionează:
- întocmirea de către unitatea de construcţii care execută lucrarea a programului de măsuri pentru
organizarea lucrărilor pe timp friguros diferenţiate pentru: prepararea betonului, transportul betonului,
curăţirea cofrajului şi armăturilor de gheaţă şi zăpadă, punerea în operă şi protejarea betonului,
decofrarea feţelor verticale şi orizontale;
- betoanele şi mortarele se vor încălzi la o temperatură de maxim 40o C, luându-se măsuri

corespunzătoare de conservare a căldurii;
- se vor termoizola cofrajele;
- la prepararea betonului este recomandată reducerea cantităţii de apă şi utilizarea de aditivi

plastifianţi, iar la punerea în operă compactarea este admisă exclusiv prin vibrarea mecanică;
- se va ţine evidenţa zilnică a lucrărilor cu menţionarea temperaturii exterioare;
- lucrările de turnare a betonului se sistează când temperatura scade sub + 5o C dacă nu sunt
luate măsuri de protecţie speciale.
CAP.9. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
9.1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în
legislaţia în vigoare în special din: "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" ediţia
1993; Legea Protecţiei Muncii Nr. 90-1996; "Norme generale de protecţie a muncii" ediţia 1996 precum şi
Piese CertRom
"Norme specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări".
9.2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate
de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va verifica
însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul din execuţie.
9.3. Dintre măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menţionează:
- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- se vor face amenajări speciale (podine de lucru , parapeţi , dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normeleîn vigoare;
- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în

vigoare din "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" ediţia 1993. cap. 1-41 (vezi
anexa R1 şi din legislaţia în vigoare la data execuţiei).
9.4. Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au caracter
limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor
accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în "Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite
categorii de lucrări").
CAP.10. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
10.1. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betoanelor se va face în conformitate cu

prevederile "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat",
indicativ N.E. 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte
Normativul C 140-86 ).
10.2. Pentru lucrările de beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări
ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în “Registrul de procese verbale pentru verificarea
calităţii lucrărilor ce devin ascunse”.
10.3. Condiţiile de calitate a lucrărilor de zidărie: zidăria trebuie să aibă o serie de caracteristici
tehnice - rezistenţa la încărcare verticală, rezistenţă termică, izolare bună contra infiltraţiilor din precipitaţii.
Calitatea lucrărilor depinde de calitatea cărămizilor folosite, a mortarului şi a execuţiei, dimensiunile
rosturilor dintre cărămizi, ţeserea şi umplerea cu mortar a rosturilor, aşezarea orizontală a rândurilor de
cărămizi pe lungime şi pe grosime.
Verificarea calităţii execuţiei zidăriei: se verifică dacă rosturile verticale sunt ţesute la
fiecare rând, se verifică grosimea rosturilor, dacă toate rosturile sunt umplute cu mortar, se verifică
orizontalitatea rândurilor de zidărie, execuţia corectă a colţurilor, ramificaţiilor, intersecţiilor, planeitatea
suprafeţelor, grosimea zidurilor.
10.4. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal
referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
Piese CertRom
10.5. Controlul calităţii lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile din "Cod

depractică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" indicativ N.E.012-
99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 (care înlocuieşte Normativul C 140-86).
10.6. La întocmirea "Cărţii construcţiei" se va ţine cont de prevederile H.G.273/14.06.94 privind

aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii - anexa 6.
10.7. Pentru realizarea unor lucrări de calitate la proiectare şi execuţie se va ţine seama de
prevederile normativelor menţionate în ANEXA R2.
Întocmit,
Ing. V.I.Zaharia
Piese CertRom
Anexa R1
REGULAMENTUL PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII, EDIŢIA 1993
(Capitolele la care se va da atenţie în mod deosebit)
Cap.1 - Obligaţiile şi răspunderile administraţiei.
Cap.2 - Responsabilităţile maiştrilor şi ale altor conducători ai punctelor de lucru.
Cap.3 - Responsabilităţile şefilor formaţiilor de lucru şi ale personalului muncitor.
Cap.4 - Responsabilităţile proiectanţilor.
Cap.5 - Responsabilităţile investitorului.
Cap.6 - Răspunderile producătorilor de maşini, utilaje pentru construcţii.
Cap.7 - Organizarea activităţii de protecţie a muncii.
Cap.8 - Controlul medical al personalului.
Cap.9 - Instructajul de protecţie şi igienă a muncii.
Cap.10 - Repartizarea personalului pe locuri de muncă.
Cap.11 - Propaganda de protecţie a muncii.
Cap.12 - Reguli de igienă a muncii. Acordarea primului ajutor.
Cap.13 - Riscurile profesionale în construcţii.
Cap.14 - Mijloace individuale de protecţie.
Cap.15 - Dispozitive de securitate a muncii.
Cap.16 - Lucrări executate pe timp friguros.
Cap.17 - Încărcarea, descărcarea şi depozitarea materialelor.
Cap.18 - Electrosecuritatea.
Cap.19 - Lucrări de terasamente.
Cap.20 - Consolidări de teren.
Cap.21 - Prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor.
Cap.22 - Turnarea şi compactarea betonului.
Cap.23 - Fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton.
Cap.24 - Lucrări de zidărie şi lemn.
Cap.25 - Construcţii înalte.

Piese CertRom
Cap.26 - Construcţii din lemn.
Cap.27 - Schele, eşafodaje şi scări.
Cap.28 - Cofraje.
Cap.29 - Finisaje.
Cap.30 - Demolări, reparaţii, consolidări.
Cap.31 - Montarea prefabricatelor şi a utilajelor tehnologice.
Cap.32 - Sudura.
Cap.33 - Alimentare cu apă şi canalizare.
Cap.34 - Executarea instalaţiilor.
Cap.35 - Lucrări cu mase plastice.
Cap.36 - Izolaţii şi protecţii anticorozive.
Cap.37 - Lucrări în mediu radioactiv.
Cap.38 - Instalaţii şi maşini de ridicat.
Cap.39 - Utilaje, maşini şi instalaţii pentru construcţii.
Cap.40 - Dispozitive, scule şi unelte de mână.
Cap.41 - Utilaje folosite în ateliere.

Piese CertRom
Anexa R2
LISTA NORMATIVELOR
care conţin prevederi referitoare la asigurarea calităţii
1. Legea nr. 10-1995 privind calitatea în construcţii/cu completările şi modificările în vigoare.
2. C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

(B.C. nr. 1- 2/1986).
3. C169-88 - Normativ privind execuţia şi recepţia lucrărilor de terasamente pentru fundarea

construcţiilor civile şi industriale (B.C.nr. 5/ 1988).
4. NP112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă (B.C.nr.14/2005).
5. NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat", aprobat de MLPAT cu ordinul nr.59/N din 24 august 1999.
6. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului. - B.C. nr. 2/2008
7. NE 013-2002 - Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton
armat şi betonprecomprimat - B.C. nr.8/2002
8. P7-2000 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe terenuri sensibile la umezire (BC

nr. 7/2001).
9. CR6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
10. P130-99 - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv

supravegherea curentă a stării tehnice a acestora (B.C. nr.1/2000).
11. C17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuieli
(B.C. nr. 1/1983; nr. 4/1985; nr. 6/1988).
12. C11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj
pentru cofraje (B.C. nr.4/1975).
13. C28-83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton (B.C. nr.7/1983)
14. U10-80 - Normativ pentru dotarea cu maşini, scule şi dispozitive a muncitorilor din construcţii.
(B.C. nr. 6/1981 şi B.C.9/1985).
15. C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente. (B.C. nr. 6/1985 şi nr. 7/1986).
164. H.G.273/14.06.94 privind aprobarea " Regulamentului de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii", inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul Cărţii tehnice a construcţiei.
Piese CertRom
17. P100/1992 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-

culturale, agrozootehnice şi industriale (B.C. nr. 1-2/1992 cu completări în B.C. nr. 11/1996).
18. P100-1/2006 - Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri
- B.C nr.11-12/2007,B.C nr.13-14/2007.
19. C149-87 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru

elementele de beton şi beton armat (B.C. nr. 5/1987).
20. STAS 10109/1-89 - Lucrări de zidărie, calculul şi alcătuirea elementelor.
21. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi
beton precomprimat
22. STAS 10108/0-78 - Calculul elementelor din otel
23. NP005-2003 - Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP 005-96) -
(B.C. nr. 14/2004)
24. Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 23 iulie
1996.
25. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1993 (B.C. nr.
5,6,7,8/1993).
26. ST042-2002 – Specificaţie tehnică privind ancorarea cu răşini sintetice la lucrări de

consolidare a elementelor şi structurilor din beton armat (B.C. nr.12/2002).
27. ST043-2001 – Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru

ancorarea în beton cu sisteme mecanice (B.C. nr.12/2002).
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII ELECTRICE
A. CONDIŢII TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI VERIFICĂRI
1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE UTILIZARE:

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice şi tehnologice ce vor fi îndeplinite la
realizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice aferente obiectivului din cadrul proiectului în
vederea utilizării acestora pe toată durata lor normată la utilizare (30 ani).
Caietul a fost întocmit în baza reglementărilor în vigoare.
Descrierea lucrarilor
În cadrul proiectului ce este întocmit de SC “ARCADISTGH” SRL Iaşi sunt cuprinse soluţiile
tehnico-economice referitoare la instalaţiile electrice interioare şi exterioare de curenţi tari aferente
obiectivului.
Categoriile de instalaţii de curenţi tari sunt prezentate mai jos:
a. alimentarea cu energie electrică a obiectivului;
b. distribuţia energiei electrice;
c.iluminatul artificial normal şi de siguranţă;
d. prize electrice pentru echipamentele uzuale;
e. instalaţii de forţă;
f. de protecţie împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale în situaţia unor
defecte în instalaţie;
g. protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică;
h. instalaţii electrice pentru iluminatul exterior al incintei
-alimentarea cu energie electrică a obiectivului va fi asigurată din echipamentele

energetice (existente în zonă în apropierea amplasamentului propus) din Sistemul Energetic National, în
baza documentaţiei tehnice de obţinere a avizului de racordare ce va fi solicitat de beneficiar (transmis de
catre proiectant cu adresa nr.534/16.04.2009 înregistrată la beneficiar cu nr. 6029/17.04.2009) şi în baza
documentaţiei tehnice de execuţie a furnizorului de electricitate.
Se prevede un grup electrogen cu pornire automată, cu o putere de 20 KVA, ce va funcţiona

numai dacă tensiunea (0,4 Kv) din Sistemul Energetic National a dispărut, urmând ca numai un anumit
Piese CertRom
număr de consumatori (vitali-iluminatul de siguranţă, echipamentele frigorifice)să poată fi alimentaţi din

TVital.
-distribuţia energiei prin intermediul tablourilor electrice de distribuţie.
Tablourile vor fi prevăzute la intrarea lor cu întrerupător automat cu protecţie la scurtcircuit şi la

suprasarcină, inclusiv la curenţi de defect. Coloanele electrice de alimentare ale tablourilor se vor realiza
cu cabluri şi conducte din cupru cu rezistenţă mărită la foc montate apparent.
Totodată se va prevedea protecţie împotriva supratensiunilor electrice indirecte (induse) în

instalaţiile interioare, determinate de supratensiuni atmosferice şi de deconectări interioare, prin utilizarea
unui descărcător trifazat la supratensiuni, clasă B+C (III+II) în vederea protejării echipamentelor
electronice de calcul.
Reanclaşarea întrerupătoarelor automate se va face manual numai după remedierea defecţiunii.

Puterile necesare la tablourile clădirii sunt menţionate în schemele de distribuţie. Execuţia tablourilor
electrice se va face respectând prevederile Standard SREN- 60.439.1.
-iluminatul artificial normal şi de siguranţă
Se vor prevedea instalaţii electrice de iluminat artificial normal funcţional, ce se vor

realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi incandescente sau fluorescente, conform funcţiunilor, ce
vor asigura nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.
Comanda iluminatului se va realiza sectorizat prin comutatoare şi întrerupătoare în construcţie

normală sau etanşă conform funcţiunii încăperilor.
Conform NP-I7-02, clădirea va fi prevăzută cu următoarele categorii de iluminat de siguranţă:
-Instalaţii de iluminat de siguranţă de evacuare;
-Instalaţii de iluminat de siguranţă de circulaţie;
-Instalaţii de iluminat de siguranţă de marcare a hidranţilor;
-Instalaţii de iluminat de siguranţă de continuarea lucrului;
-Instalaţii de iluminat de siguranţă de intervenţie.
Pentru iluminatul de siguranţă de marcare a ieşirilor se vor utiliza aparate de iluminat speciale tip
CISA (IP 54 in hala de vânzare si IP 20 in zona de birouri) cu acumulator înglobat şi cu comutare
automată în cazul întreruperii sursei de bază.
Circuitele iluminatului de siguranţă se vor instala pe trasee diferite de a celorlalte categorii de

instalaţii electrice sau la o distanţă de minim de 10 cm ;
-prize electrice pentru echipamentele uzuale
Utilizarea energiei electrice în regim mono şi/sau trifazat se va face prin intermediul unor prize
Piese CertRom
echipate în mod obligatoriu cu contact de protecţie sau a unor racorduri fixe, în funcţie de puterea cerută
de instalaţie şi de prevederile normelor în vigoare.;
-instalaţii de forţă pentru pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor şi a utilajelor

din centrala termică, staţia de epurare, instalaţia de condiţionare;
-protecţia împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale, în situaţia unor
defecte în instalaţie.
Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice interioare, care nu fac parte din circuitul
curenţilor de lucru şi care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un conductor de cupru
diferit de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecţie a tabloului general care va fi legat la
instalaţia de priză de pământ comună cu cea a instalaţiei de paratrăsnet a cărei rezistenţă de dispersie nu
va depăşi valoarea de 1 ohm.
Se vor prevedea şi măsuri speciale de protecţie împotriva electrocutării, şi anume:
a)-atât întrerupătoarele de la tabloul general, tablourile principale şi secundare cât şi

unele circuite se vor echipa cu protecţie împotriva curenţilor de defect ;
b) -legături de echipotenţializare ce vor prelua masele metalice la bara de egalizare a

potenţialelor BEP;
-protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică
Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet se va realiza conform normativului I20/2000

cu instalaţie de paratrăsnet.
Priza de pământ a instalaţiei de paratrăsnet se va interconecta cu cea a instalaţiei interioare a

clădirii, iar valoarea rezistenţei de dispersie nu va depăşi valoarea de 1Ω. În caz contrar se va obţine
valoarea prescrisă prin realizarea şi a unei prize artificiale suplimentare din bandă Ol. Zn. 40 x 4 mm şi
electrozi Ol. Zn. Ø 21/2”, l = 3,00 m.
-instalaţii electrice pentru iluminatul exterior al incintei, ce se va realiza cu corpuri de

iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori de sodiu de înaltă presiune (cu mare eficienţă
energetică), montate pe stâlpi de iluminat.
Soluţii tehnice şi tehnologice
Proiectul de curenţi (tari) cuprinde soluţiile tehnice pentru realizarea circuitelor electrice aferente:
- iluminatului:
- normal şi de siguranţă;
- distribuţia energiei electrice ;
- prizelor monofazice şi trifazice;

Piese CertRom
- instalaţiei de forţă;
- protecţiei împotriva electrocutării în cazul apariţiei unor tensiuni accidentale si protecţiei

împotriva supratensiunilor de origine atmosferică.
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI SE VA CONSULTA ÎN MOD OBLIGATORIU

PROIECTANTUL ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ULTIMELOR CORELĂRI ALE PROIECTULUI CU
SITUAŢIA DE PE TEREN.
Instalaţiile electrice interioare vor fi proiectate in conformitate cu funcţiunile şi mediile majoritare

existente în incăperile clădirii respective.
Se vor utiliza de regula :
A. pentru instalaţiile electrice interioare:
- circuite cu cabluri cu întarziere la propagarea flacarii montate -aparent/îngropat mascat de

tavanul fals- pe elementele incombustibile ale construcţiilor, protejate în tuburi(jgheaburi) PVC/ metalice;
Conductorii - de lucru din cupru, iar cel de protecţie din cupru - vor fi introduşi în acelaşi
tub pentru un singur tip de circuit.
Secţiuni minime: 1,5 mm2 (Cu) pentru iluminat şi 2,5 mm2 (Cu) pentru prize.
B. pentru instalaţiile electrice exterioare:
Cabluri din cupru armate, montate îngropat – în şanţ protejate:
- cu strat de nisip, cărămidă împotriva loviturilor mecanice şi folie avertizoare(culoare

galbenă) ;
- in tub cu pat de beton la subtraversările drumurilor carosabile.
Aparatele de conectare-comanda a iluminatului a fost prevăzută a se efectua atât local cu

întrerupătoare şi comutatoare cu acţionare manuală, ce vor fi de tip îngropat sau aparent funcţie de
destinaţia încăperilor în care se montează cât şi generalizat pe sectoare cu comandă de la distanţă prin
contactori şi butoane. Receptorii de forţă vor fi comandaţi prin întrerupătoare (contactoare) automate cu
relee termice.
Aparatele de conectare vor fi de tipul:
- întrerupătoare şi comutatoare manuale - înălţime de montaj 1,5 m;
- întrerupătoare, contactoare automate - înălţime montaj 1,1 m;
- prize monofazice cu contact de protecţie - cu înălţimea de montaj:
- 1,2 m în centrala termică;

Piese CertRom
- 0,3 m în celelalte încăperi.
Tablourile electrice de distribuţie
- vor fi prevăzute cu cel puţin acelaşi grad de protecţie ca şi aparatele pentru conectare, din zona
amplasării acestora;
- vor fi echipate cu elemente automate de protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit ( se va

prevedea şi protecţie diferenţială la curenţi de defect.) şi cu reanclanşare manuală numai după
remedierea defecţiunii.
Carcasele de protecţie şi uşile tablourilor se vor realiza din materiale incombustibile, de regulă
metalice sau din policarbonaţi.
Se prevede racordarea atât la bara de nul de protecţie cât şi la pământ. Aceleaşi condiţii se impun
şi pentru tablourile electrice aferente utilajelor funcţionale.
În mod obligatoriu la execuţia tablourilor electrice se vor respecta condiţiile impuse de către
standardul SREN-60.439.1.
Lângă tabloul general va fi prevăzută în mod obligatoriu şi bara de egalizare a potenţialului (BEP)
în vederea racordării conform normelor la priza de pamânt a tuturor instalaţiilor (sanitare,termice, etc).
Centrala termică
Centrala termică care va funcţiona cu peleţi va avea instalaţii electrice de iluminat normal şi prize,
forţă pentru agregatele tehnologice ale cazanului şi pompelor.
Se prevede un tablou electric in execuţie etanşă IP 56 atât pentru deservirea agregatelor de

încălzire cât şi pentru funcţiunile iluminat, prize, etc.
Reţele de incintă
În cadrul documentaţiei sunt propuse a se realiza:
- reţele electrice de distribuţie din incintă (pentru alimentarea cu electricitate a tabloului electric
a staţiei de epurare);
- reţele electrice pentru iluminatul incintei.
Reţelele vor fi realizate cu cabluri de cupru armat, montate îngropat, liber sau in tuburi (la
subtraversări de drumuri). Stâlpii vor fi de regulă metalici, prefabricati, racordaţi in mod obligatoriu la priza
de pământ a incintei.
2. CONDIŢII TEHNICE:
2.1. Cerinţe de calitate pentru componentele lucrării:
Piese CertRom
Alegerea materialelor şi aparatelor aferente instalaţiilor electrice s-a făcut pe baza:
- cerinţelor eseţiale de calitate;
- posibilităţilor actuale de aprovizionare de pe piaţa internă a unor materiale având calitaţi

şi performanţe optime;
Materialele şi echipamentele utilizate vor fi omologate înainte de punerea în operă sau

vor avea agrementul tehnic (conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii) şi au fost alese în
funcţie de:
a) - parametrii de funcţionare:
tensiune: tensiunile nominale (respectiv nivelul lor de izolaţie) vor corespunde
tensiunii maxime din instalaţia sau sectorul respectiv;
curent: alegerea s-a făcut în funcţie de natura curentului (alternativ, continuu)
şi de valoarea maximă admisibilă a intensităţii acestuia care ar putea apărea în

regim anormal de funcţionare;
alte caracteristici: puterea, factorul de putere, etc. ... vor fi în conformitate cu
indicaţiile producătorilor;
b) - categoria în care se încadrează încăperea respectivă din punct de vedere al:
mediului - conform capitol 2 din Normativul NP-I.7-2002;
pericolului de incendiu - conform normelor tehnice P118 -98;
pericolului de electrocutare - conform STAS 12604; 12604/3,4 - 89;90;
c) - destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare - conform

Normativelor NP-I.7-2002; GP052-2000; I20-2000;
d) - caracterul specifice al instalaţiei electrice - conform cap. 3, 5 din Normativul NP-I.7-

2002;
La instalare se vor respecta condiţiile din normele (de mai jos) pentru:
conductori, tuburile de protecţie şi a cablurile electrice se vor respecta Normativ NP-I7-

2002, PE 107/95 (cap. 2) şi I.7 (cap.4);
conductoarele aferente instalaţiei de legare la pământ conf. Normativ I.20 - 2000
(cap. 2 şi 3);
Echipamentele alese nu vor provoca efecte dăunătoare asupra altor echipamente

electrice.
În toate încăperile, cu excepţia celor din categoria EE-BA4 vor fi utilizate materiale,
Piese CertRom
aparate şi receptoare electrice în execuţie cel puţin protejată cu gradul de protecţie adecvat
încăperii, dar nu mai puţin de IP201 urmând să corespundă condiţiilor tehnice specifice de calitate
din normele sau standardele de produs;
Elemente de susţinere (console, bride, cleme, etc.) vor fi incombustibile (Co-CA1) sau
practic neinflamabile (C1 =CA2a) sau greu combustibile (C2 = CA2b).
Materialele folosite pentru elementele de susţinere (console, bride, cleme) vor fi

incombustibile (clasa Co=CA1) sau puţin combustibile.
Materialele şi aparatele folosite trebuie să corespundă condiţiilor tehnice specifice de

calitate, din standardele de produs.
Se vor utiliza:
- conductori şi cabluri electrici;
- tuburi de protecţie;
- aparate de comutaţie pentru instalaţii electrice;
- aparate de pornire şi de reglaj pentru instalaţii electrice de forţă;
- corpuri de iluminat;
- tablouri electrice de distribuţie;
- conductori şi electrozi de legare la pământ;
2.2. Condiţii de executie a lucrărilor:
Amplasarea instalaţiilor electrice se va realiza astfel ca să se:
- evite amplasarea în zone în care integritatea lor şi a utilizatorilor ar putea fi periclitate

(datorată şocurilor mecanice, pericolului de incendiu, electrocutare, etc.);
- asigure un acces uşor la instalaţia electrică (pentru verificări, reparaţii, intervenţii în caz
de incendiu, etc.).
a) Instalaţii electrice montate în spaţii închise:
Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte purtătoare de fluide sau

utilaje pe care ar putea să apară condens (cu excepţia celor în execuţie închisă - grad minim de protecţie
IP44) realizate din materiale rezistente la condiţiile respective.
Se vor evita traseele comune cu acelea ale altor instalaţii şi / sau utilaje care ar putea să
le pericliteze funcţionarea.
Distanţele minime între elementele instalaţiei electrice şi elementele altor instalaţii sau
elementele de construcţie sunt cele indicate în capitolul 3,5 - Normativ NP-I.7-2002. În cazurile în care nu
se pot respecta aceste distanţe, pe porţiunile de trasee respective se vor prevedea elemente de protecţie.
Piese CertRom
Legăturile electrice ale conductoarelor (între ele, la aparate, corpuri de iluminat etc. sau
elemente metalice) se execută prin metode şi mijloace care să asigure realizarea unor contacte electrice
cu rezistenţă de treceră minimă, sigure în timp şi uşor de verificat; pentru conductoarele izolate îmbinările
sau derivaţiile se fac numai cu accesorii special prevăzute în acest scop (doze).
Se interzice:
- executarea de legături în interiorul golurilor din elementele de construcţii sau al trecerilor

prin elemente de construcţii.
- supunerea legăturilor electrice la tracţiune.
Legăturile între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare, prin cleme
speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare.
Pentru răsucire şi/sau matisare conductorii vor avea minimum 10 spire pe o lungime a
legăturii (egală cu de 10 ori diametrul conductorului) dar cel puţin 2 centimetri şi se vor cositori.
Legăturile la cleme aparate, echipamente, tablouri, se fac prin strângere mecanică cu

şuruburi (pentru secţiuni mai mici de 10 mm2 sau papuci).
Legăturile conductorilor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute de STAS

12504/4,5.
Legăturile dintre elementele componente ale instalaţiei de legare la pământ (legarea

carcaselor metalice aferente tablourilor electrice şi motoarelor electrice la centura interioară de legare la
pământ) se execută de preferinţă prin sudare.
Dozele vor asigura:
- protecţia legăturilor electrice (împotriva pătrunderii umezelii şi a prafului din mediul

înconjurător);
- continuitatea perfectă a conductoarelor electrice;
- nivelul de izolaţie corespunzător;
Nu se admit doze comune:
Aparatele de conectare folosite din circuitele electrice vor avea un curent nominal de
minimum 10 A şi se vor monta pe conductorul de fază la înălţimea de max. 1,5 metri de la pardoseală.
Prizele se vor monta fată de pardoseală, la o inălţime mentionată în memoriu.
Aparatele de comandă a conectării/deconectării instalaţiilor de forţă, se vor monta astfel

încât să întrerupă simultan toate conductoarele de fază ale circuitului şi eventual nulul de lucru în funcţie
de schema de protecţie adoptată.
Corpurile de iluminat (de orice tip) se vor alimenta între fază şi nul.
Corpurile de iluminat pentru condiţii normale (cu carcasa metalică sub 2,5 m) şi prizele cu
Piese CertRom
contact de protecţie (220V c.a.), se vor conecta la conductorul nul de protecţie, iar acesta la rândul său
se va racorda la borna de nul de protecţie a tabloului electric aferent.
Tensiunea de lucru a corpurilor de iluminat şi a prizelor cu contact de protecţie este de

220 V c.a.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductoarele de alimentare.
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat se vor alege astfel încât să

suporte, fără a suferi modificări, o greutate egală cu 5 ori greutatea corpurilor de iluminat.
Tablourile electrice de distribuţie vor fi în construcţii închise (tip cutie metalică) şi

realizate din materiale incombustibile.
Tablourile electrice se instalează astfel încât înălţimea laturii superioare (a tabloului) faţă
de cota finală a pardoselii să nu depăşească 2,30 m şi lateral de minim 1,4 m de orice conductă metalică.
Tablourile electrice se montează vertical şi se fixează sigur, pentru evitarea vibraţiilor.
Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se protejează împotriva

coroziunii.
b) Instalaţiile de legare la pământ:
Conexiunile electrice (între elementele conductoare) se execută prin sudare, lipitură tare,
presare în manşoane şi/sau alte metode similare. Se admite şi executarea conexiunilor electrice prin
şuruburi, nituri, cu condiţia luării de măsuri impotriva autodesfacerii lor şi numai dacă prin acestea se
poate asigura menţinerea în timp a calităţii electrice, mecanice şi de rezistenţă la coroziune.
Electrozii de pământ se instalează la cel puţin 1 m faţă de fundaţia construcţiei.

Adâncimea minimă admisă pentru instalarea electrozilor este de minim 0,5 m.
Toate conductele de instalaţii se vor racorda galvanic prin prize speciale şi conductor din
cupru flexibil la priza de pământ.
c) Instalaţii electrice de exterior:
Înainte de începerea lucrărilor se va examina planul instalaţiilor exterioare şi se va

efectua un control pe teren al traseelor.
Procesul tehnologic de execuţie cuprinde următoarelor operaţii:
- marcarea traseelor de cabluri îngropate/aparente;
- pozarea cablurilor în pământ sau pe elemente de susţinere;
Săparea şanţului se execută manual sau mecanizat, pe traseul indicat în proiect.

Adâncimea lui trebuie să fie de 0,8 m. Lăţimea şanţului, pentru un cablu este de 40 cm.
Înainte de pozarea cablului în sanţ se aşează un strat de nisip sau de pământ cernut,
care trebuie să nu conţină piatră, moloz sau zgură (grosime numai 10 cm).
Piese CertRom
Este interzisă aşezarea cablurilor subterane sub conducte sau deasupra lor, cu excepţia
intersecţiilor.
La pozarea cablurilor de energie electrică, trebuie prevăzute rezerve: câte 1,5 m de cablu
la cele două capete.
2.3. Condiţii de transport, depozitare şi manipulare
Transportul şi depozitarea materialelor se vor efectua în condiţiile asigurării integrităţii

acestora, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a nu pătrunde apa în ambalaje.
Toate materialele şi echipamentele livrate beneficiarului vor fi însoţite de certificatele de

atestare a calităţii, emise de furnizorii acestora şi se vor depozita în magazii.
3. CONDIŢII TEHNOLOGICE
3.1. Tuburi şi accesorii:
a) Consumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice:
- piesele de legătură sunt incluse în preţul ţevii.
- se vor prevedea materiale auxiliare de montaj.
b) Consumurile specifice de manoperă asigură etapele:
- montarea tubulaturii de protecţie în cămăşuiala de beton se realizează astfel: Tubul se

va monta numai pe trasee verticale legat de plasa metalică în acoperirea cu beton. Tuburile se vor
înfunda la capete pentru a se evita înfundarea lor. La fel se va proceda cu locurile pentru doze;
- executarea mecanizată a străpungerilor;
- montarea tuburilor şi ţevilor pe dibluri sau console(aparent) în ghene;
- executarea şi rectificarea filetelor şi/sau a îmbinărilor între tuburi si/sau ţevi;
- îndoirea tuburilor şi/sau ţevilor.
c) Condiţii de măsurare a lucrărilor: metri pe lungimea traseului, incluzând şi dozele (in

lungimea măsurată).
d) Verificări privind integritatea fizică.
3.2. Conductori electrici şi accesorii:
a) Consumurile specifice de materiale: cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice.
Piese CertRom
- verificarea vizuală a integrităţii materialului la conductori şi izolaţiei, precum şi la

accesorii;
- introducerea conductelor în tuburi şi/sau ţevi gata montate;
- executarea legăturilor atât în doze, respectiv la aparate sau tablouri.
c) Conditii de măsurare a lucrărilor, la metru de conductă instalată, (inclusiv dozele), la
care se adaugă capetele de conductă rămase libere, neprotejate, pentru executarea legăturilor la
tablouri şi/sau aparate.
d) Verificări efectuate la continuitatea izolaţiei.
3.3. Cabluri electrice şi accesorii:
a) Consumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare executării unei

unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice.
b) Consumurile specifice de manoperă asigură etapele pentru:
Cabluri montate pe console sau trase prin ţevi de protecţie:
- pregătirea cablurilor sau a conductelor;
- montarea suporţilor (console, dibluri);
- montarea papucilor şi lipirea lor precum şi izolarea (cu bandă izolatoare);
- etichetarea;
Cabluri montate în săpătură:
Pe lânga operaţiile mai sus se cuprind şi:
- executarea şanţului în teren tare umplutura şi nivelarea manuală;
- stratul de protecţie din nisip şi crămizi şi folie avertizoare din PVC;
c) Condiţii de măsurare a lucrărilor:
- la metru pe traseu efectiv, peste piesele de înndădire sau derivaţie şi peste capetele
terminale.
d) Verificări se efectuează la:
- realizarea legăturilor;
- continuitatea;
- rezistenţa de izolaţie.
3.4. Aparate electrice şi accesorii:

Piese CertRom
a) Consumurile specifice cuprind toate materialele necesare executării lucrării, inclusiv

prevederile tehnologice.
- verificarea vizuală a aparatului ce urmează a se monta, precum şi verificarea

caracteristicilor tehnice conform documentaţiei;
- pregătirea pentru montaj a aparatelor;
- montarea aparatelor în doze, pe dibluri sau pe console existente;
- executarea legăturilor în aparate;
c) Condiţii de măsurare: - la număr de bucăţi.
d) Verificări:
Întrerupătoarele, contactoarele pentru acţionari, releele unitare şi complexe, etc.
3.5. Corpuri de iluminat şi accesorii:
a) - Consumurile specifice de materiale cuprind, toate materialele necesare montajului;

inclusiv prevederile tehnologice:
- pregătirea pentru montaj a corpurilor de iluminat şi/sau a accesoriilor;
- executarea legăturilor electrice şi marcarea lor;
- reasamblarea şi montarea corpurilor de iluminat pe elementele de fixare (dibluri,

console, etc.).
c) Condiţii de măsurare: în unitatea de măsură indicată în lista de cantităţi.
d) Verificări:- circuitele de iluminat şi a corpurile de iluminat.
3.6. Tablouri electrice:
a) Consumurile specifice de materiale:- cuprind toate materialele necesare montajului

tabloului gata confecţionat, inclusiv pierderile tehnologice.
b) Consumurile specifice de manoperă asigură operaţiile necesare montării şi anume:
- verificarea vizuală şi după schemele de distribuţie a echipării tablourilor;
- identificarea elementelor componente;
- montarea elementelor de susţinere (dibluri, console);
- racordarea circuitelor electrice la şirul de cleme, respecitv la elementele componente ale

tabloului.
c) Condiţii de măsurare a lucrărilor:- în unitatea de măsură de la fiecare normă;.

Piese CertRom
d) Verificări: - elementele componente (siguranţe, întrerupătoare, contactoarele, releele

unitare de orice tip, cleme, etc.) şi de ansamblu.
3.7. Instalaţii de protecţie, inclusiv priza de pământ:
Capitolul cuprinde:
a) Consumurile de materiale pentru montarea instalaţiilor de legare la pământ precum şi

accesoriile acestora. Se prevăd de asemenea şi acoperirile de protectie anticorozivă.
b) Consumurile specifice de manoperă asigură toate operaţiunile necesare pentru

executarea unei unităţi de lucrare.
- montarea conductei de protecţie, a elementelor de fixare sau susţinere, protecţia

anticorozivă;
c) Condiţii de măsurare: - în unitatea de măsură indicată de fiecare articol în parte.
d) Verificări:
Se cuprind următoarele:
- verificarea continuităţii electrice şi parametrilor proiectaţi la instalaţia de legare la

pământ;
- măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ.
4. PROBE, TESTE, VERIFICĂRI, RECEPŢIE:

4.1. Probe, teste, verificări, recepţie:
Sunt menţionate verificarile utile în cursul execuţiei şi înainte de punere în funcţiune a

unei instalaţii electrice, verificări ce se execută de către executant în conformitate cu cap.6-NI7-98 şi C56-
85.
4.1.1. LUCRĂRILE DE MONTARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE SE VOR REALIZA

DE CĂTRE UN ELECTRICIAN AUTORIZAT CORESPUNZĂTOR CATEGORIEI care va controla vizual
dacă lucrările constructive executate necesare instalaţiei corespund prevederilor din proiect şi
prescripţiilor tehnice în vigoare.
a) - la traseele alese dacă:
- sunt respectate distantele minime admise (până la conductele altor instalaţii) şi/sau
până la elementele de construcţie;
- sunt evitate locurile în care ar putea fi periclitate instalaţia pe durata exploatării (lovituri
mecanice, umezeală, temperaturi ridicate, agenţi corozivi, etc.).
b) - la traversările prin elementele de construcţie: dacă amplasarea şi modul de execuţie

Piese CertRom
respectă prescripţiile tehnice în vigoare;
c) - la lăcaşurile executate pentru doze, aparate, etc.: dacă locul a fost ales
corespunzător proiectului şi dacă au fost respectate distanţele faţă de elementele metalice legate la
pământ şi înălţimile faţă de suprafaţa finită a pardoselii, prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare;
d) - la poziţiile alese şi trasate în vederea montării pe console pentru aparate şi pentru

tabloul electric: dacă amplasamentul corespunde prevederilor proiectului şi dacă sunt evitate locurile care
prezintă pericol pentru instalaţie, precum şi distantele faţă de elementele metalice legate la pământ.
4.1.2. Toate aparatele, echipamentele şi utilajele (corpuri de iluminat, aparatele de

conectare, protecţie, motoare electrice, tablouri electrice, etc. se vor verifica după transport pentru a
corespunde caracteristicilor (prevăzute în proiect) şi a calităţi funcţionale garantată
de fabrica furnizoare (prin certificat de calitate).
EXECUTANTUL NU POATE FACE ÎNLOCUIRI DE MATERIALE FĂRĂ AVIZUL

PROIECTANTULUI.
Verificarea materialelor se va face:
- scriptic: confruntarea datelor şi a caracteristicilor de calitate şi dimensionale (menţionate

în certificate de calitate, buletine de omologare, etichete, ce însoţesc aparatele) cu acelea prevăzute în
proiect;
- prin sondaj: la minim 1% din tipodimensiunile de materiale şi constă în măsurarea

dimensiunilor (secţiuni, diametre, lungimi).
Materialele, aparatele şi/sau echipamentele ale căror caracteristici nu corespund cu cele

din proiect sau prezintă defecte de calitate (izolaţii rupte, carcase sparte etc.) vor fi respinse.
4.1.3. Înainte de montare, la conductori şi la cabluri, se va verifica continuitatea electrică

(pe fiecare colac în parte).
4.2. Verificări de efectuat pe faze de lucrări:
4.2.1. - vizual : respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor,

în vederea uşoarei identificări (prin etichete, culori), marcare ce trebuie să fie în conformitate cu
prescripţiile tehnice în vigoare.
4.2.2. - vizual : prin sondaj (la cel puţin 15% din numărul total) legăturile electrice ale
conductelor instalaţiilor electrice, dacă au fost executate conform prescripţiilor tehnice în vigoare.
4.2.3. Se va măsura rezistenţa de izolaţie între conducte şi pământ.
4.2.4. Instalaţia de protecţie prin legarea sau la nul se va verifica pe măsura executării
instalaţiei, după montarea receptoarelor, astfel:
Piese CertRom
- se montează conductorul principal de protecţie şi se verifică continuitatea lui electrică;
- se montează piesa de separaţie între conductorul de protecţie şi priza de pământ şi se

verifică continuitatea lui electrică;
- se leagă la conductorul principal de protecţie elementele metalice ale instalaţiei

electrice, conform proiectului şi se verifică continuitatea electrică a fiecărei legături;
4.2.5. La instalarea tablourilor electrice, a electromotoarelor, echipamentelelor se vor

controla vizual şi prin măsurători următoarele:
a) modul şi calitatea fixării lor pe suporţi;
b) înălţimile de montaj admise şi distanţele până la elementele construcţiei conform

prescripţiilor tehnice în vigoare;
c) modul şi calitatea execuţiei legăturilor electrice;
d) existenţa aparatelor de pornire, reglaj, protecţie prevăzute în proiect.
e) existenţa etichetelor şi a inscripţiilor de identificare şi marcare prevăzute în proiect.
4.3. Verificări de efectuat la recepţia preliminară
4.3.1. Existenţa elementelor de protecţie împotriva supracurenţilor şi echiparea, respectiv

reglarea corectă a dispozitivelor de protecţie (siguranţe calibrate, curenţii de reglaj ai releelor termice
etc.).
4.3.2. Funcţionarea corectă a instalaţiei electrice:
Înainte de punerea în funcţiune a unui consumator se vor efectua următoarele operaţiuni

de verificare:
a) cu alimentarea electrică întreruptă se va verifica:
- aparatura de întrerupere a alimentării cu energie electrică;
-existenţa elementelor neizolate (sub tensiune) în interiorul tabloului;
-fixarea sigură a legăturilor electrice la bare şi a conductelor electrice;
-valoarea corectă a protecţiei la scurtcircuit;
-reglarea corectă a protecţiei la suprasarcină în funcţie de curentul indicat pe

eticheta
receptorilor;
-rezultatele satisfăcătoare ale izolaţiei;
-reglajul corect al releelor de protecţie (la curenţi de defect).
b) cu instalaţia sub tensiune se va verifica:

Piese CertRom
dacă tensiunea prescrisă este disponibilă pe toate fazele:
dacă circuitul de control asigură succesiunea normală a operaţiilor.
Se va verifica dacă prin învârtire electrică rotorul motorului are sensul indicat pe carcasa
şi dacă în timpul functionării apar zgomote anormale.
4.3.3. Funcţionarea corectă a instalaţiilor de iluminat normal (existenţa condensatoarelor

şi evitarea efectului stroboscopic la lămpile fluorescente, etc.).
4.3.4. Funcţionarea eficientă şi a instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ.
5. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE, TEHNOLOGICE ŞI

DE VERIFICARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE:
5.1. Reglementări cu caracter republican:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei

lucrărilor şi a construcţiilor aprobat prin HG 925/95;
Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi

în construcţii aprobat prin HG 392/94.
Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora aprobat

cu HG 273/94.
Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat cu HG

nr. 261/94.
Ordonanţă de urgenţă privind energia electrică şi termică aprobată cu HG 63/98.
5.2. Standarde:
STAS 3184/3,4-85 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380
V c.a. Condiţii generale de calitate;
STAS 3009 - 90 - Lămpi electrice cu incandescentă de format normal.
Tensiuni şi puteri nominale;
STAS 6824-86 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general.
Condiţii tehnice de calitate.
STAS 7290-75 - Lămpi electrice cu descărcare în gaze. Clasificare şi

terminologie;
Piese CertRom
STAS 4173/1÷3/91 - Sigurante fuzibile de joasă tensiune cu mare putere de

repere pentru scopuri industriale. Condiţii de calitate;
STAS 2612-87 - Protectia împotriva electrocutării. limite admise;
STAS 3184/3;4-88 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380
V.c.a. şi 250 V.c.c. şi până la 25 A. Conditii tehnice

generale
de calitate;
STAS CN 60598-1,2-94;98 - Corpuri de iluminat. Prescripţii generale şi speciale.
SR CEI 600509(826)+AI-1995 - Vocabular electrotehnic internaţional. Instalaţii
electrice în construcţii.
SR CEI 60227 / 1÷7 - Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de
tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv;
SR EN 60529-95 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (cod IP).
SR EN 60742-98 - Transformatoare de separare şi transformatoarelor de
securitate. Prescripţii.
SR CEI 60255-3; 7÷9; 11÷15; 21-23/94÷99. Relee electrice.
SR CEI 60757-93 - Cod pentru notarea culorilor.
SR CEI 60884-1; 12-94 - Aparataj de joasă tensiune fix silvic pentru uz casnic
şi similar. Prescripţii generale.
SR CEI 60898+AI-95 - Întrerupătoare automate pentru protecţia la supracurenţi
pentru instalaţii casnice şi similare.
SR CEI 60947-2;3;4; - Aparataj de joasă tensiune. Intrerupătoare, contactoare.
STAS 6824-86 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminat general.
Condiţii generale de calitate;
STAS 7290-75 - Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Clasificare şi
terminologie;
STAS 8114-4-91 - Corpuri de iluminat. Condiţii tehnice generale;
SR HD 603 S1:2001+A1:2002+A2:2004 +A3:2007 Cabluri de distribuţie de tensiune

nominală 0,6/1 kV
SR HD 516 S2:2002+ A1:2004 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate

Piese CertRom
SR EN 50085 (standard pepărţi) Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru

instalaţii
electrice
SR EN 50086 (standard pe părţi) Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
STAS 298-80 - Cabluri şi indicatoare de securitate.
STAS 10.955-77 - Cabluri electrice. Calculul curentului admisibil în cabluri,
în regim permanent. Prescripţii;
STAS 526-89 - Conducte de cupru cu izolatie din cauciuc până la
750 V.
STAS 6865-89 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe.
5.3. Norme tehnice cu caracter generalizat:
P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
C300 - 94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora.
P100 - 2006 - Normativ pentru proiectarea antiseimică a construcţiilor industriale.
5.4. Norme tehnice cu caracter specializat:
NP-I7-2002 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000 V C.a. şi 1500 C.c.
GP 052-2000 - Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 C.a. şi
15000 V.C.c.
I20 - 2000 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de protecţie
împotriva trăsnetelor.
NTE-007 - Normativ privind proiectare şi executarea reţelelor de cabluri
electrice.
PE-116/94 - Normativ de încercare şi măsurător la echipamente şi instalaţii
electrice.
PE124/95 - Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică
a consumatorilor industriali şi similari.

Piese CertRom
PE-132/95 - Normativ pentru proiectarea releelor electrice de distribuţie publică.
5.5. Norme şi instrucţiuni specifice:
1. PE 134/2/96 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de
scurtcircuit în reţele electrice în tensiunea sub 1 KV.
2. PE932/93 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei
electrice;
3. NP-061-2002 - Normativ de proiectare a instalaţiilor interioare de iluminat interior
4. NP-062- 2002 - Normativ de proiectare a instalaţiilor de iluminat exterior.
Întocmit,
Ing. A.Pavăl
Piese CertRom
B. MĂSURI DE SECURITATE LA INCENDIU
1. DOMENIUL DE APLICARE:
Măsurile menţionate în prezentul caiet de sarcini prevăzute în proiect în conformitate cu
actele normative aflate în vigoare trebuiesc îndeplinite în mod obligatoriu la execuţie, pentru asigurarea
siguranţei la foc atât a utilizatorilor, cât şi a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
2. PREVEDERI COMUNE:
2.1. Nivelul de combustibilitate a materialelorşi echipamentelor din instalaţiile electrice.
Elementele utilizate în instalaţiile electice vor fi incombustibile (CA1) sau cel puţin greu
combustibile (CA2), acestea urmând a fi montate protejat în elementele incombustibile ale construcţiei
sau pe trasee ferite de pericol de incendiu. Materialele pe care vor fi montate instalaţiile vor fi
incombustibile (CA1), iar cele de protecţie a instalaţiilor electrice (tuburi, plinte, canale) izolare (ecrane),
mascare, susţinere, vor fi incombustibile(CA1) sau cel puţin greu combustibile (CA2a) şi (CA2b).
Caracteristicile materialelor şi a echipamentelor electrice vor fi conform categoriei în care

se încadrează încăperea sau spaţiul respectiv, din punct de vedere al influenţelor externe şi din punct de
vedere al pericolului de incendiu.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală a

cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării, a tuburilor din materiale plastice (PVC;PET) a aparatelor şi
echipamentelor electrice (ce nu sunt prevăzute de fabricant pentru montare pe materiale combustibile, se
va face numai interpunând ecrane incombustibile sau elemente de distanţare ( NP- I7-2002).
Elementele de instalaţii - ce se vor monta pe/sau în elementele incombustibile ale

construcţiei vor avea atestate ale organelor abilitate în acest scop (înaintea de punerea în operă).
2.2. Asigurarea alimentării cu energie electrică:
Pe durata unui eventual incendiu, iluminatul general al clădirii va fi întrerupt, urmând ca

iluminatul de siguranţă (de tip 3, conf. NP-I7-2002), să fie asigurat cu ajutorul corpurilor de iluminat de
siguranţă (echipate cu baterii de acumulatori şi cu dispozitive de comutare automată la intreruperea
tensiunii de bază).
Scoaterea de sub tensiune a întregii instalaţii în caz de incendiu se va face de la tabloul

general care este echipat cu un disjunctor automat cu protecţie diferenţială (Id=300 mA) şi cu protecţii la
supracurenţi (de scurtcircuit şi termici), precum şi la supratensiuni de reţea sau de natură atmosferică.
Piese CertRom
3. PREVEDERI SPECIFICE:
3.1. Trecerea conductelor şi barelor electrice prin elemente incombustibile ale

construcţiei, se va executa conf. Normativ NP-I7/2002, şi anume:
1. Pentru cnductele electrice neizolate (libere) şi bare, trecerea se face folosind izolatoare
de trecere realizate din materiale incombustibile fixate pe console încastrate în pereţi sau cu borne de
trecere;
2. Pentru conductele izolate (libere) trecerea se face protejându-se cu tuburi de protecţie

pe porţiunea respectivă.
3. În cazul conductelor electrice izolate introduse (trase) în tuburi, nu este necesară o

altă protecţie. Fac excepţie traversările prin rosturi de tasare, caz în care conductele se vor proteja în tub
pe porţiunea de trecere (tub în tub). Dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite, tuburile de
protecţie se vor instala înclinat spre încăperile cu condiţiile cele mai grele. Golurile dintre tub şi elementele
de construcţie se vor umple cu masă izolantă (ca şi la punctul 5, al.2).
4. Capetele tuburilor care ies din elementul de construcţie se prevăd cu tile de porţelan
sau alte materiale electroizolante în încăperile uscate sau umede cu intermitenţă - categoriile U0,U1
(AD3, AD4). Tilele şi pipele se montează astfel încât să iasă complet din elementele de construcţie.
La trecerea dintre interior spre exterior sau intre încăperi cu umidităţi, temperaturi diferite,
tilele şi pipele se vor umple cu masă izolantă (bitum, masă izolantă pentru cabluri, mastic, etc.) în
încăperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicată . Tuburile de protecţie se
montează înclinat, cu pantă descendentă spre încăperea cu condiţiile cele mai grele.
6. Etanşarea golurilor la infiltrările de gaze se va realiza cu mortar de ciment la golul

dintre tub şi elementele de construcţie şi cu celochit şi şnur electroizolant la golul dintre tub şi
conducte/cabluri. Se va urmări aplicarea prevederilor Normativului I6.
7. Trecerea conductelor şi barelor electrice prin elementele de construcţii din material

combustibile (CA2a - CA2d) se face în condiţiile impuse de Normativul np-I7/2002.
În cazul conductoarelor izolate şi a cablurilor libere sau instalate în tuburi şi prin

protejarea lor pe porţiunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale incombustibile (metal, etc) şi
etanşând golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 şi electroizolante faţă de elementul de
construcţie (de ex. cu vată de sticlă şi ipsos etc) şi între tub şi conductele electrice (de ex. cu vată de
sticlă, etc).
8. Trecerea prin elemente de construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie se

poate admite numai justificat tehnic, în condiţiile impuse de Normativul NP-I7/2002, şi anume:
- pe porţiunea de trecerea, conductelor să nu fie materiale combustibile (CA2a÷CA2d), cu

Piese CertRom
excepţia izolaţiei conductoarelor ;
- spaţiile libere din jurul conductoarelor, barelor izolate, tuburilor, etc., inclusiv a celor
pozate în canale, galerii, estacade, etc. vor fi închise pe porţiunea de trecere (pe toată grosimea
elementului de construcţie cu materiale incombustibile, de ex. beton, zidărie) care vor asigura rezistenţa la
foc cel puţin egală cu a elementului de construcţie adiacent;
- trecerea cu conductoare, bare, tuburi, etc, se va face astfel încât să nu fie posibilă
dislocarea unor porţiuni din elementul de construcţie ca urmare a dilatării elementelor de instalaţii
electrice.
3.2. Tablourile electrice vor fi realizate numai de unitaţi autorizate în construirea de

tablouri electrice, la confecţionarea acestora, urmând a se folosi numai materiale incombustibile sau greu
combustibile din clasa (CA2a) şi nehigroscopise. Tablourile electrice vor fi în construcţie închisă cu grad
de protecţie minim IP311.
3.3. Protecţia clădirii împotriva loviturilor directe de trăsnet se va asigura cu o instalaţie
exterioară de paratrăsnet (IEPT - I20/2000)- şi priza de pământ proprie. Rezistenţa de dispersie a

prizei de pământ nu va depăşi valoarea de 1,0 ohm (priză artificială proprie a IEPT).
3.4. Se interzice efectuarea de probe sau punerea în funcţiune a instalaţiei fără a fi luate
toate măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor.
3.5. Dotarea cu mijloace de intervenţie în caz de incendiu:
- se interzice utilizarea stingătoarelor cu spumă şi jeturilor de apă la stingerea incendiilor

în instalaţiile şi/sau tablourile electrice;
- în zona unde se află tablourile electrice de distribuţie şi/sau de utilaj vor fi prevăzute
stingătoare portabile cu praf şi bioxid de carbon (procurate prin grija beneficiarului);
- personalul de interventie va fi echipat şi cu mijloace de protecţie a căilor respiratorii

împotriva degajărilor de noxe (monoxid şi bioxid de carbon, vapori de acid sulfuric ce se degajă la arderea
policlorurii de vinil PVC etc.);
- mijloacele de primă necesitate la intervenţia în caz de incendiu vor fi amplasate în locuri

vizibile, uşor accesibile şi în permanentă stare de utilizare.
4. REGLEMENTĂRI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU

4.1. Reglementări cu caracter general:
1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
2. Regulamentul de stabilire a categoriilor de importanţă în construcţii aprobat cu

Piese CertRom
H.G.R. nr. 261/1994.
3. Regulamentul privind controlul de Stat al calităţii în construcţii, aprobat cu H.G.R.
nr. 272/1994.
4. Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
aprobat cu H.G.R. nr. 273 /1994.
5. Regulamentul privind stabilirea categoriilor de importanţă a construcţiilor, instalaţiilor şi

alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor, aprobat
cu H.G.R. nr 571/1998.
6. Legea 50/91 modificată cu Legea nr. 125/96 - Legea privind executarea lucrărilor de
construcţii.
7. O.G.R. nr. 60/1997 - privind apărarea împotriva incendiilor.
8. Decretul 400/1981 - reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor.
9. Regulamentul de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în
construcţii aprobat cu H.G.R. nr.731/91 şi H.G.R. nr. 143/92.
10. Regulamentul de verificare şi expertiza tehnică a proiectelor, executiei lucrărilor şi
construcţiilor, respectiv Îndrumătorul pentru atestarea tehnico - profesională a
specialiştilot cu activitate în construcţii, aprobate cu ordinul 77/N/1996.
11. Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei
lucrărilor şi a construcţiilor aprobat cu H.G.R. nr. 925/99.
Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor
12. Legea 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
13. Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor
14. HG 1146/2006 Cerineţele minime de securitate şi sănătate
15. HG 971/2006 Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă
16.HG 457/2003 modificat cu HG 1514/2003 Asigurarea securităţii utilizatorilor de

echipamente electrice de joasă tensiune
4.2. Standarde:
SR ISO 6309/1998 - Protecţia împotriva incendiilor. Semne de securitate.

Piese CertRom
STAS 8558 - 78 - Măsuri de siguranţă contra incendiilor.

Determinarea incombustibilităţii materialelor de construcţii.
SR EN2-1995 - Clase de incendiu.
STAS 61140/2002 - Protecţia împotriva şocurilor electrice
SR EN 54-1-98 - Elemente componente ale sistemelor de detectare a

incendiilor. Partea I. Introducere.
STAS 11357-90 - Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea

materialelor şi elementelor de construcţii d.p.d.v. al combustibilităţii.
STAS 11976-83 - Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de
stingere cu spumă. Prescripţii de proiectare.
STAS 9752-86 - Utilaje de stins incendii - Stingător cu dioxid de

carbon.
4.3. Norme tehnice:
1. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor indicativ P.118-1999.
2. Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor
Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P.118/199, indicativ MP008-2000.
3. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la
1000 V.c.a. şi 1500 V.c.c. - indicativ NP-I7-2002.
4. Normativ privind proiectarea şi realizarea protecţiei construcţiilor împotriva
trăsnetului indicativ I20-2000.
5. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare indicativ I9 şi I9/1.
6. Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădirile

civile - indicativ PE 155/1992.
7. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente indicativ C56/1985.
8. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social -
culturale, agrozootehnice şi industriale - indicativ P100-2006.
4.4. Norme tehnologice de proiectare:

Piese CertRom
1. GP - 052-2000 - Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni până la 1000 V.c.a. şi
1500 V.c.c.
2. Catalog de detalii, elemente şi subansambluri prefabricate de instalaţii pentru

construcţii - PSI - elaborat de IPCT Bucureşti, ed. 1991.
3. Ghid de performanţe pentru instalaţii, vol. 3 - Instalaţii electrice - elaborate de IPCT
- Bucureşti - ed. 1996.
4.5. Norme şi instrucţiuni specifice privind stingerea incendiilor:
1. N.P.S.I. şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul, distribuţia
energiei electrice şi termice - indicativ P.E. 009 - 94.
3. N.P.S.I. la explotarea construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor de transport şi
telecomunicaţii aprobată cu Ordinul 12/1980.
5. RECOMANDĂRI FINALE:
Beneficiarul va lua măsuri ca dotările cu mijloace tehnice PSI precum şi

amenajările constructive privind instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor să fie terminate înainte de
darea în exploatare a obiectivelor şi menţinute ulterior în stare de funcţionare.
Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de prevenire şi stingerea

incendiilor, a instructajului şi pregătirii personalului, potrivit atribuţiilor ce le revin, o au cei ce conduc,
organizează şi controlează activitatea în cadrul construcţiei menţionate.
În cazul în care normativele şi instrucţiunile departamentale nu cuprind prevederi pentru

unele locuri de muncă, beneficiarul va întocmi instrucţiuni proprii, specifice.
Întocmit,
Ing. A.Pavăl
Piese CertRom
C. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ
1. DOMENIUL DE APLICARE
Măsurile de sănătate şi securitate în muncă menţionate în prezentul caiet de sarcini
(întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare) se referă la activităţile de proiectare, execuţie şi
exploatare a instalaţiilor electrice aferente construcţiilor. Măsurile menţionate vor asigura atât utilizatorii
cât şi construcţiile împotriva efectelor periculoase de orice natură a curentului electric (de joasă tensiune -
sub 1 Kv ca), urmând ca acest caiet de sarcini să fie conectat în mod obligatoriu împreună cu legislaţia
menţionată în capitolul "Reglementări privind instalaţiile şi măsurile de protecţie a muncii".
2. PREVEDERI COMUNE
Instalaţia electrică prevăzută în proiect asigură:
- protecţia utilizatorilor împotiva şocurilor electrice ce ar putea să apară ca urmare a

atingerii directe a părţilor active a instalaţiei sau a unei atingeri indirecte prin intermediul unor părţi
metalice, ajunse accidental sub tensiune;
- protecţia instalaţiei cu echipamente adecvate
- spaţiul necesar părţii lucrările de execuţie, verificare, întreţineri şi/sau reparare.
- excluderea oricăror influenţe de orice natură cu utilităţi tipuri de instalaţie;
3. PROTECŢIE ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE
3.1. Protecţia împotriva atingerilor directe sau indirecte
1. Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea a cel puţin una din
următoarele măsuri aplicate asupra părţilor active:
- alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) cu valori ce nu depăşesc 50

Vca sau 120 Vca;
- izolare, pentru acoperirea completă;
- carcase sau bariere ce nu permit atingeri;
- amplasarea în afara zonei de accesibilitate;
- dispozitive de protecţie diferenţială la curenţi de defect;
2. Protecţia împotriva atingerilor indirecte este obligatorie în cazurile când utilizatorii pot
Piese CertRom
ajunge în contact simultan, atât cu un element activ - conductor - cât şi cu o masă conductoare (în
condiţiile în care este posibilă apariţia unei diferenţe de potenţial periculoasă) ca urmare a unui defect.
Toate masele din instalaţie vor fi prevăzute cu cel puţin una măsură de protecţie împotriva atingerilor
indirecte şi anume:
a. cu întreruperea automată a alimentării cu electricitate cu ajutorul unor dispozitive

specializate de protecţie la supracurenţi sau dispozitive diferenţiale (coordonate în timpul schemei de
legare la pământ) în condiţiile:
realizării buclei de circulaţie a curentului de defect în cazul reţelelor:
- legate la pământ prin legarea maselor la punctul neutru (schema TN) sau direct la pământ
(schema TT);
- izolate faţă de pământ, prin legarea maselor direct la pământ (schema IT);
utilizării dispozitivelor diferenţiale selective la protecţie după locul de montare (branşament, tablou
sau circuite electrice). Deconectarea se va efectua pe conductorii de fază cât şi pe conductorul de centru
dacă secţiunea acestuia este mai mică decât a celor de fază.
b. fără întreruperea alimentării în special la echipamentele care necesită o funcţionare

fără întreruperi şi la care se pot utiliza, ca mijloace:
materiale şi echipamente de clasa II şi/sau III;
izolarea suplimentară (cu izolaţii suplimentară sau carcase izolante);
separarea de protecţie a circuitelor;
amplasarea la distanţă sau intercalarea de obstacole (numai în încăperi uscate U0 = AD1).
3.2. Măsuri de sănătate şi securitate în muncă
În proiect sunt respectate şi prevederile din fişele tehnologice ale echipamentelor,

regulamentele de exploatare tehnică, condiţiile încăperilor deservite.
a. Măsuri pentru perioada de execuţie
Înainte de începerea lucrărilor de execuţie vor fi obţinute:
- sub formă scrisă - autorizaţia de lucru, precum şi avizul proprietarilor de utilităţi din
vecinătate.
În cazul unor instalaţii existente (parţial sau total) se vor lua măsuri tehnice:
întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a părţilor active;
blocarea aparatelor de comutaţie prin prepararea şi montarea indicatoarelor de securitate de

interzicere;
Piese CertRom
verificarea instalaţiei numai după conectarea la pământ şi în scurt - circuit.
În cazul unor neconcordanţe între proiect şi situaţia de pe teren, ca urmare a unor

modificări ulterioare a parametrilor tehnici sau a unor omisiuni, va fi solicitat proiectantul pentru a da
soluţiile adecvate.
b. Măsuri de protecţie în exploatare împotriva tensiunilor de atingere directă se vor realiza

prin:
- mijloace tehnice (conform CS - IMPM, pct.2 şi pct.3.1., 3.2.a);
- mijloace organizatorice:
înscripţionarea de avertizare a instalaţiilor şi echipamentelor (valori: tensiune,
curenţi, etc);
plăci avertizoare;
echipament electroizolant de protecţie personală sau colectivă.
4. ACTE NORMATIVE
4.1. Acte normative cu caracter general
- Norme generale de protecţie a muncii, ed. 2002.
- Regulament pentru protecţia şi igiena muncii în construcţii, ed.1993 aprobat cu Ord.

9N/1993 al MLPAT.
4.2. Standarde
SR EN 292-2/A1/98 - Securitatea maşinilor. Concepte de bază, prescripţii generale

de
proiectare. Partea 2. Principii şi condiţii tehnice.
SE EN 294 - 97 - Securitatea maşinilor. Distanţe de securitate pentru prevenirea
pătrunderii membrelor superioare în zonele periculoase
SREN 361 - 96 - Echipamente de protecţie împotriva căderilor de la înălţime.
Centuri complete.
SR CEI 60.364 - 1 - Instalaţii electrice în construcţii. Partea aI-a. Măsuri de protecţie
pentru asigurarea securităţii.

Piese CertRom
SR CEI 60.446 - 93 - Identificare conducte prin culori sau repere numerice.
SR EN 60.470/1÷7/95 - Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului.
SREN 60.520-95 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (IP).
SREN 60.903 - 97 - Specificaţie de măsuri electroizolante pentru lucrul în instalaţii
electrice.
STAS 297/1-88 - Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.
STAS 2612 - 87 - Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă.
Instalaţii fixe. Prescripţii de prize etanşe executate.
STAS 2849/1-7/86÷89 - Iluminat. Tehnologie.
STAS 4102 - 88 - Prize pentru instalaţii de legare la pământ.
STAS 8275 - 87 - Protecţia împotriva electrocutărilor. Tehnologie.
STAS 12216 - 84 - Protecţia împotriva electrocutărilor la echipamente electrice
portabile. Prescripţii.
STAS 61140/2002 - Protecţia împotriva şocurilor electrice.
4.3. Normative aferente instalaţiilor electrice
NP-I.7/2002 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până

la 1000 V c.a. şi 1500 Vcc;
NTE 007 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice;
I 18/1/2002, I 18/2/2002,- Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de
telecomunicaţii.
4.4. Norme specifice de protecţie a muncii
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice,
cod 65, ed. 2004
- Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrul de înălţime, cod 12; ed. 1996
Întocmit,
Ing. A.Pavăl
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII SANITARE
1. CONDIŢII GENERALE
1.1.Lucrări pregătitoare
Înainte de a începe execuţia se vor coordona planurile de instalaţii sanitare cu planurile celorlalte
tipuri de instalaţii în vederea corelării traseelor comune şi a rezolvării cât mai raţionale a intersecţiilor. Se
va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenţă şi cu planurile de arhitectură pentru a se verifica
şi dacă este cazul, a se preciza poziţiile şi dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor.
După analizarea şi însuşirea proiectului se trece la întocmirea graficului de execuţie în

concordanţă cu lucrările de construcţie, astfel încât să se asigure front de lucru continuu pentru instalator.
1.2.Materiale utilizate
Se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund din punct de vedere calitativ
prevederilor din standardele în vigoare şi care posedă certificate de omologare, tevii din otel zincat si
polipropilena ignifuga pentru canalizare.
Materiale necesare sunt indicate în planşe.
transportul materialelor se va face cu mijloace auto până în apropierea punctului de lucru;
recepţia se face de către şeful punctului de lucru.
1.3.Execuţia lucrărilor
Distributia conductelor de apa rece si calda se va realiza la plafon – parter. Colectoarele de

canalizare menajera se vor monta sub pardoseala parter protejata in canivouri de beton.
Trasarea instalaţiilor sanitare se va face conform prevederilor din piesele desenate. Traseul va fi
obligatoriu paralel cu pereţii sau linia stîlpilor, respectându-se totodată prevederile din Normativul I9-94,
articolul 6.32.
Amplasarea şi montarea obiectelor sanitare se va face conform prevederilor din piesele desenate,
respectiv a celor din STAS 1504 – 85 şi Normativ I9 – 94 articolele 6.86 – 6.90.
2. CONDIŢII TEHNICE
2.1.Ţevi de oţel pentru instalaţii
Tevile se execută din oţel marca OL32 conform STAS 500/2-80, utilizând bandă de oţel laminată
la cald, conform STAS 908-90 şi STAS 9236-80.
Tevile zincate trebuie să aibă pe suprafaţa exterioară şi pe cea interioară un strat aderent şi
Piese CertRom
continuu de zinc cu grosimea de minimum 0,065 mm.
Tevile filetate vor avea filet la ambele capete. Filetarea ţevilor zincate se execută după operaţia
de zincare.
2.2. Tuburi şi piese de legătură din polipropilenă ignifugă pentru canalizare
Pentru condiţiile de calitate şi de montaj va fi consultat caietul de sarcini al furnizorului.
2.3. Armături sanitare
Materialele din care sunt piesele armăturilor trebuie să asigure condiţiile tehnice din STAS 9143 –
86 (Armături sanitare, Condiţii tehnice generale de calitate) precum şi din standardele şi normele tehnice.
Obiecte sanitare din porţelan sanitar şi tablă inox
Dimensiunile, masa şi abaterile limită admisibile ale obiectelor sanitare trebuie să corespundă
standardelor dimensionale respective, iar în lipsa acestora a normelor interne.
2.4. Obiectele sanitare nu trebuie să prezinte defecte funcţionale.
Suprafaţa obiectelor sanitare trebuie să fie netedă, asigurând posibilitatea de spălare completă a
suprafeţei utile.
Accesoriile pentru obiectele sanitare (etajeră, oglindă, portprosop, cuiere, etc) trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice pentru calitate.
3. PROBE
3.1. Probe pentru conducte din ţeavă de oţel
Presiunea de încercare este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar cel puţin 6 atmosfere. Durata
încercării este de 20 minute, în care timp nu se admite nici o scădere a indicaţiei manometrului.
Defectele constatate cu ocazia probei se remediază imediat. Nu este admisă ştemuirea ţevilor de
oţel care au pori, nici lipirea lor cu cositor. De asemenea nu se admite ştemuirea capătului filetat intrat în
fiting atunci cînd îmbinarea nu este destul de etanşă.
3.2.Probe pentru conducte din polipropilenă ignifugă pentru canalizare
Pentru probarea ţevilor va fi consultat caietul tehnic al furnizorului.
Probe pentru conducte de canalizare şi obiecte sanitare
După executarea tuturor îmbinărilor şi a obiectelor sanitare se va efectua o probă de etanşeitate.
Obiectele sanitare să fie întregi, necrăpate fără fisuri, să aibă culoare uniformă, să nu aibă pete,
glazuri sau smalţ sărit.
Piese CertRom
Poziţia de montaj a obiectelor să permită utilizarea lor în bune condiţii, respectîndu-se cotele din
standardele şi normele de montaj, iar distanţele de montare să fie cele indicate în STAS 1504-85.
Legăturile de la obiectele sanitare la conductele de apă şi canalizare să fie executate corect şi

etanş.
Sifoanele obiectelor sanitare să funcţioneze corespunzător.
Robinetele să asigure un jet continuu de apă, o închidere perfectă şi o manevrare uşoară.
Preaplinul obiectelor sanitare să funcţioneze corespunzător.
4. RECEPŢIA OBIECTELOR SANITARE

4.1. Lavoarele
Se vor verifica:
montarea ventilului de scurgere la nivelul fundului lavoarului;
montarea estetică şi bună funcţionare a accesoriilor (oglindă, portprosop).
4.2. Closetele
Se vor verifica:
rezervorul să funcţioneze normal asigurându-se o umplere completă, fără descărcare periodică

sau scurgere continuă;
spălarea să se facă uniform şi în bune condiţii pe toată suprafaţa vasului.
4.3. Sifoanele de pardoseală
. Se vor verifica:
. scurgerea apelor de pe întreaga suprafaţă a pardoselii deservită de sifon.
5. CONDUCTELE DE APĂ RECE:

5.1. Se vor verifica:
. paralelismul între conductele aparente şi suprafaţa finită a peretelui. Faţă de perete
conductele aparente sau izolaţia lor vor fi distanţate cu 3 centimetri.

Piese CertRom
5.2. Conductele de canalizare
Se vor verifica:
să fie prevăzute suficiente piese de curăţire pentru buna exploatare a reţelei şi în poziţii
accesibile;
modulul de montare al căciulilor de ventilaţie şi etanşare a străungerilor prin pereţi şi planşee.
6. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE
Recepţia instalaţiilor interioare şi a instalaţiilor de canalizare menajere se va face conform

prevederilor Normativ I9-94 şi a prescripţiilor în vigoare în legătură cu această problemă.
Comisia de recepţie va verifica la faţa locului concordanţa execuţiei cu prevederile

documentaţiei, controlându-se amplasamentul, traseul, caracteristicile, dimensiunile şi calităţile
materialelor utilizate.
7. STANDARDE ŞI NORMATIVE
STAS 1504-85 - Instalaţii sanitare. Distanţele de amplasare ale obiectelor sanitare.
STAS 7656-90 - Ţevi din oţel zincat cu filet şi mufă
STAS 3690-86 - Sifoane de pardoseală
STAS 8372-80 - Baterii amestecătoare. Tipuri, dimensiuni
STAS 9143 - 86 - Armături sanitare. Condiţii tehnice generale de calitate
STAS 9154 - 80 - Armături pentru instalaţii. Condiţii tehnice de calitate
- Armături de trecere cu sferă
I9 - 94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente
273/1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora.
Întocmit,
Pr.pr. Alexandriu C.
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA TERMICĂ
1.Date generale
Agentul termic utilizat în instalaţiile de încălzire este apa caldă cu parametrii: Ttur/Tretur =
90°/70°C, presiune maximă de lucru admisă 4 bar, produsă în centrala termică proprie clădirii.
Instalaţiile termoenergetice din centrala termică s-au proiectat pe baza breviarului de calcul
întocmit şi a normativelor în vigoare.
Se va utiliza un cazan pentru producere apă caldă 90°/70°C, cu alimentare automată pe peleţi.
Circulaţia agentului termic se va realiza cu pompe duble montate pe conducte.
Se va asigura umplerea instalaţiei cu apă dedurizată iar presiunea în instalaţie şi preluarea

volumului de apă rezultat în urma dilatării se va asigura prin vasul de expansiune deschis amplasat peste
cota celui mai înalt consumator din instalaţie.
Se vor utiliza: distribuitor-colector, butelie de egalizare a presiunii, armături, conducte de legătură

între echipamente, termoizolaţii şi protecţii pentru termoizolaţii.
Se vor monta elemente de control a parametrilor agentului termic, automatizare şi siguranţă.
Pentru consumul zilnic, cazanul este echipat cu rezervor (buncăr) propriu pentru peleţi.
Alimentarea rezervorului cazanului se va face manual dintr-o încăpere alipită centralei termice, destinată
depozitării peleţilor în saci.
Se va asigura evacuarea gazelor de ardere de la cazan prin canalul şi coşul de fum.
2. Piese desenate
Instalaţiile termoenergetice sînt prezentate în planşele:
T1-Schemă de principiu centrală termică
T2- Plan amplasare echipamente în centrala termică
T3-Plan centrală termică
T4- Schemă desfăşurată centrală termică; detaliu vas expansiune
T5-Detali distribuitor-colector; butelie de egalizare a presiunii
I3- Plan etaj; Plan acces terasă – instalaţii termice interioare
3. Proprietăţi fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, pentru materialele

utilizate
Materialele utilizate sînt:
Piese CertRom
- conducte din ţeavă neagră din oţel;
- robineţi pentru dezaerisire – automati şi manuali;
- robineţi cu cep pentru golire;
- robineţi din fontă cu cu sferă;
- cazan pentru producerea apei calde cu Ttur/Tretur = 90º/ 70ºC, cu funcţionare pe peleţi din lemn
(ansamblu cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum, elemente de comandă
şi automatizare, cu toată furnitura necesară pentru a asigura funcţionarea optimă şi în siguranţă a
intregului ansamblu);
- pompe duble pentru circulaţia agentului termic, montate pe conductă;
- staţie de dedurizare monobloc;
- vas de expansiune deschis cu capacitatea de 550 litri;
- filtru de impuritati tip Y montat pe conductă, separator de nămol;
- aparate pentru măsura şi controlul parametrilor agentului termic;
- manometru cu contacte electrice pentru semnalizarea scăderii presiunii apei în instalaţie;
- armături de închidere, golire, aerisire, supape de siguranţă cu declanşare funcţie de presiunea

maximă admisă în instalaţie şi la echipamentele ce se vor achiziţiona;
- vană fluture şi vană cu 3 căi cu servomotor, regulator electronic şi senzori de temperatură de

imersie şi de exterior, cronotermostate;
- termoizolaţii – saltele din vată de sticlă, vată minerală, manşoane termoizolante;
- tablă de aluminiu pentru protecţii termoizolaţii;
-tablă zincată cu grosimea de 4 mm pentru realizarea canalului de fum;
-clapete de explozie şi puncte de măsură pe canalul de fum;
- coş de fum dublu perete (perete interior inox, termoizolaţie, perete exterior inox), cuprinzînd
elemente liniare, racord vizitare, element cu racord de condens, elemente fixare, element de capăt, etc;
- rame cu jaluzele şi plase de sîrmă, alte materiale necesare.
Cazanul va fi achiziţionat împreună cu toate elementele cuprinse în fişa tehnică din cadrul
proiectului, ansamblul cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum, elemente
de comandă şi automatizare împreună cu toată furnitura necesară realizînd funcţionarea optimă şi în
siguranţă echipamentului.
Pe traseul de evacuare a gazelor de ardere de la cazan pînă la coş se va monta un ciclon, dacă
furnizorul cazanului specifică necesitatea montării acestuia. Ciclonul va fi furnizat o dată cu cazanul şi va
avea caracteristicile indicate de furnizor în concordanţă cu tipul de cazan pe care îl deserveşte.
Piese CertRom
Toate datele coşului de fum se vor stabili după licitaţie în funcţie de datele tehnice ale cazanului
ce se va achiziţiona (existenţa sau nu a exhaustorului, pierderi de presiune pe circuitul de gaze arse, etc.).
Întregul proces de preparare a agentului termic va fi automatizat prin:
- panoul electric de automatizare, control şi comandă al cazanului care va asigura toate

secvenţele necesare pentru ansamblul cazan-arzător-sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare
fum;
- regulator electronic pentru asigurarea temperaturii minime la intrarea apei în cazan funcţie de
Tretur, prin acţionarea vanei fluture şi a vanei cu 3 căi de pe circuitul cazanului;
- cronotermostate pentru comanda pompelor de circulaţie aferente instalaţiilor interioare de

încălzire.
Furnizorul va corela performanţele regulatorului cu performanţele ansamblului cazan-arzător-

sistem alimentare cu combustibil-sistem exhaustare fum şi a celorlalte echipamente ce vor fi achiziţionate
de beneficiar, va analiza schema tehnologică propusă de proiectant şi va introduce corecţiile necesare
funcţie de caracteristicile echipamentului furnizat beneficiarului.
Materialele şi echipamentele vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele de

stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor – interni sau externi, omologate respectiv agrementate.
Materialele şi echipamentele ce se vor achiziţiona vor satisface condiţiile tehnice prevăzute în

proiect (listele cu cantităţi de lucrări, fişele tehnice din cadrul proiectului).
Echipamentele şi materialele vor fi însoţite de:
- agrementul tehnic MLPTL şi omologarea ISCIR pentru cazane;
- certificatul de calitate al furnizorului, care să confirme realizarea de către produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevăzute;
- fişe tehnice cuprinzînd caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se

menţin aceste caracteristici,
- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare a produsului;
-certificatul de garanţie specificând perioada de timp în care se asigură realizarea caracteristicilor;
- certificatul de atestare a performanţelor materialelor şi aparatelor emise de către institute de

specialitate, abilitate în acest scop.
Aparatele de măsură şi control vor trebui să fie omologate de Biroul Român de Metrologie Legală,
să fie sigilate şi însoţite de certificatul de atestare.
Armăturile de reglare vor fi însoţite de certificarea variaţiei caracteristicilor lor în funcţie de gradul
de închidere. Se dă preferinţă utilizării armăturilor pentru care producătorul indică numărul de cicluri
repetate de acţionări la care armătura rezistă. Armăturile cu funcţionare automată vor fi însoţite de întregul
echipament auxiliar (sau cu indicaţii precise privind elementele care completează).
Piese CertRom
Aparatele de măsură vor fi însoţite de echipamentul auxiliar şi vor trebui să fie certificate.
Supapele de siguranţă vor corespunde instrucţiunilor tehnice ISCIR.
Echipamentele ce se vor achiziţiona vor trebui să se încadreze în spaţiile proiectate, conform

planşelor din proiect.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control cu ochiul liber
pentru a constata dacă au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări sau blocări,
starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armăturilor), se remediază defecţiunile respective sau se
înlocuiesc aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remedieri.
4.Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări

Instalarea cazanelor se va face cu respectarea instrucţiunilor de montare specifice tipului de
echipament ce se va achiziţiona şi a condiţiilor impuse de ISCIR în avizul de instalare.
Supapele de siguranţă se reglează corespunzător presiunii de asigurare prescrisă.
Legăturile la aparate se vor realiza astfel încît să permită demontarea aparatelor sau a unora din
părţile componente.
Execuţia instalaţiilor termoenergetice se va realiza în conformitate cu Normativul I13/02 şi va

cuprinde montarea părţilor componente, astfel:
- montarea pe postamente a utilajelor achiziţionate;
- executare suporţi şi susţinători;
- montare conducte;
- montare armături;
- montare aparate de măsură, senzori de temperatură, elemente de execuţie, conform schemei

tehnologice;
- executare protecţiilor şi termoizolaţiilor, după efectuarea probelor.
Tehnologia de îmbinare a ţevilor din oţel pentru realizarea instalaţiilor de încălzire cu apă caldă se
alege de către executant, astfel încît să se evite riscul obturării secţiunii ţevii. Se recomandă ca pentru
ţevile din oţel cu diametre mai mici de 3/4” să se folosească îmbinarea cu fitinguri cu filet. Pentru ţevile din
oţel cu diametrul începând de la 3/4” îmbinarea se face, de regulă, prin sudură, cu luarea măsurilor
necesare pentru a evita obturarea secţiunii. Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin flanşe
sau prin filet, după tipul armăturii utilizate.
Filetul ţevilor corespunde prevederilor STAS 402 şi trebuie să permită înşurubarea pieselor cu
mîna până la cel puţin jumătate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. La îmbinările
cu filet etanşarea se execută cu fuior de cînepă îmbinat cu pastă de miniu de plumb sau pastă de grafit
amestecată cu ulei de in dublu fiert sau alte soluţii de etanşare omologate în acest scop.
Piese CertRom
La îmbinarea prin sudură a ţevilor cu diametrul peste 1”, ţevile cu pereţi sub 4 mm grosime se
sudează în “L”, iar grosimea de 4 mm sau mai mare se sudează în “V”.
Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin fitinguri, coturi sau curbe. Se
recomandă pe cît posibil folosirea curbelor pentru sudură din oţel, produse industrial. În cazul în care
schimbările de direcţie se realizează prin îndoirea ţevilor, la cald sau la rece, sau prin curbe cutate
executate pe şantier, se cere respectarea următoarelor indicaţii (conf.Normativ I13/02):
-la îndoirea ţevilor cu sudură longitudinală, cusătura ţevii va fi aşezată pe generatoarea neutră a
ţevii îndoite;
- fixarea şi susţinerea conductelor se va face cu suporţi sau console în funcţie de poziţiile de

montaj ale conductelor faţă de elementele de construcţie.
Conductele se vor monta cu panta de minim 3 ‰ pentru asigurarea aerisirii şi golirii instalaţiei.
Armăturile se montează în poziţie “închis”.
La montarea armăturilor cu flanşe se asigură paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale
armăturilor.
Izolarea termică a conductelor se aplică după curăţirea şi protejarea lor cu straturi anticorozive.
Pregătirea suprafeţelor ce se protejează, constă în curăţirea lor cu ajutorul unei perii de sîrmă pînă la
luciul metalic, după care se grunduiesc pe întreaga suprafaţă cu miniu de Pb. Restul conductelor care nu
se izolează, după protejarea anticorozivă, se vor vopsi în două straturi cu vopsea de ulei.
Se vor folosi termoizolaţii şi protecţii pentru termoizolaţii:
- saltele din vată minerală cu grosimea de 60 mm, gata confecţionate;
- manşoane termoizolante cu grosimea de 19 mm;
- saltele din vată de sticlă cu grosimea de 100 mm;
- protecţiipentru termoizolaţii realizate din tablă de aluminiu cu grosimea de 0,4 ÷ 0,6 mm.
Verificarea instalaţiilor termoenergetice se face pe întreaga instalaţie, obligatoriu.
Instalaţia se supune probelor conform I13/2002: proba la rece, proba la cald, proba de eficacitate.
Înainte de efectuarea probei la rece instalaţia se va spăla cu apă potabilă pînă cînd apa evacuată
nu mai conţine impurităţi. Succint, probele constau în:
Proba la rece - umplerea cu apă a instalaţiei şi supunerea la presiunea maximă de regim. Proba
se va face înaintea grunduirii, asigurîndu-se ca pe toată durata probei instalaţia să fie accesibilă. Se vor
respecta prevederile Normativului I13/02 pct.20.3 ÷ 20.10.
Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte
instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificînd în principal:
-montarea echipamentului şi conductelor;

Piese CertRom
-modul de manevrare al armăturilor.
- dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare (pompe, ventilatoare) nu produc zgomote
şi vibraţii supărătoare şi dacă s-au respectat prevederile pentru atenuarea şi împiedicarea transmiterii lor
la elementele de construcţii;
- executarea corectă şi etanşeitatea canalelor de fum, a coşurilor, a uşilor de vizitare, etc.;
- asigurarea aerului necesar arderii.
Proba la cald - verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi contractare şi a

circulaţiei agentului termic. Se face înaintea finisării sau a mascării elementelor instalaţiei şi numai după
închiderea completă a clădirii. Se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 pct.20.11 ÷ 20.18.
Proba de eficacitate - verificarea realizării în încăperi a gradului de încălzire prevăzut în proiect.

Se vor respecta prevederile Normativului I13/02 pct.20.19÷ 20.28.
5.Norme de sănătate şi securitate în muncă şi secutitate la incendiu
- Norme generale de protecţia muncii - ed. 2002;
- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată în 2003;
-Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire- ed. 2003;
- P118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
Toate lucrările, verificările, probele echipamentelor şi instalaţiilor se vor face respectîndu-se

instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de lucrări şi echipamente.
În locurile de muncă cu pericol de explozie se interzice folosirea sculelor şi dispozitivelor care pot
produce scîntei prin frecare sau loviri, conform normelor specifice în vigoare.
6.Standarde şi normative care se vor respecta

- I13/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţilor de încălzire centrală;
- I27/1982 - Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor

sudate la conducte tehnologice;
- C142/85 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele

de instalaţii;
- C56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
- GP041/98-Ghid pentru alegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi

echipamentelor de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apă avînd temperatura maximă de
115°C;
Piese CertRom
- PTC2/2003 - Cerinţe tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă
fierbinte;
- P118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
- C300/1994 - Normativ de prevenire şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora;
- alte standarde, norme şi prescripţii tehnice în vigoare din domeniu.
- toate prescripţiile tehnice cuprinse obligatoriu în cărţile tehnice ce însoţesc echipamentele

achiziţionate.
*
* *
Prezentul caiet de sarcini se va completa (eventual modifica) o dată cu detaliile de execuţie, la
cererea beneficiarului, după definitivarea licitaţiei şi primirea cărţilor tehnice ale echipamentelor, conform
2.5.3 din I13/02. În aceeaşi etapă se vor întocmi şi instrucţiunile de exploatare.
Intocmit,
Ing. A. Popa
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE INSTALAŢII CLIMATIZARE

CU UNITĂŢI TIP SPLIT
1. Date generale
Instalaţiile tratate în prezentul capitol sunt:
instalaţii de încălzire cu corpuri statice-radiatoare de aluminiu cu înălţimea între axe 350;500;800;
1800 mm mm
instalaţii de răcire cu unităţi tip monosplit şi unităţi duale având capacităţi cuprinse între 7000-
17000 BTU/h
Agentul termic utilizat este apa caldă cu parametrii: temperatura tur - retur 90/700C, presiune
maximă de lucru 3 bar, produs în centrala termică proprie.
2. Piese desenate
Instalaţiile termice sunt prezentate în planşele:
I1 – Plan demisol
I2- Plan parter
I3- Plan etaj ;Spaţiu tehnic terasă
I4- Schemă coloane radiatoare
C1- Plan parter instalaţii climatizare
C2- Plan etaj
3. Proprietăţi fizice, de aspect, de calitate, toleranţe pentru materialele utilizate

Materialele utilizate sunt:
- ţevi din cupru;
- radiatoare din aluminiu pentru funcţionare cu apă caldă 90 0/700C;
- unităţi tip monosplit şi unităţi duale tip split;
- robineţi pentru dezaerisire automatizaţi;
- robineţi pentru golire;
- robineţi cu sferă
Materialele prevăzute în proiect vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele

de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor.
Materialele şi utilajele achiziţionate vor satisface condiţiile tehnice prevăzute în proiect (liste de
Piese CertRom
utilaje, antemăsurători ,fişe tehnice).
Ele vor fi însoţite de:
- certificatul de calitate al furnizorului, care să confirme realizarea de către produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prevăzute;
- fişe tehnice cuprinzând caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se

menţin aceste caracteristici;
- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare a produsului;
- certificatele de atestare a performanţelor materialelor şi aparatelor emise de către institute de

specialitate abilitate în acest scop.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control cu ochiul liber,
pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări, starea
filtrelor, funcţionarea armăturilor, etc.). Dacă se constată asemenea degradări ele se vor remedia sau se
vor înlocui aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remedieri.
Utilajele şi echipamentele ce se vor achiziţiona vor trebui să se încadreze în spaţiile

proiectate, conform planşelor din proiect.
4. Instalare, tehnologii de execuţie, probe, teste, verificări
Execuţia instalaţiei comportă următoarele faze (conform I.13-02):
- trasarea distribuţiei ;
- montarea suporţilor, consolelor, susţinătorilor ;
- montarea conductelor şi armăturilor ;
- poziţionarea şi montarea radiatoarelor şi a unităţilor tip split;
- racordarea radiatoarelor,şi aunităţilor tip split;
- efectuarea probelor;
Fixarea conductelor de elementele de construcţie se va face prin elemente specifice

tipului de conducte achiziţionat.
Armăturile se montează în poziţia “închis”.
Corpurile de încălzire se racordează la instalaţie prin îmbinări demontabile prevăzute cu

robinet de reglaj de ducere şi robinet de reglaj retur pe conducta de întoarcere. Se vor monta robineţi de
aerisire şi golire (conform planşelor prezentate la proiect).
Conductele se vor monta cu panta de minim 3 %o pentru asigurarea aerisirii şi golirii

instalaţiei.
După verificarea calităţii execuţiei, instalaţia se supune probelor conform I13/2002:

Piese CertRom
- proba la rece;
- proba la cald;
- proba la eficacitate.
Înainte de efectuarea probei la rece instalaţia se va spăla cu apă potabilă până când apa
evacuată nu mai conţine impurităţi.
Succint, probele constau în:
Proba la rece - umplerea cu apă a instalaţiei şi supunerea la presiunea maximă de regim. Proba
se va face înaintea grunduirii, asigurându-se ca pe toată durata probei instalaţia să fie accesibilă. Se vor
respecta prevederile Normativului I13/02 pct.23.2 ÷ 23.9.
Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte
instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificând în principal:
- montarea echipamentului şi conductelor;
- modul de manevrare al armăturilor;
Proba la cald - verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare şi contractare şi a

circulaţiei agentului termic. Se face înaintea finisării sau a mascării elementelor instalaţiei şi numai după
închiderea completă a clădirii. Se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 pct.23.10 ÷ 23.17.
Proba de eficacitate - verificarea realizării în încăperi a gradului de încălzire prevăzut în proiect.

Se vor respecta prevederile Normativului I13/02 pct.23.18÷ 23.25.
5. Protecţia muncii
Se vor respecta:
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire - ediţia 2003.
Norme generale ale protecţiei muncii ed.2002
Legea protecţiei muncii nr. 90/96.republicată în 2003
Normativ P118/99- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
6. Standarde şi normative care se vor respecta.
I.13/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;
C56/ - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
I15/1998 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie şi condiţionare
Intocmit,
ing.G.Nicolau
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR DE APĂ EXECUTATE DIN

POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE
Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru executarea reţelelor publice de apă rece
realizate cu tuburi din polietilenă de înaltă densitate (PE), având secţiunea circulară şi dimensiuni până la
maximum 600 mm.
Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele completând documentaţiile de specialitate şi nu exclud

obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice, precum şi standardele în vigoare.
În toate operaţiile de: manipulare, transport, pozare, îmbinări, încercări, terasamente, etc, se vor
respecta normele departamentale şi republicane de protecţia muncii în vigoare la data execuţiei.
Verificarea caliăţii lucrărilor de către organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului, pe

parcursul execuţiei sau la recepţia finală, se va face în conformitate cu conţinutul prezentului caiet de
sarcini, care cuprinde prevederi pentru următoarele faze tehnologice:
1 Trasarea;
2 Execuţia săpăturilor;
3 Pregătirea patului de pozare;
4 Realizarea îmbinărilor;
5 Efectuarea probei de presiune
6 Execuţia umpluturilor
7 Cămine de vane
8 Recepţia lucrărilor.
1. Trasarea
1.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe baza procesului
verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidenţă
în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor, publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981).
1.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,

pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.
1.3. Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se

impun pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de
exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. În funcţie de situaţia reală la teren dacă
este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.
1.4. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor şi a reperilor planimetrici şi

Piese CertRom
de nivelment indicaţi în proiect.
1.5. Materializarea axului conductelor şi a principalelor construcţii accesorii, se va face pe teren

de către executant, prin ţăruşi bătuţi în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte
caracteristice:
1 pe axul traseului, în punctele caracteristice;
2 la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;
3 la tangentele de intrare şi ieşire din curbe;
4 la schimbările de pantă;
5 la ramificaţii;
6 în punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;
7 în centrele construcţiilor accesorii (cămine de vane, golire, de aerisire, hidranti) precum şi la

punctele intermediare la aproximativ 50 metri distanţă;
8 în punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuţia corectă a lucrării.
1.6. Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin câte doi ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia
perpendiculară faţă de axul canalului la distanţe care să-i ferească de distrugere şi acoperire pe durata
execuţiei lucrărilor.
1.7. Materializarea axului conductei în plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a căror
cotă se stabileşte în raport cu reperii de nivelment.
1.8. Determinarea adâncimii săpăturii în fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de
nivel şi a crucilor de vizitare.
1.9. Periodic şi de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi reface
topometric poziţia acestora.
1.10. Respectarea cotelor de pozare, a pantei conductei, precum şi a poziţiei construcţiilor

accesorii prevăzute în proiect prezintă importanţă pentru funcţionare. Nerespectarea cotelor din proiect
poate duce la formarea de pungi de aer care diminuează debitul şi provoacă oscilaţii de presiune sau
împiedică golirea completă a conductelor în caz de avarii.
2. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
2.1. Este recomandabil ca execuţia săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a
şantierului şi după aprovizionarea cu toate materialele şi utilajele de construcţii pentru a reduce la
minimum durata cât tranşeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri
macroporice la care execuţia lucrărilor se face potrivit prescripţiilor din normativele în vigoare.
2.2. Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte astfel încât să se poată efectua în săpătură
toate operaţiile necesare de montare a tubulaturii şi a pieselor de legătură.
Piese CertRom
2.3. În dreptul construcţiilor accesorii, săpătura se lărgeşte la dimensiunile impuse de acestea.
2.4. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe
tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar
pozării conductei.
2.5. Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind
lăsată la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe
ultimii 25 - 30 centimetri.
2.6. În cazul terenurilor macrorice fundul săpăturii se compactează pe o adâncime de 20 - 30

centimetri cu maiul mecanic (tip “broască”), aducându-se la cota din proiect. Greutatea specifică a probei
de pământ compactat trebuie să fie de 1,6 tone/metru cub.
2.7. În cazul execuţiei în perioade reci, până la montarea tuburilor şi executarea umpluturii pe tub
se recomandă acoperirea cu rogojini sau paie, astfel încât suprafaţa proaspăt săpătă să nu îngheţe. {anţul
nu va fi lăsat liber perioade îndelungate, întrucât se produce deteriorarea caracteristicilor pământului, iar
forma secţiunii se schimbă.
2.8. Lăţimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în
şanţ (0,3 - 0,5 metri între conductă şi peretele săpăturii sau sprijiniri).
2.9. În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale şanţurilor cu pereţi verticali, pentru
conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire uşoară a malurilor.
2.10. În cazurile în care situaţia locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană
la mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor şi să se ia măsuri suplimentare de
protecţie a muncii.
2.11. Depozitarea pâmântului săpat se face pe o singură parte a şanţului, pe partea opusă laturii
de acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. În cazul unor
umpluturi foarte importante, pământul poate fi împins lateral cu buldozerul astfel încât ploile să nu
pericliteze siguranţa muncitorilor.
2.12. Săparea şi sprijinirea şanţurilor şi a gropilor pentru cămine şi fundaţii, se va face în

conformitate cu prevederile proiectului şi ale normelor tehnice şi de protecţia muncii în vigoare.
2.13. Se interzice modificarea tehnologiei şi a dimensiunilor de execuţie la lucrările de săpătură

fără avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, când situaţia reală la teren şi condiţiile
geotehnice o impun.
2.14. Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisipos-
argiloase şi a celor constituite din loess sau material de umplutură.
2.15. În cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei săpăturii, evacuarea acestora se
face prin epuisment, ce va fi susţinut (menţinut) pe toată perioada execuţiei lucrărilor. Organizarea lucrului
va fi adaptată pentru reducerea la minim a duratei de execuţie.
Piese CertRom
2.16. Se interzice epuizarea apei prin pompare directă în cazul terenurilor necoezive, constituite
din nisipuri fine curgătoare (chişai), situaţie în care se vor folosi filtre aciculare.
2.17. În cazul interceptării în săpătură a unor conducte, cabluri sau alte instalaţii ce nu au fost
identificate la trasare, va fi anunţat proiectantul şi beneficiarul de dotare, pentru a stabili măsurile ce se
impun pentru protecţia sau devierea provizorie.
2.18. Pământul excedentar rezultat din săpătură va fi încărcat pe cât posibil direct în mijlocul de
transport şi îndepărtat din zonă.
2.19. Pământul săpat, ce urmează a fi folosit pentru umpluturi, se depozitează în lungul şanţului
pe o singură parte, la minimum 50 centimetri distanţă de marginea săpăturii. În cazul în care nu este
permisă depozitarea pământului în amplasament, încărcarea şi transportul vor fi făcute direct.
2.20. În cazul ţevilor din polietilenă de înaltă densitate montate în terenuri tari (stâncoase)
tranşeea trebuie să fie cu 15 centimetri mai adâncă pentru a se putea aşterne un strat de nisip sau
prundiş fin (cu o granulaţie de maxim 20 milimetri).
2.21. În terenuri alunecătoare ţeavă din PE se va îngloba în contraforţi din beton amplasaţi la
distanţe stabilite în proiect pe toată adâncimea săpăturii. Schimbările de structură geologică rezultate din
diferite încărcări la baza şanţului trebuiesc compensate cu un strat de nisip.
3. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE

3.1. Indiferent de tehnologia de execuţie aplicată, lucrările de săpătură pe ultimii 25 - 30
centimetri, deasupra cotei definitive a cotei fundului tranşeei, se vor executa manual, numai în momentul
pozării tuburilor. In cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire, ultimii 10 centimetri se aduc la cotă
prin compactare.
3.2. În cazul în care terenul sănătos este mai jos decât este prevăzut în proiect, săpătura se va
executa până la terenul sănătos. Pentru diferenţe de cote mai mici de 50 centimetri, cota proiectată se va
realiza prin umplutură cu balast sau nisip în straturi de circa 20 centimetri.
Pentru diferenţe de cote mai mari, soluţia se va stabili de la caz la caz de către proiectant.
3.3. Amenajarea şanţului pentru pozarea tubului PE se va face în conformitate cu prevederile

proiectului, în funcţie de tipul şi dimensiunile canalului şi de natura terenului de fundaţie.
3.4. În zona îmbinărilor, săpătura va fi adâncită cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe
lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, în vederea aşezării curente a mufei.
3.5. Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin
înlăturarea oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură de nisip
compactată.
3.6. În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip de 15 -
20 cm.
Piese CertRom
3.7. Realizarea patului se verifică cu ajutorul teurilor de vizare şi se corectează corespunzător

cotelor din proiect.
4. IMBINAREA PRIN SUDURA A TEVILOR DIN POLIETILENA DE INALTA

DENSITATE (PEHD)
4.1. MODUL DE SUDARE
Extremităţile tronsoanelor de conductă care trebuiesc sudate sunt aliniate, apropiate şi apoi
presate spre dispozitivul de încălzire (preîncălzire) care se aşează între aceste extremităţi.
După încălzirea extremităţilor, dispozitivul de încălzire (care este sub forma unor plăci), se
îndepărtează, iar extremităţile sunt presate cap la cap la o anumită forţă prin intermediul unui dispozitiv
special pentru sudură, aflat în dotarea executantului.
4.2. PREGATIREA SUDURII
Tevile şi dispozitivele tubulare de asamblat sunt fixate coaxial în dispozitivul de sudare, ele
trebuind să aibă posibilitatea de a se deplasa longitudinal. Tevile trebuie să fie fixate încânt suprafeţele
de asamblat să fie în corespondenţă.
Extremitatea opusă celei care se sudează, se etanşează pentru a împiedica circulaţia aerului în
ţeavă.
Inainte de sudare trebuie verificată temperatura plăcii de încălzire chiar în zona utilă a acesteia.
După atingerea echilibrului termic, ea nu va mai fi folosită decît după 5 minute de atingerea temperaturii
dorite.
Dispozitivul de sudare este echipat cu dispozitive de măsurare a forţei de apăsare. Inainte de

fiecare operaţie de sudare se calculează forţa de deplasare a piesei de sudat pe baza monogramei din
catalogul de piese PE.
Pentru conducta de diametru 110 x 10 forţa de deplasare de deplasare este de 450 N.
Pentru conducta de diametru 125 x 11,4 forţa de deplasare este de 600 N.ă
4.3. OPERATIA DE SUDARE
Suprafeţele de sudat sunt aduse la temperatura de sudare prin intermediul plăcii de încălzire şi
după îndepărtarea acesteia, asamblate prin presiune. Temperatura prescrisă pentru placa de încălzire
este în funcţie de grosimea peretelui ţevii PE de sudat. Temperaturile folosite sunt din ordinul 195 – 220
0C.
Stabilirea temperaturii de încălzire a plăcii, se face după diagrama din catalogul de piese PE.
Piese CertRom
4.3.1. PREINCALZIREA
Cele două extremităţi de conductă pentru sudat sunt apropiate şi apoi presate pe suprafaţa plăcii
de încălzire. Preîncălzirea este încheiată atunci cînd picăturile apărute în jurul întregii circumferinţe a ţevii
PE au diametrul de circa 1,5 mm.
In timpul preîncălzirii, extremităţile sunt presate pe placa de încălzire cu o presiune egală cu

presiunea de asamblare de 0,15 Newton/mm pătrat, acceptîndu-se excedent de 0,02 Newton/mm pătrat.
4.3.2. INCALZIREA
Suprafeţele de sudat sunt încălzite şi aduse la temperatura de sudare care se stabileşte funcţie
de grosimea peretelui conductei. In cazul de faţă de temperatura de circa 2080C,
Presiunea de apăsare este aproape nulă (circa 0,01 – 0,02 Newton/mm pătrat). Timpul de
încălzire este de 175 secunde.
4.3.3. INDEPARTAREA SUPRAFETEI DE INCALZIRE
Suprafeţele de asamblat odată aduse la temperatura dorită, suprafaţa (placa) de încălzire se

îndepărtează.
Suprafeţele de asamblat nu trebuie murdărite sau deteriorate.
Suprafaţa de încălzire trebuie îndepărtată în timp cât mai scurt, timpul maxim fiind de 6 secunde.
4.3.4. ASAMBLAREA
Punerea în contact a suprafeţelor de asamblat se face în două faze. In momentul contactului

viteza de apropiere este practic nulă.
Presiunea de asamblare trebuie să crească liniar pînă la valoarea cerută, adică 0,15
Newtoni/mm pătrat .
Ea nu trebuie să scadă sub această valoare şi trebuie menţinută în timpul răcirii.
Timpul de aplicare a presiunii este de 11 secunde, iar timpul de răcire sub presiunea de
asamblare este de 15 minute.
Deci timpul total de aplicare a presiunii de asamblare este de 15 x 60 + 11 = 911 sec.
După asamblare, pe ţeavă apare o picătură dublă a cărei înălţime trebuie să fie mai mare ca
zero.
4.3.5. TIMPUL TOTAL AL OPERATIEI DE SUDARE
A timpul de preîncălzire ; pînă la apariţia picăturilor de 1,5 mm;
B timpul de încăzire: 175 sec.;
C timpul de îndepărtare a suprafeţei de încălzire : maximum 6 sec.;

Piese CertRom
D timpul de aplicare a presiunii de asamblare: 11 sec.;
E timpul de răcire: 15 minute (900 sec.);
F timpul total de aplicare a presiunii de asamblare: 911 sec.
4.4. PROBE SI TESTE PENTRU SUDURA CAP LA CAP
4.4.1. TESTE NEDISTRUCTIVE, INSPECTIA VIZUALA:
Fiecare sudură trebuie examinată sub următoarea aspecte:
A ambele picături formate de o parte şi de alta trebuie să fie cât mai rotunde;
B amândouă picăturile trebuie să aibă aproximativ aceeaşi dimensiune;
C suprafaţa picăturilor trebuie să fie netedă; nu trebuie să aibă aspect spumos;
D nealinierea ţevilor nu trebuie să depăşească 10 % din grosimea peretelui ţevii.
4.4.2. TESTAREA CU RAZE X SI ULTRASUNETE
Se va face conform normelor fabricii producătoare şi codului corespunzător.
4.4.3. PROBE MECANICE
4.4.3.1. PROBE DE INCOVOIERE
Pentru a se realiza aceste teste, se extrage în timpul operaţiei de sudare un număr de

eşantioane din ţeavă sudată de dimensiuni standardizate, cu sudura la mijloc. Se iau 4 probe de ţeavă cu
Ø > 90 mm şi 6 probe pentru ţevii cu Ø ≤ 90 mm. Se îndepărtează picătura formată pe faţa exterioară a
probei (faţa ce se comprimă la probele de înconvoiere). Dacă se rupe sau se fisurează un eşantion,
trebuie refăcut testul cu un număr dublu de eşantioane. Nu trebuie să apară nici un defect.
5. EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE

Incercarea hidraulică se face pe tronsoanele de 100 m lungime pe care au fost montate toate
armăturile.
Fiecare tronson supus încercării se închide cu dopuri speciale, bine consolidate şi ancorate
prevăzute cu ramificaţii din ţeavă Ø1/2” – 1” pentru montarea manometrelor legate la conducta de
alimentare cu apă pentru umplerea tronsonului şi evacuarea aerului. De asemeni se prevăd ramificaţii cu
robinet Ø ½” - 1” şi manometre în toate punctele înalte pentru evacuarea aerului şi citirea presiunii de
încercare.
5.1. PARTICULARITATI REFERITOARE LA TEVILE DIN P.E.H.D.
La probele de presiune trebuie ţinut cont că dilatarea ţevii poate influenţa rezultatul probei.
Piese CertRom
Rezultatul probei poate fi influenţat şi de variaţia temperaturii peretelui ţevii datorită coeficientului
de dilatare termică a PEHD.
Este deci necesar ca în timpul probei să se menţină o temperatură constantă a peretelui ţevii
avînd aproximativ aceeaşi valoare la începutul şi sfîrşitul probei. Variaţia presiunii mai poate fi influeinţată
şi de circulaţia aerului existent în interiorul ţevii. Este de preferat ca proba de presiune să se facă în
timpul zilei cînd variaţiile de temperatură sunt mai mici
Este de asemenea necesar să se facă o probă preliminară pentru a se putea dilata ţeava.
Creşterea volumului unei ţevi la temperaturi de 20 0 C şi la presiunea nominală, poate ajunge în

cazul PEHD pînă la 1,5 – 2%. Dilatarea este progresivă, dar ea nu se termină decît circa după 12 ore.
Pentru o presiune de probă de 1,3 Pn trebuie considerată o alungire de 0,5 %.
Datorită acestor particularităţi, presiunea de probă trebuie corectată la fiecare 2 ore. Teava
trebuie umplută lent de la punctul cel mai coborît după ce s-au deschis robinetele de evacuarea aerului.
6. EXECUTAREA UMPLUTURII SANTULUI

În cazul în care, ca urmare a expunerii directe la soare, temperatura ţevii este cu mult mai mare,
decît cea a şanţului, ţeava trebuie acoperită cu pămînt înaintea umplerii definitive.
In etapa I-a , tranşeea se umple pînă la 0,3 metri deasupra ţevii cu pământ fărâmiţat,
dimensiunea granulelor nefiind mai mare de 20 mm.
Umplerea şi compactarea se face manual, cu grijă, fără a deteriora materialul ţevii, din zonele de
îmbinare. Nu se va folosi pămînt cu resturi organice în zona de umplutură, deoarece acestea pot deveni
agresive.
In etapa a II-a se realizează umplutura finală deasupra conducte în straturi succesive de 20 – 30

cm. cu compactarea mecanică cu maiul “broască”. Ultimul strat este stratul vegetal sau după caz
refacerea stratului rutier sau a pavajelor.
7. CAMINE DE VANE
Dimensiunile căminelor sunt conform STAS 6002-88. Căminele vor fi executate din beton şi
prevăzute cu trepte din oţel beton Ø 20 mm ancorate în pereţi.
La trecerea conductelor prin pereţi, se prevăd piese de etanşare.
Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308-81.
Instalaţia hidraulică constă din vane de secţionare (robineţi din fontă cu sertar pană şi corp plat;
Pn = 10 at.)
8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul executiei sunt:
Piese CertRom
- cotele de pozare a conductelor;
- realizarea patului de pozare;
- calitatea îmbinărilor;
- parametrii probei de presiune şi rezultatele acesteia;
- modul de spălare şi dezinfectare a conductei;
- modul de execuţie al umpluturilor;
- proba de presiune finală pe întregul traseu;
Rezultatele verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei vor fi consemnate în procese - verbale de

lucrări ascunse şi probese verbale de recepţie calitativă.
La recepţia definitivă vor fi prezentate următoarele verificări:
- proces verbal pentru terenul de pozare şi recepţia de pozare;
- certificat de calitate pentru tubulatura PE sau piesele de legătură
- proces verbal de recepţie pentru calitatea sudurii;
- proces verbal cu rezultatele probei de presiune parţiale şi finale în condiţiile descrise mai sus la
punctul 6.
Vor fi prezentate toate modificările faţă de proiectul iniţial şi aprobările obţinute în acest sens din
partea proiectantului şi beneficiarului.
La recepţia definitivă, executantul va preda toate elementele necesare pentru completarea cărţii
construcţiei, conţinînd datele tehnice ale lucrărilor realizate.
Controlul calitativ pe parcursul execuţiei şi evidenţa acestora, se va face în conformitate cu

prevederile din “ Sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor”, publicat în
Buletinul Construcţiilor vol. 2/1981.
Întocmit,
Ing. Hasmatuchi E.
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA REŢELELOR EXTERIOARE DE

CANALIZARE REALIZATE DIN TUBURI DE POLICLORURĂ DE VINIL DURĂ (PVC-
KG)
Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru executarea reţelelor publice de
canalizare realizate cu tuburi din policlorură de vinil dură (PVC-KG), având secţiunea circulară şi
dimensiuni până la maximum 500 mm.
Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele completând documentaţiile de specialitate şi nu exclud

obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice, precum şi standardele în vigoare.
În toate operaţiile de: manipulare, transport, pozare, îmbinări, încercări, terasamente, etc, se vor
respecta normele departamentale şi republicane de protecţia muncii în vigoare la data execuţiei.
Verificarea calităţii lucrărilor de către organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului, pe

parcursul execuţiei sau la recepţia finală, se va face în conformitate cu conţinutul prezentului caiet de
sarcini, care cuprinde prevederi pentru următoarele faze tehnologice:
1.Trasarea;
2.Execuţia săpăturilor;
3.Pregătirea patului de pozare;
4.Montarea tuburilor;
5.Realizarea îmbinărilor;
6.Efectuarea probei la reţelele de canalizare
7.Execuţia umpluturilor;
8.Cămine de vizitare;
9.Recepţia lucrărilor.
1. TRASAREA
1.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe baza procesului

verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidenţă
în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor, publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981).
1.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,

pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.
1.3. Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce se

impun pe durata execuţiei, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de
Piese CertRom
exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. în funcţie de situaţia reală la teren dacă
este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.
1.4. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor şi a reperilor planimetrici şi

de nivelment indicaţi în proiect.
1.5. Materializarea axului conductelor şi a principalelor construcţii accesorii, se va face pe teren

de către executant, prin ţăruşi bătuţi în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte
caracteristice:
1 pe axul traseului, în punctele caracteristice;
2 la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;
3 la tangentele de intrare şi ieşire din curbe;
4 la schimbările de pantă;
5 la ramificaţii;
6 În punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;
7 În centrele construcţiilor accesorii (cămine de vizitare) precum şi la punctele intermediare la

aproximativ 50 metri distanţă;
8 În punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuţia corectă a lucrării.
1.6. Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin câte doi ţăruşi martori amplasaţi lateral, pe direcţia
perpendiculară faţă de axul canalului la distanţe care să-i ferească de distrugere şi acoperire pe durata
1.7. Materializarea axului conductei în plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a căror
cotă se stabileşte în raport cu reperii de nivelment.
1.8. Determinarea adâncimii săpăturii şn fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de
nivel şi a crucilor de vizitare.
1.9. Periodic şi de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica şi reface
topometric poziţia acestora.
2. DESFACEREA PAVAJELOR
2.1. La săpături executate pe străzi pavate, se va proceda la desfacerea prealabilă a pavajului pe

lăţimea şanţului, plus 60 centimetri de fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor de
protecţie a muncii în vigoare.
2.2. În funcţie de tipul îmbrăcăminţii, desfacerea pavajului se va face după cum umează:
- pentru pavele - manulă, cu târnăcopul sau cu ranga;
- pentru piatra de râu - manulă, ca mai sus, sau mecanizat;

Piese CertRom
- pentru îmbrăcăminţi asfaltice - stratul de uzură se îndepărtează manual, iar

infrastructura cu pickamerul.
2.3. Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavele, piatră de râu sau asfalt), se va face
manual, în vederea refolosirii.
În funcţie de profilul străzii şi de dimensiunile săpăturii, în conformitate cu prevederile proiectului,

materialul pavajului se îndepărtează din zonă sau se depozitează pe o singură parte a tranşeii, de
preferinţă pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pământul de săpătură care se depozitează pe celălalt
mal.
2.4. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite în figuri regulate şi în nici un caz
nu vor fi lăsate în dezordine pe partea carosabilă a străzilor menţinute în exploatare pe durata execuţiei.
3. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
3.1. Este recomandabil ca execuţia săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a
şantierului şi după aprovizionarea cu toate materialele şi utilajele de construcţii pentru a reduce la
minimum durata cât tranşeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri
macroporice la care execuţia lucrărilor se face potrivit prescripţiilor din normativele în vigoare.
3.2. Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte astfel încât să se poată efectua în săpătură
toate operaţiile necesare de montare a tubulaturii şi a pieselor de legătură.
3.3. În dreptul construcţiilor accesorii, săpătura se lărgeşte la dimensiunile impuse de acestea.
3.4. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe
tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar
pozării conductei.
3.5. Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind
lăsată la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe
ultimii 25 - 30 centimetri.
3.6. În cazul terenurilor macroporice fundul săpăturii se compactează pe o adâncime de 20 - 30

centimetri cu maiul mecanic (tip “broască”), aducându-se la cota din proiect. Greutatea specifică a probei
de pământ compactat trebuie să fie de 1,6 tone/metru cub.
3.7. În cazul execuţiei în perioade reci, până la montarea tuburilor şi executarea umpluturii pe tub
se recomandă acoperirea cu rogojini sau paie, astfel încât suprafaţa proaspăt săpată să nu îngheţe.
Şanţul nu va fi lăsat liber perioade îndelungate, întrucât se produce deteriorarea caracteristicilor
pământului, iar forma secţiunii se schimbă.
3.8. Lăţimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în
şanţ (0,3 - 0,5 metri între conductă şi peretele săpăturii sau sprijinirii).
3.9. În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale şanţurilor cu pereţi verticali, pentru
Piese CertRom
conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire uşoară a malurilor.
3.10. În cazurile în care situaţia locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană
la mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor şi să se ia măsuri suplimentare de
protecţie a muncii.
3.11. Depozitarea pămîntului săpat se face pe o singură parte a şanţului, pe partea opusă laturii
de acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. în cazul unor
umpluturi foarte importante, pământul poate fi împins lateral cu buldozerul astfel încât ploile să nu
pericliteze siguranţa muncitorilor.
3.12. Săparea şi sprijinirea şanţurilor şi a gropilor pentru cămine şi fundaţii, se va face în

conformitate cu prevederile proiectului şi ale normelor tehnice şi de protecţia muncii în vigoare.
3.13. Se interzice modificarea tehnologiei şi a dimensiunilor de execuţie la lucrările de săpătură

fără avizul proiectantului, care va fi dat numai în cazuri deosebite, când situaţia reaă la teren şi condiţiile
geotehnice o impun.
3.14. Se interzice săparea fără sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisipos-
argiloase şi a celor constituite din lœss sau material de umplutură.
3.15. În cazul în care nivelul apelor subterane este superior cotei săpăturii, evacuarea acestora se
face prin epuisment, ce va fi susţinut (menţinut) pe toată perioada execuţiei lucrărilor. Organizarea lucrului
va fi adaptată pentru reducerea la minim a duratei de execuţie.
3.16. Se interzice epuizarea apei prin pompare directă în cazul terenurilor necoezive, constituite
din nisipuri fine curgătoare (chişai), situaţie în care se vor folosi filtre aciculare.
3.17. În cazul interceptării în săpătură a unor conducte, cabluri sau alte instalaţii ce nu au fost
identificate la trasare, va fi anunţat proiectantul şi beneficiarul de dotare, pentru a stabili măsurile ce se
impun pentru protecţia sau devierea provizorie.
3.18. Pământul excedentar rezultat din săpătură va fi încărcat pe cât posibil direct în mijlocul de
transport şi îndepărtat din zonă.
3.19. P\mântul săpat, ce urmează a fi folosit pentru umpluturi, se depozitează în lungul şanţului
pe o singură parte, la minimum 50 centimetri distanţă de marginea săpăturii. în cazul în care nu este
permisă depozitarea pământului în amplasament, încărcarea şi transportul vor fi făcute direct.
3.20. În cazul ţevilor din poliester armat cu fibre de sticlă montate în terenuri tari (stâncoase)
tranşeea trebuie să fie cu 15 centimetri mai adâncă pentru a se putea aşterne un strat de nisip sau
prundiş fin (cu o granulaţie de maxim 20 milimetri).
3.21. În terenuri alunecătoare ţeava din PE se va îngloba în contraforţi din beton amplasaţi la
distanţe stabilite în proiect pe toată adâncimea săpăturii. Schimbările de structură geologică rezultate din
diferite încărcări la baza şanţului trebuiesc compensate cu un strat de nisip.
Piese CertRom
4. PREGĂTIREA PATULUI DE POZARE

4.1. Indiferent de tehnologia de execuţie aplicată, lucrările de săpătură pe ultimii 25 - 30
centimetri, deasupra cotei definitive a cotei fundului tranşeei, se vor executa manual, numai în momentul
pozării tuburilor. In cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire, ultimii 10 centimetri se aduc la cotă
prin compactare.
4.2. În cazul în care terenul sănătos este mai jos decât este prevăzut în proiect, săpătura se va
executa până la terenul sănătos. Pentur diferenţe de cote mai mici de 50 centimetri, cota proiectată se va
realiza prin umplutură cu balast sau nisip în straturi de circa 20 centimetri.
Pentru diferenţe de cote mai mari, soluţia se va stabili de la caz la caz de către proiectant.
4.3. Amenajarea şanţului pentru pozarea tubului PVC se va face în conformitate cu prevederile
proiectului, în funcţie de tipul şi dimensiunile canalului şi de natura terenului de fundaţie.
4.4. În zona îmbinărilor, săpătura va fi adâncită cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe
lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, în vederea aşezării curente a mufei.
4.5. Se va asigura nivelarea perfectă a fundului şanţului pe toată lungimea acestuia, prin
înlă\turarea oricărui obstacol din săpătură şi completarea terenului la cotă prin umplutură de nisip
compactată.
4.6. În terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin aşternerea unui strat de nisip de 10 -
15 cm pe un substrat de balast de15 - 20 cm.
4.7. Realizareea patului se verifică cu ajutorul teurilor de vizitare şi se corectează corespunzător

cotelor din proiect.
5. CONDUCTE ŞI PIESE DE LEGĂTURĂ DIN PVC – KG
5.1. Generalităţi
5.1.1 Noţiuni generale
Conductele din PVC – KG sunt executate din PVC rigid. Din amestecu de PVC, ţevile se fabrică
prin extrudare, iar piesele de legătură prin injecţie.
5.1.2 Domeniul de utilizare
Din conductele de canalizare PVC se execută reţele de canalizare gravitaţionale, care au rolul de
a colecta apele uzate menajere şi meteorice (pluviale) şi de a le evacua.
Conductele de canalizare PVC împreună cu garniturile de etanşare au o rezistenţă bună la

acţiunea sunbstanţelor aflate în apele pluviale, menajere şi la acţiunea corozivă a solului până la
temperatura de 600C, în cazul în care apele uzate nu conţin substanţe care atacă PVC –ul rigid. La
temperaturi mai mari pot fi solicitate pe durată scurtă – până la maximum 750C, fără să fie deteriorate.
Piese CertRom
5.1.3 Modul de prezentare
Conductele de canalizare şi piesele de legătură au culoarea ruginie. Conductele PVC sunt

realizate cu mufe la capete, iar etanşarea lor se execută cu inele de cauciuc. Până la diametrul de 200
mm se utilizează inele de etanşare profilate, peste acest diametru se utilizează inele de etanşare de
fixare. Conductele se fabrică cu următoarele lungimi de amplasare: 1,2,3,5 şi 6 metri.
5.1.4 Calitatea materialului
Conductele de canalizare se execută din PVC rigid, iar calitatea lor corespunde cerinţelor
standardelor MSZ 8000.
6.REALIZAREA IMBINĂRILOR
Se vor consulta caietele de sarcini ale producătorului de material.
7. EXECUTAREA UMPLUTURII ŞANŢULUI
În cazul în care, ca urmare a expunerii directe la soare, temperatura ţevii este cu mult mai mare,
decât cea a şanţului, ţeava trebuie acoperită cu pământ înaintea umplerii defintive.
In etapa I-a , trasnşeea se umple până la 0,3 metri deasupra ţevii cu pământ fărâmiţat,
dimensiunea granulelor nefiind mai mare de 20 mm.
Umplerea şi compactarea se face manual, cu grijă, fără a deteriora materialul ţevii, din zonele de
îmbinare. Nu se va folosi pământ cu resturi organice, în zona de umplutură, deoarece acestea pot deveni
agresive.
In etapa a II-a se realizează umplutura finală, deasupra conductei în straturi succesive de 20 – 30

cm. cu compactarea mecanică cu maiul “broască”. Ultimul strat este stratul vegetal sau după caz
refacerea stratului rutier sau a pavajelor.
8. CĂMINE DE VIZITARE
Dimensiunile căminelor sunt conform STAS 2448-88. Căminele vor fi executate din beton şi
prevăzute cu trepte din oţel beton Ø 20 mm ancorate în pereţi.
La trecerea conductelor prin pereţi, se vor îngloba ştuţuri PVC la execuţia radieruilui căminului.
Aceste ştuţuri vor asigura îmbinarea în continuare cu tubulatura PVC şi vor avea şi rol de etanşare a
trecerii conductelor prin pereţii căminului.
Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308-81.

Piese CertRom
9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul lucrării sunt:
- cotele de pozare a conductelor;
- realizarea patului de pozare;
- calitatea îmbinărilor;
- realizarea pantelor;
- modul de execuţie al umpluturilor;
- proba de presiune finală pe întregul traseu;
Rezultatele verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei vor fi consemnate în procese - verbale de

lucrări ascunse şi probe.
La recepţia definitivă vor fi prezentate următoarele verificări:
- proces verbal pentru terenuri de pozare şi recepţia de pozare;
- certificat de calitate pentru tubulatura PVC; sau piesele de legătură
- proces verbal de recepţie pentru calitatea îmbinărilor;
Vor fi prezentate toate modificările faţă de proiectul iniţial şi aprobările obţinute în acest sens din
partea proiectantului şi beneficiarului.
La recepţia definitivă, executantul va preda toate elementele necesare pentru completarea cărţii
construcţiei, conţinând datele tehnice ale lucărilor realizate.
Controlul calitativ pe parcursul exeucţiei şi evidenţa acestora, se va face în conformitate cu

prevederile din “ Sistemul de evidenţă în activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor”, publicat în
Buletinul Construcţiilor vol. 2/1981.
Întocmit,
Ing. Hasmatuchi E.
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI TEHNOLOGIE-GRUP ELECTROGEN DE AVARIE
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini, conţine structura dotărilor, principalele caracteristici tehnice ale
utilajului, condiţiile lor de montaj şi norme de protecţie a muncii, protecţia mediului pentru următoarele
utilaje:
• Grup electrogen
2. PRESCRIPŢII PENTRU MATERIALE

Pentru realizarea diverselor lucrări de montaj a utilajelor tehnologice cu care va fi dotat obiectivul,
vor fi necesare execuţia unor serii de echipamente sau accesorii, ca de exemplu diferite elemente de
prindere şi de susţinere. La execuţia acestora se vor utiliza numai materiale ce corespund standardelor în
vigoare, indiferent de unde provin.
Vor fi efectuate toate probele şi verificările impuse de legislaţia în vigoare, iar rezultatele acestora
va fi trecut în buletine de încercări şi procese verbale.
3. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE - GRUP ELECTROGEN

3.1 Destinaţie
Grupul electrogenerator care face obiectul prezentului capitol, este destinat să preia, în
regim automat , alimentarea consumatorilor pe care-i protejează în cazul defectării reţelei publice de
alimentare.
3.2 Documente de referinţă
Grupul electrogenerator care face obiectul prezentului capitol, corespunde următoarelor

standarde, în măsura în care nu sunt stipulate şi alte condiţii:
• SR EN 60034-1+A1+A2:2000 → Maşini electrice rotative. Valori nominale si caracteristici

de funcţionare.
• SR CEI 60050(411):1999 → Maşini electrice rotative. Subansamble şi piese componente.

Terminologie.
• SR ISO 8528-1:2004 → Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu

ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi performanţe
• SR ISO 8528-1:2004 → Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare

Piese CertRom
cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi performanţe
• SR EN 12601:2002 → Grupuri electrogene acţionate de motoare cu ardere internă cu

mişcare alternativă. Securitate
• STAS 12880-90 → Motoare cu ardere internă, cu piston. Metodă de măsurare a

nivelurilor de zgomot
• SR HD 53.8 S5:2003 → Marcarea extremităţilor înfăşurărilor maşinilor electrice rotative şi

corelarea cu sensul de rotaţie.
• SR EN 61082-1:2007 → Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Partea 1:

Prescripţii generale
3.3 Caracteristici tehnice
Se va utiliza un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, cu putere continuă de
20 kVA / 16 kW care se va monta într-o încăpere special destinată acestui scop.
Principalele caracteristici tehnice ale grupului motogenerator, sunt următoarele:
- Categorie: industrial
- Tipul grupului: fix
- Versiune: carcasat insonorizat
- Puterea nominală: 20 kVA
- Tensiune furnizată:230V
- Curent nominal: 23,5 A
- Frecventa: 50Hz
- Factor de putere: 0,8
- Tipul motorului termic: 3 cilindri, 4 timpi, răcit cu apă
- Tipul motorului termic: 3 cilindri, 4 timpi, răcit cu apă
- Capacitate cilindrică: 1048 cmc
- Turatie: 3000 rot/min
- Putere motor: 22 CP
- Sistem pornire: electric,12V
- Capacitate rezervor carburant: 38 litri
- Pornire: electrică
Piese CertRom
- Autonomie: 7 ore
- Nivel zgomot: 74 dB
- Greutate: 442 Kg
- Dimensiuni: 1540x845x925 mm
- Dimensiunile minime recomandabile de gabarit, pentru camera în care va fi amplasat

grupul: L = 2600, l = 2500, H = 3000 mm
MODURI DE OPERARE
• Test
• Automat
• Manual
• Dezactivare manuala,
REGLARI (min-max)
• Timp de start (0-30 secunde )
• Timp semnal de oprire (10-180 secunde)
• Întârziere pentru detectare reţea (0-180 secunde)
• Timp de răcire (10-180 secunde)
LISTA CU INDICATII PARAMETRI
Generator:
Tensiune intre faze; Tensiuni intre faze si nul; Amperaj; Frecventa; Putere aparenta (KVA); Putere
activa (KW); Putere reactiva (KVAr); Factor de putere;
Retea;
Tensiune intre faze; Tensiune intre faze si nul; Amperaj; Frecventa;
Motor:
Nivel combustibil (%); Tensiune baterie; R.P.M.; Tensiune incarcare baterie;
PROTECTII
Protecţii motor:
Piese CertRom
- Temperatura mare lichid răcire (protecţie cu oprirea motorului);
- Temperatura mare lichid răcire prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);
- Temperatura scăzută motor prin senzor (activarea contactorilor de transfer sarcina nu este
permisa
înaintea atingerii temperaturii programate);
- Presiune scăzuta ulei (protecţie cu oprirea motorului);
- Presiune scăzuta ulei prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);
- Nivel scăzut de lichid răcire (protecţie cu oprirea motorului);
- Oprire neaşteptată;
- Nivel combustibil (alarma cu avertizare);
- Nivel combustibil prin senzor (alarma cu avertizare – programabila);
- Stop ratat;
- Tensiune scăzută baterie (alarma cu avertizare);
- Defecţiune la încărcare baterie (alarma cu avertizare);
- Supraturaţie (protecţie cu oprirea motorului);
- Subturaţie (protecţie cu oprirea motorului);
- Start ratat (alarma cu avertizare);
- Oprire de urgenta (alarma cu avertizare);
Protecţii alternator
- Frecventa mare (alarma cu oprirea motorului);
- Tensiune mare (alarma cu oprirea motorului);
- Tensiune scăzută (alarmă cu oprirea motorului);
- Supracurent (alarmă cu oprirea motorului);
- Scurtcircuit (alarmă cu oprirea motorului);
- Asimetrie intre faze (alarmă cu oprirea motorului);
- Succesiune incorectă a fazelor (alarmă cu oprirea motorului);
- Putere inversată (alarmă cu oprirea motorului);
- Suprasarcină (alarmă cu oprirea motorului);

Piese CertRom
CONTOARE
- Ore funcţionare;
- Ore funcţionare parţiale;
- Contor in kilowaţi;
- Porniri valide;
- Starturi ratate;
- Perioada de întreţinere (cu mesaj de avertizare);
FACILITĂŢI
- Istoric alarme;
- Start extern;
- Blocare start (opţional - numai împreună cu controlerul digital al tabloului de transfer sarcina);
- Start sub norma EJP;
- Control preîncălzitor motor;
- Activare contactor reţea şi generator;
- Control transfer combustibil;
- Control temperatura motor;
- Dezactivare manuala;
- Programare alarme;
De asemeni, se va avea grijă ca instalaţia de ventilaţie şi climatizare a încăperii să asigure

o temperatură minimă de + 5ºC, şi max. de 40 ºC. De asemeni este indicat ca pe cât posibil cele două
secţiuni prin care intră şi/sau ies fluxurile de aer cu secţiunile de 0,5 m2, să fie pe cât posibil diametral
opuse sau cât mai apropiat de această poziţie.
Grupul, împreună cu toate accesoriile este astfel construit încât să poată funcţiona chiar
şi în caz de incendiu,de asemeni trebuie sa aibă în componenţa sa instrumentar de intervenţie rapidă în
caz de incendiu.
Piese CertRom
4. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR
Pregătirea locului de muncă şi a atelierului
În vederea execuţiei lucrărilor, maistrul de şantier, îşi va organiza un atelier de lucru în care să fie
păstrate materialele necesare pentru minimum 2 zile de lucru.
Încăperea va fi uscată, fără igrasie, pentru ca materialele să nu fie supuse procesului de
oxidare. Atelierul de lucru se amenajează de regulă într-o încăpere la parter, sau într-o magazie
din curtea şantierului.
În şantier se poate organiza un atelier dotat cu utilaje de înaltă mecanizare, în care să se

poată executa toate operaţiile de prelucrare a materialelor, de exemplu de debitare, filetare, îndoire,
alezare, etc, precum şi o parte dintre operaţiile de montaj.
Şantierul trebuie asigurat de la început cu toate utilajele şi sculele necesare pentru orice
fel
de operaţii.
În concluzie organizarea lucrărilor constă în realizarea următoarelor etape:
• Studierea proiectului
• Studierea specificaţiilor de materiale
• Procurarea materialelor
• Efectuarea lucrărilor în atelier (confecţionarea tubulaturii de ventilaţie, coş de fum, etc.)
• Transportul la şantier şi asigurarea depozitării.
• Realizarea montajului în concordanţă cu fazele de execuţie ale construcţiei şi a celorlalte

categorii de instalaţii.
• Efectuarea probelor şi verificărilor.
5. TOLERANŢE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ
La montajul utilajelor cu piese în mişcare de rotaţie sau translaţie, se vor respecta
toleranţele din cartea tehnică specifice utilajului.
Nu se va trece la execuţia neconformă proiectului, fără acordul proiectantului.

Piese CertRom
6. PROBE ŞI VERIFICĂRI
La grupul electrogen:
După montarea grupului se vor face probele de funcţionare în gol şi în sarcină. Înaintea efectuării
acestora, se vor executa următoarele operaţii pregătitoare:
• Se verifică nivelul uleiului din baia de ulei a motorului, din corpul pompei de injecţie,
precum şi din regulatorul de turaţie
• Se verifică nivelul apei din radiator.
• Se verifică etanşeitatea la locurile de racordare ale sistemelor de răcire, ungere şi

alimentare cu combustibil.
• Se verifică existenţa cantităţii de motorină necesară efectuării probei de funcţionare în gol

a grupului. Pe timpul primei etape, de funcţionare in gol, se verifică pornirea automată a grupului, prin
simularea întreruperii alimentării cu energie electrică a unor consumatori .
• Se va mai efectua o probă de comportare la suprasarcină a agregatului.
Înaintea efectuării acestor probe se va verifica starea izolaţiei conductoarelor electrice,
precum şi strângerea rigidă a demarorului pe corpul motorului.
• Toate probele şi verificările prevăzute în cartea tehnică a utilajului, vor fi consemnate in

buletine de încercări şi procese verbale ce se vor ataşa la cartea construcţiei.
• După încheierea lucrărilor, darea în exploatare se va face cu participarea personalului

autorizat din partea beneficiarului care va asigura lucrările de întreţinere.
7. CONDIŢII PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENABILITATE.
Valoarea previzibilă pentru funcţionare fără defectare, în sarcină nominală 3000 de ore cu
condiţia respectării instrucţiunilor de montare, exploatare, întreţinere şi depozitare.
8. METODE DE ÎNCERCARE
Pentru grupul electrogen, metode de încercare sunt conf. SR EN 88528-11:2004 ver. eng.
Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu piston. Partea 11:
Piese CertRom
Sisteme de alimentare neîntreruptibile cu acumulare de energie cinetică. Prescripţii referitoare la

caracteristici funcţionale şi metode de încercare, şi a celor menţionate în continuare :
• Verificarea tehnică generală se va face vizual, după documentaţia tehnică de însoţire a

produsului.
• Verificarea dimensiunilor de gabarit se va face cu instrumente de măsură adecvate. Se

va acorda o atenţie deosebită cotelor şi suprafeţelor de fixare pe fundaţie.
• Verificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale se va face încercând grupul la sarcină

nominală, la cosφ = 0,8, timp de cel puţin 3 ore. Pe perioada acestei încercări, nu trebuie să apară nici o
avarie. În cadrul acestei probe se mai verifică:
- funcţionarea cuplajului dintre motorul termic şi generator
- stabilitatea turaţiei motorului la sarcină constantă
- verificarea tensiunilor de linie
- funcţionarea aparatelor de măsură
- probele se efectuează în condiţiile funcţionării grupului în regim automat.
• Verificarea grupului în regimul de lucru “oprit”. Se acţionează tasta “O”, şi se verifică

condiţiile tehnice şi funcţionale din manualul de exploatare.
• Verificare display-ului şi a tensiunii reţelei, după trecerea grupului din regim de

funcţionare “manual”în regim de funcţionare “automat”.
• Verificarea sistemului de încărcare a bateriilor de acumulatoare. Se va face urmărind

indicaţiile display-ului.
• Verificarea declanşării procesului de pornire a motorului.
9. NORME DE PROTECŢIA MUNCII
Se vor respecta prescripţiile de protecţia muncii prevăzute în următoarele normative:
• Norme de protecţia muncii pentru activitatea consiliilor populare, vol I.şi II
• Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico – sanitare
şi de încălzire.
• Punerea în funcţiune a grupului se va face numai după legarea acestuia la o priză
de pământ.
Piese CertRom
• Toate piesele aflate în mişcare de rotaţie, sau a celor sub tensiune, sunt protejate astfel
ca atingerea lor să nu fie posibilă, în mod obişnuit. De aceea este interzisă punerea
grupului în funcţiune în cazul în care următoarele elemente de protecţie lipsesc sau
sunt deteriorate:
- capacul cutiei de borne
- sitele de la sistemul de ventilaţie a generatorului
- carcasa protecţie cuplaj
- apărătorile de la curelele de transmisie la ventilatorul motorului şi de la generatorul de încărcat

bateriile de acumulatoare.
- obloanele faţă şi spate a tabloului de comandă care trebuie să fie închise.
• Protecţia împotriva atingerilor indirecte – electrocutărilor:
- prin legarea la masă a grupului şi a utilajelor alimentate de acesta prin
intermediul unui conductor de cupru (PE) cu aceiaşi secţiune cu a fazelor.
- calibrarea siguranţelor fuzibile în concordanţă cu curentul nominal
- rezistenţa de dispersie a prizei de pământ la care se leagă masa grupului
respectiv a utilajelor alimentate de grup,trebuie să fie astfel încât tensiunea de
atingere să nu fie mai mare de 65 V, conform STAS 2612 – 87, cu menţiunea că
siguranţa trebuie să se ardă în max. 3 sec.
- continuitatea conductorilor de protecţie va fi verificată periodic.
10. PROTECŢIA MEDIULUI
• Constructorul instalator are obligaţia conform legislaţiei în vigoare,ca pe întreaga

perioada de derulare a lucrărilor să aleagă şi să utilizeze cele mai nimerite tehnologii pentru a se evita
orice pericol de poluare a mediului.
• Deşeurile rezultate în urma efectuării lucrărilor, vor fi colectate pe sorturi şi îndepărtate de

la locul de muncă numai prin depozitarea lor în spaţiile special amenajate.
• Nivelul de zgomot produs de grupul moto-generator la funcţionarea în sarcină,
nu trebuie să depăşească 74 dB , la 7m depărtare de sursă.

Piese CertRom
• Nivelul de vibraţii nu trebuie să depăşească 30 mm / sec.
Întocmit,
Dr. Ing. I. Vidraşcu

Piese CertRom
CAIET DE SARCINI LUCRĂRI DE TERASAMENTE
GENERALITĂŢI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea,

construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie
îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea
lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi
normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului
caiet de sarcini.
2.2 Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3 Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4 Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5 Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor şi a celorlalte cerinţe.
2.6 În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
("Inginerul") poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământ

vegetal rezultat de la curăţirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren, cu pământ
vegetal corespunzător.
Piese CertRom
ART.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelele La şi l.b (STAS 2914-84).
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice,
la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
4.4. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice
locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3
privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele (4d, 4e)
sau foarte rele (4f) (vezi tabelul lb) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5
g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi
(var, cenuşă de furnal, etc). înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o
adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte
rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va
considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către
Inginer.
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var,
vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul
drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi
permeabil.
W - umiditate naturală
Wo= ---------------------------------
WL - limita de curgere
4.6 Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice)

şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului lb este rea, este necesar ca
alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe
de laborator pe considerente tehnico^economice.
4.7 Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi
pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi,
bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini,
crengi, etc).
ART.5. APA DE COMPACTARE
5.1 Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină
materii organice în suspensie.
5.2 Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul "Inginerului", cu excepţia compactării terasamentelor
din spatele lucrărilor de artă.
5.3 Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât
cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza şi modalităţile de utilizare.
ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE
Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile

trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi
pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR
7.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevăzute în tabelul 2.
Piese CertRom
Tabel 2
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.
CAPITOLUL II.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR
8.1 De regulă, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de
beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi
de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km.
8.2 În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de
execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe
teren.
8.3 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la

restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului
complet nou în cazul situaţiei de la pct.8.2. în ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a
profilurilor transversale, la o distanţă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.
Piese CertRom
Pichetii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil în lung, de
aceiaşi reperi ca şi pichetii din pichetajul iniţial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor şi

reperilor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
8.6 In caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cu
cel puţin 24 ore în devans.
8.7 Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în

limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să
scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai mică de 2 m

precum şi la debleuri.
9.3 Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a amprizei.
9.4 Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor
de împrumut.
9.5 Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
Piese CertRom
transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.
9.6 Pe porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara
amprizei drumului. In general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a
apelor din ampriza drumului.
9.7 Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor
precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai
apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8 Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi
rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 şi compactate
pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9 Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca "Inginerul" să constate şi

să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.
ART.10. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI
10.1. Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în
profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a
terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport,
distanţe, etc).
10.2 Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor
(în sensul prevederilor din art.4) precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3 Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4 Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării "Inginerului".
10.5 Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale,
sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de execuţie a
rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze "Inginerul" şi să-i supună spre aprobare propuneri de
modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator,
Piese CertRom
demonstrând existenţa reală a materialelor şi

evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata.
10.6 La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în
cadrul unui caiet de sarcini speciale, "Tabloul de corespondenţă a pământului" prin care se defineşte
destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7 Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, "Tabelul de
mişcare a pământului" care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de
pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de "Tabloul de corespondenţă a pământului"
stabilit de Client, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport
şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării "Inginerului" în termen de
30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
ART.11 GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE BE PĂMÂNT
11.1 În cazul în care gropile de imprumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau
în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul "Inginerului". Acest
acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut
sau a depozitelor. Dacă "Inginerul" consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită de:
- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor
articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de laborator executate
pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau
pentru gropile de împrumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului.
11.2 La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi

refolosit conform prevederilor,proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a

"Inginerului", să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului
cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor
din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub
cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
Piese CertRom
- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând
o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;
- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de l.„3% spre exterior şi o pantă-
longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de

1:1,5... 1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de
banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor
rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului
drumului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor
existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea
pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora să nu se

provoace înzăpezirea drumului.
11.4 Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită

stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. în acest
caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
11.5 Inginerul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie de a

înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
11.6 Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de

pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUŢIA DEBLEURILOR
12.1 Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fi fost verificat şi
recunoscut ca satisfăcător de către Inginerul lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.
12.2 Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se

realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.
Piese CertRom
12.3 Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. în cazul când în mod accidental apar asemenea
situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Inginerul lucrării şi pe
cheltuiala Antreprenorului.
12.4 La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,

asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările
preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se
vor executa fără a fi afectate de ape.
12.5 În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu
este de portanta prevăzută, "Inginerul" va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala
Clientului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. în acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97%
Proctor Normal.
12.6 Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa "Inginerului" neconcordanţa
constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului
terasamentelor.
12.7 Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum
12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.
Tabel 3
În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un
calcul de stabilitate.
12.8 Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect
aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
12.9 Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,

Piese CertRom
Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp Inginerul.
12.10 Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal,
pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11 În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va

trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se
obţină:
- degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei;
- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.
12.12 Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special
după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile
de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.
12.13. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea

taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4. Tabel 4
12.14 Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor tâncoase este lăsată la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa,
pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este
arătat în art. 14.
12.15 Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală,

"Inginerul" va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
- în perioada ploioasă: extragerea verticală
- după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va fi
superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
12.16 În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conducă lucrările astfel ca
pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de
apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor
profilului în lung.
Piese CertRom
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor Antreprenorul va trebui să

menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri,
rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.
ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrările pregătitoare arătate la art. 8 şi 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât şi celor de
rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va
trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris pentru
umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 şi 9, sau pe

terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime
minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
ART.14. EXECUŢIA RAMBLEURILOR
14.1 Prescripţii generale
14.1.1 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în
caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de Inginer. Această acceptare
trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier.
14.1.2 Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3 Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de "Inginer" sau reprezentantul său, la
propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de execuţie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe

întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările şi
variaţiile de umiditate şi granulometrie.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca execuţia straturilor elementare să fie
executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care
împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi alăturate
să nu depăşească grosimea maximă impusă.
Piese CertRom
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei (sau
a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal
pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi
va avea o panta transversală de 3...5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă
conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor
măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel puţin 2,00 m
grosime la partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în
consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să
se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă,
sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-1 aduce la valoarea umidităţii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.
Piese CertRom
NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de

50% şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr
de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme
vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului "Inginerului", cu cel puţin opt zile înainte de
începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate
asigura obţinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele
existente şi folosite pe şantier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută,
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare, după ce va aduce modificările necesare
grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de
şantier.
În cazurile când această obligaţie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va

depăşi 20 cm după compactare.
14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din beton de
ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactării
În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a. controlul va fi pe fiecare strat;

Piese CertRom
b. frecvenţa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6. Tabel 6
Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector
de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de compactare
rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod
obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.
14.5 Profiluri şi taluzuri
14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect
să fie realizate-cu toleranţele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii
contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă

corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.
Tabel 7
Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurata numai după realizarea gradului de compactare
Piese CertRom
indicat în tabelul 5.
14.5.3 În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la
maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul
înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4 La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor,
ale văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3.... 1,5.
14.5.5 Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor
avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, h max. Pe verticală indicate în tabelul 8, în funcţie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.
14.5.6. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/-10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectă este de + 50 cm.
14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă
14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului următoarele:
Piese CertRom
- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un

grad de umiditate convenabil;
- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin
evaporare; tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea qptimă se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pământuri "Inginerul" va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru
evacuarea apelor.
14.7. Prescripţii aplicabile rambîenriîor dim material stâncos
14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obţină o
umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi

posibilităţile mijloacelor de compactare, Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depăşească 0,80
m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi
fracţionate. "Inginerul" va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite
definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea
straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat,
este interzisă.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puţin, sau cu utilaje cu
şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă, suficientă pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după compactare;
S - reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin
încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module de cel puţin 500 bari şi un
raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în
registrul de şantier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi în cazul

debleurilor în material stâncos, art. 12 tab.4.
Piese CertRom
Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puţin
jumătate din grosimea lor.
14.8. Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor,

în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul
de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru
obţinerea compactării prescrise.
14.8.2 Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei
umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3 Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele arătate la art. 12 tab.4.
Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase.
14.9. Prescripţii aplicabile rambleuriior din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin,
etc.)
14.9.1 În lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor
de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepţia materialelor
stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din
carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 şi cu asigurarea integrităţii

lucrărilor de artă.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Inginerului sau reprezentantului

acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.
14.10. Protecţia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor
provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie
pluviometrică.
ART.15. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR
Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea,

cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei.
Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivelor stâncoase. Paramentele şanţului sau ale
rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate.
La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de
Piese CertRom
bulgări şi blocuri căzute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în
profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei:
+/- 0,05 m, faţă de ax ,
+/-0,10 m, pe întreaga lăţime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de
4% spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului,
fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.
ART.17. ACOPERIREA.CU PĂMÂNT VEGETAL
Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil
tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate a le fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat
înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de

ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate
gravitaţional.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi
definite prin dispoziţii de şantier de către "Inginer" şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte
dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
Piese CertRom
ART.19. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE
În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa

lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor, şi să repare toate zonele
identificate cu tasări datorită proastei execuţii.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la cererea scrisă a

Inginerului, şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.
ART.20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
20.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aşternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor
efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor
efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi
aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile, recepţionate, până la acoperirea acestora cu

stratul următor.
20.3. Verificarea trasării asului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor

urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de +/-0,10 m în
raport cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)
20.4.1 Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului
vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de
fundaţie.
20.4.2 Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.
Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură.

Piese CertRom
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii
lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu

pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
20.4.5 Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25

m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
20.4.6 La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă
deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9,
admiţându-se depăşiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul
terenului de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii se va face în corelaţie cu

măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate
portantă scăzută.
20.5. Verificarea calităţii şi stării pămâmtuîui utilizat pentru umpluturi Verificarea calităţii
pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea

măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ
respectiv şi utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pământ pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de ia suprafaţa şi baza stratului când
grosimea este mai mică de 25 cm. în cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din
fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 cap.7. Pentru
pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor
probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga,
ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare

realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin
1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
Piese CertRom
20.7.2 În cazul când valorile obţinute la verificări nu, sunt corespunzătoare celor prevăzute în
tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.
20.7.3 Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.7.4 Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu

deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor, patului'drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelpr şi

constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu
pârghie la nivelul patului drumului.
Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m faţă de
prevederile proiectului. în ce priveşte suprafaţarea patului şi nivelarea taluzurilor, toleranţele sunt cele
arătate la pct.12.13 (Tabelul 4) şi la pct. 14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanţă,
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu

pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se

consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 1.15 KN, are
valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor
măsurate.
Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate,; acceptate de Inginer.
În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4,

frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.
Piese CertRom
CAPITOLUL III
RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de
excuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
ART.21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
21.1 În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform
Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în
Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a
executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul
caiet de sarcini.
21.2 În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
21.3 Recepţia pe faze se efectuează de către "Inginer" şi Antreprenor, iar documentul ce se

încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.
21.4 Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi pichetarea lucrării;
- decâparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundaţie;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii
sub cota stratului de formă sau a patului drumului;
- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
21.5 Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
21.6 La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale şi

a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului.
21.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în
Piese CertRom
parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări

ale taluzurilor, etc;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili şi modul şi

termenele de remediere.
ART.22. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR
273/94.
ART. 23. RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă
acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
REFERINŢE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind

condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări
în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.
NSPMnr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace

tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31/2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografle şi deflectometrie a capacităţii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.
Piese CertRom
III. STANDARDE
SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizarea în
ingineria civilă şi în construcţii de drumuri.
SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
STAS 1709-1:1990 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul.

Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.

Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare.
STAS 1913-1:1982 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913-3:1976 - Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.
STAS 1913-4:1986 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913-5:1985 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
STAS 1913-12:1988 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale

pământurilor cu umflări şi contracţii mari.
STAS 1913-13:1983 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare,

încercarea Proctor.
STAS 1913-15:1975 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 2914:1984 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de

calitate.
STAS 2914-4:1989 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară.
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
1 GENERALITĂŢI
Art.l. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de
fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite,
prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.
Art.2. Prevederi generale
2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe
straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi
30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea "Beneficiarului", verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Beneficiarul" va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
2 MATERIALE
Art.3. Agregate naturale
3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie
să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul şi balastul amestec optimal,
pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în
tabelul 1.
Piese CertRom
Tabel 1
Caracteristici Condiţii de admisibilitate Metode de

Amestec Fundaţii Completarea verificare
optim rutiere sistemului rutier conform
la îngheţ-dezgheţ
-strat de formă-
Sort 0 - 63 0 - 63 0 - 63 ---
Conţinut în fracţiuni % STAS 1913/5
sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 STAS 4606
sub 0,2 mm 4 - 10 3 - 18 3 - 33
0-1 mm 12 - 22 4 - 38 4 - 53
0-4 mm 26 - 38 16 - 57 16 - 72
0-8 mm 35 - 50 25 - 70 25 - 80
0-16 mm 48 - 65 37 - 82 37 - 86
0-25 mm 60 - 75 50 - 90 50 - 90
0-50 mm 85 - 92 80 - 98 80 - 98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de --- 15 15 STAS 730
neuniformitate (Un)
minim
Echivalent de nisip (EN) 30 30 30
minim
Uzura cu maşina tip Los 30 50 50
Angeles (LA) % max
3.4. Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul l.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt
arătate în tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... mm
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
0 - 63 inferioară 0 4 12 28 35 60 100
superioară 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de
punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă
agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- Într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- Într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de

Piese CertRom
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de

cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul l aceasta se corectează cu
sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
Art.4. Apa
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din
reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule
în suspensie.
Art.5. Controlul calităţii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de realizarea
stratului de fundaţie
Controlul calităţii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 3
Tabel 3
Nr. Acţiunea, procedeul de Frecvenţa minimă Metode de

crt verificare sau caracteristici ce La aprovizionare La locul de punere determinare
se verifică în operă conform
1 Examinarea datelor înscrise La fiecare lot --- ---
în certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garanţie
2 Determinarea granulometrică O probă la fiecare lot --- STAS 4606
Echivalentul de nisip. aprovizionat, de 500 STAS 730
Neomogenitatea balastului tone, pentru fiecare
sursă (dacă este
cazul pentru fiecare
sort)
3 Umiditate --- O probă pe schimb STAS 4606
(şi sort) înainte de
începerea lucrărilor
şi ori de câte ori se
observă o
schimbare cauzată
de condiţii
meteorologice
4 Rezistenţe la uzură cu O probă la fiecare lot --- STAS 730
maşina tip Los Angeles (LA) aprovizionat pentru
fiecare sursă (sort) la
fiecare 5000 tone
Piese CertRom
3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
- du max.P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3
- Wopt P.M. =umiditate optimă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de

compactare gc:
Art.7. Caracteristicile efective de compactare
La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13.
4 PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
Art.8. Măsuri preliminare
8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
Piese CertRom
după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din
fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi
racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul
la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15
cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de şantier.
Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe

un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei

atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din
proiect şi pentru o suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului,

efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un
laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să

realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
- Intensitatea de compactare = Q/S
- Q =volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc;
Piese CertRom
- S =suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.
În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se
cumulează.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la
urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
Art.10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec

optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă
de compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor,

conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân
după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări
mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.
10.7. Este interzisă aştemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu
pojghiţă de gheaţă.
Art.11 Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal
11.1 În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactării încercările şi determinările arătate în tabelul 4.
Piese CertRom
Tabel 4
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvenţe minime la locul de Metode de

crt. sau caracteristica, care se verifică punere în operă verificare
conform
1 Incercare Proctor modificat --- STAS 1913/13
2 Determinarea umidităţii de zilnic, dar cel puţin un test la STAS 4606
compactare şi corelaţia umidităţii fiecare 250 m de bandă de
circulaţie
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaţă de ---
compactat 2000 mp de strat
4 Verificarea realizării intensităţii de zilnic ---
compactare Q/S
5 Determinarea gradului de compactare zilnic în minim 3 puncte pentru STAS 1913/15
prin determinarea greutăţii volumice suprafeţe <2000 mp şi minim 5 STAS 12288
în stare uscată puncte pentru suprafeţe > 2000
mp de strat
6 Determinarea capacităţii portante la În câte două puncte situate în Normativ CD 31
nivelul superior al stratului de fundare profiluri transversale la distanţe
de 10 m unul de altul pentru
fiecare bandă cu lăţimea de 7,5
m
In ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină
prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide,
indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:
- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă,
densitate maximă uscată);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
5 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
Art.12. Elemente geometrice
12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
12.2. Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în
proiect.
Piese CertRom
Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor
transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite
de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.
12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.
Art.13. Condiţii de compactare
Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal. trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maxima determinată
prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:
— pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III:
•100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
•98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de
măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III;
— pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:
•98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
•95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă

valoarile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5
(conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
fundaţie din Strat de formă Pâmănturi de tipul (conform STAS 1243)
ballast sau balast Conform STAS Nisip prăfos, Praf nisipos, praf Argilă prăfoasă,
amestec optimal 12253 nisip argilos (P3) argilos-nisipos, argilă nisipoasă,
h(cm) praf argilos (P4) argilă prăfoasă
nisipoasă (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR
Piese CertRom
662 şi STAS 6400.
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD

31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul calităţii

execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa stratului de
fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN)
şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie,

valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.
Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime

astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi

mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul pro filelor arătate în proiect şi nu pot fi
mai mari de + 1,0 cm.
- în cazul apariţiei denivelărilor rnai rnari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafeţei fundaţiei.
6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art.15. Recepţia pe faza determinantă
Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind

controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor
volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate
verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13, şi 14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative

impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către
organele de control. În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" în registrul de lucrări ascunse.
Art. 16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Piese CertRom
Art. 17. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va
face in condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei

şi nr. 411/1112/2000 de instruire, a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de
publicat în MO 397/24.08.2000 lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingerea incendiilor şi dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
II.REGLEMENTĂRI TEHNICE
20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple şi semirigide.
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate.
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, încercarea

Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

Piese CertRom
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de
încercare.
STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de
calitate.
STAS 12288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu

con şi nisip
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI FUNDAŢII DE PIATRĂ SPARTĂ ŞI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ

AMESTEC OPTIMAL
1 GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de
fundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi
ale străzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice prevăzute în SR 667 şi SR 662 care trebuie să fie îndeplinite de
materialele folosite şi în STAS 6400 de stratul de piatră executat.
2.1. Fundaţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui
grosime este stabilită prin proiect.
2.2. Fundaţia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS
6400.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor
măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de
fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundaţie
care poate fi:
-substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
-substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, aşa cum se prevede la pct.2.2.,
acesta preia şi funcţia de substrat drenant, asigurându-se condiţiile necesare privind grosimea, calitatea
de drenare şi măsurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare

faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
Piese CertRom
2 MATERIALE
Art.3. Agregate naturale
3.1 Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundaţie din piatră spartă mare, 40-80:
-balast 0-63 mm în stratul inferior;
-piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
-split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
-nisip grăunţos sau savură 0-8 mm ca material de protecţie.
b.Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm
-nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului
este coeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
-piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează când stratul superior este de
macadam sau de beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile

de admisibilitate arătate în tabelele l, 2 şi 3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de
pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
NISIP – condiţii de admisibilitate conform SR 662
Tabel 1
Caracteristici Condiţii de admisibilitate pentru:

strat izolat strat de protecţie
Sort (ochiuri pătrate) 0-4 4-8
Granulozitate
-conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm, %, max 14 ---
-conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm, %, max 5
-condiţii de filtru invers 5d15< d15f<5d25p ---
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min 6 x 103 ---
BALAST - condiţii de admisibilitate pentru fundaţii conform SR 662
Tabel 2
Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Sort (ochiuri pătrate) 0 – 63
Conţinut de fracţiuni, %, max :
- sub 0,02 mm 3
- 0-63 100
Piese CertRom
Granulozitate Conform figurii 1

Coeficient de neuniformitate (Un), min 15
Echivalent de nisip (EN),min 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA), %, min 50
PIATRĂ SPARTĂ - condiţii de admisibilitate conform SR 662
Tabel 3
Sort Savura Piatră spartă (split) Piatră spartă

Caracteristica mare
Condiţii de admisibilitate
0-8 8 - 16 16 - 25 25 - 40 40 - 63 63 -
80
Conţinut de granule: 5 5 5 5
- rămân pe ciurul superior (dmax), --- 10 10 10
%,max
- trec prin ciurul inferior (dmin), %,
max
Conţinut de granule alterate, moi, --- 10 10 ---
friabile, poroase şi vacuolare, %,max
Forma granulelor: --- 35 35 35
- coeficient de formă, %, max
Coeficient de - impurităţi: 1 1 1 1
corpuri străine,%,max --- 3 nu este cazul
- fracţiuni sub 0,1 mm, %,max
--- 30 Corespunzător
Uzura cu maşina tip Los Angeles, clasei rocii
%,max conform
tabelelor 2 şi 3
din SR 667
Rezistenţa la acţiunea repetată a --- 6 3 nu
sulfatului de sodium (Na2SO4) 5 este
cicluri, %,max cazul
Piese CertRom
3.4. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-40 şi 0-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 4 şi granulozitatea
conform tabelului 5 şi figurii 2.
Amestecul pe şantier se realizează într-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu

patru compartimente.
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Condiţii de admisibilitate
Tabel 4

Sort 0 - 40 0 - 63
Conţinut de fracţiuni, %,max :
- sub 0,02 mm 3 3
- sub 0,2 mm 3 - 14 2 - 14
- 0-8 mm 42 - 65 35 - 55
- 16-40 mm 20 – 40 ---
- 25-63 mm --- 20 - 40
Granulozitate să se înscrie între limitele din tabelul 5 şi conform
figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul 30
nisipului natural) (EN), min
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA), 30
%max
Rezistenţa la acţiunea repetată a 6 pentru split
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, 3 pentru piatră spartă mare 40 - 63
%,max
Piese CertRom
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate
Tabel 5
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... în mm
granulozitate 0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 – 40 infer 0 2 3 12 28 42 60 75 90 ---
super 3 10 14 30 50 65 80 90 100 ---
0 – 63 infer 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Condiţiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conţinutul de granule alterate şi conţinutul
de impurităţi pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă).
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul şantierului pentru a se asigura
omogenitatea şi constanta calităţii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de

laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.
3.6. În timpul transportului de la Furnizor la şantier şi al depozitării, agregatele trebuie ferite de

impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care
să le ferească de imprăştiere, impurificare sau amestecare.
3.7. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu

prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
-într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
-într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laboratorul şantierului.
3.9. În cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal
aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează
cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
Art.4. Apa
Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte
surse, dar în acest din urmă caz au trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.
Piese CertRom
Art.5. Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundaţie
Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 6
Tabel 6
Acţiunea, procedeul de verificare Frecvenţă minimă Metode de

sau caracteristicile care se verifică la aprovizionare la locul de determinare
punere în conf.
operă
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot aprovizionat --- ---
certificatul de calitate sau
Corpuri străine : In cazul în care se Ori de câte ori STAS 4606
- argilă pucăţi observă prezenţa lor apar factori de
- argilă alterată impurificare
- conţinut de cărbune
Conţinut de granule alterate, moi, O probă la max. 500 mc --- STAS 667
friabile, poroase şi vacuolare pentru fiecare sursă
Granulozitatea sorturilor O probă la max. 500 mc --- STAS 730
pentru fiecare sursă
Forma granulelor pentru piatră O probă la max. 500 t --- STAS 730
spartă pentru fiecare sort şi
Coeficient de formă fiecare sursă
Echivalentul de nisip (EN numai la O probă la max. 500 mc --- STAS 730
produse de balastieră) pentru fiecare sursă
Rezistenţa la acţiunea repetată a O probă la max. 500 mc --- STAS 4606
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 pentru fiecare sursă
cicluri
Rezistenţa la sfărâmare prin O probă la max. 500 mc --- STAS 730
compresiune la piatră spartă în pentru fiecare sort şi
stare naturală la presiune normală fiecare sursă
Uzura cu maşina Los Angeles O probă la max. 500 mc --- STAS 730
pentru fiecare sort şi
fiecare sursă
Piese CertRom
Piese CertRom
3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU

STRATUL INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE
FUNDAŢIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTĂ/AMESTEC OPTIMAL
Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă
se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
- du max. P.M. - greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm
- Wopt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %
Art.7. Caracteristicile efective de compactare
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe

prelevate din lucrare şi anume:
Piese CertRom
duef- greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3
Wef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în% în vederea stabilirii gradului de
compactare, gc.
7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.
13.
4 REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE

Art.8. Măsuri preliminare
8.1. La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de

terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea
acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica şi regla toate utilajele şi
dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.
8.3. Înainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentru
drenarea apelor din fundaţie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament
sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea - precum şi alte lucrări prevăzute în acest
scop în proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul
la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeţei de lucru, în orice
punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor
lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcţie de
sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.
Art.9. Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie
9.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea

executării straturilor de fundaţie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie - strat de fundaţie din piatră
spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-
63, cu sau fără substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.
Piese CertRom
În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast şi separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m cu

lăţimea de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componentei

atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau
două şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa Inginerului,

efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de
comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să

realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenţei utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe Şantier;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc
S - suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp în cazul când se foloseşte
tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.
9.4. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreşte stabilirea corectă a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri compresoare mijlocii, a
numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-
80 şi în continuare a
numărului minim de treceri, după aşternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până
la obţinerea încleştării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de
urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cea. 40 mm aruncate în
faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundaţie să sufere
dislocări sau deformări.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă
pentru restul lucrărilor.
Piese CertRom
Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de şantier pentru a

servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
Art. 10. Execuţia straturilor de fundaţie
A. FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Execuţia stratului inferior din ballast
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină 10 cm.
Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

proiect.

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de compactare, tehnologia şi
intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca stratul de
fundaţie
să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a

apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau care rămân
după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se

compactează din nou.
10.6. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu balast îngheţat.
10.7. Este interzisă de asemenea aşternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă.
b. Execuţia stratului superior din piatră spartă mare 63-80
10.8. Piatra spartă mare se aşterne, numai după recepţia stratului inferior de balast, care,
prealabil aşternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. Până la încleştarea pietrei
sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operaţiunea se continuă cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de

Piese CertRom
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10. După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se
compactează şi apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8
sau cu nisip.
10.11. Până la aşternerea stratului imediat superior, stratul de fundaţie din piatră spartă mare
astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor şi protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.
B. STRATURI DE FUNDAŢIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat
de nisip de 7 cm.
Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

proiect pentru stratul de fundaţie. Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se aşterne cu un repartizor-
finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii de apă, corespunzătoare umidităţii optime de
compactare.
Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire
uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.15. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.16. La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor conform
pct.8.3.
10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea
straturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu
material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după
contururi regulate, pe toată grosimea stratului, se completează cu acelaşi tip de material, se renivelează şi
apoi se cilindrează din nou.
10.18. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal îngheţată.
Piese CertRom
10.19. Este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal, pe parul acoperit
cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
Art.11. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie
11.1. În timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast şi piatra spartă mare 63-80, sau din
piatră spartă amestec optimal, se vor face verificările şi determinările arătate în tabelul 7, cu frecvenţa
menţionată în acelaşi tabel.
În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină

prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie
şi deflectometrie a capacităţii Portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:
- compoziţia granulometrică a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate

optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate densitate, capacitate portantă).
Nr. Determinarea, procedeul de Frecvenţă minime la Metode de

crt verificare sau caracteristicile care locul de punere în lucru determinare
se verifică conf.
1 Incercarea Proctor modificată: --- STAS
- strat balast 1913/13
- strat piatră spartă amestec optimal
2 Determinarea umidităţii de minim 3 probe la o STAS
compactare: suprafaţă de 2000 mp 1913/1
- strat balast de strat
- strat piatră spartă amestec optimal
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o ---
compactat: suprafaţă de 2000 mp
- toate tipurile de straturi de strat
4 Verificarea realizării intensităţii de zilnic ---
compactare Q/S
- toate tipurile de straturi
5 Determinarea gradului de minim 3 pct pentru STAS
compactare prin determinare a suprafeţe <2000 mp şi 191315
greutăţii volumice pe teren: minim 5 pct pt STAS
- strat balast suprafeţe >2000 mp de 12288
- strat piatră spartă amestec optimal strat
6 Verificarea compactării prin mnim 3 încercări la o STAS 6400
încercarea cu p.s.în faţa suprafaţă de 2000 mp
compresorului
7 Determinarea capacităţii portante la în câte 2 puncte situate Normativ
nivelul superior al stratului de în profiluri transversale CD 31
fundaţie la distanţe de 10 m unul
- toate tipurile de straturi de de altul pe fiecare
fundaţie bandă cu lăţime de 7,5
m
Piese CertRom
5 CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice
12.1. Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de
maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge
stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafaţă de drum. Grosimea stratului de
fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei.
12.2. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi ±5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor
transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută,
prevăzută în proiect. Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare
25m.
12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt aceleaşi ca şi cele ale îmbrăcăminţilor sub care se
execută.
Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
Art.13. Condiţii de compactare
13.1. Straturile de fundaţie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea
încleştării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeaşi
natură petrografică, ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu dimensiunea de circa 40 mm,
aruncată faţa utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să
sufere dislocări sau deformări.
13.2. Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă
determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III
- 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare la
drumurile de clasa tehnică II şi III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V
- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.

Piese CertRom
13.3. Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată dacă
valorile deformaţii lor elastice măsurate, nu depăşesc valoarea deformaţiilor elastice admisibile, care este
de 250 sutimi de mm.
Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m

lungime astfel:
— în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi denivelările

admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, faţă de cotele proiectate;
— în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi

denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, faţă de cotele proiectate.
In cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va
face corectarea suprafeţei fundaţiei.
Art.15. Recepţia pe faza determinantă
Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind

controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor
volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate
verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 şi 14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative

impuse de proiecte şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de
către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" de recepţie pe fază în registrul de lucrări
ascunse.
Art.16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art. 17. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va
face în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Piese CertRom
7 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şide
nr. 411/1112/2000 publicat instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în
în MO 397/24.08.2000 zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
II. REGLEMENTĂRI TEHNICE
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii

III. STANDARDE
SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice
de calitate.
STA.S 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de
încercare.
calitate.
STAS 12.288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu

con şi nisip.
Întocmit, Ing. T. Perju

Piese CertRom
CAIET DE SARCINI STRATURI DE BAZĂ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD
CAPITOLUL I GENERALITĂŢI
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de bază
din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale şi bitum neparafinos şi cuprinde
condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 7970:2001, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul,
pune¬rea în operă şi controlul calităţii materialelor şi al straturilor exe¬cutate.
1.2. caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor
precum şi la construcţia drumurilor de exploatare.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică straturilor de bază executate din mixturi cu
nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
2.1. Straturile de bază din prezentul caiet de sarcini sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu
agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale şi puse în operă mecanizat.
2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de bază sunt de următoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%...47% granule cu dimensiunea peste 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%.,.66% granule cu dimensiunea peste 4 mm).
2.3. Alegerea tipului de mixtură se face de către proiectant.
2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplică pe un strat suport care
trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400:1984.
CAPITOLUL II NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR
Art.3. Agregate
3.1. Pentru stratul de bază din mixturi asfaltice se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate şi prelucrate care trebuie să îndeplinească, condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile
standardelor după cum urmează:
Piese CertRom
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662:2002;
- mărgăritar sort 4-8, conform SR 662:2002;
- pietriş sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662:2002;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667:2000;
- savură sort 0-8 conform SR 667:2000;
- criblură sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667:2000;
- filer de calcar conform STAS 539:1979.
Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi folosite în
amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu

pereţi despărţitori pentru evitarea impurificării lor.
3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale şi filer şi conţinutul minim de
agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 şi AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr. Mixturi asfaltice tip

Caracteristici
crt. AB2 AB1
1 Granulozitatea agregatelor Fig.1 Fig.2
22 ...47 36 ... 66
2 Conţinut de agregate cu dimensiunea peste 4 mm
(30 .. 55) (50 ... 75)
Conţinut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste 25 mm
3 max. 10 max.10
(31.5 mm) % din masă
4 ….14 3 … 11
4 Conţinut în părţi fine sub 0.1 mm % din masă
(4 … 12) (2 … 10)
5 Conţinutul minim de filer % din masă 7 4
Conţinut obligatoriu de aggregate concasate pentru clasele tehnice
ale
drumului : (cu precizările din tabelul 2), % din masă
Nu se
I 100 - criblură
6 foloseşte
35 – criblură
II
65 – pitriş concasat
III 100 – pietriş concasat
IV - V 100 – pietriş sortat
Tabel 2
Clasa Categoria
tehnică a tehnică Agregate naturale utilizate
drumului a străzii
-Criblură sort 4-8, 8-16, 16-25
I
I -Nisip de concasare sort 0-4
(autostrăzi)
-Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7) raport 1:1 cu nisipul de concasare
Piese CertRom
-Filer
-Criblură : min 35 % (recomandabil 16-25 sau 8-16 şi 16-25)
-Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4
-Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea
II II
agregatelor de râu
-Nisip natural sort 0-4
-Filer
-Pietriş concasat sort 4-8 sau 8-25
-Nisip natural sort 0-4
III III -Nisip de concasare sort 0-4 sau savură sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-4
-Filer
-Pitriş sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 şi 8-25
IV -V IV - V -Nisip sort 0-4
-Filer
Art.4. Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă prevederilor STAS 539:1979 şi să
îndeplinească următoarele condiţii:
- fineţea (conţinutul în părţi fine 0, l mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%.
Observaţie: în condiţii justificate tehnic şi economic se poate înlocui parţial filerul de calcar prin filer de var
stins, care se poate folosi numai împreună cu filerul de calcar; conţinutul de filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică.
Nu se admiTe folosirea filerului aglomerat.
Art.5. Lianţi
Pentru realizarea îmbrăcăminţilor asfaltice şi straturilor de bază din mixturi asfaltice se folosesc
următoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:1999:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatică rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Condiţiile de admisibilitate care trebuie să le îndeplinească bitumul neparafinos sunt cele prevăzute în SR
754:1999 şi în Normativul AND 537.
În cazul în care adezivitatea bitumului determinată în cadrul testelor preliminare, în funcţie de calitatea
bitumului şi de natura agregatelor, se situează sub valoarea minimă admisă, se va stabili utilitatea aditivării
bitumului.
Bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a

temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de reciclare.
Piese CertRom
Art.6. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare
Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se verifică în conformitate cu
prescripţiile din standardele respective şi condiţiile arătate la art. 3, 4 şi 5 din prezentul caiet de sarcini.
Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier conform SR 7970:2001 pct. 4.1.2. şi

constau în următoarele:
a. Bitum - penetraţia la 25°C (SR EN 1426:2007 şi SR 754:1999);
- punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă ( SR EN 1427:2007 şi SR 754:1999);
- ductilitatea la 25○ C, (SR 61:1997 la drumuri de clasa tehnică I şi II şi pentru străzi de

categorie tehnică I şi II)
b. Criblură - natura mineralogică (examinare vizuală);
- granulozitatea (SR EN 13242:2003);
- forma granulelor (SR EN 13242:2003);
- determinarea conţinutului de părţi fine sub 0,1 (SR EN 13242:2003);
- conţinutul de argilă (SR 667:2000).
c. Pietriş - natura mineralogică (examinare vizuală), (STAS 4606:1980);
- granulozitatea (STAS 4606:1980);
- forma granulelor (STAS 4606:1980 ŞI SR EN 13242:2003);
- parte levigabilă (STAS 4606:1980);
- conţinut de fracţiuni sub 0,63 mm (SR EN 13242:2003).
d. Nisip natural - granulozitatea (STAS 4606:1980);
- conţinut de corpuri străine (STAS 4606:1980);
- echivalent de nisip (SR EN 13242:2003).
e. Nisip de concasaj - granulozitatea (SR EN 13242:2003);
- conţinut de corpuri străine (STAS 4606:1980);
- coeficient de activitate (SR EN 13242:2003).
e. Filer - umiditate (STAS 539:1979);

Piese CertRom
Piese CertRom
- fineţea (STAS 539:1979).
Capitolul III Modul de fabricare a mixturilor
Art.7. Compoziţia mixturilor
7.1. Compoziţia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de bază, se stabileşte pe baza unui
studiu preliminar aprofundat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor precizate în prescripţiile tehnice impuse
de caietul de sarcini.
Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său dacă este autorizat sau îl comandă la un alt
laborator autorizat.
7.2. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi încercările
efectuate, împreună cu rezultatele obţinute, se supune aprobării Beneficiarului.
Aceste studii comportă cel puţin următoarele încercări:
- încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere - fluaj - la 60oC, densitatea

aparentă, absorbţia de apă), pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului
de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338-1:1984, pentru straturile
de bază numărul de lovituri vor fi de 50 lovituri;
Piese CertRom
- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe

epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22°C şi 50°C, reducerea rezistenţei la compresiune după
28 de zile de imersiune în apă pentru aceleaşi conţinuturi de liant).
După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, Beneficiarul, dacă nu are
obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.
7.3. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de
greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte la masa
totală a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total şi granulozitatea agregatelor naturale, care
trebuie să fie asigurate pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, sunt date în tabelul 1.
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338-1:1984,
STAS 1338-3:1984, SR EN 12697-1:2006 şi SR EN 12697-28:2002 şi trebuie să se încadreze între limitele
arătate; în tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice
Conţinut de liant
Tip AB1 Tip AB2
- la mixturi cu agregate
neconcasate, % din masa 3.5 … 5.0 3.3 …. 4.8
mixturii
- la mixturi cu agregate
concasate, % din masa 3.6 ….5.4 3.4 …. 5.0
mixturii
Art.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se .determină pe corpuri de probă tip Marshall şi pe
cuburi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziţiilor, din probe prelevate
de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.
În lipsa unor dispoziţii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fîzico-mecanice ale
mixturilor asfaltice trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie,
condiţiile arătate în tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii afaltice

Tip AB1 Tip AB2
Caracteristici Bitum tip Clasa tehnică a drumului şi/sau categoria tehnică a
străzii
I,II şi III IV şi V I,II şi III IV şi V
A. Caracteristici din încercarea MARSHALL
Stabilitatea la 60○C, D 60/80 5.0 4.5 5.5 5.0
kN, min. D 80/100 4.5 4.0 5.0 4.5
Indicele de curgere, mm D 60/80 1.5.....4.0 1.5....4.5 1.5....3.5 1.5....4.0
D 80/100 1.5.....4.5 1.5....4.5 1.5....4.0 1.5....4.5
Absorţie de apă, % vol. ---- 2....8 2....8
Piese CertRom
Densitatea aparentă, D 60/80

2200 2200
kg/m3, min D 80/100
B. Caracteristici din încercarea pe cuburi
Rezistenţa la compresiune D 60/80
2.5 2.5
la 22○C, N/mm2,min D 80/100
Reducerea rezistenţei la
compresiune la 22○C, după
D 60/80
28 30 30
D 80/100
zile de păstrare în apă, %
max
Absorţia de apă, % vol D 60/80
2.....10 2....10
D 80/100
Densitatea aparentă, kg/m3, D 60/80
2150 2150
min D 80/100
8.3. Bitumul conţinut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de la malaxor sau de
la aşternere trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu max. 9oC mai mare decât bitumul iniţial utilizat la
prepararea mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform SR EN 1427:2007 cu precizările din SR

7970:2001, pct. 2.4.3.2.
Art.9. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice
9.1. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii speciale, de regulă în flux discontinuu, prevăzute cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale calde, dozare
gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului precum şi de malaxare forţată a componenţilor.
9.2. În cazul instalaţiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare şi cântărire a agregatelor
naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizează, în acest caz, iniţial pe sorturi, la fiecare predozator
care este dotat cu un sistem de extracţie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare
bandă de extracţie din buncăr şi apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a
uscătorului. De asemenea, în cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii
de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător - malaxor se face automat, pe computer.
9.3. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii
bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele
naturale şi de +2% pentru bitum şi filer. Toleranţa admisă la temperatura bitumului este +3°C.
În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu
temperatura, astfel încât la 150oC...170oC, l kg de bitum rutier are un volum de (l,09...l, 1)1.
9.4. Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc defectuoase,
Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării
Beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.
9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaţiei şi/sau a personalului
care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu
atât mai mult în caz de refuz.
Piese CertRom
9.6. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului,
cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună, fiecare, de o jojă etalonată în prealabil
şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât
de mică).
9.7. Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi
asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a
împiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte
de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi în funcţie de tipul de instalaţiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în

cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt, înaintea începerii fabricaţiei.
Art.10. Autorizarea staţiei de asfalt
Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării, staţia de
asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.
Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va

constata că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele toleranţelor admise, că
dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul funcţionează corespunzător, fără
pierderi de materiale.
O altă condiţie pentru autorizarea staţiei de asfalt o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor
la staţie, a depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a
mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa pereţilor
despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării
apelor, etc.).
Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor reface
înainte de acceptarea Beneficiarului.
Art.11. Fabricarea mixturilor asfaltice
11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice constă în următoarele operaţii:
- reglarea predozatoarelor instalaţiei privind debitele pentru agregate, liant şi filer, prin încercări,
astfel încât: curba granulometrică a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, să corespundă celei
prescrise, în limitele de toleranţă din tabelul-6, şi abaterea pentru conţinutul de bitum (faţă de dozajul
stabilit prin reţeta aprobată) exprimată în procente de masă să fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr.crt Elemente componente ale mixturii Abateri admise faţă de dozajul prescris, %
Piese CertRom
Fracţiunile de egregate naturale :

25.......31.5 +5
16.......25 +5
8 ........16 +5
1 4...8 (3.15.....8) +5
1...4 (0.63 .... 3.15) +4
0.20 ..... 0.63 +3
0.1 ... 0.2 (0.09....0.20) +2
0 .... 0.1 (0....0.09) filer şi praf +1.5
2 Conţinut de agregate concasate +10
- introducerea agregatelor naturale în uscător (sau uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi
încălzirea acestora; se vor lua măsuri pentru evitarea încălzirii agregatelor la o temperatură care poate să
conducă la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi (în cazul instalaţiilor în flux
discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde în malaxor, unde se amestecă cu filerul rece, dozat
separat;
- încălzirea bitumului, dozarea acestuia şi introducerea în malaxor sau în uscător-malaxor;
- amestecarea componenţilor mixturii şi evacuarea acesteia îi buncărul de stocare. În cazul

încărcării acesteia, direct, în mijloace de transport, la ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive
adecvate şi trebuie luate măsuri în vederea limitării la maximum a segregării mixturii asfaltice.
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei
anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcţie de tipul de bitum, trebuie să
se încadreze în limitele din tabelul 7
Tabel 7
Temperatura în ○C, funcţie de tipul bitumului

Materiale şi faza de execuţie
D 60/80 D 80/100
- agregate naturale la ieşirea din uscător 170...190 165...185
- bitum la intrare în malaxor 155...165 150...160
- mixtură asfaltică
* la ieşirea din malaxor 165...175 160...170
* la aşternere Min. 155 Min. 150
* la începutul compactării Min. 150 Min. 145
* la sfârşitul compactării Min. 150 Min. 105
NOTĂ: * Măsurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002
În cazul utilizării bitumului aditivat, se aplică acelaşi regim termic.
Temperaturile situate la partea superioară a intervalelor se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone
climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă (10°C...15°C).
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât, în
Piese CertRom
condiţiile concrete de transport (distanţa şi mijloace de transport) şi condiţii climatice concrete, să fie asigurate
temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 7.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita
degradarea liantului în procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe
ori. În cazul în care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, se determină penetraţia şi
ductilitatea la 25°C a acestuia, iar în cazul unor rezultate necorespunzătoare se renunţă la utilizarea bitumului
respectiv.
Art.12. Controlul fabricaţiei
12.1. Mixturile asfaltice produse în instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse
încercărilor preliminare de informare şi controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare şi de
punere în operă a mixturilor, a căror frecvenţă, în cazul lipsei de dispoziţiuni ale prevederilor caietului de
prescripţii speciale, este cea indicată în tabelul 8.
Tabel 8
Categ. Verificări
Nr. Frecvenţa controlului sau
Natura controlului sau a încercării controlului * conform
crt. a încercării
A B pct
1 Studiul compoziţiei x pentru fiecare tip de produs
Controlul reglajului instalaţiei de la începutul fiecărei zile de
preparare inclusiv stabilirea duratei de lucru şi înaintea începerii
2 x x 20.2.1
malaxare fabricaţiei fiecărui tip de
produs
Controlul regimului termic de preparare a
3 x 20.2.2 permanent
mixturilor asfaltice
Verificarea respectării compoziţiei mixturii
4 x 20.2.4 zilnic
asfaltice prestabilită
Verificarea calităţii mixturii asfaltice unul la fiecare 400 to
5 x 20.2.5 mixturi,
dar cel puţin una pe zi
*)A – Încercări preliminare de informare
B - Controlul de calitate în timpul execuţiei
12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotării instalaţiei de preparare a
mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare
CAPITOLUL III EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZĂ
Art.13. Punerea în operă
Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru strat de bază se execută numai în anotimpul
călduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condiţiile unui timp
uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Piese CertRom
Art.14. Transportul mixturilor asfaltice
14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, cu benele

curăţate şi uscate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură a mixturii asfaltice pe tot timpul
transportului, să fie minime.
La distanţe de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme răcoroasă (+10°C...+15°C),

autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină,

păcură, etc.) este, interzisă.
14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de funcţionare a staţiei de

prepararea mixturii asfaltice şi de execuţia stratului bituminos, astfel încât să fie eliminate întreruperile
procesului de punere în operă.
Art.15. Pregătirea stratului suport
15.1.Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, se execută toate lucrările de remediere a stratului

suport şi/sau se reprofilează dacă este cazul, apoi acesta se curăţă şi se amorsează, în acest scop se
procedează în felul următor:
- se verifică cotele stratului suport care trebuie să corespund proiectului de execuţie;
- se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtură asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal
sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediază toate defecţiunile existente, conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se

rezolvă problemele privind drenarea apelor;
- se curăţă temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor şi prin
măturarea mecanică a părţii carosabile;
- se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu emulsie bituminoasă. Amorsarea stratului

suport se realizează mecanizat cu autorăspânditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru
asigurarea uniformităţii şi a dozajelor prescrise, în funcţie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie
răspândită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de (0,3.. .0,5) kg bitum rezidual pe metru pătrat,
răspândit in film continuu.
15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea
aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
15.3. Suprafaţa stratului suport pe care se aplică stratul de bază trebuie să fie uscată.
15.4. Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă maximală de 100 m.

Piese CertRom
Art.16. Aşternerea
16.1. Aşternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregătit conform art.15, se efectuează
numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu palpator şi sistem de nivelare automat care să
asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (de exemplu în zona
casetelor) aşternerea mixturii se poate face manual.
16.2. În funcţie de grosimea prescrisă şi de utilajele folosite, aşternerea mixturii se poate face într-
unul sau mai multe straturi, cu următoarele precizări:
a) grosimea minimă a fiecărui strat aşternut trebuie să fie:
-5,0 cm la mixturi tip AB 1
-6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maximă a fiecărui strat aşternut depinde de modul de punere în operă şi nu trebuie
să depăşească:
-12,0 cm în cazul aşternerii mecanizate;
-6,0 cm în cazul aşternerii manuale.
Grosimea maximă a mixturii, răspândită printr-o singură trecere, este cea indicată în caietul de
sarcini speciale sau de Beneficiar, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie
şi cât se poate de constantă ca să se evite total opririle procesului de punere în operă.
Antreprenorul trebuie să dispună, la locul de punere în operă, de un lucrător calificat, pentru a

corija imediat după aşternere şi înainte de orice compactare denivelările flagrante, cu ajutorul unui aport
de material proaspăt depus, cu grijă, în faţa lopeţii.
În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură, pentru a se

evita o răspândire neuniformă a materialului.
16.3. Mixtura asfaltică trebuie aşternută în mod uniform şi continuu, pe toată lungimea unei benzi
programată a se executa în ziua respectivă.
În cazul întreruperilor accidentale şi la rosturile de lucru longitudinale şi/sau transversale, care

separă mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legături continui între
suprafeţele vechi şi cele noi, trebuie să fie executate următoarele operaţii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o lăţime de cea. 50 cm, pe toată grosimea stratului, astfel
încât să rezulte o muchie vie verticală;
- amorsarea cu emulsie bituminoasă a suprafeţei proaspăt creată prin decupare;
- la aşternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacentă (alăturată) se va depăşi rostul cu 5... l0
cm de mixtură repartizată; acest surplus de material se împinge apoi; cu o racletă, peste mixtura proaspăt
Piese CertRom
aşternută, înainte de compactare.
16.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere, şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 7.
Art.17. Compactarea
17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectuează aplicând tehnologii corespunzătoare care să

asigure pentru fiecare strat şi tip de mixtură, caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute în
tabelul 9
Tabel 9
Tipul mixturii
Nr. crt Caracteristici
AB1 AB2
1 Densitatea aparentă, kg/m3, min 2150 2150
2 Absorţia de apă, % vol 2...10 2...10
3 Grad de compactare, % min 96 96
17.2. Operaţiunea de compactare se realizează cu compactoare cu pneuri şi/sau compactoare cu
rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare.
17.3. În lipsa unor dispoziţiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obţinerea
gradului de compactare prevăzut (min. 96%), la începerea lucrărilor se determină pe un sector
experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele
acestora, de tipul mixturii şi de grosimea stratului. Lucrările experimentale se fac
Înainte de începerea aşternerii stratului pentru lucrarea respectivă, utilizând mixtura asfaltică
preparată în condiţii similare cu cele pentru producţia curentă.
Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub

responsabilitatea Antreprenorului, Beneficiarul putând cere intervenţia unui laborator agreat, care să
efectueze, în acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, încercările de compactare pe care le va considera
necesare.
Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului aprobarea pentru:
- sarcina fiecărui utilaj;
- planul de mers al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în
fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecărui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi între 3 şi 9 bari;
- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei prevăzute în tabelul 7.
17.4. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se considera că numărul minim de

treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul 10.
Piese CertRom
Tabe
l 10
Atelier de compactare compus din :

Un utilaj de
2 utilaje de compactare
Specificaţii compactare
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Nr. de treceri min 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.
Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea Antreprenorului cu

compactoare (grele, în tandem, etc.) şi. de numărul punctelor de aşternere concomitentă, câte un atelier
pentru fiecare punct de aşternere-compactare.
17.5. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri şi cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita
vălurirea stratului.
17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de

scurgere sau ale căminelor de vizitare se compactează cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau
cu maiul manual.
17.7. Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, micile denivelări care apar corectându-se
pe toată lăţimea, după prima trecere a compactorului.
17.8. La execuţia lucrărilor în mai multe straturi succesive, aşternerea şi compactarea se

efectuează separat pentru fiecare strat în parte, în acest caz rosturile de lucru transversale şi longitudinale
ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmăreşte asigurarea unei acroşări perfecte
între straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 h de la data execuţiei primului strat, a cărui
suprafaţă trebuie să fie uscată şi curată. In cazul în care cel de-al doilea strat nu poate fi aşternut în
termen de 24 h, aderenţa se asigură printr-o curăţire temeinică a primului strat şi amorsare, conform 15.1.
Art.18. Suprafaţarea stratului de bază
18.1. Uniformitatea suprafeţei stratului de bază se va verifica, în profil longitudinal (în axul
drumului sau în axul fiecărei benzi când aşternerea se face pe benzi separate) şi în profil transversal (în
dreptul fiecărei secţiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m şi pană sau cu alte dispozitive
adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuată şi în oricare alte locuri indicate de Inginer.
18.2.Denivelările admisibile în profil longitudinal măsurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum

10mm.
Piese CertRom
18.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de +2,5
mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Art.19. Protejarea stratului de bază
Se recomandă ca îmbrăcămintea bituminoasă să se aplice imediat după execuţia stratului de

bază, în acelaşi sezon de lucru, în cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită şi stratul de bază
este dat în circulaţie înainte de execuţia îmbrăcăminţii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui
tratament bituminos simplu sau dublu conform SR 599:2004 sau de straturi bituminoase foarte subţiri la
rece cu emulsie bituminoasă, conform procedeelor reglementate tehnic.
Alegerea soluţiei de protejare se face de către proiectant la întocmirea proiectului de execuţie, de

comun acord cu Beneficiarul şi Antreprenorul lucrării.
Art.20. Controlul punerii în operă
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a stratului de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe
faze.
20.1. Controlul calităţii materialelor - se face conform art.6.
20.2. Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
20.2.1. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei

zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
20.2.3. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare;cel puţin de două ori pe zi;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic şi constă în:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrării, care trebuie să vegheze în permanenţă la:
- cadenţa execuţiei să fie cea reţinută la încercări;
- utilajele prescrise pentru atelierul de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuă
Piese CertRom
şi regulată;
- elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie
respectate cu stricteţe.
În cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrării va putea opri lucrările pe şantier până
când Antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.
b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea să solicite încercări pentru a se asigura că

nu există abateri semnificative a rezultatelor obţinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatărilor făcute în
cadrul verificărilor de autocontrol.
În cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densităţii de referinţă

prescrisă, obţinută în timpul experimentării, Beneficiarul va putea impune noi încercări de compactare,
anulând modalităţile de compactare aprobate iniţial.
Dacă aceste încercări noi nu permit atingerea densităţii de referinţă prescrisă, Beneficiarul va
dispune alte măsuri.
20.2.4. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul de şantier al Antreprenorului:granulozitatea amestecului de agregate naturale şi
filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de
toleranţă admise, indicate în tabelul 6, faţă de reţeta prescrisă): zilnic sau ori de câte ori se observă o
calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor l şi 2:la începutul fiecărei
zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe

probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
20.2.5.Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul

Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică: l probă/400 tone mixtură
fabricată, dar cel puţin una pe zi, care va determina:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele l, 2 şi 4 şi să

corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în
tabelul 6;
- punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltică; conform prevederilor de la

punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice, care trebuie să

corespundă cu cele indicate în tabelul 5.
20.2.6. Frecvenţa controalelor

Piese CertRom
In lipsa unor dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, frecvenţa controalelor de execuţie vor fi
cele indicate în tabelul nr. 11
Tab
el 11
Categ. de
Faza de Natura controlului sau a
control frecvenţa controlului
execuţie încercării
A B C
Temperatura de aşternere x permanent
La începutul execuţiei lucrărilor apoi
Etalonarea atelierului de când
In timpul x
compactare la un control ocazional se constată o
execuţiei
compactare neconformă
Controlul ocazional de o carotă la fiecare 250 ml de bandă
x x
compactare prin carote
Reglajul de suprafaţă: zilnic şi la sfârşitul lucrărilor de şantier
La controlul cantităţii medii x x
straturile aşternute
executate Reglarea nivelmentului x în fiecare punct indicat de inginer
Controlul denivelărilor x în fiecare punct indicat de inginer
CAPITOLUL IV CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI

EXECUTAT
Art.21. Controlul calităţii stratului bituminos
21.1. Verificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare, se efectuează prin

metode nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului după compactare cu gama densimetrul)
sau prin prelevarea de carote (o placă de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru
fiecare 7000 m2 de suprafaţă executată).
Caretele se prelevează în prezenţa delegatului Antreprenorului şi al Beneficiarului, la aproximativ l

m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât
mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate, cu defecţiuni vizibile, stabilite de Inginer
sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.
21.2. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare şi

prin încercări de laborator pe caretele prelevate conform 21.1.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii

compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din
mixtura respectivă.
Piese CertRom
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în

determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice
cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9.
21.3. Încercările se efectuează conform SR EN 12697-1:2006, STAS 1338-1:1984, SR EN 12697-

1:2006 şi SR EN 12697-28:2002, de către laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat şi
constau în:
- măsurarea grosimii stratului;
- determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă şi a gradului de compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compoziţie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe

bitum extras).
Art.22. Elemente geometrice şi abateri limită
22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform
STAS 6400:1984 şi SR 174-2:1997 (pct. 3.4.) şi constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor
STAS 6400:1984;
- verificarea grosimii stratului de bază, în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză

întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin
maximum două sondaje pe km, efectuate la l m de marginea stratului de bază;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face în axă pentru drumuri şi în axă şi la rigole pentru
străzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime.
22.2. Abateri limită la elementele geometrice
22.2.1. Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în profilului transversal
tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de max. 10%. Abaterile în plus de la grosime nu
constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini
privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare.
22.2.2. Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi
cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare şi de +25 mm pentru lăţimea benzii de
staţionare la autostrăzi.
22.2.3. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de
+2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
22.2.4. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu condiţia
Piese CertRom
respectării pasului de proiectare adoptat.
22.2.5. Denivelările admisibile în profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.
22.3. Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu
repere independente de calea rutieră, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe
corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi
în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2,5%.
Daca toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată
convenabilă.
CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art.23. Recepţia pe faze determinante
Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se vor
efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi
conform Procedurii privind controlul stratului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi
publicată în Buletinul Construcţiilor, volumul 4 din 1996.
Art.24. Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)
Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de

recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de

documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.
Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform art.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea
traseului.
La străzi cota în axă se verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe
toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii

îmbrăcăminţii.
Evidenţa tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţia de control a
recepţiei preliminare.
Piese CertRom
Art.25. Recepţia finală
Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.
ANEXĂ
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
I.Acte normative
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire

nr. 411/1112/2000 a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului
public
publicat în MO şi/sau pentru protejarea drumului.
397/24.08.2000

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,
reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.
Piese CertRom
II.Reglementări tehnice
AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos

pentru drumuri.
III.Standarde
SR EN 1426/2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.
SR EN 1427/2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel

şi bilă
SR 61/1997 - Bitumuri. Determinarea ductilităţii.
SR 174-1/2002 - Lucrări de drumuri, îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.

SR 174-2/1997+ SR 174-2/C1/1998 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate,

executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia
îmbrăcăminţilor executate.
STAS 539/1979 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
SR 662/2002 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate.
SR 667/2000 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de
calitate.
SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau lehate hidraulic pentru utilizarea în
SR 754/1999 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 1338-1/1984 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor.
STAS 1338-3/1984 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la

cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor.
STAS 4606:1980 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode
de încercare
STAS 6400/1984 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale
de calitate.
Piese CertRom
SR 7970:2001 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la
cald. Condiţii tehnice de calitate şi prescripţii generale de execuţie.
SR 10.969/2007 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor

cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.
SR EN 12.697-1/2006 - Mixturi asfaltice.Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.
Partea l: Conţinutul de bitum solubil..

la cald.
Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.

la cald.
Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracţionare.
SR EN 12.697-6+A1/07- Mixturi asfaltice.Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la

cald.
Partea 6: Determinarea masei volumice aparente a epruvetelor bituminoase.

la cald.
Partea 23: Determinarea rezistentei la tractiune indirecta a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12.697-27/2002 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.
Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-28/2002 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate

la cald.
Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum,a conţinutului de

apă şi a compoziţiei granulometrice.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI ÎMBRÂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,

EXECUTATE LA CALD
1 GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind îmbrăcăminţile bituminoase
rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi
bitum neparafmos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 174-1 şi SR 174, care
trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi
straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice

şi a străzilor, precum şi la construcţia drumurilor de exploatare.
1.3. Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în proiect de către

Proiectant.
1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi
cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
2.1. Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate
executate la cald, fiind alcătuite, în general, din două straturi şi anume:
- stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
• MASF8 şi MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
• BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate în criblură,
• BAR 16, beton asfaltic rugos;
• BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat.
- stratul inferior, de legătură, la care se utilizează urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:
• BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură;
• BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat;,
• BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat.
2.2. În cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat,
acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute pentru stratul de uzură.
2.3. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafmos pentru drumuri se

vor executa conform STAS 174-2.
Piese CertRom
Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform
următoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloză;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat
2 NATURA, CALITATEA ŞI PREPARAREA MATERIALELOR
Art.3. Agregate
3.1. Pentru îmbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate şi prelucrate care trebuie să îndeplinească, condiţiile de calitate în conformitate cu
prevederile standardelor după cum urmează:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietriş şi pietriş concasat, sorturi 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de carieră, în funcţie de clasa tehnică a
drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie

să fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate,
înainte de a fi introduse în instalaţia de preparare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării
agregatelor.
3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate

care atestă calitatea acestora.
Art.4. Filer
Filerul care se utilizează la îmbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform
STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-fineţea (conţinutul în părţi fine 0,1 mm) min. 80%;
-umiditatea max. 2%;
-coeficientul de hidrofilie max. 1%.

Piese CertRom
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS
539 şi condiţiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de 20%.
Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare

pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art.5. Lianţi
5.1. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de
sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Aceştia se aplică în conformitate cu indicaţiile din tabelul 1. Tabel 1
Tipul îmbrăcăminţii bituminoase Tipul liantului

Imbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
stabilizată cu fibre 754: tip D 60/80
- strat de uzură (cu adaos de fibre) sau
bitum modificat cu polimeri
- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
Tip D 60/80
Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu Bitum modificat cu polimeri
polimeri:
- strat de uzură
- strat de legătură Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
Tip D 60/80
Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat : Bitum aditivat:
- strat de uzură şi strat de legătură tip D 60/80a – zona climaterică caldă
tip D80/100a – zona climaterică rece
Imbrăcăminte bituminoasă cu bitum Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
neparafinos pentru drumuri : 754 :
- strat de uzură şi strat de legătură tip D 60/80 – zona climaterică caldă
tip D 80/100 – zona climaterică rece
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 şi tip D 80/100 trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute de SR 754 şi Normativul AND 537 şi o adezivitate de minimum 80%"faţă de agregatele
naturale utilizate la lucrarea respectivă, în caz contrar se utilizează bitum aditivat.
5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 şi 1.1.3, în scopul creşterii rezistenţei la deformaţii
permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcăminţile
bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I.. .III şi pe străzi de categorie tehnică I şi II, cu trafic greu şi
foarte greu şi la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări şi decelerări frecvente, etc.) se
Piese CertRom
vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
În cazul utilizării bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 şi cele din
ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.
5.3. În funcţie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va

stabili utilitatea aditivării bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faţă de agregate
naturale este mai mică de 80%. indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii,
la care se foloseşte.
Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a şi tip D 80/100a este bitumul
tip D 60/80 şi respectiv tip D 80/100, care trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND
537.
Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.
5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri
de bitum, astfel:
bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de

înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;
bitumul modificat cu polimeri se depozitează în recipienţi metalici verticali, prevăzuţi cu sistem de

încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă, pentru evitarea separării componentelor şi
Piese CertRom
sistem de înregistrare a temperaturii. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească maximum

2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minimum 140°C;
- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu

ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire. Se
recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe
perioada de depozitare să fie de (120...140)°C.
5.5. Pentru amorsări şi badijonări se va folosi, emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum
tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curăţate în

prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire.
Art.6. Aditivi
Aditivii utilizaţi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase
sunt produse tensioactive, cu compoziţie şi structură specifică polar-apolară, conform celor prevăzute în
declaraţia de conformitate a calităţii emisă de producător.
Aditivii trebuie să fie agrementaţi tehnic conform reglementărilor în vigoare.
Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază:
se fie compatibili cu bitumul;
să fie stabili termic până la minimum 200°C;
să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, fără a afecta celelalte

caracteristici ale acestuia;
să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de
un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Beneficiarului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi
certificatul de conformitate a calităţii.
Art.7. Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuţia
îmbrăcămintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie
agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.
Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de
un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiţii tehnice:
Piese CertRom
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confecţiona, în funcţie de intensitatea de trafic, la

temperatura de 135+5°C, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip
Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
Art.8. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare
Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile bituminoase, se verifică în

conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi SR 174-2 pct. 3.1,
pentru asigurarea condiţiilor arătate la art. 3, 4, 5 şi 6 din prezentul caiet de sarcini.
3 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art.9. Compoziţia mixturilor
9.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de legătură, pot fi realizate
integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră,
funcţie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2 Tabel 2
Tipul mixturii asfaltice Aggregate naturale utilizate

criblură sort 4-8 şi 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre nisip de concasare sort 0-4
filer
criblură sort 4-8 şi 8-16
Beton asfaltic rugos nisip de concasare sort 0-4
filer
criblură sort 4-8, 8-16 şi 16-25
nisip de concasare sort 0-4
Betoane asfaltice bogate cu criblură
nisip natural sort 0-4 *)
filer
Beton asfaltic cu pietriş concasat nisip natural sort 0-4
filer
Beton asfaltic deschis cu criblură
filer
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat
filer
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat
filer
*) conform notei de la tabelul 4
Compoziţia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, ţinându-se
seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini
Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat, sau îl comandă la un laborator
autorizat.
Piese CertRom
9.2. Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi
încercările efectuate împreună cu rezultatele obţinute se supune aprobării Beneficiarului.
Aceste studii comportă cel puţin încercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere-fluaj
- la 60°C, densitatea aparentă, absorbţia de apă), pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi
de alta a conţinutului de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1,
numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III
(respectiv străzi de categoria I, II, III) şi 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase
şi categorii.
După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, Beneficiarul, dacă nu are
obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.
9.3. Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de
greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte
la masa totală a mixturii.
9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.
9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie |asigurată pentru fiecare tip de
mixtură asfaltică este indicată în tabelul 4 şi în figurile l, 2, 3, 4, 5,6, 7 şi 8.
9.6. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2, 3 şi trebuie să se încadreze între limitele recomandate în tabelul 5. Tabel 5
Tipul Tipul mixturii asfaltice Conţinutul de Clasa tehnică a Categoria

stratului liant din masa drumului tehnică a străzii
mixturii asfaltice
%
MASF 8 6,7....7,5 I....V I....V
MASF 16 6,5....7,5 I....V I....V
BAR 16m, BAR 16a 5,7....6,2 I....III I....III
BAR 16 5,7....6,2 II....III II....III
6,0....7,0 I....II I....II
BA 16
Strat de 6,3....7,3 III III
uzură 6,0....7,0 II II
BA 16, BA 16a 6,3....7,3 III III
6,5....7,5 IV....V IV
BA 8, BA 8a 6,5....7,5 IV....V IV
BA 25, BA 25a 5,5....7,0 IV....V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0....7,5 IV....V IV
BAD 25m 4,0....5,0 I....III I....III
Strat de BAD 25, BAD 25a 4,0....5,0 I....V I....IV
legătură BADPC 25, BADPC
4,0....5,0 III....V III....IV
25a
BADPS 25, BADPS 25a 4,0....5,0 IV....V IV
9.7 Raportul filer – liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6
9.8. Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 şi MASF 16 va fi în
limitele (0.3....1.0)% din masa mixturii asfaltice, în funcţie de tipul fibrei utilizate.
Conţinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
Piese CertRom
specialitate autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute.
Tipul Tipul mixturii asfaltice Raport filerizat (recomandat)

stratului
Strat de Betoane asfaltice rugoase 1,6....1,8
uzură Betoane asfaltice bogate în criblură: 1,3....1,8
cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm 1,1....1,8
cu dimensiunea maximă a granulei de 25 mm
Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6….1,8
Strat de Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4
legătură
Tipul
Tipul mixturii asfaltice Raport filerizat (recomandat)
stratului
Betoane asfaltice rugoase 1,6....1,8
Betoane asfaltice bogate în criblură:
Strat de 1,3....1,8
uzură 1,1....1,8
Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6….1,8
Strat de
Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4
legătură
Tabel 3
Fracţiuni de Strat de uzură Strat de legătură

agregate Tipul mixturii asfaltice
naturale din BA 8 BA16 Bar 16 BAD 25
BA 25 BADPC 25 BADPS 25
amestecul BA BA16m BAR16m MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25m
BA25a BADPC25a BADPS25a
total 8a BA 16a BAR 16a BAD 25a
Filer şi
fracţiuni din
9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7
nisipuri sub
0.1 mm %
Filer şi nisip
fracţiunea
Diferenţă până la 100 %
(0.1…4)
mm, %
Cribluri cu
dimensiunea
22-45 34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - -
peste 4 mm,
%
Pietriş
concasat cu
dimensiunea - - - - - - 18-34 - 39-58 -
peste 8 mm,
%
Pietriş sortat
cu
dimensiunea - - - - - - - - - 39-58
peste 8 mm,
%
NOTĂ: Conţinutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

Piese CertRom
Tabel 4
Tipul mixturii asfaltice

Mărimea ochiului sitei, BA16 BAR16 BAD25
BA8 BA25
conform SR EN 933-2 BA16m BAR16m MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25m
BA8a BA25a
BA16a BAR16a BAD25a
Treceri prin site cu ochiuri pătrate – SR EN 933-2
25 mm - - 90-100 - - - - 90-100
16 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-90
8 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-61
4 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-45
2 mm 30-55 30-55 30-55 30-42 19-28 20-25 30-55 20-35
1 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 19-22 21-42 14-32
0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-30
0.20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-20
0.10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7
Zona de granulozitate
a amastecului de Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8
agregate naturale
La betoanele asfaltice bogate în criblură destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice

deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu
nisip natural, din care nisipul natural este în proporţie de maximum :
25 % pentru BA8 şi BA 16
30 % pentru BA 25
50 % pentru BAD 25
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Art.10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă

tip Marshall şi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator, pentru stabilirea dozajelor
optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din
straturile îmbrăcăminţii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata
executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
În lipsa unor dispoziţii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat,
trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie, condiţiile
arătate în tabelele 7 şi 8. Tabel 8

BAD25, BAD25a,
BAR16, BAR16a,
Caracteristica BADPC25,
BA16, BA16a, BA8,
BADPC25a,
BA8a, BA25, BA25a
BADPS25, BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa
de compactare giratorie: 5.0 ---
Volum de goluri la 80 de giraţii, %, max
Volum de goluri la 120 de giranţii, %, max --- 9.5
Rezistenţa la deformaţii permanente
Fluaj dinamic la 40○C şi 1800 pulsuri, 10-4mm, 7600 ---
max
Piese CertRom
Modulul de elasticitate la 15○C, Mpa, min :

zonă climaterică caldă 4200 3600
zonă climaterică rece 3600 3000
Rezistenţa la oboseală : numărul de cicluri
--- 4 x 103
până la fisurare la 15○C, min
10.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie
să se încadreze în limitele din tabelul 9
Tabel 9
Caracteristica
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
Stabilitate (S) la 60○C, kN, min 10,0 10,0 8,0
Indice de curgere (I) la 60○C, min 2,0-3,5 2,0-3,5 2,0-3,5
Densitate aparentă, kg/m3, min 2350 2350 2300
Absorţie de apă, % vol 2-5 3-5 3-6
Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu presa de
compactare giratorie :
volum de goluri la 80 de giraţii, %, max 5,0 5,0 ---
volum de goluri la 120 de giraţii, %, max --- --- 9,5
Fluaj dimanic la 60○C şi 1800 de pulsuri, 10-4 mm, 2900 2800 ---
max
Modulul de elasticitate la 15○C, Mpa, min 4500 4500 4000
Rezistenţa la oboseală: numărul de cicluri până la
--- --- 4 x 103
fisurare, la 15○C, min
10.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se
încadreze în limitele din tabelul 10

Caracteristica
MASF 8 MASF 16
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall :
- Stabilitate (S) la 60○C, KN, min 7,0 7,0
Indice de curgere (I) la 60○C, min 1,5 - 3,5 1,5 - 3,5
Densitate aparentă, kg/m3, min 2300 2300
Volum de goluri, % 3-4 3-4
1000 1000
Fluaj dimanic la 60○C şi 1800 de pulsuri, 10-4 mm, max
Viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm/h Temperatura Temperatura
Numărul mediu de vehicule1)
60○C3
<1500, max 45○C2) 60○C3) 45○C2)
)
1500-3000, max
6,0 8,0 6,0 8,0
3000-6000, max
4,0 6,0 4,0 6,0
>6000
2,0 3,5 2,0 3,5
<2,0 <3,5 <2,0 <3,5
Adâncimea făgaşului, mm:
Numărul mediu de vehicule1) :
<1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
1500-3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
3000-6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
Modulul de deformaţia la 15○C, Mpa, min 3600 4000
Deformaţia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la
1200 1000
15○C, 10-4, max
Piese CertRom
NOTĂ: l - Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h, calculatpentru traficul de perspectivă.
- Zonă climaterică rece
- Zonă climaterică caldă
10.4 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale

mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 şi STAS 1338-
2.
10.5 Caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9 şi 10 se determină conform metodologiilor

prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.
Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2.
10.6 Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor
sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât
bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din
mixturile asfaltice tip MASE
Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregătirea probelor de mixtură
asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR EN 12697-28.
Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform
SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şi SR EN 12697-4. în cazul în care nu se dispune de aparatura
prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.
Art.11. Staţia de asfalt
Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită
obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevăzute de Caietul de sarcini
11.1. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice
11.1.1.Centralele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive de predozare,

uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau
volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de nialaxare forţată a agregatelor cu liantul
bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu.
În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer.
11.1.2. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de
+3% pentru agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer.
Piese CertRom
In cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia, variază
cu temperatura astfel încât la 150°C... 180°C, l kg de bitum rutier are un volum de (1,09... 1,11) 1.
11.1.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaţie de

minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
11.2. Stocarea, încălzirea şi dozarea bitumului
11.2.1. Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai
mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie să aibă un
indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se
supraîncălzirea acestuia.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190oC, în scopul evitării

modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi echipamentul de

uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcţionare trebuie verificată frecvent.
Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.
11.2.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un sistem automat de
alimentare şi dozare a bitumului.
Abaterea pentru conţinutul de bitum faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată de Inginer privind
compoziţia mixturii asfaltice este de+0,3%.
11.3. Stocarea şi dozarea filerului
La staţia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare
şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranţa (pe volum) de
+1,5% faţă de dozajul din reţeta aprobată de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
11.4. Stocarea, dozarea, uscarea şi încălzirea agregatelor.
11.4.1. Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puţin o treime din agregatele necesare
lucrării pentru l an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate

cu pereţi despărţitori pentru evitarea contaminării sorturilor.
Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor
asigurată.
Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, şi suficient de late, astfel încât să
permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să
fie mai înalte de 6 m şi cu un raport de lungime/lăţime de 3.
11.4.2. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic

Piese CertRom
necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât să se menţină o producţie constantă.
Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric iar instalaţia de dozare trebuie să permită
alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Inginer privind compoziţia mixturii asfaltice, cu
abaterile admise faţă de granulozitatea prescrisă din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
Fracţiunea, mm Abateri admise faţă de dozaj, %

25—31,5 ±5
16—25 ±5
8—16 ±5
4—8 ±5
1—4 ±4
0,20—0,63 ±3
0,1—0,2 ±2
0—0,1 ±1,5
11.4.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic

necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor.
11.5. Malaxarea Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie
prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului
înainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi funcţie de tipul de instalaţii de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili

în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt înaintea începerii fabricaţiei.
11.6. Stocarea şi încărcarea mixturilor
La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri speciale pentru evitarea
segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport.
Daca se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit.
Art.12. Autorizarea staţiei de asfalt
Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Beneficiarului lucrării,

staţia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.
BULETIN TEHNIC RUTIER
Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va

constata că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele
toleranţelor admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul
funcţionează corespunzător, fără pierderi de materiale.
Condiţia pentru autorizare o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a

Piese CertRom
depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a

mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa
pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi
îndepărtării apelor, etc.).
Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor
reface înainte de autorizarea staţiei de asfalt de către Inginer.
Art.13. Fabricarea mixturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile rutiere bituminoase va trebui realizată numai
în staţii automate de asfalt.
13.1. O atenţie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conţinutul de liant şi

se va urmări prin, observaţii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod
corespunzător.
13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. şi tabel l, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la
prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:
165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere
bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranţa admisă a temperaturii bitumului este de +3 C.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum de mai multe ori.
Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este
necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se
renunţă la utilizarea lui.
13.2. Încălzirea agregatelor naturale se va face în uscătorul instalaţiei de preparare a mixturilor

asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. şi tabel l, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie
între următoarele valori:
170°C ... 190°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
165°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere
Se interzice încălzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arderea liantului.
Conţinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5% şi trebuie verificat
Piese CertRom
cel puţin odată pe zi.
13.3. După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile

instalaţiei apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite şi se introduc în malaxor unde se amestecă, cu
filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil şi se continuă amestecarea.
Durata de amestecare este în funcţie de tipul instalaţiei şi trebuie să fie suficientă pentru
realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bitumirios.
13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. şi tabel l, temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din
malaxor trebuie să fie între următoarele valori:
160°C ... 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80;
155°C ... 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţiior rutiere
Toleranţa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor ya fi stabilită astfel ca, ţinând seama de
răcirea care are loc în timpii transportului şi a aşteptărilor în condiţiile climatice concrete, să se asigure
temperatura cerută la aşteraerea şi compactarea mixturii.
Art.14. Reglarea instalaţiei de preparare a mixturiloi asfaltice
14.1 Înainte de autorizarea staţiei de asfalt, predozatoarele instalaţiei de preparare a mixturilor

asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de
agregate naturale obţinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă din tabelul
11.
14.2 După autorizarea staţiei de asfalt de către Beneficiarul lucrării, Antreprenorul trece la
operaţiuni de reglare şi etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea funcţionării malaxorului.
14.3 Autorizaţia de punere în exploatare va fi dată de Inginer după ce va constata că debitele

fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris în limitele toleranţelor admise.
14.4 Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc
Piese CertRom
defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să
supună din nou aprobării Beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.
14.5 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a
personalului care-1 deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de
punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaţiei.
Art.15, Controlul fabricaţiei
Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în
timpul execuţiei şi verificări în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenţa menţionată în tabelul
12. Tabel 12
Categoria Frecvenţa
Faza Natura controlului sau verificării controlului controlului sau a
A B C verificării
Studiul compoziţiei mixturii Pentru fiecare tip
Studiu x
de produs
Execuţie Controlul reglajului instalaţiei de preparare a Înaintea
mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare începerii
x x fabricaţiei
fiecărui tip de
mixtură
Încadrarea agregatelor în zona de granulozitate La începutul
indicată în caietul de sarcini pentru tipul de campaniei de
mixtură asfaltică proiectat, inclusiv starea de lucru sau ori de
x
curăţănie (conţinut de impurităţi) a agregatelor cate ori se
utilizează alte
agregate
Temperatura liantului la introducerea în malaxor x Permanent
Temperatura agregatelor naturale uscate şi
x Permanent
incălzite la ieşirea din toba de uscare
Funcţionarea corectă a dispozitivelor de La începutul
cântărire sau dozare x fiecărei zi de
lucru
Granulozitatea amestecului de agregate Zilnic sau ori de
naturale la ieşirea din malaxor, înainte de câte ori se
adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu observă o
dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv x calitate
abaterile admisibile la conţinutul de liant) necorespunzăto
are a mixturilor
asfaltice
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare În fiecare oră a
x programului de
lucru
Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit Zilnic, prin
x
în laborator extracţii
Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice:
granulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum,
care trebuie să corespundă dozajelor stabilite
x Zilnic
de laborator, cu toleranţele admise indicate în
tabelul 11 şi la pct+ul 10.2.2 din caietul de
sarcini
Caracteristicile fizico-mecanice: x Câte o probă de
stabilitatea la 60○C 20 kg la fiecare
Piese CertRom
Indicele de curgere 200-400 to de

Fluaj mixtură, în
Densitatea aparentă Marshall funcţie de
Absorţia de apă Marshall productivitatea
staţiei
4 MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ

Art.16. Transportul mixturilor asfaltice
16.1. Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu

bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curăţate de
orice corp străin şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata
de peste 30 minute,indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10°C...+15°C),
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină,

păcură, etc.) este interzisă.
16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalaţiei de

preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de
execuţie a îmbrăcăminţi.
Art.17. Lucrări pregătitoare
17.1. Pregătirea stratului suport
17.1.1. Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. Materialele neaderente,
praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură, urmărindu-se degajarea
pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
17.1.2. După curăţare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform
proiectului de execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminţi existente, aducerea acestuia la
cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat;de egalizare
din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform, prevederilor din proiectul de execuţie.
17.1.3, Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa stratului suport.
17. l .4. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
17.2. Amorsarea
17.2. l. La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul

suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant
Piese CertRom
pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.
17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:
pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din
îmbrăcăminţi asfaltice existente;
pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de
trei zile de la execuţia stratului de legătură.
După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei bituminoase.
17.2.3. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea
amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea
aşternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
17.2.4 Amorsarea se va face în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m.
17.2.5 La îmbrăcăminţile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile
se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic, în cazul
în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături se recomandă. acoperirea totală a
zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică în grosime de minimum 2

cm.
Punerea în lucru a geogrilelor şi/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform

revederilor din Anexa nr. 4 şi Anexa nr 5.
Art.18. Aşternerea
18.1. Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie-octombrie la temperaturi

atmosferice de peste lOoC, în condiţiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aşteraerea se
face până la 15 septembrie.
18.2 Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare

prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I; II şi III şi care
asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (zona casetelor) aşternerea
mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat
şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
18.3 În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii
rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120oC, se procedează la scoaterea
acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează
Piese CertRom
resturile de mixturi, rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăţirea buncărului şi grinzii
vibratoare a repartizatorului.
Această operaţie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura
asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct.
18.10.
18.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare,

în funcţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 13. Tabel 13
Temperatura mixturii Temperature mixturii asfaltice la compactare ○C,

Tipul liantului asfaltice la aşternere mm
○C Început Sfârşit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului.
Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 13 vor fi refuzate şi
evacuate urgent din şantier.
În acelaşi fel se va proceda şi cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, ca

urmare a unei întreruperi accidentale.
18.5. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al
grosimii cât şi cel al afânării.
Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor
longitudinale ce urmează să fie executate.
18.6 Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul
de prescripţii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector
experimental.
18.7 Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la
staţie şi cât se poate de constantă ca să se evite total întreruperile.
18.8 Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele

denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de
compactare.
18.9 În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură

necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
18.10. La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase o atenţie deosebită se va acorda realizării

rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie
Piese CertRom
verticală, în cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai
este necesară.
Suprafaţa nou creată prin tăiere va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se aşterne,
depăşind rostul cu 5... 10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă,
astfel încât să apară rostul, operaţie după care se efectuează compactarea pe noua bandă.
Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10
cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos
sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
18.11. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului
se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului
strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. în plan liniile de
decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o
amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior
al ambelor straturi (nou şi existent).
Art.19. Compactarea
19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure

caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare
strat în parte.
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi

compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină un
grad de compactare conform tabelului 15.
19.2. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector

experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele
acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă,

utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Încercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate

cere intervenţia unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala
Antreprenorului.
Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului:
sarcina şi alte specificaţii tehnice ale fiecărui utilaj;
planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil constant, în
fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecărui utilaj;

Piese CertRom
- presiunea de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului;
- temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în articolul
precedent.
19.3. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe

sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la pct. 18.1.
19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se
consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 14.
Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.
Tabel 14
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 KN netede de 120 KN netede de 120 KN
Număr de treceri
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.
Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea Antreprenorului cu

compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere-compactare.
19.5 Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel încât să se
obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare.
19.6 Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita
vălurirea îmbrăcăminţii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile
inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de
vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
19.7 Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă,, iar micile denivelări care apar pe
suprafaţa îmbrăcăminţii vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea
benzii.
19.8 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie.
Art.20. Tratarea suprafeţei îmbrăcămintei
Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone
umbrite şi cu umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafaţa îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta
Piese CertRom
realizându-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60%
bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) şi răspândire de
nisip 0...4 mm cu un conţinut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm, în următoarele cantităţi:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- răspândire de nisip (de preferinţă de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8-1) kg/mp;
- răspândire nisip 3...5 kg/mp.
Art.21. Controlul punerii în operă
21.1. În cursul execuţiei îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecvenţa

menţionată mai jos următoarele:
- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall

prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare: câte o probă de 20 kg pentru fiecare
200...400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcţie de productivitatea instalaţiei.
Verificarea calităţii stratului bituminos executat se va face pe o placă de minimum (40x40) cm

pentru fiecare 7.000 m2 suprafaţă executată (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina
următoarele caracteristici:
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură:
- densitatea aparentă
- absorbţia de apă
- gradul de compactare
- aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 15
Tabel 15
Densitatea Grad de
Absorţia de
Tipul mixturii asfaltice aparentă, compactare,
apă, % vol
kg/m3, min %, min
Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre: MASF 8
2300 2--6 97
MASF 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16 m 2300
4--7 96
BAR 16 a, BAR 16 2250
Piese CertRom
Beton asfaltic bogat în criblură: BA 16m 2300

BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA 8, BA 16, 2--6 96
2250
BA 25a, BAPC 16
Beton asfaltic deschis: BAD 25 m 2250 3--8 96
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a, BAD 25,
2200
BADPC 25, BADPS 25
la MASF 8, MASF 16 şi mixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasă tehnică a
drumului I, II şi categoria tehnică a străzii, I, II:
rezistenţa la deformaţii permanente.
Rezistenţa la deformaţii permanente se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la

ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 45°C pentru zona climaterică rece şi respectiv de
60°C pentru zona climaterică caldă conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare.
Valorile admisibile în funcţie de trafic sunt prezentate în tabelul 16. Tabel 16
Viteza de deformaţie la ornieraj

Adâncimea făgaşului, mm, max
Numărul mediu (VDOP), mm/h, max
de vehicule1) Temperatura Temperatura
45○C 60○C 45○C 60○C
<1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500-3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000-6000 2,0 3,5 4,0 7,0
>6000 <2,0 < < <
Notă: Vehicule de transport marfă şi autobuze, în 24 h calculate, pentru traficul de perspectivă
21.4. Controlul compactării
21.4.1. În cursul execuţiei compactării, Antreprenorul trebuie să vegheze în permanenţă la:
etapele execuţiei să fie cele stabilite la încercări;
utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuă şi

regulată;
- elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să
fie respectate cu stricteţe.
Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din partea
Antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când Antreprenorul va lua măsurile necesare de
remediere.
21.4.2. Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase, se va determina de către

Antreprenor, pe tot parcursul execuţiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate din probe

intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densităţii aparente pe
plăcuţe sau carote şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică
prelevată de la malaxor sau aşternere (înainte de compactare).
Piese CertRom
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din
strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiţi în laborator, din aceeaşi mixtură
asfaltică.
În cazul analizelor de laborator se determină densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de

compactare al mixturilor asfaltice diri care sunt realizate îmbrăcăminţile. Determinările se vor .face
conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau în prezenţa delegatului Antreprenorului şi Beneficiarului, la aproximativ l m

de la marginea îmbrăcâminţii, încheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să prezinte cât mai
corect aspectul calitativ al îmbrăcăminţii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile, stabilite de Inginer
sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială.
Condiţiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 15.
21.5. Reglarea nivelmentului
Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere
independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe corespunzătoare a
fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre
profilele- transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de
legătură şi/sau de uzură) este +/- 1,5 cm.
Dacă toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată
convenabilă.
5 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE
Art.22. Caracteristicile suprafeţei îmbrăcămintei
Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 17
Tabel 17
Condiţii de
Caracteristica Metoda de încercare
admisibilitate
Planeitatea în profil longitudinal1)
Indice de planeitate, IRI, m/km: Reglementări tehnice în
drumuri de clasă tehnică I-II ≤ 2,5 vigoare privind măsurători cu
drumuri de clasă tehnică III ≤ 3,5 analizatorul de profil
drumuri de clasă tehnică IV ≤ 4,5 longitudinal (APL)
drumuri de clasă tehnică V ≤ 5,5
Uniformitatea în profil longitudinal1) SR 174-2
Denivelări admisibile măsurate sub
dreptarul de 3 m, mm: ≤ 0,7
Piese CertRom
drumuri de clasă tehnică I şi strări de

categoria tehnică I-III
drumuri de clasă tehnică II şi străzi de ≤ 0,6
categoria tehnică IV în alte zone decât
cele din zona rigolelor ≤ 0,55
drumuri de clasă tehnică III-V
Rugozitatea2)
Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi
SRT:
drumuri de clasă tehnică I-II > 80
drumuri de clasă tehnică III > 70
STAS 8849
drumuri de clasă tehnică IV-V > 60
Rugozitatea geometrică, HS, mm : > 80
drumuri de clasă tehnică I-II
drumuri de clasă tehnică III > 70
drumuri de clasă tehnică IV-V > 60
Coeficient de frecare (µGT) : Reglementări tehnice în
drumuri de clasă tehnică I-II ≥ 0,95 vigoare cu aparatul de măsură
drumuri de clasă tehnică III-V ≥ 0,7 Gip Tester
Omogenitate. Aspectul suprafeţei
Aspect fără
degradări sub formă
de exces de bitum,
Vizual
fisuri, zone
poroase, deschise,
şlefuite
NOTE l - Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se verifică în axă la drumuri şi în axă şi la

rigole la străzi.
2 - Rugozitatea se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozităţii
geometrice HS. În caz de litigiu se determină rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafeţei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la

execuţia acestora, înainte de data recepţiei la terminarea lucrărilor
Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul

suport şi fundaţie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.
23.1 Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii îmbrăcăminţii se face în funcţie de datele înscrise în buletinele de analiză

întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de
recepţie prin maximum două sondaje pe km, efectuate la l m de marginea îmbrăcăminţii.
Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat
în parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.
Piese CertRom
23.2. Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect.

Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maximum 4-50 mm.
23.3. Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal, sunt indicate în proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversal pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât
pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la drumuri şi în intervalul +2,5 mm/m pentru
străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
23.4 Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, faţă de cotele profilului
proiectat şi cu condiţia respectării pasului de proiectare prevăzut.
Art.24. Recepţia pe faze determinante
Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legătură şi de

uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu
HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de
MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996.
Art.25. Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)
Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de

recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de

documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.
- Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea
traseului.
La străzi cota în axă de verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe
toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii
îmbrăcăminţii.
Evidenta tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţia de control a
recepţiei preliminare.
In perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la

data recepţiei preliminare a îmbrăcăminţii, toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de
către Antreprenor.
Piese CertRom
Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.
ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURĂ DIN BETON

ASFALTIC
1. Date generale
Cerinţele suplimentare din această anexă se referă numai la acele materiale (adaosuri) care sunt
încorporate în compoziţia bitumului şi la orice alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească agentul
modificator (polimeri) sau amestecul care conţine bitum modificat.
Alte cerinţe privind aşternerea materialului, etc. se regăsesc în paragrafele respective din Caietul
de sarcini generale. Vor fi analizate următoarele două metode de modificare a compoziţiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament şi apoi în staţia de asfalt şi anume în malaxor.
Aditivul va fi introdus în ordine după agregatele concasate şi înainte de bitum precum şi în cantitatea
indicată de fabricant, dar supusă mai întâi aprobării Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat în fabrică şi transportat apoi pe amplasament.
În ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare în legătură cu agentul

modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicată în vederea verificării procesului de
amestecare a aditivului cu bitum şi cu tehnologia de preparare, depozitare şi transport a produsului final
obţinut, adică a bitumului modificat.
În programul său de execuţie a lucrărilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmează

să se facă toate încercările necesare pe probe de bitum, bitum modificat şi mixtură asfaltică, precum şi
perioada de timp necesară considerată rezonabilă pentru aprobarea produsului de către Beneficiar.
2. Caracteristicile materialelor
Aditivul utilizat se va obţine dintr-un agent modificator corespunzător, realizat pe bază de polimeri,
astfel încât după modificare, bitumul modificat rezultat să respecte cerinţele menţionate în tabelul de mai
jos.
Caracteristica Condiţii de Metoda de

admisibilitate verificare
Penetraţie la 25○C, 1/10 mm 55-70 STAS 42
Punctul de înmuiere, ○C, min 55 STAS 60
Ductibilitatea la :
*13○C, cm, min 40 SR 61
*25○C, cm, min 100
Punct de rupere Fraas, ○C, max -15 STAS
Revenire elastică la 13○C, %, min 60 Reglementăr
Stabilitate la încălzire în film subţire a bitumului la 163○C (metoda i tehnice în
TFOT sau RTFOT) : vigoare
-pierdere de masă, %, max 0,8
Piese CertRom
-penetraţie reziduală la 13○C,max 50

-creşterea punctului de înmuiere, ○C, max 9
-ductilitate reziduală la 13○C,cm, min 40
-revenire elastică la 13○C,%,min 60
Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă) :
-particule sub 5µ,%,min 80
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163○C :
-diferenţa între punctele de înmuiere, ○C, max 5
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min STAS
85
10969/3
Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 şi trebuie
să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537 şi condiţiei suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidală: maximum 0,5.
Indicele de instabilitate coloidală se determină conform reglementărilor în vigoare.
Polimerii utilizaţi pentru prepararea bitumului modificat folosit la execuţia îmbrăcăminţilor

bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie să fie agrementaţi conform
reglementărilor în vigoare.
Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat
de un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în tabel.
Atât tipul de agent modificator, cât şi procentul necesar, exprimat în greutate, vor fi propuse de
Antreprenor şi apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.
Aprobarea finală intră în sarcina Beneficiarului, care-şi rezervă dreptul de a executa şi alte
încercări pe care le consideră necesare, utilizând propriile sale echipamente, în vederea obţinerii unor
rezultate cât mai exacte în ceea ce priveşte calitatea bitumului modificat propus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie să se

încadreze în limitele din tabelul de mai jos
Tipul mixturi asfaltice

Caracteristica
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall :
Stabilitate (S) la 60○C, KN, min 10,0 10,0 8,0
Indice de curgere (I) la 60○C, min 2,0 - 3,5 2,0 - 3,5 2,0 - 3,5
Densitate aparentă, kg/m3, min 2350 2350 2300
Absorţie de apă, % vol 2-5 3-5 3-6
Caracteristici pe cilindri confecţionaţi cu presa de
compactare giratorie :
Volum de goluri la 80 de giraţii,%, max 5,0 5,0 --
Volum de goluri la 120 de giraţii,%,max -- -- 9,5
2900 2800 ---
Fluaj dinamic la 40○C şi 1800 pulsuri, 10-4mm, max
Modulul de elasticitate la 15○C, Mpa, min 4500 4500 4000
Rezistenţa la oboseală : numărul de cicluri până la
-- -- 4 x 103
fisurare, la 15○C, min
NOTA:
Epruvetele de laborator necesare încercărilor vor fi realizate în conformitate cu cerinţele din STAS
Piese CertRom
1338/1 şi STAS 1338/2, cu excepţia cerinţelor privind temperatura amestecului şi temperatura formelor de
turnare, care trebuie să fie între 170oC şi 180°C;
Încercările se vor executa în conformitate cu cerinţele din STAS 1338/2;
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a executa cu propriile sale echipamente şialte încercări în
vederea stabilirii efectelor utilizării materialului pe termen lung. Totuşi, rezultatele încercărilor efectuate de
Beneficiar, nu vor fi utilizate în scopul luării deciziei de acceptare sau nu a materialelor şi a calităţii
execuţiei lucrărilor,conform condiţiilor contractului, dar pot să contribuie la adoptarea unor modificări faţă
de soluţiile menţionate în Caietele de sarcini, modificări ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor
Ordine de modificare). Încercările ce pot fi executate de Beneficiar, sunt următoarele:
Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare

Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenţa la Proiect de norme
formarea făgaşelor) la 60○C, la 30000 cicluri (%) max.8 franţuzeşti NF 98
141
Rezistenţa la oboseală la 10○C, 25 Hz, E6 (10-6) min.100 Metoda LPcPC
Costul tuturor încercărilor, efectuate atât în Romania, cât şi în laboratoarele aflate în străinătate,
va fi suportat de Antreprenor
3. Operaţiunile de transport, depozitare şi amestecare
Operaţiunile de transport şi depozitare se referă la bitumul modificat produs în fabrică.
Transportul
La începutul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160°C. Bitumul modificat va fi

transportat în condiţii corespunzătoare de la fabrică până pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi
containere izolate termic.
Depozitarea
Bitumul modificat pe bază de polimeri va fi depozitat în containere speciale, aşezate pe verticală

şi care se rotesc cu o viteză adecvată, pentru a împiedica apariţia separării materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140°C. Temperatura va fi urmărită permanent, prin

intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate în orice moment de personalul angajat de
Beneficiar. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie să fie egală cel puţin cu cantitatea medie
prevăzută a fi consumată zilnic.
4. Controlul calităţii operaţiunilor de obţinere a bitumului modificat pe amplasament
În timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate

următoarele:
(i) Temperatura de amestecare;

Piese CertRom
(ii) Dozajul aditivului pe bază de polimeri;
(iii) Omogenitatea bitumului modificat obţinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestată prin eliberarea unui certificat de calitate.
Acesta va fi eliberat după efectuarea analizelor şi încercărilor de către un laborator aprobat.
ANEXA NR. 2 MIXTURĂ ASFALTICĂ STABILIZATĂ CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG
1.Principiul metodei
Se determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip
MASF 8 şi tip MASF 16, în prezenţa temperaturilor ridicate.
2. Aparatura
- etupă care asigură temperatura de 170°+2°C;
- balanţă cu exactitatea de 0, l g;
- pahar Berzelius;
- capsulă de porţelan;
- sticlă de ceas.
3. Pregătirea probei de mixtură asfaltică tip masf
Se prepară în laborator o cantitate de aproximativ l kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura

de 150°C.
4. Mod de lucru
Proba de mixtură asfaltică se cântăreşte cu exactitate de 0,1 g şi se introduce într-un pahar

Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170°C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în

etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de (170+2)°C, şi se menţine la această temperatură timp de (l
h + l min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de
porţerlan, cântărită în prealabil.
Se cântăreşte capsula de porţelan cu mixtură asfaltică şi se Determină, prin diferenţă, cantitatea

de material fixat pe pereţii paharului Berzelius.
5. Exprimarea rezultatelor
5.1. Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereţii paharului Berzelius, cu relaţia :
Piese CertRom
în care :
m1 – masa mixturii asfaltice introdusă în paharul Berzelius, în grame;
m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de porţelan, în grame.
5.2. Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire
(m) şi după răsturnarea mixturii asfaltice (m’ ) şi a masei iniţiale a probei de mixtură asfaltică (m1).
Procentul de material aderent la pereţii paharului Berzelius, se calculează cu relaţia:
5.3. Rezultatul este media a două determinări
6. Interpretarea rezultatelor
În funcţie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereţii paharului Berzelius, calitatea
mixturii asfaltice se apreciază astfel:
p < 0,2 % bună
p = 0,2 % acceptabilă
ANEXA NR. 3 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea in categorii a drumurilor de interes naţional.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de
nr. 411/1112/2000 instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de
publicat în MO 397/24.08.2000 lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Piese CertRom
Ordin AND nr. 11611999 - Instrucţiuni proprii de : securitatea muncii pentru lucrări de
AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre
de celuloză, destinate executării îmbrăcăminţilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald,
realizate cu bitum modificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la
cald realizate din mixtură asfaltică, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la
cald, realizate din mixturi asfaitice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetraţiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilităţii.
STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1 - Lucrări de drumuri, îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.
SR 174-2+ - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase
SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea
în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate.
STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii
tehnice de calitate.
SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.
Piese CertRom
SR EN 933-2 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
STAS 1338/1 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor.
STAS 1338/2 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la
cald. Metode de determinare şi încercare.
STAS 1338/3 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la
cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor.
calitate.
STAS 8849 - Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţelor de rulare. Metode de măsurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele
naturale. Metoda de determinare cantitativă.
SREN 12.697-1 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
+ SR EN 12.697-1/AC Partea l: Conţinutul de bitum solubil
SR EN 12.697-3 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
+ SR EN 12.697-3/AC Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.
SREN 12.697-4 + - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
+ SR EN 12.697-4/AC Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracţionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 27: Prelevarea probelor.
SREN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a
compoziţiei granulometrice.
ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA ÎMBRÂCĂMINŢILE RUTIERE BITUMINOASE
1.Date generale
Înainte de aşternerea geogrilelor, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeţelor pe care
urmează să se aplice geogrilele.
Nu va fi permisă circulaţia nici unui tip de vehicule direct pe suprafaţa geogrilelor.

Piese CertRom
2. Metode de aşternere
2.1. Pregătirea suprafeţei
Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Neregularităţile suprafeţei

mai mari de 10 mm atât pe direcţie transversală cât şi pe direcţie longitudinală, constatate în urma
măsurătorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca şi crăpăturile cu o lăţime mai mare
de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin.
O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor asfaltice pe care degradările sunt
răspândite, sau în cazul în care aceasta metodă este indicată în proiect, .constă în aşternerea unui strat
asfaltic de egalizare, cu grosimea minimă de 20 mm şi care va fi aşternut înainte de amplasarea geogrilei.
Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată. Acest lucru se realizează prin
îndepărtarea materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Aşternerea geogrilelor
Pe suprafaţa pe care urmează să se aştearnă geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur,

încălzit la maximum 150°C, sau o emulsie bituminoasă cu concentraţia de 0,8-1,2 l/m2, încălzită tot la
o temperatură maximă de 150°C.
Cantitatea de bitum se va corecta în funcţie de tipul materialului aprovizionat.
Lăţimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fâşiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Aşternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material
geosintetic, existând anumite particularităţi de aşternere.
Se va aşterne apoi stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, cu interzicerea totală a
circulaţiei directă pe materialul geosintetic.
3. Caracteristicile materialului
Materialul din care se execută geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180°C.
Rezistenţa la tracţiune va fi de 30 kN/m +1%, măsurată atât pe direcţie longitudinală cât şi pe

direcţie transversală.
Alungirea maximă a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depăşi 3,5 mm.

Piese CertRom
4. Aprobarea materialului utilizat
Antreprenorul va aduce la cunoştinţa Beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de

geogrile. În acest scop. Antreprenorul va supune aprobării Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe
materialul respectiv precum şi caracteristicile tehnice ale materialului propus şi va solicita de la Inginer
aprobarea în scris a materialului, înainte de procurarea şi aducerea acestuia pe amplasament.
În cazul în care crede de cuviinţă, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor încercări
suplimentare realizate într-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Costul aferent acestor încercări va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul răspunde de înaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul
utilizat, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu turnarea suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.
ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE ŞI

MATERIALE GEOTEXTILE) LA ÎMBRĂCĂMINŢILE RUTIERE BITUMINOASE
1.Date generale
Înainte de aşternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate măsuri speciale de pregătire
a suprafeţei suport.
Numai utilajele prevăzute cu pneuri vor fi admise pe suprafaţa neprotejată a materialului geotextil
combinat, în consecinţă, este permisă aşternerea stratului următor de binder asfaltic sau a stratului de
bază, fără a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
2. Metode de aşternere
2.1. Pregătirea suprafeţei
Vor trebui luate măsuri ca marginile drumului existent să fie drepte şi paralele cu axul drumului.
Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularizaţi. Denivelările longitudinale

sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorii acestora cu un dreptar standard 3 m
lungime, sau crăpăturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum
şi nisip fin sau a altor materiale corespunzătoare.
O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeţelor mai degradate, sau în cazul în care
această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat de asfalt de egalizare, care
trebuie să aibă o grosime minimă de 20 mm şi care va fi turnat înainte de aplicarea materialului geotextil
combinat.
Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor
străine, cum ar fi particulele de praf sau altele
2.2. Aşternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafaţa suport obţinută aşa cum s-a menţionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit
Piese CertRom
la o temperatură de 150°C (sau o emulsie bituminoasă) cu concentraţia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se

aplică succesiv, pe câte o fâşie cu o lăţime de 0,30 m, materialul geotextil fiind aşezat cu faţa în jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dacă apare o cantitate de bitum în exces,
aceasta va fi îndepărtată prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.
Stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, se va aşterne reducând numărul de
accelerări şi frânări ca şi numărul operaţiilor de schimbare a direcţiei de deplasare a utilajelor care
acţionează direct pe suprafaţa neprotejată de material geotextil. Temperatura maximă de aşternere va fi
de 150°C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie să acopere în întregime materialul geotextil pentru a
permite derularea în continuare a sulurilor de material şi pentru a asigura suprafaţa minimă de
suprapunere a straturilor de material.
3. Caracteristicile materialelor
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilenă 100%.
În cazul geogrilelor, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:
(i) Rezistenţa maximă la tracţiune a geogrilei pe direcţie longitudinală şi transversală va fi de

minimum 30 kN/m;
(ii) Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,400 kg/m2;
(iii) Alungirea maximă la curgere a materialului va fi de 11%;
(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare şi vor avea aceeaşi grosime ca şi materialul pe
ambele direcţii (grosime nominală de 3,5 mm).
În cazul materialului geotextil, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:
(i) Materialul realizat din polipropilenă va avea o structură neţesută şi perforată;
(ii) Greutatea minimă pe unitate de suprafaţă va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maximă de 0,160
kg/m2;
(iii) Rezistenţa la rupere va fi de minimum 7 kN/m.
4. Aprobarea materialului utilizat
Antreprenorul va aduce la cunoştinţa Beneficiarului intenţia sa de a utiliza un anumit tip de

geogrile şi va supune aprobării Beneficiarului rezultatele încercărilor şi caracteristicile tehnice ale
materialului propus, solicitând aprobarea în scris a Beneficiarului înainte de procurarea materialului
respectiv, în vederea utilizării acestuia pe amplasament.
Beneficiarul poate solicita în cazul în care crede că este necesar, efectuarea unor încercări
suplimentare în laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.
Piese CertRom
Costul aferent acestor încercări suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul răspunde de înaintarea la timp a propunerilor sale, astfel încât să nu apară

întârzieri în legătură cu operaţiile de turnare a suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere.
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE,

ŞANŢURI ŞI CASIURI
Art.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
STAS 1139 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20. Tabel 20
Tipul Mărime Lăţimea Înălţimea 4±5 Lungimea Observaţii

a 6○±2 1±5
A A2 200 300 1000 ;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750 ;500 Utilizate la drenările spaţiilor
verzi încadramente laterale,
I I 300 300 600 etc
P P 600 300 400 Utilizate la intrări
Carosabile
NOTĂ : Toate dimensiunile sunt în mm
14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în

tabelul 21. Tabel 21
Caracteristici mecanice Condiţii de admisibilitate

Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A 40
şi B kgf/cmp
Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure 30
epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500
mm kgf/cmp
Rezistenţa la uzură mm max 1,3
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ La 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără să
apară fisuri sau ştirbituri
14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22. Tabel 22
Denumirea defectului Condiţii de admisibilitate

Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3
Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 Nu se admit
mm
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbituri, mm max Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit
la 25% din probă cu lungimea de max 3 mm şi
adâncimea de max. 2 mm
Crăpături Nu se admit
Art.43. MONTAREA BORDURILOR
43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m.
43.2. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă
este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.
În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze
diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de
Piese CertRom
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire
sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.
43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi
dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să
asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.
43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.
43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile
stabilite prin detaliile de execuţie.
43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de
cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR

DE SUPRAFAŢĂ
CAPITOLUL I GENERALITĂŢI
1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea

apelor de suprafaţă şi anume:
- şanţuri la marginea platformei;
- şanţuri de gardă;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrări de canalizare;
- canale de evacuare;
- puţuri absorbante;
- drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi
controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de execuţie.
1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile şi podeţele;
- lucrările de amenajare şi corectare a torenţilor;
- lucrările de canalizare pentru ape uzate şi de suprafaţă.
2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi

determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor necesare ce se impun.
Piese CertRom
PARTEA I NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

Art.3. Cimenturi
3.1. Cimenturile pentru mortare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare
în România.
3.2. La prepararea betoanelor şi a mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de

ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1:2002;
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1:2002;
- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1:2002;
- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011:1996.
3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrările expuse la îngheţ-dezgheţ în

stare saturată cu apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafaţă este arătat în
tabelul l pentru betoane şi în tabelul 2 pentru mortare de ciment.
TABEL 1
Tipul Tipul de ciment

Nr. Condiţiile de execuţie sau
Clasa betonului de
crt. caracteristicile elementelor P40 Pa35 M30 Hz35
beton
Elemente sau construcţii cu C 12/15 oricare I R U I
1
gropi mai mici de 1,5 m C16/20-C25/30 oricare U R I I
Elemente sau construcţii oricare
C 12/15 I R U U
2 masive având grosimea egală oricare
C16/20-C25/30 U U I R
sau mai mare de 1,5 m
Elemente sau construcţii din oricare U I I I
3 C28/35≥C16/20
betoane superioare oricare U I I I
NOTĂ: R - ciment indicat a se utiliza
U – ciment utilizat în locul celui indicat
I – ciment a cărui utilizare nu este recomandată din considerente tehnice sau economice
TABEL 2
Tipul de ciment
Nr. Tipul de mortar Utilizabil în lipsa celui
Indicat a se utiliza
indicat
Mortar de zidărie sau tencuială de
1 F 25 M 30
marca 50
2 Idem de marca 100 M 30 Pa 35
Mortare de completarea rosturilor dintre
3 Ps 35 M 30
elementele prefabricate
3.4. Cimenturile folosite trebuie să satisfacă condiţiile arătate în tabelul 3.
3.5. Pentru lucrări în contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor
Piese CertRom
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a căror clasă minimală va fi precizată prin caietul de sarcini
speciale în funcţie de lucrare.
TABEL 3
Caracteristici
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
Începutul prizei 1h 1h 1h 1 h 30’
Sfârşitul prizei <10 h <10 h <10 h <10h30’
Constante de volum pe turte Să nu se prezinte încovoieri sau crăpături
Rezistenţa la întindere din încovoiere minim
N/mm2
3,0 --- --- ---
-la 2 zile
--- --- --- 4,0
-la 7 zile
5,0 --- --- 5,0
-la 28 zile
Constante de volum Le Chatelier Mărimea volumul < 10 mm
Rezistenţe la compresiune min N/mm2 :
-la 2 zile 17 10 --- ---
-la 7 zile --- --- 15 20
-la 28 zile 40 35 30 35
3.6. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă
prevederilor standardelor respective.
3.7. În timpul transportului de la fabrică la şantier (sau depozit intermediar), manipulării şi

depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificări cu corpuri străine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de

calitate.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către

producător.
3.10. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după
verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective,
vor fi declasate şi utilizate corespunzător.
Cimentul care se constata că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calităţii cimentului de către Executant se face în conformitate cu prevederile tabelului 23.
Art.4. Agregate
4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7;
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm;

Piese CertRom
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8;
- piatră spartă 8-25 sau 8-40 mm.
4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
4.4. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.
4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe bază de prescripţii speciale.
4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trebuie să
îndeplinească condiţiile din tabelul 4.
TABEL 4
Condiţii minime de
Caracteristici Observaţii
admisibilitate
Agregatele care nu
Forma granulelor îndeplinesc aceste condiţii vor
b/2 0,66 putea fi folosite numai după o
c/2 0,33 încercare prealabilă a
betonului
4.7. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile
din tabelul 5. TABEL 5
Denumirea impurităţii Nisip natural sau de Pietriş sau piatră
concasaj spartă
Corpuri străine – resturi animale sau
Nu se admit Nu se admit
vegetale, păcură, uleiuri
Peliculă de argilă sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Mică % max
1 ---
Cărbune % max
0,5 ---
Humus(culoarea soluţiei de hidroxid de
Galbenă Galbenă
sodiu)
1 0,25
Argilă în bucăţi % max
2 0,5
Părţi levigabile % max
Sulfaţi sau sulfuri
Observaţii: În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi
pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.
4.8 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor să îndeplinească condiţiile de admisibilitate

indicate în tabelul 6.
TABEL 6
Caracteristici fizico-mecanice Condiţii de admisibilitate

Densitate aparentă, kg/m3, min 1800
Densitate în grămadă în stare uscată şi afânată kg/m 3, min 1200
Piese CertRom
Porozitate totală pentru piatră spartă % max

2
Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă max
2
Volum de goluri în stare afânată pentru :
- nisip, % max
40
- pietriş, % max
45
- piatră spartă, % max
55
Rezistenţa la strivire %
- în stare saturată, min
60
- în stare uscată, min
15
Coeficient de înmuiere după saturare, min
0,80
Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau
90
cilindri în stare saturată N/mm2, min
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală
10
faţă de masa iniţială, % max
4.9. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în
granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească
10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 d max.
4.10 Granulozitatea nisipului este dată în tabelul 7.
4.11 In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească condiţiile
din tabelul 8.
TABEL 7
Sortul de Treceri, în % prin sita sau ciurul de :

nisip 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-2 min --- 10 45 90 --- ---
max --- 50 85 100 --- ---
0,3 min 5 --- 35 --- 90 ---
max 30 --- 75 --- 100 ---
0,7 min 2 --- 20 --- 56 100
max 21 --- 70 --- 87 100
TABEL 8
Balastul Treceri, în % prin sita sau ciurul de :

pentru
3,15 5 16 20 d max
betoane
0-31 min 20 --- 55 --- 80
max 50 --- 85 --- 100
0-71 min 10 --- 35 --- 80
max 30 --- 65 --- 100
0-40 min --- 30 --- 55 80
max --- 60 --- 85 100
0,63 min --- 25 --- 45 80
max --- 25 --- 80 100
4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi
constanta calităţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au
arătat că acestea sunt corespunzătoare.
4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii

care să le ferească de impurificare.
4.14. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se face în conformitate cu prevederile

Piese CertRom
tabelului 19.
4.15. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
Art.5. Apă
5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică sau
din alta sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în tabelul 9
conform SR EN 1008:2003.
Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008:2003. Verificarea se va face de

către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.
5.2 În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
TABEL 9
Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate

Conţinut total de săruri gr/l max 4
Sulfaţi gr. SO42 / litru max 2
Substanţe organice gr / litru max 0,5
Cloruri gr. CL / litru max 0,5
Azotaţi gr. NO3 / dm3 max 0,5
Magneziu gr. Mg2 / dm3 max 0,5
Materii în suspensie gr. max 3
Art.6. Oţel beton
6.1. Armăturile pentru beton armat pe şantier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe şantier se vor realiza din oţel beton cu profil neted OL 37 sau din oţel beton cu profil periodic
PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oţeluri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice
prevăzute în STAS 438-1:1989.
6.2. La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producător.
6.3. Oţelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.
6.4. Suprafeţele de stocare trebuie să fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armăturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un
element să nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulării.
6.6. Controlul calităţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.
Piese CertRom
CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ

BRUTĂ ŞI BOLOVANI
Art.7. Nisip pentru pereuri uscate
7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie
să aibă conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
7.2. Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Art.8. Piatră brută pentru pereuri şi zidării
8.1 Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de
dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi compoziţia
mineralogică, să aibă o structură compactă.
8.2 Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespundă prevederilor din tabelul 10.
TABEL 10

Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată, N/mm 2 min 80
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ :
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatră spartă % max 0,3
- coeficient de înmuiere pe epruvete % max 25
8.3. Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 11
TABEL 11

Forma Neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau
Înălţimea, mm de o pană
Dimensiunile bazei, mm: - lungime 140 – 180
- lăţime egală sai mai mare ca înălţimea
Piatră necorespunzătoare dimensiunilor, % 80 – 150
max 15
8.4. Piatra brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din carieră având
dimensiunea minimă de cel puţin 100 mm şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.
8.5. Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatră brută stratificată care are două feţe
aproximativ paralele.
8.6. Pentru zidăria de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul
de mare; cu muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lungă să depăşească mai mult
de 11 dimensiunea celei mai mari.
Art.9. Bolovani pentru pereuri şi zidării
9.1 Bolovani de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structură şi
compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.
Piese CertRom
9.2 Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:
- rezistenţele la sfărâmare prin compresiune min. 60%
- rezistenţa la uzura cu maşina Deval min. 11.
9.3 Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabelul 12.
TABEL 12
Dimensiuni Condiţii de admisibilitate

- lungime, lăţime a feţei, mm 80 – 140
- înălţime 120 – 160
- piatră necorespunzătoare dimensiunilor % din masă max 15
9.4. Bolovanii folosiţi la zidării au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80...200 mm.
CAPITOLUL IV MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI

Art.10. Material pentru filtre
10.1. Ca material drenant se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de
nisip (EN) superior lui 40.
10.2. Balastul trebuie să fie curat, să nu conţină elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie să
aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpina contaminarea lui de către terenul natural prin
antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se supună regulei filtrelor lui
TERZAGHI.
D15 >4 d85
unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor
10.3. Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662:2002 aşezat în zona tubului perforat al drenului de
adâncime.
10.4. Ca filtru invers se foloseşte geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă

prevederilor "Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
Art.11. Tuburi pentru drenuri
11.1. Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri se potfolosi:
- tuburi rigide de policlorură de vinil (P.V.C.) STAS 6675-2:1992;
- tuburi de polietilenă (PE);
- tuburi ondulate riflate perforate.
11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul 13.
Piese CertRom
TABEL 13
STAS 6675-2:1992
Dimensiuni TUB PVC
Tub PVC rigid Tub PE rigid
Diametrul exterior mm 75 110 75 110 65 80,5
Grosimea nominală mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafaţa activă cm2/ml neperfora neperfora
24 - 45 24-45 24-45 24-45
t t
11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate şi
la drenuri forate tubate, învelite în geotextil.
11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau PE. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrări şi ieşiri din căminele drenurilor;
- la cap de dren;
- la cap de aerisire;
- între chesoane pentru evacuarea apelor.
11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie să fie
într-un număr care să realizeze o suprafaţă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45 cm2 pe ml de tub.
11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă D=200 mm şi lungime de 1,00 m.
Art.12. Geotextil
12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normele tehnice

privind utilizarea geotextilelor" aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.
12.2. Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele cu
defecte se vor înlătura la punerea în operă.
CAPITOLUL IV MATERIALE PENTRU CANALIZĂRI
Art. 13. Tuburi prefabricate din beton simplu
13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liberă se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
secţiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de diverse diametre arătate în
tabelele 14 şi 15.
13.2. Folosirea tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufă, pentru îmbinări umede sau uscate, cu
talpă sau fără talpă se va face în funcţie de prevederile proiectului de execuţie şi ale caietului de sarcini
speciale (tabelele 14 şi 15).
Piese CertRom
13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare cu diametrul de 500
mm şi 250 mm specificate în tabelul 16.
TABEL 16
Specificaţia
Diametrul interior Lungimea Grosimea
tubului
Tubul interior la
care se
500 1085 60
racordează
canalul
Tubul superior 700
500 900 60
1000
Tubul racord 200 --- 26
Cot cu mufă 200 315 26
Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.
13.4. Pentru căminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm
precizate în tabelul 17. TABEL 17
Specificaţia tubului Diametrul Lungimea Grosimea

Tubul la partea superioară 1000 1000 140
Tubul la partea superioară 1000 1000 120
Tubul racord 800
500 120
1000
Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.
13.5. Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308:1981, respectiv STAS 3272:1980,
conform precizărilor din caietul de sarcini speciale.
13.6. Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton
nesclivisit.
Suprafaţa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte.
Pe suprafaţa exterioară se admit mici fisuri de contracţie, distribuite neegal, dacă nu au influenţă
asupra calităţii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g să se obţină un sunet clar, nedogit.
TABEL 14
Tuburi circulare fără talpă cu mufă pentru îmbinări Tuburi circulare cu talpă cu mufă pentru îmbinări
umede şi uscate umede şi uscate
Diametrul D Abatere la Lungimea Grosime Diametrul D Abatere la Lungime Grosime
Nomin Abatere perpendic. a Nominal Abatere perpendic. a a
al limită a pereţilor limită a pereţilor
suprafeţei suprafeţei
Piese CertRom
totale pe totale pe
axe axe
200 ±3 3 1000 26 --- --- --- ---
300 ±4 4 1250 36 300 ±4 4 45
400 ±4 4 42 400 ±4 4 1000 50
1500
500 ±5 5 50 500 ±5 5 2500 58
2000
600 ±6 6 2500 58 --- --- --- ---
TABEL 15
Tuburi circulare fără talpă cu cep şi buză Tuburi circulare cu talpă cu cep şi buză
Diametrul D Abatere la Diametrul D
Abatere la
perpendic.
Grosimea perpendic. a
Abatere a suprafeţei Lungimea Abatere Lungimea
Nominal pereţilor Nominal suprafeţei totale
limită totale pe limită
pe axe
axe
200 ±3 3 26 200 ±3 3 26 160
300 ±4 4 36 300 ±4 4 36 240
400 ±4 4 1000 42 400 ±4 4 1000 42 320
500 ±5 5 50 500 ±5 5 50 400
600 ±6 6 58 450
13.7. Tuburile trebuie să fie impermeabile îndeplinind condiţiile prevăzute în tabelul 18 privind
valoarea medie a pierderilor de apă determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere
de medii cu mai mult de 30%. TABEL 18
Pierderea de apă la presiunea de 5 M (H2O)

Diametrul nominal D MM CM/CM lungime (la tuburi întregi) CMC/DM2 suprafaţa de
max încercare
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6
500 270 1,5
600 300 1,5
13.8. Absorbţia totală de apă determinată pe cioburi de tub, va fi de maximum 6%.
13.9. Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28

zile, trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 19.
13.10. În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 12620:2003, iar
betonul trebuie să aibă cel puţin clasa C16/20.
TABEL 19
Diametre nominale D, mm Încărcarea minimă P, N/m

200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
Piese CertRom
13.11. Manipularea şi depozitarea tuburilor se va face cu atenţie, ferindu-le de lovituri şi şocuri.
13.12. Se interzice cu desăvârşire: descărcarea tuburilor prin cădere liberă, manipularea

tuburilor agăţate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cârlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor între ele sau de alte obiecte.
13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufa (în cazul tuburilor
cu mufă), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului de depozitare.
13.14. La transport tuburile se aşează pe suporţi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe
rânduri, suporţii trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte dispozitive
precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării.
13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta şi în poziţia verticală.
13.16. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform
dispoziţiilor legale în vigoare.
13.17. Tuburile se vor transporta după 28 zile de la data când au fost fabricate, iar în cazul când
au fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenţele betonului la
28 zile.
CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE. PREFABRICATE PENTRU

RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI
Art.14. Borduri de trotuare şi de refugii
14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
SR EN 1340:2004 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20. TABEL 20
Tipul Mărime Lăţimea 6○±2 Înălţimea 4±5 Lungimea Observaţii

a 1±5
A A2 200 300 1000 ;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750 ;500 Utilizate la drenările spaţiilor
verzi încadramente laterale,
I I 300 300 600 etc
P P 600 300 400 Utilizate la intrări
Carosabile
NOTĂ : Toate dimensiunile sunt în mm
14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în

tabelul 21.
TABEL 21
Caracteristici mecanice Condiţii de admisibilitate

Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A
40
şi B kgf/cm2
Piese CertRom
Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure

epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500 30
mm kgf/cm2
Rezistenţa la uzură mm max 1,3
La 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără să
Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ
apară fisuri sau ştirbituri
14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22. TABEL 22
Denumirea defectului Condiţii de admisibilitate

Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3
Deformări pe feţele văzute mai mari de 2
Nu se admit
mm
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit
Stirbituri, mm max la 25% din probă cu lungimea de max 3 mm şi
adâncimea de max. 2 mm
Crăpături Nu se admit
Art.15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de

taluz
15.1 La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elementele prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS 10796-2:1979 sau
alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe şantier din beton clasa C12/15 respectând întocmai
elementele geometrice date în detaliile de execuţie şi condiţiile impuse în caietul de sarcini speciale.
15.2 În lipsa unor detalii ale proiectului de execuţie, amenajarea şanţurilor poate fi făcută fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Beneficiar, fie din beton turnat pe loc a căror
caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale.
CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR
Art.16. Controlul calităţii materialelor
16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi

încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.
16.2. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind

din fiecare balastieră, carieră sau uzină propusă de Antreprenor. Natura lor şi frecvenţa cu care sunt
efectuate sunt arătate în tabelul 23 completat cu dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor încercări va trebui să fie conform specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de
sarcini, eventual completat prin dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
16.3. Consistenţa încercărilor de reţetă şi frecvenţa lor sunt stabilite pentru fiecare material în
parte în tabelul 23 completat eventual de dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.
Piese CertRom
Nici o altă toleranţă decât cele care sunt precizate în prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisă.
Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în afara
şantierului prin grija Inginerului.
Încercări preliminare şi înainte de utilizare a materialelor TABEL 23
Materialul Încercări sau caracteristici ce Metode conform Frecvenţa încercărilor

se verifică Încercarea de Încercarea
informare înainte de
utilizare
Ciment Examinarea datelor înscrise --- ---
La fiecare lot
în certificatul de calitate
Constanta de volum SR EN 196-3:2006 O determinare la ---
Timpul de priză SR EN 196-3:2006 fiecare lot ---
aprovizionat, dar nu
mai puţin de o
determinare la 100t,
pe o probă medie
Rezistenţe mecanice la 2(7) SR EN 196-1:2006 O probă la 100t max ---
zile la fiecare siloz în
Rezistenţe mecanice la 28 care s-a depozitat
zile lotul aprovizionat
Starea de conservare numai SR EN 196-3:2006 --- Două determinari
dacă s-a depăşit termenul de pe siloz sus şi
depozitare sau au intervenit jos
factori de alterare
Agregate Examinarea datelor înscrise --- ---
La fiecare lot
în certificatul de calitate
Parte levigabilă SR 667:2000 --- O determinare
pe lot de 100 m3
Humus STAS 4606:1980 La schimbarea ---
sursei
Corpuri străine, argilă în STAS 4606:1980 --- O determinare
bucăţi, argilă aderentă, pe lot de 100 m3
conţinut de carburanţi, mică
Granulozitatea sorturilor SR EN 933-1:2002 O probă la maxim O determinare
500 mc pentru pe lot de 100 m3
fiecare sort şi sursă
Echivalentul de nisip SR EN 13242:2003 O determinare O determinare
pentru fiecare sursă pe lot de 50 m3
Rezistenţa la uzură cu SR EN 13242:2003 O determinare la ---
maşina tip Los Angeles maxim 500 mc
pentru fiecare sort şi
sursă
Piatră Examinarea datelor din --- La fiecare lot ---
brută certificatul de calitate aprovizionat
pentru Rezistenţa la compresiune a SR EN 1926:2007 --- O determinare
pereuri şi rocii pe epruvete în stare pe lot de 100 m3
zidării de uscată
piatră Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ SR EN 12371:2002 --- O determinare
pe lot de 100 m3
Bolovani Examinarea abaterilor din --- La fiecare lot ---
pentru certificatul de calitate aprovizionat
pereuri şi Rezistenţa la sfărâmare prin SR EN 13242:2003 --- O determinare
zidării compresiune pe lot de 100 m3
Piese CertRom
Rezistenţa la uzură cu SR EN 13242:2003 --- O determinare

maşina Deval pe lot de 100 m3
Apa Analiza chimică SR EN 1008:2003 Pentru apa potabilă Ori de câte ori se
nu este cazul. Pentru schimbă sursa
ape care nu provin sau când apar
din reţeaua publică condiţii de
de apa potabilă o poluare
analiză pentru
fiecare sursă
Oţel Examinarea datelor din --- La fiecare cantitate ---
beton certificatul de calitate aprovizionată
Material Examinarea datelor înscrise --- La fiecare lot ---
drenant în certificatul de calitate aprovizionat
Echivalentul de nisip SR EN 13242:2003 O determinare O determinare
pentru fiecare sursă pe lot de 100 m3
Granulometrie SR EN 933-1:2002 O probă pentru O determinare
fiecare sursă pe lot de 100 m3
Tuburi Examinarea datelor înscrise --- La fiecare lot ---
PVC sau în certificatul de calitate aprovizionat
PE pentru Suprafaţa activă --- 3 determinări pe ---
drenuri fiecare lot
aprovizionat
Tuburi din Examinarea datelor înscrise --- La fiecare lot ---
beton în certificatul de calitate aprovizionat
pentru Dimensiuni (diametre şi Determinări O serie de
canalizare grosimi) ecarturi obligatorii dacă determinări pe
cantitatea este mai fiecare lot de 100
de 100 ml şi pentru m
fiecare sursă
Examinarea vizuală a --- ---
suprafeţelor interioare
Borduri Examinarea datelor înscrise --- La fiecare lot ---
de în certificatul de calitate aprovizionat
trotuare Dimensiuni SR EN 1340:2004 Încercări obligatorii O încercare pe
din beton dacă cantitatea este fiecare lot de 500
mai mare de 500 ml m3
pentru fiecare sursă
Rezistenţa la încovoiere SR EN 1340:2004 Idem Idem
PARTEA AII-A MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
CAPITOLUL VIII PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR

Art.17. Pichetarea lucrărilor
17.1. Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor
lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de implementarea
unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
17.2. Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va

respecta întocmai şi se aproba de către Inginer consemnându-se în registrul de şantier.
Piese CertRom
Art. 18. Execuţia săpăturilor
18.1. Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate
"Bun pentru execuţie". Ele vor fi duse până la cota stabilită de Inginer în timpul execuţiei lucrărilor.
18.2. Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi
a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzurilor) precum
şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzurilor în cazul şanţurilor de
gardă.
18.3. Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii
tranşeei, a înclinării taluzurilor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.
18.4. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente
acestea cad în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
18.5. Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de Beneficiar la o
distanţă, care nu va putea depăşi l km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii
speciale.
18.6. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa

pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului realizând susţineri joantive sau cu
interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de
susţinere.
18.7. Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune

depăşeşte 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat
elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95% din
densitatea optimă uscată, Proctor Normal.
CAPITOLUL IX COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI

BETOANELOR
Art.19. Compoziţia şi utilizarea mortarelor
19.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare:
- Mortar M50 - Destinat zidăriilor şi pereurilor din piatră brută sau bolovani având un dozaj de
30 kg ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidării de piatră sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la
mc de nisip.
Piese CertRom
Art.20. Prepararea mortarelor de ciment
20. l. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror
capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.
20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă
plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă atunci, în
mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea
continuă, până când mortarul devine perfect omogen. În toate cazurile mortarul trebuie să fie foarte bine
amestecat pentru ca, frământat cu mâna, să formeze un bulgare uşor umezit ce nu curge între degete.
Pentru anumite folosinţe, ca mortare pentru protecţii, pentru matări, ş.a. delegatul clientului poate să
accepte şi alte consistenţe.
20.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca
sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul
proaspăt.
Art.21. Clasificarea şi utilizarea betoanelor
Clasificarea după rezistenţă a betoanelor este indicată în tabelul 24 în care sunt indicate
rezistenţele pe care trebuie să le ateste aceste betoane precum şi consumurile minime de ciment.
TABEL 24
Clasa Rezistenţa caract. Cantitatea minimă

Destinaţia betonului
betonului RbK N/mm3 de ciment m3
Beton de umplutură
C 2,8/3,5 3,5 115
Beton în fundaţii masive
C 4/5 5 150
Beton în fundaţii sau elevaţii
C 6/7,5 7,5 180
Beton simplu în elevaţii şi beton slab
C 8/10 10,0 240
armat
C 12/15 15,0 300
Beton armat
C 16/20 20,0 350
Beton armat prefabricat
Art.22.Compoziţia betoanelor
22.1. Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de

agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă
caietul de sarcini speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate.
Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe

prepararea acestuia de către Antreprenor:
-fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5;
-fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă Inginerul acceptă.
In aceste două cazuri, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului pentru acceptare, într-un
termen de minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betonare, studiul
compoziţiei şi justificările necesare.
Piese CertRom
22.2. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Codului de Practică

pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 012-99" luând în
considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate,conform tabelului 28.
TABEL 25
Nr. Lucrabilitate
Tipul de elemente de beton Mijloc de transort
crt. Notări Tasare cm
Fundaţii din beton simplu sau
1 Basculante L2 3 ±1
slab armat, elemente masive
Idem sau fundaţii de beton
2 Autoagitator L3 8±2
armat, tălpi, grinzi pereţi
Elemente sau monolitizări cu
aglomerări de armături sau
3 Idem L4 12 ± 2
dificultăţi de compactare cu
secţiuni reduse
TABEL 26
Apa, l / m2 pentru lucrabilitate

Clasa betonului
L2 L3 L4
C 2,8 / 3,5 – C 6 / 7,5 160 170 ---
C 8 / 10 – C 20 / 25 170 185 200
22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt arătate în
tabelul 27. TABEL 27
% Treceri în masă prin site sau ciurul de :

Agregat Limite
0,2 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa < C 6 / 7,5
max 10 25 42 60 80 --- 100 --- ---
0 - 31
min 2 18 32 50 70 --- 95 --- ---
max 10 28 38 52 74 --- 90 100 ---
0 - 40
min 2 16 28 42 64 --- 82 95 ---
max 8 18 32 45 16 70 77 84 100
0 - 70
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa ≤ C 12 / 15
max 8 22 37 55 76 --- 100 --- ---
0 - 31
min 1 14 27 45 66 --- 95 --- ---
max 8 20 33 47 69 --- 88 100 ---
0 - 40
min 1 12 23 37 59 --- 80 95 ---
max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
0 - 70
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa > C 16 / 20
max 7 18 32 50 72 --- 100 --- ---
0 - 31
min 1 10 22 40 62 --- 95 --- ---
max 6 16 28 42 64 --- 86 100 ---
0 - 40
min 1 8 18 32 54 --- 78 95 ---
22.4. Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%

Piese CertRom
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totală +/- 5%.
Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în

momentul betonării.
Rezistenţele minime la încercările preliminare trebuie să fie conform prevederilor din tabelul 28
TABEL 28
Rezistenţa la compresiune N / mm2

Vârsta
C 8/10 C 12/15 C 16/22 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0
CAPITOLUL X COFRAJE
Art.23. Cofraje
23.1. Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina

Antreprenorului.
23.2. Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile fără să se
deformeze.
23.3. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +/- l cm.Lăţimile
sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
23.4. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi
alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximă admisă
în planul unui parament între două scânduri alăturate de 3 mm.
CAPITOLUL XI OŢEL DE ARMĂTURĂ
Art.24. Fasonarea şi montarea armăturii
24.1. Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi apoi montate în
cofraj.
24.2. Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia Inginerului şi aceasta pentru
închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
24.3. Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonare vor fi protejate împotriva oricărei
deformaţii accidentale, îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă.
24.4. Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de Inginer sau de delegatul
acestuia înainte de betonare. Inginerul poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca betonarea să
Piese CertRom
nu aibe loc decât după această verificare.
CAPITOLUL XII BETON
Art.25. Prepararea betonului
25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:
-agregatele cu cele mai rnari dimensiuni;
-cimentul;
-nisipul;
-agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
-apa.
25.2. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticală l0 tururi
- malaxor cu axa orizontală 20 tururi
- betonieră cu axa orizontală 20 tururi
- betonieră cu axa înclinată 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.
25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată

ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.
25.4. Utilajele de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele
toleranţelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
25.5. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de
execuţie.
Art.26. Punerea în operă a betonului
26. l. Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor caietului
de sarcini speciale.
26.2. Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operă
în intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a început priza, va fi îndepărtat din şantier.
26.3. Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate să fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare.
Piese CertRom
26.4. Dacă este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie să fie puse în
operă prin vibrare şi modul cum trebuie să fie făcută această operaţiune.
26.5. La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul şi bine
curăţată. Suprafaţa este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact
cu betonul proaspăt.
26.6. Paramentele necofrate trebuie să prezinte formele şi poziţiile prevăzute în desenele de

execuţie. Ele vor fi reglate şi finisate în timpul turnării fără aport de beton după începerea prizei şi fără
aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obţine corecţia geometrică a suprafeţei va fi vibrat
cu aceleaşi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacă acesta din urmă a fost pus în operă
prin vibrare.
26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili ţinând
seama de situaţia lucrărilor, de grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betonului este interzisă sau nu este autorizată decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care
previn degradările de îngheţ.
Aceste mijloace, fie că sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie că sunt convenite pe
şantier cu acordul Inginerului, trebuie să menţină în toate punctele betonului o temperatură de cel puţin
+10° timp de 72 de ore.
Când este posibil să se reia turnarea betonului întreruptă datorită frigului va trebui, în prealabil, să
se demoleze betonul deteriorat şi apoi să se aplice măsurile arătate la pct. 20.5.
26.8. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul

primelor ore să nu depăşească 35°C. Un număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în acest
scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.
Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°, Beneficiarul va
întrerupe betonarea.
26.9. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă. Beneficiarul
va stabili durata tratării pentru fiecare parte a lucrării în funcţie de calitatea betonului şi condiţiile
climatice.
Art.27. Încercarea şi controlul betonului
27.1. În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment,
să ordone încercări de control.
Piese CertRom
27.2. Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi

prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de
fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor
încercări:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- întindere 3 3
27.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare

acestei vârste Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea
calităţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o nouă
încercare de a relua lucrările de betonare.
Rămâne la latitudinea Inginerului de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de

destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea
astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. El poate subordona
acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă
20%.
27.4. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea să
ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala Antreprenorului.
27.5. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul lui Abrams. Ea va trebui să se situeze

între 0,8-1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător, în caz contrar cantitatea de apă va fi
modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă. Incercarea va putea fi repetată ori de câte ori Inginerul o
va considera necesar.
Art. 28. Toleranţe la lucrările executate din beton
28.1. Toleranţa asupra oricărei dimensiuni măsurată între paramentele opuse sau între muchii
sau între intersecţiile muchiilor este dată în funcţie de această dimensiune în tabelul 29. TABEL 29
Dimensiuni în m Toleranţe în cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
28.2. Deviere maximă admisă a unui element cu direcţie apropiată de verticală este dată în
funcţie de înălţimea şi natura acestui element de tabelul 30. TABEL 30
Toleranţe în cm
Înălţimea în m
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2 2,3 2,9
Piese CertRom
3 2,2 2,7 3,2

5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5
NOTĂ : toleranţe a pentru elemente portante verticale
toleranţe b pentru elemente portante cu fruct
toleranţe c pentru elemente neportante
28.3. Toleranţa de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafeţe plane sau riglete fiind
sau nu cofrată este caracterizată de săgeata maximă admisibilă pe întregul segment de lungime “l” a
acestei munci sau a acestei generatoare. Această săgeată este egală cu cea mai mare dintre valorile :
- l/300 ;
- un centimetru.
CAPITOLUL XIII ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI
Art.29. Zidării din piatră brută sau bolovani
29.1. În momentul folosirii, piatra brută trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile
de piatră brută sunt în prealabil stropite cu apă, din abundenţă.
29.2. Înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe
platformă de lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldură este interzis să
fie înmuiat prin adăugiri de apă.
29.3. Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mâna pe un strat abundent de mortar şi potrivite
prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin
toate rosturile. Rosturile şi spaţiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatră înfipte şi
strânse astfel ca fiecare piatră brută sau bolovan, precum şi aşchiile înfipte, să fie acoperite în întregime
cu mortar. Rosturile de pe faţa văzută a zidăriei de piatră brută sau de bolovani nu vor fi garnisite cu
aşchii de piatră şi se va căuta ca aceste rosturi să aibă o grosime redusă care nu trebuie să depăşească
3 cm în cazul pietrei brute.
29.4. Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau bolovani bine aleşi şi bine
aşezaţi.
29.5. La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mică de 40 cm, se va căuta să se folosească

pietre care să cuprindă întrega grosime a zidului, în număr de cel puţin două bucăţi pe metru pătrat.
29.6. Paramentul văzut al zidăriei, dacă Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie
rostuit. Când paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grijă fără bavuri
şi bine netezit cu mistria.
29.7. Când paramentul unei zidării noi trebuie să fie rostuit se curăţa rosturile, înainte de a face
Piese CertRom
priză mortarul, pe 3 cm adâncime, înainte de a proceda la rostuire se va uda suprafaţa cu o perie.

Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa l cm.
29.8. Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidării vechi, curăţarea rosturilor se
face pe o adâncime până la 5 cm şi curăţate cu apă multă. Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit
sau prin procedee mecanice.
29.9. Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapidă.
Zidăriile trebuie apărate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului.
29.10. Dacă zidăriile de construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor,

Antreprenorul va lua măsuri de acoperire la partea superioară cu rogojini, pământ sau nisip de 10 cm
grosime cel puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie avariată este demolată şi reconstruită.
29.11. Când se aplică o zidărie nouă pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia
vor fi curăţate, udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.
CAPITOLUL XIV AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

Art.30. Prescripţii generale de proiectare
30.1. Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
în proiectul de execuţie, stabilitate de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura terenului,
mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie respectate
întocmai de către Antreprenor.
30.2. Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.
Panta longitudinală minimă va fi:
- 0,25% în teren natural;
- 0,1% în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate;
30.3. Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte
panta maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
30.4. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabelul 31.
TABEL 31
Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisă %

Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământuri coezive cu compresibilitate redusă :
- nisipuri prăfoase şi argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere :
- pietriş (2-20 mm) 3
- bolovăniş (20-200mm) 4
Piese CertRom
- blocuri (peste 200 mm) 5

Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină :
- nisip făinos şi fin (0,05-0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25-2,00 mm) 1
- nisip cu pietriş 2
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 32.
TABEL 32
Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă %

Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind : - clasa BC 7,5 10
- clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu
din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare 67
la piciorul taluzului
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul 32, se
vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:
- la ramblee cu înălţimea 3...5,00 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate
- la ramblee peste 5,00 m.
Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
30.7. Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate, indiferent de pantă.
30.8. Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă, de 5,00 m de muchia

taluzului debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de 1,50-2,00 m, banda de teren
dintre piciorul rambleului şi şanţul de gardă va avea pante de 2% spre şanţ.
30.9. Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de

execuţie. Acolo însă unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile
proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere situaţia va fi semnalată
Inginerului lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de
scurgere prin dispoziţii de şantier.
Art.31. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE
31.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm
după pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se
aşează pietrele sau bolovanii. Grosimea iniţială a acestui strat este de 8 cm.
Piese CertRom
Pietrele se implintă vertical în stratul de nisip afânat, unele lângă altele, bătându-se deasupra şi
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatră să fie bine strânsă de pietrele vecine. Pietrele se aşează cu
rosturile ţesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedează la o primă batere cu maiul pe uscat pentru
aşezarea pietrelor.
Se aşterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru împănare care se udă şi se împinge
cu periile în golurile dintre pietre
până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până la refuz. 31.3. Suprafaţa pereului trebuie
să fie regulată, neadmiţându-se
abateri de peste 2 cm faţă de suprafaţa teoretică a taluzului, refacerea făcându-se prin scoaterea
pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Art.32. EXECUŢIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
32.1. Execuţia acestui tip de pereu este aceeaşi ca la art. 31 cu excepţia că după prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, M 100 după care se pilonează
până la refuz înainte de a începe priza mortarului.
32.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile
Art.33. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT
33.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5
cm după pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M 100
în care se implintă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare
a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile.
Se continuă apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rămase între pietre şi nivelarea suprafeţei prin
pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.
33.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile şi prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
33.3. Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct. 31.2.
Art.34. PEREU DE PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI PE FUNDAŢIE DE BETON
34.1.Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzută în proiectul de
execuţie din beton de ciment C 6/7,5 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din
piatră brută sau bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în condiţiile arătate la pct.
33.1.
34.2. Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct. 31.3.

Piese CertRom
Art.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
35.1. Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton C 8/10 sau C 12/15
în grosimea prevăzută în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
35.2. Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când
începe priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminată prin stropire cu apă, atât cât este
nevoie, în funcţie de condiţiile atmosferice.
Art.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
36. l. Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat
de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.
36.2. Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de

execuţie sau elementele similare propuse de Antreprenor şi acceptate de Inginerul lucrării.
CAPITOLUL XV DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI

EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
Art.37. PRESCRIPŢII GENERALE
37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei se realizează în funcţie de posibilităţile
de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
37.2. Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30 crn şi adâncime de 30...50

cm situate la o distanţă de 10...20 m în funcţie de panta longitudinală a drumului. Panta longitudinală a
acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când declivitatea în profil longitudinal
al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60 grade în direcţia pantei când declivitatea este
mai mare de 2%.
37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului, el se

recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie
37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor
deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate în zonă.
37.5. Nu se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor
executate din pământuri necoezive sau permeabile.
37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevăd în zonele de debleu sau
Piese CertRom
la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri. În acest caz stratul inferior de
fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului va fi de minimum 0,3%.
Art.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
38.1. După executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cu pământ la nivelul

acesteia, înainte de cilindrare se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faţă de
axe, panta prescrisă şi distanţa între ele arătate la punctul 37.2. Pământul va fi evacuat în afara amprizei
şi în locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizându-se continuitatea materialului
granular şi racordarea cu cota inferioară a fundaţiei.
38.2. Odată terminate aceste operaţii se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi

drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu cel puţin 15
cm.
Art.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU
Acesta se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei conform prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
Art.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLĂ
40. l. Săpătura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat
Dacă se sapă manual lăţimea acestuia va fi în funcţie de adâncime şi anume:
- pentru H - l ,00 - l ,50 lăţimea = 0,60 m
- pentru H = l ,50 - 2,00 lăţimea = 0,80 m
- pentru H = 2,00 - 4,00 lăţimea = 1,20 m.
În cazul drenului săpat mecanizat lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar min. 25 m.
40.2. În cazul săpăturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din
aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurare permanentă a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puţin până la jumătatea
adâncimii lui, cu corpul drenat.
40.3. În cazul executării drenului prin săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea
şi executarea corpului drenului astfel încât să nu se ţină săpătura deschisă.
40.4. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:
- 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată;
- 1,50 m în pământuri tari.
Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu
taluze.
Piese CertRom
40.5. Este interzis să se menţină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută imediat ce
săpătura a ajuns la cota prevăzută.
40.6. Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanţă mai
mare de 0,50m.
40.7. În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia de execuţie se va realiza radierul rigid din
beton BC 7,5, la cota prevăzută în documentaţia de execuţie care poate avea o pantă longitudinală de
0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu poate avea o
pantă mai mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate.
40.8. Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă din PVC având
diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor
din proiectul de execuţie.
40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime şi pe
măsură ce se execută acesta se demontează sprijinirile dacă acestea există.
40.10. Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate,
stabilitatea terenului sau a Construcţiilor existente în vecinătatea lor.
40.11. În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să
nu rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru.
40.12. Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
CAPITOLUL XVI CANALIZAREA
Art.41. DESCHIDEREA SĂPĂTURILOR
41.1. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul
exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta.
este cazul, de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă
Proctor normal.
41.3. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o
cotă cu cel puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau
balast.
Piese CertRom
Art.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE ŞI CĂMINELOR DE

VIZITARE
42.1. Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee unele în prelungirea celorlalte, facilitând
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul
pietrelor este interzisă.
42.2. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată respectând
prevederile proiectului de execuţie, îmbucarea, când există este întotdeauna dirijată spre amonte.
42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între tuburile
circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minimă
ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în loc.
42.4. Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul Inginerului. Această umplere va fi

executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, în straturi
succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o densitate uscată de 95% din Proctor
normal.
42.5. La execuţia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare se va respecta poziţia acestora

indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare.
42.6. La gura de scurgere betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat.
42.7. Gurile de scurgere vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depăşi cu cel puţin 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere.
42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grătar vor fi ansamblate cu mortar de ciment
M50.
42.9. La căminele de vizitare îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
42.10. Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M 50

şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare.
42.11. Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui, cu îngrijire
pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine îndesat.
42.12. Pentru racordarea căminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii
20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuţie. Turnarea se face
cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se montează pe tub.
Piese CertRom
CAPITOLUL XVII BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE

Art.43. MONTAREA BORDURILOR
43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m.
este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.
În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze
diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire
sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.
43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi
dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să
asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.
43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cmă grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.
43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile
stabilite prin detaliile de execuţie.
43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de
cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.
CAPITOLUL XVIII ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE
Art.44. CONTROLUL DE CALITATE ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea

materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor şi fac obiectul art.16 al prezentului fascicul se
va proceda la:
A.ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii sunt
efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.
B.ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE CALITATE
Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă

Piese CertRom
specificate în tabelul 33 completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
C.ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE RECEPŢIE
Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării,
fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul 33, completate prin
dispoziţiile caietului de sarcini speciale. TABEL 33
Denumirea Natura încercării Categoria de control Frecvenţa

lucrării A B C
Betoane > C Studiul compoziţiei * * * Pentru
8/10 Încercări la compresiune * * * betoane de
Încercări la întindere * * clase > C
8/10
Betoane < C Încercare la compresiune * Pe părţi de
8/10 Încercare de plasticitate * lucrări la
cererea
dirigintelui
Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare şi * Înaintea
soliditate betonării
fiecărui
element
Armătură Controlul poziţiei armăturilor * Înaintea
betonării
fiecărui
element
Lucrări Controlul dimensiunilor şi încadrări în * La fiecare
executate din toleranţe lucrare
beton sau Controlul corectării finisării a feţei văzute *
zidărie din
piatră brută
sau bolovani
Lucrări de Amplasamentul lucrărilor * * La fiecare
protejare a Dimensiunile şi calitatea lucrărilor * * lucrare
şanţurilor Profilul longitudinal, secţiunea şi * *
rigolelor şi grosimea protejării
casiurilor
Drenuri Amplasamentul şi înclinarea * La fiecare
transversale Dimensiunile * lucrare
de Posibilitatea de scurgere în şanţ *
acostament
Drenuri Amplasament * * La fiecare
longitudinale Cotele radierului * lucrare
Realizarea corectă a filtrului *
Amplasarea camerelor de vizitare * *
Controlul funcţionării * *
Canalizare Amplasament * * La fiecare
Cotele radierului * lucrare
Pozarea corectă a tuburilor şi realizarea *
îmbinărilor între ele
Realizarea corectă a umpluturii *
Aşezarea şi execuţia corectă a gurilor de * *
scurgere şi a căminelor de vizitare
Racordarea între gurile de scurgere şi *
canalizare
Controlul funcţionării * *
Piese CertRom
Borduri de Amplasament * * * La fiecare

trotuar Realizarea corectă a fundaţiei * lucrare
Respectarea cotelor * *
A: Încercări preliminare de informare
B: Încercări de control de calitate
C : Încercări de control de recepţie
CAPITOLUL XIX RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei recepţii
preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi
recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a.
acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie.
Art.45. RECEPŢIA PE FAZE
45. l. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi
de prezentul caiet de sarcini.
45.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pefaze în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
45.3. Recepţia pe fază se efectuează de către Inginerul lucrării şi Antreprenor, documentul se

încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
45.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
a.Pentru drenuri:
-trasarea şi amplasarea căminelor;
-executarea săpăturii la cotă;
-realizarea radierului şi pozarea tubului drenant;
-la realizarea umpluturii drenante.
b.Pentru canalizări:
-trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;
-executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine;
-pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea;
-realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
-realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la

Piese CertRom
cota finală.
c.Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, ş.a.
-trasarea;
-execuţia săpăturilor la cote;
-executarea cofrajului;
-montarea armăturii.
d.Drenuri transversale de acostament
-la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de

control, cât şi comisiei de recepţie preliminară, sau finală.
Art.46. RECEPŢIA PRELIMINARĂ
46. l. La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei
preliminare a lucrărilor verificându-se:
-concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi a proiectului

de execuţie;
-dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au ost efectuate în totalitate;
-dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
-condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi onstatările consemnate în cursul execuţiei
de către organele de control(Client, Inginer, etc.).
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se

consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire
la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet
de sarcini.
Art.47. RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au
funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
ANEXĂ DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI nr. 411 /1112/2000 publicat în 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind
condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări
Piese CertRom
în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Ordin AND nr. 116/1999- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,
NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat
III. STANDARDE
SR 183-1 - Lucrări de dramuri, îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje fixe.

SR 183-2 - Lucrări de drumuri îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje

glisante. Condiţii tehnice de calitate.
SR EN 196-1 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor

mecanice.
SR EN 196-2 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor.
SR EN 196-3 + + SR EN 196-3/AC - Metode de încercări ale cimenturilor.Partea 3:

Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii.
SR EN 196-6 - Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.
SR EN 196-7 - Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătire a

probelor de ciment.
SR 227-2 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea finaţii de măcinare prin cernere pe

proba de 100 g.
SR 388 - Ciment Portland.
STAS 438/1 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi
condiţii tehnice de calitate.
SR EN 459-2 - Var pentru construcţii. Partea 2. Metode de încercare.
STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
Piese CertRom
SR 648 - Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.
SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice
de calitate.
STAS 790 - Apă pentru betoane şi mortare.
SR EN 933-2 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
SR EN 1097-1 -Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval).
STAS 1275 - Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor

mecanice.
calitate.
STAS 10796/1 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale de
proiectare.
STAS 10796/2 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor, rigole, şanţuri şi
casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie.
STAS 10796/3 - Construcţii pentru colectarea apelor.Drenuri de asanare. Prescripţii de

proiectare si amplasare.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI SEMNALIZĂRI RUTIERE (INDICATOARE)
I. GENERALITĂŢI
INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
Indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers, astfel încât să se

asigure o bună vizibilitate a acestora.
OBS. în cazuri speciale când siguranţa circulaţiei o impune, indicatoarele se pot repeta şi pe
partea stângă a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât să aibă o înclinare de 80° faţă de axa căii
cu excepţia indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F34, F35, F36, F37, F38, şi G5 din SR 1848/1
care se instalează perpendicular sau paralel cu axa căii în funcţie de configuraţia intersecţiei.
Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 şi G35 se instalează perpendicular sau paralel cu
axa drumului, după caz.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantă se vor respecta următoarele:
- unghiul în plan format de faţa indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5° la

indicatoarele de avertizare şi de 10° la cele de orientare şi de presemnalizare.
- înclinarea (în faţă) a indicatorului în raport cu verticala este de 2°.

Înălţimea până la marginea inferioară a indicatorului este:
- la 1,30-1,80 m faţă de cota căii în ax, în afara localităţilor, cu excepţia panourilor suplimentare la
trecerile la nivel cu calea ferată, pentru care înălţimea este de 0,50 m
- la 1,80-2,20 m faţă de cota trotuarului în oraşe
- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spaţii verzi centrale, pe insule de dirijare în

localităţi sau în afara acestora precum şi pe refugiile din staţiile de tramvai.
Indicatoarele prevăzute cu folie reflectorizantă se instalează astfel încât partea lor inferioară faţă
de cota căii în ax să fie:
- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare şi indicatoare diverse.
- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate şi presemnalizare pentru orientare în intersecţii

importante pe drumuri de continuare a direcţiei spre localităţi importante.
- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spaţii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac excepţie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie să asigure înălţimea de
liberă trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.
Distanţa de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea platformei

sau bordurii trotuarului până la marginea indicatorului este de cel puţin 0,50 m şi cel mult 2,00 m.
Piese CertRom
Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a şanţurilor sau rigolelor.
În cazul rambleelor înalte, stâlpii se montează la marginea exterioară a acostamentului stabilind

în mod corespunzător lungimea lor.
Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesită 2 stâlpi se face începând de la

marginea exterioară a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformă
corespunzătoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.
PLANTAREA STÂLPILOR
Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât să fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de beton de
clasă Bc 10 conform STAS 3622 (SR EN 206-1:2002), respectiv min. 80 cm când sunt plantaţi direct în
pământ.
Montarea indicatoarelor se face, de regulă, pe stâlpi speciali destinaţi în acest scop, confecţionaţi
conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulaţiei, pe
stâlpii cu alte destinaţii, pe console montate pe stâlpi sau pe console încastrate în construcţiile existente
precum şi pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a
intersecţiilor.
Dispozitivele şi modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate în anexă.
II. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calităţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia recepţiei.
Verificările ce se efectuează sunt:
- forma şi dimensiunile, în conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit toleranţe de + 1%

pentru indicatoarele metalice.
- planeitatea feţei, toleranţa admisă fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.
- verificarea rezistenţei şi nedeformabilităţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.
- aspectul şi exactitatea executării simbolului.
- aplicarea corectă a foliei reflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderenţă, sa nu aibă
încreţituri şi umflături.
- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisă toleranţa de + 1 mm pentru înălţimi ale literelor
până la 130 mm şi o toleranţă de + 2 mm pentru înălţimi mai mari; la grosimi ale literelor până la 18 mm,
se admite o toleranţă de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranţă de + 1 mm.
Verificarea după montare a indicatoarelor constă în:
- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înălţimile prevăzute.
- modul de prindere pe stâlpi.

Piese CertRom
- este interzisă montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsă între
marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu distrage
atenţia conducătorilor de autovehicule.
Dispozitivele şi modul de prindicere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform anexei B.
III. INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE

DRUM
Stâlpii de ghidare şi catadioptrii se amplasează pe drumuri pentru ghidarea optică a vehiculelor,
în special în timpul nopţii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1).
Montarea stâlpilor de ghidare se face pe acostamente în poziţie verticală, aliniaţi pe platformă la

distanţa de 0,25 m de la marginea exterioară a acesteia, astfel încât dispozitivele reflectorizante să fie
vizibile din ambele sensuri de circulaţie.
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face pe ambele părţi ale platformei, în toate cazurile când nu
sunt necesari parapeţi. în acest caz, stâlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte şi de
cealaltă, în profile transversale diferite (în zigzag).
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci
când pe cealaltă parte a platformei sunt necesari parapeţi montându-se pe aceştia catadioprii la aceleaşi
distanţe ca şi stâlpii de ghidare.
IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU

SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON
PIETONAL
Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul

butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din următoarele elemente:
1. Automatul de semaforizare pentru trecerile de pietoni;
2. Semafoare bicolore (roşu/verde) pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor;
3. Semafoare tricolore (roşu/galben/verde) de diverse mărimi, pentru reglarea permisiunii de

trecere a autovehiculelor;
4. Butoanele antivandalism, de cerere a permisiunii de trecere a pietonilor, numite "butoane

pietoni";
5. Indicatoare rutiere fig. Gl (G2) "Trecere pentru pietoni";
6. Stâlpi de susţinere a elementelor sistemului: automat de semaforizare, semafoare de

pietoni, semafoare de vehicule, butoane pietoni, indicatoare rutiere;
7. Instalaţia electrică de alimentare şi comandă a semafoarelor, "cablajul electric", pozat prin ţevi
de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian susţinut de un cablu portant de oţel.
Piese CertRom
1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE
Este montat într-o cutie metalică cu grad de protecţie prevăzut în STAS 1848/6, amplasată pe
unul din stâlpii de susţinere. Pentru a se evita stânjenirea circulaţiei pietonale în jurul stâlpului de către
dimensiunile agabaritice a cutiei în raport cu diametrul stâlpului, aceasta se montează la o înălţime de cel
puţin 2,20 m de la sol la latura inferioară.
Accesul cablurilor de alimentare şi comandă a semafoarelor în interiorul cutiei se face prin

intermediul a 4 presetupe amplasate pe latura inferioară. Se recomandă utilizarea a cinci cabluri: unul
pentru alimentare (3 x 2,5 mm2), câte unul pentru comanda semafoarelor amplasate pe stâlpii de la
capetele trecerii pentru pietoni (6 x 1,5 mm2) şi câte unul pentru fiecare buton pietonal (2x1 mm2).
Cutia găzduieşte unitatea centrală, un modul electronic de comandă a semafoarelor de vehicule

şi pietoni, borne de joncţiune, o siguranţă automată generală şi o priză. Circuitele de comandă a becurilor
semafoarelor sunt protejate la suprasarcină prin fuzibili.
Automatul respectă următoarele cerinţe de securitate în dirijarea semaforizată a traficului:
a. Program de capăt la pornirea semaforizării, format din regimurile: "galben intermitent", "galben
fix" şi "roşu general";
b. Protecţie la apariţia permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscută sub denumirea "verde

antagonist";
c. Protecţie la întreruperea circuitului de comandă a becurilor de roşu ale semafoarelor de

vehicule, cunoscută sub denumirea de "roşu defecte";
d. Circuite de protecţie, interne unităţii centrale, menite să monitorizeze buna funcţionare a

acesteia şi să comande instalaţia de semaforizare în regim de "galben intermitent" la apariţia unei
disfuncţionalităţi.
Funcţionarea tricoloră cu/fară restricţii este aciclică. Se acordă verde pentru trecerea de pietoni
numai dacă unul din butoanele pietoni a fost acţionat. Verdele apare imediat (respectându-se timpii de
securitate impuşi de tranziţia de la o fază de circulaţie la alta) numai dacă s-a scurs intervalul minim
programat între permisiunile succesive de trecere a pietonilor. Durata de verde acordată pietonilor este
programabilă şi se alege numai pentru a permite acestora să se angajeze în traversare (nu să ajungă pe
cealaltă parte a trecerii). Pentru a nu se stânjeni foarte tare circulaţia auto, se urmăreşte formarea la
capetele trecerii grupuri de pietoni cărora li se acordă un timp minim de verde, necesar angajării în
traversare şi ajungerea până în apropierea de axul drumului, după care, prin culoarea verde intermitent
sunt avertizaţi cei care nu s-au angajat în traversare că nu trebuie să traverseze, iar pe cei surprinşi în
traversare că trebuie să se grăbească. Chiar dacă butoanele de cerere ar fi acţionate în permanenţă
verdele pentru pietoni se acordă numai după expirarea unui timp minim de verde pentru vehicule,
programabil, astfel încât să nu producă perturbaţii majore fluxurilor de vehicule.
Piese CertRom
2. SEMAFOARE
Sunt necesare cel puţin două semafoare de pietoni şi două semafoare de vehicule. Pentru
arterele cu mai mult de două benzi de circulaţie pe sens se recomandă, din motive de siguranţă,
instalarea unor semafoare de vehicule repetitoare. Acestea se amplasează fie pe partea stângă a
drumului sau pe consolă, dacă stâlpul e prevăzut cu consolă. Pentru semafoarele amplasate în consolă
se recomandă ca diametrul lentilei de roşu (culoarea restrictivă) să fie de 300 mm, iar dacă direcţia de
mers este pe axa est-vest, un panou de contrast face mai vizibil semaforul la răsărit şi asfinţit.
Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900 x 1350 mm (lăţime x înălţime).
Semafoarele de vehicule cu diametrul de 90 mm, semafoare de "prim vehicul", sporesc confortul

conducătorului auto aşezat primul la semafor.
Dimensiunile şi forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevăzute de STAS
1848/6.
3. BUTOANELE PIETONALE
Butoanele sunt antivandalism, amplasate "îngropat" în stâlp. Placa de aluminiu pe care sunt
montate îmbracă stâlpul şi este placată cu folie reflectorizantă.
4. STÂLPII
Dacă nu sunt în consolă, au diametrul exterior de min, 100 mm (conform SR 1848/4). Se

recomandă să fie confecţionaţi din ţeava galvanizată la cald. Cablajul electric trece prin interiorul lor. Un
capac detaşabil la 40 cm de sol, uşurează accesul la cabluri şi facilitează conexiunile electrice.
Semafoarele se montează pe stâlp cu şuruburi M6. Partea superioară a semafoarelor de vehicule şi de
pietoni trebuie să fie aliniată. Distanţa minimă de la sol la partea inferioară a semaforului de vehicule
trebuie să fie de 2,2 m. Butonul de pietoni se montează pe partea opusă semaforului de vehicul, la
aproximativ 1,1 m de sol.
5. AMPLASARE ŞI FUNCŢIONARE
Amplasarea şi funcţionarea semafoarelor, funcţionarea semnalelor luminoase, recepţia şii

exploatarea semafoarelor se face conform SR 1848/4. Vor fi respectate prevederile STAS 1848/6 pentru:
- Condiţiile tehnice de calitate;
- Condiţiile constructive;
- Gradul de protecţie;
- Caracteristicile fotometrice şi colorimetrice ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei;
- Rezistenţa la temperatură;
- Acoperirile de protecţie;
Piese CertRom
- Funcţionarea de durată;
- Marcare;
- Regulile pentru verificarea calităţii;
- Metodele de verificare;
- Marcare, ambalare, livrare, transport şi depozitare;
- Termen de garanţie.
ANEXĂ REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de publicat în MO

397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de
lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii;
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice
de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,
Piese CertRom
II. STANDARDE
SR 1848/1 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare,

simboluri şi amplasare.
SR 1848/2 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Prescripţii

tehnice.
SR 1848/3 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Scriere, mod de

alcătuire.
SR 1848/4 - Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare şi

funcţionalitate.
STAS 1848/5 - Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de
calitate.
STAS 1848/6 - Semnalizare rutieră. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Condiţii tehnice
generale de calitate.
SR 6900 - Lucrări de drumuri. Indicatoare kilometrice şi hectometrice.
DISPOZITIVE SI MODUL DE PRINDERE A INDICATOARELOR PE STÂLPI
B.1 Stilpii metalici de susţinere a indicatoarelor se prevăd cu găuri astfel incit sa permită prinderea
indicatoarelor instalate individual sau cuplate cite doua pe acelaşi stilp precum si a semnelor adiţionale.
Poziţia si numărul găurilor se aleg din schema fig.129.in funcţie de indicatoarele ce urmează a fi
montate pe stâlpi.
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI MARCAJE RUTIERE
I. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde condiţii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, privind circulaţia pe drumurile publice precum şi a
standardelor din colecţia Siguranţa Circulaţiei.
II. CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE
II.1. Condiţii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele
Se pot utiliza următoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier:
Vopsea de marcaj ecologică, albă, tip masă plastică, monocomponenţa, solubilă în apă (iară
solvenţi organici) cu uscare la aer,-pentru marcaje profilate, în peliculă continuă sau în model structurat,
asigurând vizibilitatea marcajului ziua şi noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplică, ca atare
sau pe amorsa.
Marcajul se aplică cu maşina echipată cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa şi bile de
sticlă sau manual, în funcţie de tipul marcajului.
Durata de serviciu a marcajului trebuie să fie de minim 18 luni.
Calitatea vopselei se apreciază pe baza datelor din "Fişa tehnică" prezentată în Anexa 1, iar
calitatea amorsei se apreciază pe baza datelor din "Fişa tehnică" prezentată în Anexa 2.
Se pot executa şi marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare albă, cu aplicare la
cald sau la rece, care să îndeplinească aceleaşi condiţii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masă
plastică de la paragraful anterior.
Durata de serviciu a acestora trebuie să fie de minim 36 luni.
Tehnologia de aplicare şi fişele tehnice ale materialelor pentru execuţia marcajelor termoplastice
vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare.
Materialele folosite trebuie agrementate de o instituţie agreată de Beneficiar.
De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calităţii,

eliberate de laboratoare recunoscute pe plan internaţional (de preferinţă BAST şi LGA).
II.2. Controlul vopselei de marcaj
Vopseaua de marcaj destinată efectuării marcajelor rutiere, se va analiza pe bază de probe,

prelevate din recipienţi originali, închişi ermetic şi sigilaţi.
Prelevarea probelor se face conform prescripţiilor emise de către Laboratorul de Siguranţa

Circulaţiei (AND).
În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, se va anunţa urgent antreprenorul, iar

Piese CertRom
Administraţia Naţională a Drumurilor va trimite pentru analiză la LGA, vopsea în ambalaje originale.
L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigură şi confirmă calitatea
vopselei de marcaj rutier.
Costul transportului şi al analizelor va fi suportat de către antreprenor. In cazul confirmării de către

LGA a unor rezultate necorespunzătoare, antreprenorul este obligat să înlocuiască acest lot de vopsea.
II.3. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari de sticlă
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticlă. Tipul
şi dozajul de microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj,
conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticlă se face în saci etanşi.
Calitatea lor trebuie să corespundă datelor din fişele tehnice.
III. TIPURI DE MARCAJE
III.l. Marcajele longitudinale care la rândul lor se subdivid în marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulaţie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea părţii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simplă sau dublă;
- linie discontinuă simplă sau dublă;
- linie dublă compusă dint-o linie continuă şi una discontinuă.

Dimensiunile şi modurile de pozare a marcajelor longitudinale, funcţie de
- diverse situaţii sunt prezentate în planşele nr. 1a, 1b, 1c, 1d.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulaţie se execută de regulă din linie

discontinuă simplă, iar în unele cazuri se folosesc linii formate dintr-o linie continuă, mod prezentat în
planşele nr. 1a, 1c.
Marcajele longitudinale de delimitare se execută când lăţimea unei benzi de circulaţie este de
minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, având segmentele şi intervalele aliniate în profil transversal pe
sectoarele din aliniament.
In apropierea intersecţiilor se aplică linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a părţii carosabile se execută pe banda de încadrare, în

exteriorul limitei părţii carosabile cu:
- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;

Piese CertRom
- linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau în intersecţii.
Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura 2 din planşa nr. 1a.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, în mod special pentru sectoare de drum cu
vizibilitate redusă în plan sau profil longitudinal se execută prin marcaje axiale cu linii continue care
înlocuiesc sau dublează liniile discontinue atunci când distanţa de vizibilitate dmin. este inferioară valorilor
date în planşa nr. 1c.
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabilă marcajele se execută conform planşei

nr. 1b.
III.2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continuă având lăţimea de 0,40 m, astfel încât din locul de oprire să fie
asigurată vizibilitatea în intersecţie (vezi planşa nr. ld, figura 7);
b. de cedare a trecerii - linie discontinuă, lăţime de 40 cm care poate fi precedată de un triunghi

cu dimensiunile din planşa nr. 2a, figurile 8-9;
- de traversare pentru pietoni - se execută prin linii paralele cu axa căii, cu lăţimea de 60 cm iar
lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m funcţie de viteza de circulaţie pe zona respectivă mai mică de 60
km/h, dar nu mai mare de 60 km/h (vezi planşa nr. 2b, figura 10)
În intersecţiile cu circulaţie pietonală foarte intensă, marcajele trecerilor de pietoni pot fi

completate prin săgeţi indicând direcţiile de traversare.
- de traversare pentru biciclete - se execută prin două linii întrerupte, având dimensiunile conform
planşei nr. 2b figura 11.
III.3. Marcaje diverse
- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în

traversarea intersecţiei (vezi planşa nr. 2b, figura 12);
- pentru spatii interzise - se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie
continuă, realizate, conform planşei nr. 2c;
- pentru interzicerea staţionării;
- curbe deosebit de periculoase situate după aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu lăţime de 0,40m.
III.4. Marcaje prin săgeţi şi inscripţii
Aceste marcaje dau indicaţii privind destinaţia benzilor, direcţiilor de urmat spre o anumită
localitate, limitări de viteză, etc, şi au dimensiuni diferenţiate funcţie de locul unde se aplică şi viteza de
apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai mică sau egală cu 60 km/h.
Piese CertRom
Dimensiunile şi tipurile de săgeţi sunt date în schiţele planşei nr. 3b, 3c, 3d, 3e.
Culoarea utilizată la execuţia marcajelor este albă.
Marcajele se execută în general mecanizat cu maşini şi dispozitive adecvate. Marcajele prin

săgeţi, inscripţii, figuri precum şi alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul
şabloanelor corespunzătoare.
La execuţia marcajelor cu vopsea suprafaţa părţii carosabile trebuie să fie perfect uscată iar
temperatura mediului ambiant să fie de min. + 15°C astfel încât să se asigure funcţionarea dispozitivelor
de pulverizare fără adaos de liant iar intensitatea vântului sa fie suficient de redusă încât să nu perturbe
jetul de vopsea.
IV. CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR
IV.l. Tipul şi tipodimensiuiiile marcajului
Marcajele rutiere cu vopsea ecologică, albă, diluabilă cu apă, tip masă plastică, care asigură
vizibilitate în condiţii de ceaţă, ploaie atât pe timp de zi cât şi de noapte. Vopseaua se aplică la rece, ca
atare sau pe amorsa, în grosime de peliculă udă de 2000 microni.
Marcajele rutiere termoplastice trebuie să asigure vizibilitate în condiţii de ceaţa, ploaie, atât pe
timp de zi, cât şi pe timp de noapte.
Marcajele termoplastice se aplică conform tehnologiei Producătorului, după aprobarea acesteia

de către Beneficiar.
IV.2. Execuţia marcajului rutier
IV.2.1. Specificaţii generale
Se face cu respectarea prescripţiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce priveşte: - calitatea

vopselei conform prevederilor din Anexa 1;
- tipul îmbrăcăminţii rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale;
- filmul marcajului;
- execuţia premarcajului;
- pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul;
- stabilirea dozajului ud de vopsea;
- dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;
- metodologia de control a calităţii;
- norme de Protecţia Muncii, Prevenirea şi stingerea incendiilor.

Piese CertRom
IV.2.2. Execuţia premarcajului
- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa parii carosabile, care au rolul de a
ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;
- premarcajul se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea

punctele de reper determinate;
- corectitudinea realizării premarcajului de către executant, va fi verificată cu ocazia supravegherii

realizării lucrărilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii premarcajului, executantul
va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Marcajul rutier se aplică numai pe suprafeţe curate şi uscate.
- pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă prin suflare cu
aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;
- pe suprafeţe mici, grase, acestea se curăţă prin frezare, fără degradarea suprafeţei drumului
sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;
- îndepărtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate, în următoarele situaţii:
1. Când modificările impuse de condiţiile de teren necesită ştergerea marcajului existent;
2. Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune ştergerea marcajului
existent şi executarea noului marcaj pe alt amplasament.
Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în următoarele condiţii:
- executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru

instituirea restricţiilor de circulaţie pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;
- executantul este dotat cu.indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare, pentru

presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
- executantul a obţinut dispoziţie de lucru' din partea administratorului drumului;
- s-a încheiat procesul verbal de recepţionare a premarcajului.

Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor:
- presemnalizarea şi semnalizarea lucrărilor prin indicatoare rutiere şi mijloace de avertizare;
- pozarea cu conuri pentru protecţia vopselei ude;
- autovehicul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicată până la
darea în circulaţie şi de a recupera conurile.
V. CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI

V.l. Specificaţii generale
În timpul executării marcajului rutier se va avea în vedere: dacă executantul efectuează

Piese CertRom
omogenizarea vopselei în ambalaj;
- daca se fac determinări periodice ale grosimii filmului ud de vopsea şi a dozajelor de vopsea şi
microbile;
- banda de marcaj să aibă un contur clar delimitat, având microbile sau bile mari repartizate
uniform pe lungimea şi lăţimea benzii de vopsea;
- la controlul vizual, marcajul rutier să prezinte rezistenţă la uzură, luminanţă şi retroreflexie

uniform distribuite pe toată suprafaţa marcajului;
- în cazul nerespectarii prescripţiilor caietului de sarcini de către aplicator, acesta este obligat să
refacă marcajul pe cheltuială proprie, în condiţiile impuse de responsabilul desemnat să
supravegheze şi să îndrume în permanenţă execuţia lucrărilor de marcaje rutiere.
ANEXA 1
FIŞA TEHNICĂ
1. Vopsea de marcaj ecologică tip masă plastică, monocomponenţă, solubilă în apă (fără solvenţi
organici) cu uscare la aer, aplicabilă ca atare sau pe amorsa, pentru marcaje în peliculă
continua sau în model structurat sau profilat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua şi noaptea pe timp
uscat şi ploios.
2. Denumire: conform fabricantului
3. Caracterizare masă plastică:
3.1.tip liant acrilic
3.2.densitate conform fabricantului
3.3 substanţe nevolatile (masă plastică ce se aplică) min. 85%
3.4.vâscozitate conform fabricantului
3.5. cenuşă % 95°C min. 66%
3.6. timp de depozitare în ambalaj min. 6 luni
4. Caracterizări peliculogene
4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de peliculă udă de 2.000 μm
Buletin BAST
Retroflexie min. 150 mcd/Lx m2
Factor de luminanţâ min. 0,40
Pendul SRT min. 40
Rezistenţa la uzură min. 85%

Piese CertRom
Grosime de peliculă udă 2.000 μm
Tip microbile Buletin BAST
Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST
4.2. timp de uscare peliculă udă Buletin BAST
4.3.rezistenţa la ploaie după timpul de uscare (4.2.) conform fabricantului
5. Asigurarea calităţii masei plastice şi a microbilelor
5.1. vopsea Buletin LGA
5.2. microbile Certificat Lloyd
5.3. agrement MLPTL
6. Condiţii de aplicare .
6.1. temperatura de aplicare
- aer conform fabricantului
- sol conform fabricantului
6.2. higrometrie conform fabricantului
6.3. diluţie conform fabricantului
6.4. maşina de marcaj conform fabricantului
7. Toxicitate şi protecţia mediului ambiant buletin conf. prescripţiei
91/155EWG
8. Reguli de siguranţă la transport, manipulare
şi depozitare conform fabricantului
9. Expediere conform fabricantului
ANEXA 2
FIŞA TEHNICĂ
1. Amorsa (primer), monocomponentă, utilizată pentru realizarea unei aderenţe bune la suprafaţa
suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe bază de apă (grosime peliculă udă
600 j.un) şi a vopselelor de tip masă plastică, monocomponenle, solubile în apă, cu uscare la aer. Amorsa
se aplică pe suprafeţe bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere
vechi.
2. Denumirea amorsei: conform fabricantului
3. Caracterizare amorsa udă:

Piese CertRom
3.1 tip liant acrilic
3.2. densitate conform fabricantului
3.3. vâscozitate conform fabricantului
3.4.timp de depozitare1 în ambalaj min 6 luni
Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST
4. Condiţii de aplicare:
4.1. temperatura de aplicare conform fabricantului
4.2. temperatura suprafeţei de aplicare conform fabricantului
4.3. umiditate relativă % . conform fabricantului
4.4. mod de aplicare conform fabricantului
4.5. grosime peliculă udă conform fabricantului
5. Timp de uscare ca atare sau ud max. 3-6 minute
6. Rezistenţa la ploaie după. timpul de uscare max. 15 minute
7. Toxicitate şi protecţia mediului ambiant buletin conf. prescripţiei
91/155EWG
8. Reguli de siguranţă la transport, manipulare
şi depozitare conform fabricantului
9. Expediere conform fabricantului
ANEXĂ
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI îir. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de publicat în MO

397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea
executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

II. STANDARDE
STAS 1848/7 - Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.

Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Piese CertRom
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI HIDROIZOLAŢII
Prezentul caiet de sarcini tratează condiţiile tehnice generale ce trebuiesc îndeplinite la realizarea
hidroizolaţiilor pentru lucrări de poduri.
În vederea adoptării unui anume tip de hidroizolaţie, executantul va solicita în prealabil

beneficiarului lista cu tipurile de hidroizolaţii agreate de către A.N.D. şi agrementate în conformitate cu
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii şi H.G. 766/1997. şi va propune spre aprobare
beneficiarului unul din aceste tipuri. Beneficiarul va aproba tipul de hidroizolaţie ce urmează a se executa.
Hidroizolaţiile au ca scop:
- împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă;
- colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de scurgere.
La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din:
- şapă care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginea elementului care
este hidroizolat;
- racordarea acesteia la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de

dilataţie.
Se disting următoarele straturi:
- strat suport;
- strat de amorsare;
- strat de lipire;
- strat de bază;
- strat de protecţie.
Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor specializate în
hidroizolaţii.
Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din:
- folie lichidă cu întărire rapidă;
- membrana hidroizolaţiei.
Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare;
- prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe baza de bitum;
- prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice;
- prin aplicarea de membrane autoaderente;

Piese CertRom
- prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor.
În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice. Termenul de “şapă

hidroizolatoare” utilizat în continuare include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa,
stratul hidroizolator de bază, stratul de protecţie.
Caracteristici tehnice
Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 8 ani de exploatare

normală a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure din
efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraţiile de apă la
structura de rezistenţă.
Materialele incluse în elementele şapei hidrofuge trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive
chimic.
Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se

execută pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală, asigurându-se
continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor tehnice.
Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi

aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod.
Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său
superior.
Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice:
- forţa de rupere 800 N/5cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistenţa la perforare statică:
- clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250N pe bila ø 10 mm
- adezivitatea la tracţiune: N/mmp min.1
- flexibilitatea pe un dorn: ø 50 mm fără fisuri la –100C
- absorbţia de apă în 24 ore: % max. 0,5
- temperatura minimă la care membrana este stabilă 1200 C
- temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să reziste fără

diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 1800 C
- domeniul de temperatură de exploatare curentă este: -200C ÷ 700 C
Intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare este +5…+300C.

Piese CertRom
Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcătuirea

asfaltului îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.
Prescripţii
Stratul suport
Stratul suport al hidroizolaţiei se realizează din mortar de ciment marca M 100. Suprafaţa sa nu
trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. În cazul în care
agrementul tehnic al tipului de hidroizolaţie, agreat de beneficiar, conţine prevederi mai restrictive decât
cele menţionate în caietul de sarcini, se vor respecta prevederile agrementului tehnic.
Mortarul de ciment marca M 100 se va realiza cu ciment II B – S 32.5 conform SR 1500 iar
agregatele vor avea dimensiunile maxime 4 mm.
Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice direcţie. Se admite o

singură denivelare de ± 5 mm la o verificare.
Pregătirea suprafeţei suport se face astfel:
se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de
grăsime şi orice alte corpuri străine;
se aplică stratul egalizator;
stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării stratelor
următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.
Stratul de amorsaj
Amorsarea are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton.
Soluţia cu care se execută amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de răşini sintetice.
Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul.
Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin
pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste
+50C.
Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate.
Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
Piese CertRom
membrană utilizată.
Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa pe care se

aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire
în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii.
Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea

apelor colectate.
La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului funcţie de tipul

dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
etanşare.
În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie
mai mare de 2500 C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrana îşi modifică
caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puţin +50 C.
ANEXĂ
I. STANDARDE
STAS 6642 – 73 - Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tracţiune.

Rezistenţa şi alungirea la rupere
SR 137 – 95 - Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode de verificare
SR 754 – 99 - Bitum neparafinos pentru drumuri
STAS 8622-88 - Chituri de etanşare a rosturilor în construcţii
STAS 6615/1-74 - Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vâscozităţii
STAS 66152-74 - Adezivi pe baza de elastomeri. Conţinutului de substanţă uscată
STAS 5088-75 - Lucrări de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie
STAS 9199 – 73 - Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de analize şi încercări
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI BETOANE DE CIMENT
1. GENERALITĂŢI
La execuţia lucrărilor din beton de ciment se vor respecta prevederile Codului de practică pentru
execuţia lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” partea I-a, indicativ NE 012-99 cu
particularităţile cuprinse în prezentele caiete de sarcini şi reglementările tehnice în vigoare la data
2.CIMENT
1. Tipuri de ciment. Clase şi cerinţe
Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din agrementele
tehnice în vigoare.
2. Tipurile de ciment ce se pot utiliza sunt următoarele:
În cazul elementelor masive se vor folosi cimenturi care prezintă valori mici ale căldurii de
hidratare în vederea fisurării termice şi aditivi întârzietori de priză.
În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută, se vor folosi cimenturile cu întărire
rapidă (R) şi aditivi acceleratori, iar în cazul turnării pe timp călduros, cimenturile cu întărire lentă şi aditivii
întârzietori.
În condiţii speciale de expunere, dacă betonul este în contact cu apa ce conţine de ex.: sulfaţi
peste 500 mg./l. sau cu solul cu conţinut de peste 3000 mg./kg. se recomandă folosirea cimenturilor
rezistente la sulfaţi.
3. Livrare şi transport
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere, vagoane
de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.
În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferată speciale cu descărcare pneumatică.
Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului.
În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea cimentului
va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
- tipul de ciment şi fabrica producătoare;
- data sosirii în depozit;

Piese CertRom
- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;
- garanţia respectării condiţiilor de păstrare;
- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele

conţinute în acesta inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie
a expirat.
Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor
şi utilizator.
Conform standardului SR EN 196 – 7 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu
prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor
de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului)şi a utilizatorului. De asemenea
prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui
imparţialitate trebuie să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.
Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este necesar, se
poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.
4. Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a cimentului

conform prevederilor din Anexa VI.1. din NE 012 inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea
documentelor de certificare a calităţii şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea
capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperile special
amenajate.
Până la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat în depozitul tampon

inscripţionat.
Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior
alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci
trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa
loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi
aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioară
a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru
circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.
Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare va
putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a
rezistenţelor mecanice.
Controlul calităţii cimentului se face:

Piese CertRom
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător sau

de baza de livrare, conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul A.1 din NE 012;
- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat, conform prevederilor din ANEXA VI.1.
punctul B.1.
Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4,
196-5, 196-6, 196-7, 196-21 .
3. AGREGATE
1. Condiţii generale
La execuţia elementelor şi construcţiilor din beton şi beton armat cu densitate aparentă normală
(2001-2500 kg/m3), se folosesc agregate cu densitate normală (1201-2000 kg/m3) provenite din
sfărmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice (după caz SR 662
şi SR 667).
2. Producerea şi livrarea agregatelor
Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru

agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Staţiile de producere a agregatelor vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie
internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Granulozitatea agregatelor este verificată în conformitate cu STAS 4606-80.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie
verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.
3. Transportul şi depozitarea
Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării.
Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu o înălţime
corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de
sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
4. Controlul calităţii agregatelor
Controlul calităţii agregatelor se va realiza în conformitate cu prevederile NE012 pct.17.2.1.1. şi

Anexa VI.1. iar metodele de verificare sunt în conformitate cu STAS 4606-80.
Piese CertRom
5. Cerinţe privind granulozitatea agregatelor
Pentru obţinerea unui dozaj optim de ciment şi o cantitate mică de apă se recomandă utilizarea
unei combinaţii de agregate care să conţină o cantitate redusă de nisip şi o proporţie mare a agregatelor
mari.
Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se va stabili respectând următoarele condiţii:
- Ømax < D
- Ømax < d - 5 mm
- Ømax < 1,3 * c
Unde: D – dimensiunea cea mai mică a elementului structural
d – distanţa dintre barele de armătură
c – stratul de acoperire cu beton al armăturii
4.APA
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau
din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sau anorganice (mâl, argilă, etc);
- să nu aibă gust sau miros pronunţat;
- să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul următor.
Caracteristica Condiţii de Metode

admisibilitate de verificare
Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) 5. . .10 SR ISO 10523
Conţinutul total de săruri (reziduu uscat la 105±5°C), mg/dm3max. 2000 STAS 3638-76
Sulfaţi (SO32- ), mg/dm3, max. 2000 STAS 3069-87
Cloruri (Cl-), mg/dm3, max. 500 STAS 6674-77
Carbonaţi (CO32-) şi bicarbonaţi (CO3H-), mg/dm3, max. 1000 STAS 3638-76
Magneziu, (Mg2+), mg/dm3, max. 500 STAS 6674-77
Alcalii, exprimate sub forma Na2O(Na2O + 0,658 K2O), mg/dm3, max. 600 STAS 3638-76
Substanţe organice, mgKMnO4/dm3, max. 500 STAS 6674-77
Pierderea la calcinare (PC) a substanţelor insolubile, mg/dm3,max. 800 STAS 3638-76
Verificarea se va face la începutul lucrărilor de către un laborator autorizat.
În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,

uleiuri, argile, etc.
Piese CertRom
5.ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mici sau egale cu 5% substanţă
uscată faţă de masa cimentului în scopul îmbunătăţirii/modificării proprietăţii betonului în stare proaspătă
şi/sau întărită.
Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările tehnice specifice sau agrementele
tehnice în vigoare. Aditivii nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile
betonului sau să producă coroziunea armăturii (ex.: clor).
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în următoarele cazuri:
Nr. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii

crt.
1. Betoane supuse la îngheţ-dezgheţ antrenor de aer
după caz:
-intens reducător-
2. Betoane cu permeabilitate redusă reducător de apă - plastifiant
superplastifiant
-impermeabilizator
Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă Tasarea betonului: T3 –
3. plastifiant sau superplastifiant
între C 12/15 şi C 30/37 inclusiv T3/T4 sau T4/T5 – T5
4. Betoane fluide cu tasarea egală cu T5 superplastifiant
Întârzietor de priză +
5. Betoane turnate pe timp călduros
superplastifiant (plastifiant)
anti-îngheţ + accelerator de
6. Betoane turnate pe timp friguros
priză
7. Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte acceleratori de întărire
În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabelul anterior executantul apreciază că din motive
tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi
includerea acestora în documentaţia de execuţie.
În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi

comportare împreună nu este cunoscută este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui
institut de specialitate.
CERINŢE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Cerinţele de durabilitate pentru clasele de betoane prevăzute în proiect sunt:
- pentru betoanele de clase până la C12/15 inclusiv:
- clasa de expunere 1;
- gradul de impermeabilitate P 4;
- gradul de gelivitate – nu este cazul;
- tipul de ciment 32,5R
- raportul maxim A/C =0,65;
- dozajul minim de ciment = 250 kg/m3;

Piese CertRom
- pentru betoanele de clasă C16/20:
- clasa de expunere 2 a;
- gradul de gelivitate G 50;
- tipul de ciment 32,5R
- se vor utiliza agregate rezistente la îngheţ – dezgheţ;
- aer antrenant conform tabel I.5.3 – Anexa I.5 din NE012-99 „Cod de practică pentru
executarea lucrărilor din beton, beton armat”.
- pentru betoanele de clase mai mari decât C16/20:
- clasa de expunere 2 b;
- gradul de gelivitate G 150;
- tipul de ciment 32,5R, 42,5
- se vor utiliza agregate rezistente la îngheţ – dezgheţ;
- aer antrenant conform tabel I.5.3 – Anexa I.5 din NE012-99 „Cod de practică pentru
executarea lucrărilor din beton, beton armat”.
CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUI
Amestecul de beton proiectat
Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de către producător

pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat în conformitate
cu HG 766/1997. În absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare.
În acest caz producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă consistenţa necesară, să nu
se segrega şi să se compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care
a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile
de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea
caracteristicilor de durabilitate prevăzute în prezentele caiete de sarcini şi pentru verificarea îndeplinirii
condiţiei de clasă. Betonul trebuie să fie durabil şi să realizeze o bună protecţie a armăturilor.
Piese CertRom
Compoziţia betonului trebuie proiectată având în vedere prevederile NE012-99 şi particularizările

prezentate în prezentul caiet de sarcini
În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:
-clasa de rezistenţă;
- dimensiunea maximă a granulei agregatelor şi zona de granulozitate;
- consistenţa betonului proaspăt;
- date privind compoziţia betonului:
- raportul A/C maxim;
- tipul şi dozajul minim de ciment;
- tipul şi procentul de aditiv;
- gradul de impermeabilitate obţinut;
- gradul de gelivitate obţinut;
- gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului
- tipul de agregate;
Compoziţia proiectată a betonului se supune aprobării beneficiarului împreună cu certificatele de

conformitate a calităţii şi buletinele de analiză ale componenţilor din reţetă.
PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonului va avea cunoştinţele şi

experienţa necesară şi va fi atestat intern pentru această activitate.
Pentru operaţiunile de dozare şi amestecare ale betonului toate instalaţiile şi echipamentele din
dotarea unităţilor de producere a betonului trebuie să asigure prin buna lor funcţionare cerinţele pentru
acest gen de lucrări şi să fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul M.L.P.T.L.
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:
- agregate + 3%
- ciment şi apă + 2%
- aditivi + 5%
Aceste abateri se referă la dozarea componenţilor, respectiv la erori ale operatorului la preparare.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu cădere liberă.
În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere
liberă.
Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o

Piese CertRom
lucrabilitate constantă.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de

agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata
amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei.
Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora după caz pentru:
- utilizarea de aditivi sau adaosuri;
- perioade de timp friguros
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
- betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).
Temperatura betonului proaspăt la începerea turnării va fi cuprinsă între 50C şi 300C.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în buncărul tampon
va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră
este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi
apoi imediat golită complet.
În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane) executantul trebuie să
aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua turnarea
şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi
durabilităţii betonului din structură.
Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului (executantului) înainte de livrare. Producătorul va

furniza utilizatorului pentru fiecare livrare a betonului următoarele informaţii de bază:
- denumirea staţiei producătoare de beton;
- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria

înregistrării certificatului şi actul doveditor al atestării staţiei;
- data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea şi precizarea orei la care s-a realizat primul
contact între ciment şi apă;
- numărul de înmatriculare a mijlocului de transport;
- cantitatea de beton (m3)
Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date pentru amestecul (compoziţia) proiectat(ă):
- clasa de rezistenţă;
Piese CertRom
- clasa de consistenţă a betonului;
- tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;
- tipul de agregate şi granula maximă;
- tipurile de aditivi şi adaosuri;
- date privind caracteristicile de durabilitate ale betonului (ex.: gradul de impermeabilitate, gradul
de gelivitate, etc) în conformitate cu cerinţele de durabilitate stabilite prin prezentul caiet de sarcini.
- clasa de rezistenţă;
- data şi ora plecării din staţie;
- data şi ora sosirii la locul de punere în operă;
- confirmarea de primire a betonului;
- temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant la locul de punere în operă;
- rezultatul determinării consistenţei betonului, determinare efectuată la locul de punere în operă.
După maximum 30 de zile de la livrarea betonului producătorul este obligat să elibereze un

certificat de calitate pentru betonul marfă.
Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate

utilizatorului în termen de 30 de zile de la livrarea betonului, condiţie ce va fi consemnată obligatoriu în
contractul încheiat între părţi.
De asemenea o altă condiţie ce va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între

executantul lucrării şi producătorul de beton este prezentarea reţetei în vederea supunerii aprobării
beneficiarului împreună cu rezultatele obţinute pentru betonul proiectat, reţetă ce nu poate fi considerată
ca fiind secretă faţă de beneficiar.
Stabilirea compoziţiei betonului se va efectua în conformitate cu prevederile Anexei I.5 din

NE012-99.
Reţeta înaintata spre aprobare beneficiarului va fi însoţită în mod obligatoriu de următoarele date:
- documentele de certificare a calităţii materialelor utilizate în reţetă şi agrementele tehnice pentru

materialele care nu sunt cuprinse în reglementările tehnice româneşti;
- buletinele de analiză pentru verificarea calităţii materialelor utilizate în reţetă;
- cerinţele de durabilitate prevăzute de proiectant
- gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului
- calculul privind stabilirea compoziţiilor de bază şi preliminare, în conformitate cu prevederile

Anexei I.5 din NE012-99
- rezultatele obţinute atât la vârsta de 7 zile cât şi la 28 de zile pe cilindri şi cuburi, numărul de
Piese CertRom
epruvete supuse încercării fiind de minim 12 (câte 6 pentru fiecare vârstă din care 3 pe cilindri şi 3 pe
cuburi);
ARMAREA BETONULUI
Oţelurile pentru betonul armat trebuie să se conformeze „Specificaţiei tehnice privind cerinţe şi
criterii de performanţă pentru oţelurile utilizate în structuri din beton”.
Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat trebuie să îndeplinească condiţiile

prevăzute în standardele de produs STAS 438/1-89/A91:2007 pentru OB37 şi profilate PC52.
Oţelurile de alte tipuri inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.
Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un

document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate a calităţii) şi după
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.
Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele

informaţii:
- denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat;
- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea netă;
- valorile determinate privind criteriile de performanţă.
Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va
conţine:
- marca produsului;
- tipul armăturii;
- numărul lotului şi al colacului sau legăturii;
- greutatea netă;
- semnul CTC
Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va
conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.
Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi

depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau
betonul sau aderenţa beton-armătură.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate
şi dotate corespunzător, astfel încât să asigure:
Piese CertRom
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii,
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Controlul calităţii oţelului se va face în conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99.
Fasonare barelor, confecţionare şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă

conformitate cu prevederile proiectului.
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,

ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de
betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a
dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:
- deteriorarea mecanică (de ex.: crestături, loviri, etc.);
- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;
- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de
coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, scop în care se vor îndepărta:
- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;
- rugina în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.
După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile

prevăzute în standardele de produs.
Oţelul-beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la
tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1
mm/m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub – 10 0C. Barele cu profil periodic cu

diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor se vor
executa în conformitate cu prevederile NE012 Anexa II.1 respectând abaterile limită indicate în NE012
ANEXA II.2 .
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi conform prevederilor

STAS 10107/0-90. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin
sudură funcţie de diametrul / tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex.: zone plastice
potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Piese CertRom
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:
- suprapunere;
- sudură;
- manşoane metalo-termice;
- manşoane prin presare.
Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS

10107/0-90.
Înnădirea armăturilor prin sudură se poate face prin procedee de sudare obişnuită (sudură
electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric
prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric – sudare în cochilie, sudare în
semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice
referitoare la sudarea armăturilor din oţel – beton (C 28 şi C 150), în care sunt indicate şi lungimile minime
necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost
îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă).
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo – termice, prin
presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile
STAS 10107/0-90.
Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere

corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate

proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate
trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0-90 sau din alte reglementări specifice.
Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la cartea construcţiei.
COFRAJE ŞI SUSŢINERI
Cofrajele şi susţinerile trebuie să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare

prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în toleranţele
admisibile conform NE012-99 ANEXA III.1.
Piese CertRom
Cofrajele şi susţinerile vor fi proiectate astfel încât să fie capabile să reziste la toate acţiunile ce
pot apare în timpul procesului de execuţie. Cofrajele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o
rezistenţă suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de
siguranţă.
Cofrajele şi susţinerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranţelor
pentru structură şi a nu afecta capacitatea portantă.
Cofrajele vor fi dispuse astfel încât să fie posibilă amplasarea corectă a armăturii, cât şi realizarea
unei compactări corespunzătoare a betonului.
Cofrajele şi susţinerile vor fi proiectate şi montate în conformitate cu reglementările tehnice în

vigoare.
Ordinea de montare şi demontare a cofrajelor trebuie stabilită astfel încât să nu producă

degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor.
Cofrajele vor fi proiectate şi montate astfel încât să permită decofrarea fără deteriorarea sau
lovirea betonului.
Îmbinările dintre panourile cofrajului trebuie să fie etanşe.
Suprafaţa interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate în straturi uniforme pe suprafaţa interioară a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cât timp aceşti
agenţi sunt eficienţi. Trebuie luată în considerare orice influenţă dăunătoare posibilă asupra suprafeţei
betonului, a acestor substanţe de decofrare. Agenţii de decofrare nu trebuie să păteze betonul sau să
afecteze durabilitatea betonului sau să corodeze cofrajul.
Agenţii de decofrare trebuie să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate, în

condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor. Alegerea agenţilor de decofrare se va face pe baza
reglementărilor tehnice sau a agrementelor.
Nu se admite turnarea betonului în cofrajele care nu au fost unse în prealabil cu agenţi de

decofrare.
Distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, nu trebuie să afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.
Cofrajul va fi executat şi finisat astfel încât să nu existe pierderi de părţi fine sau să producă pete
pe suprafaţa betonului.
Piesele înglobate provizoriu pot fi necesare pentru menţinerea fixă a cofrajului sau a barelor de
armătură până la întărirea betonului. Distanţierii nu trebuie să introducă încărcări suplimentare
inacceptabile asupra structurii, nu vor reacţiona cu constituenţii betonului sau cu armătura şi nu trebuie să
producă pătarea suprafeţei de beton.
Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi

degradarea lor. Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraje.
Piese CertRom
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi se vor pregăti suprafeţele
care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica poziţia armăturilor. Montarea
cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă direct pe teren se va asigura

repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi de posibilităţile de înmuiere, astfel încât
să se evite producerea tasărilor. În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului rezemarea
susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi

susţineri;
- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare al

elementelor;
- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale pentru
verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse (proces verbal de recepţie calitativă).
În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje şi armături.
TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm, se va face cu autoagitatoare, iar al

betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului betonului cu autobasculante pe o distanţă mai
mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea
caracteristicilor betonului ca urmare a modificării conţinutului de apă.
Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile

atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul
Piese CertRom
descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile din tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5/42,5
decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare:
Temperatura amestecului de beton Durata maximă de transport, (minute)

( 0C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa > 42.5
100 < t < 300 50 35
t < 100 70 50
Temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare trebuie să fie cuprinsă între (5÷30)0C.
În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă de transport se va reduce cu 15 minute

faţă de limitele din tabelul anterior.
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către

investitor;
- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente

(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în
conformitate cu prevederile procedurii tehnice de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier;
- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi

măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);
- în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioada îndelungată

(peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar,
executant, proiectant şi reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii care va decide oportunitatea
expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în
orice caz, dacă se constată prezenţa efectivă a ruginei neaderente, armătura - după curăţire – nu trebuie
să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs, se va
proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;
- suprafeţele de beton turnate anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi
curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi), suprafeţele nu trebuie să prezinte zone
necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între
cele două betoane;
- sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;
- sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în
cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă
suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de
Piese CertRom
lucru, un vibrator de rezervă, etc.);
- nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtună, etc.);
- în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel
încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;
- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile
tehnice stabilite şi sunt refuzate.
În baza verificării îndeplinirii condiţiilor menţionate anterior se va consemna aprobarea începerii

betonării de către : Responsabilul Tehnic cu Execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor
determinante proiectantul şi reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control al
calităţii lucrărilor – stabilite prin contract.
Aprobare începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în
care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii,

accidente, reluarea activităţii la lucrările sistate şi neconservate);
- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.
Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul
local şi compactarea betonului.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate mai sus.
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru.

Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghe respectarea strictă a prevederilor caietului de
sarcini şi a procedurii tehnice de execuţie.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se
admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului
Prelevarea probelor de beton şi determinarea consistenţei şi temperaturii betonului se va realiza

la locul de punere în operă numai de către un laborant autorizat ISC.
La turnare betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor
fi udate cu apă cu 2÷3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va
fi înlăturată;
- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face direct în: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare ;
Piese CertRom
- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă

admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare;
- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în cazul
elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m – şi 1,50 m – în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă
(plăci, fundaţii, etc.);
- betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior
situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează,
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior;
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia
prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea

stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului;
- în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin
îndesarea laterală a betonului cu şipci sau cu vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care
nici aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care
să permită pătrunderea vibratorului;
- se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora,

luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
- circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel

rezemate încât să nu se modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe
zonele cu beton proaspăt;
- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de
execuţie;
- durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor
măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în
lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în
cazul cimenturilor cu adaosuri – şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaosuri;
- în cazul în care s-a produs o întrerupere mai mare, reluarea betonării este permisă numai după
pregătirea suprafeţelor rosturilor;
Piese CertRom
- instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe

planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai
după (24÷48) ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu: 24 ore dacă
temperatura este de peste 200C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5).
Betonul va fi compactat astfel încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de
consistenţa betonului, tipul elementului, tipul elementului, etc. În general compactarea mecanică a
betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea
cofrajelor) în următoarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii
armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
- întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să
continue până la poziţia corespunzătoare unui rost;
- se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea

armăturilor şi /sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuţia astfel încât
betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile
de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilită prin proiect sau procedura de execuţie.
Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai mică la întindere sau
forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care sunt tratate necorespunzător. De asemenea
există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie
împotriva coroziunii armăturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate în zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la
eforturi mari în timpul exploatării.
Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe:
a) suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora, iar
la plăci şi pereţi va fi perpendiculară pe suprafaţa lor;
b) tratarea rosturilor de lucru:
- spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator);
- înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu

Piese CertRom
a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi
oricare alte impurităţi după care se va uda;
- înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi să absoarbă apa după regula
„betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată”.
La structurile din beton impermeabile rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile.
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse
îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea
prelua integral sau parţial, după caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care după decofrare suportă
aproape întreaga sarcină prevăzută în calcul.
Sunt obligatorii următoarele valori ale rezistenţei la care se poate decofra:
părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5
N/mm2 astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate;
cofrajele feţelor interioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând popi de
siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m
- 85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m
Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă
următoarele procente:
- 95 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m
- 112 % pentru elemente cu deschideri de 6 … 12 m
- 115 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face prin
încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare
elementelor în cauză conform STAS 1275. La aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control
trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a
betonului din element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului, etc.).
În cazurile când există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive.
Termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de
dezvoltare a rezistenţei betonului sunt prezentate în tabelul următor:
Piese CertRom
Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (0

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului
C)
+ 50 C + 100 C + 150 C
Lentă 2 11/2 1
Medie 2 1 1
Termenele minime de decofrare ale feţelor interioare ale cofrajelor cu menţinerea popilor de
siguranţă sunt prezentate în tabelul următor:
Condiţii tehnologice Termenul, în zile, de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0 C) +5 + 10 + 15 +5 + 10 + 15
Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschiderea mai mare de 6,00 m 10 8 6 6 5 4
Termenele minime pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate în tabelul următor:
Condiţii tehnologice Termenul, în zile, de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0 C) +5 + 10 + 15 +5 + 10 + 15
Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschideri de 6…12 m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschiderea mai mare de 12,00 m 36 28 18 28 21 14
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 50 C atunci se recomandă ca

durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (în special) zona suprafeţei trebuie
tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu
din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o rezistenţă

suficientă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită
radiaţiilor solare şi vântului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor antrenării (scurgerilor) pastei de ciment
datorită:
- ploii (sau apelor curgătoare);
- diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;
- temperaturii scăzute sau îngheţului;
- eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton-armătură
(după întărirea betonului);
Principalele metode de tratare/protecţie sunt:

Piese CertRom
- menţinerea în cofraje;
- acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Controlul calităţii lucrărilor se efectuează în conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99

„Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat”.
Sunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton şi beton armat:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelări) având adâncimea de maximum 1 cm şi

suprafaţa de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 10% din
suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;
- defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică
decât grosimea stratului de acoperire în lungime de maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip
fiind limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Defectele care se încadrează în limitele menţionate mai sus pot să nu se înscrie (cu acordul
beneficiarului) în procesul verbal de recepţie al aspectului betonului după decofrare, dar vor fi în mod
obligatoriu remediate, pe cheltuiala antreprenorului, în conformitate cu prevederile normativului C149/87
până la recepţia lucrării.
Defectele care nu se încadrează în limitele menţionate mai sus se vor înscrie obligatoriu în verbal
de recepţie al aspectului betonului după decofrare şi vor fi remediate în baza soluţiilor stabilite de
proiectant şi/sau expert după caz.
Abaterile admisibile pentru elementele de beton şi beton armat sunt în conformitate cu prevederile
Anexei III.1 din NE012-99 „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat”.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI STRATURI DE FORMA
CAPITOLUL I-GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care
trebuie să le îndeplinească straturile de formă din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea
superioară a terasamentelor drumurilor publice.
1.2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia şi modernizarea drumurilor publice şi la

construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu şi foarte greu.
1.3. Straturile de formă care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pământuri necoezive;
- împietruiri existente sau suprafeţe de teren cu pietriş în grosime de minimum 10 cm;
b. materiale coezive:
- pământuri coezive stabilizate mecanic (STAS 8840:1983);
- pământuri coezive tratate cu var;
- pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var;
- pământuri coezive stabilizate cu var-ciment.
1.4. Când terasamentele sunt realizate din pământuri necoezive (deşeuri de carieră, material
pietros de balastieră), straturile de formă vor fi alcătuite de regulă din aceste materiale.
Straturile de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la
terasamentele din pământuri coezive.
Stratul de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură şi cu var sau cu var-ciment se aplică
de regulă la drumurile de clasă tehnică I şi II.
Stratul de formă din împietruiri existente se aplică la modernizările de drumuri existente, dacă
sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 3.2.
2.1. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi

organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate,
efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Piese CertRom
De asemenea este obligat să efectuze, la cererea Inginerului şi alte verificări suplimentare faţă de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a straturilor de
formă, a probelor prelevate, a încercărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute.
2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va
2.5. La execuţia stratului de formă se va trece numai după ce se constată, în urma

verificărilor, că sunt asigurate gradul de compactare şi capacitatea portantă a terasamentelor şi că
lucrările respective au fost recepţionate pe faze de execuţie.
CAPITOLUL II - CONDIŢII TEHNICE
3.1. Grosimea stratului de formă este cea prevăzută în proiect sau în caietul de sarcini
speciale.
3.2. Împietruirea existentă poate alcătui stratul de formă, dacă este pe toată lăţimea patului
dramului şi dacă are grosimea de min. 10 cm sau dacă prin scarificare şi reprofilare pe toată lăţimea
patului drumului se obţine o grosime minimă de 10 cm.
3.3. Straturile de formă se prevăd pe toată lăţimea terasamentelor.
3.4. Pantele în profil transversal, ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale
suprafeţei îmbrăcăminţilor, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de două benzi de circulaţie şi la autostrăzi, pantele în profil transversal
trebuie să fie de 3,5-4%.
3.5. Suprafaţa straturilor de formă trebuie să aibă pante transversale de 10-12% pe ultimii
80 cm până la taluzurile drumului, în vederea evacuării rapide a apelor.
3.6. Declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale
îmbrăcăminţilor sub care se execută, prevăzute în proiect.
3.7. Abaterile limită la lăţimea stratului de formă sunt de ± 0,05 m faţă de axă şi de ± 0,10 m la
lăţimea întreagă; la cotele de nivel ale proiectului toleranţele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limită se admit
în puncte izolate, care nu sunt situate în acelaşi profil transversal sau în profiluri consecutive.
Piese CertRom
CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE

Art.4. Pământuri
4.1. Pământurile necoezive şi coezive care se folosesc, la realizarea straturilor de formă se

clasifică şi se identifică, conform SR EN ISO 14688-1:2004 şi SR EN ISO 14688-2:2005, în funcţie de
compoziţia granulometrică şi de indicele de plasticitate, aşa cum se indică în tabelele l şi 2.
În categoria pământurilor coezive se mai cuprind şi pământurile macroporice, şi anume:
- loess cu fracţiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% şi greutate volumică de 12-16 kN/m3;
- pământ loessoid cu fracţiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atât loessul cât şi pământul loessoid au în general aceleaşi însuşiri şi caracteristici; acestea diferă
numai prin compoziţia granulometrică, pământul loessoid având un conţinut mai mare de argilă sau nisip.
Pământuri coezive şi slab coezive Tabel 1
Clasificarea după compoziţia granulometrică

Praf %
Denumirea pământurilor Argilă % Nisip % I.P.
0,005-0,05
<0,005 mm 0,05-2 mm
mm
Argilă groasă <60 variabil variabil >35
Foarte
Argilă < decât
coezive 35-60 <30 25-35
argila
Argilă prăfoasă > decât
35-60 < decât praf 25-35
argila
Argilă nisipoasă < decât
Coezive 30-60 > 30 15-35
argila
Argilă praf
30-35 decât argila > 30 15-25
nisipoasă
Praf argilos 15-30 decât argila <30 10-25
Praf argilos
15-30 decât argila > 30 5-20
nisipos
Slab
Praf 0-15 decât argila <30 5-15
coezive
Praf nisipos 0-15 decât nisip > 30 0-10
Nisip argilos 15-30 decât nisip < decât praf 5-20
Nisip prăfos 0-15 decât nisip < decât praf 0-10
Pământuri necoezive Tabel 2
Dimensiunea preponderentă a fragmentului solid –

Denumire pământ necoeziv
mm
Bolovăniş 70 - 200
Pietriş mare 20 - 70
Pietriş mic 2 - 20
Nisip mare 0,5 - 2
Nisip mijlociu 0,25 - 0,5
Nisip fin 0,05 - 0,25
4.2. La realizarea straturilor de formă pot fi folosite şi deşeurile de carieră precum şi materialele
granulate aluvionare.
Piese CertRom
Aceste materiale trebuie să îndeplinească condiţiile arătate în tabelul 3.
Tabel 3
Denumirea caracteristicii Valoarea limită

Dimensiunea maximă a granulei
100 mm
Granulozitate
Continuă
Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată
60%
– min
7
Coeficient de calitate - min
3%
Coeficient de gelivitate max
4.3. Pământurile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de formă prin tratare cu
var, stabilizare cu zgură granulată .şi var sau prin stabilizare mecanică, trebuie să nu conţină materii
organice în procent mai mare de 5%.
Art.5. Var
5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi următoarele tipuri de var:
- var nehidratat măcinat, conform SR 9310:2000;
- var pentru construcţii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1:2003.
5.2. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească aceste materiale, conform

prevederilor standardelor respective, sunt arătate în tabelul 4.
5.3. Transportul varului nehidratat-măcinat şi a varului hidratat în pulbere se face cu vagoane

cisternă sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgări se face cu mijloace de transport acoperite,
ferite de umezeală.
5.4. Depozitarea varului nehidratat măcinat şi a varului hidratat în pulbere se face în silozuri
metalice, iar varul bulgări se depozitează în spaţii acoperite, ferit de umezeală, pe platforme curate.
5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi însoţit de un document de certificare
a calităţii care se va păstra în registrul de şantier.
Tabel 4.
Var Var pentru construcţii

nestins, Nestins, Stins,
măcinat bulgări pulbere Metoda de
Caracteristici
Tipuri de var întocmire
CL CL CL CL CL CL
90 80 90 80 90 80
Oxid de calciu şi magneziu SR EN 196-
90 80 90 80 90 80
(CaO+MgO) total % max 2:20062)
Oxid de magneziu (MgO), % max ≤101)
Dioxid de carbon (CO2) % max 5 4 7 4 7 SR ENV
Trioxid de sulf (SO2) % max 2 459-
2:20033)
Durata de stingere determinată pe <15 <15 --- SR EN 459-
Piese CertRom
probe luate la timpul încărcării lotului,

(Tmax) minute
Temperatura finală de stingere
≥6 ≥5 ≥6 ≥5
determinată pe probe luate în timpul --- ---
0 0 0 0
încărcării lotului (Tmax) ○C
Fineţea de măcinare, rest pe sitele: 2:2003
0,09 % ≤7 --- --- ≤7
0,20 % ≤2 --- --- ≤2
Densitatea aparentă kg/dm3 --- --- 0,3 – 0,6
Randament în pastă dm3/10kg --- --- ≥ 26
Apă liber % --- --- ≤2
1) Vezi tabelul l din SR ENV 459-1:2003;
2La var nestins măcinat (SR 9310:2000)
3La var pentru construcţii (SR ENV 459-1:2003).
5.6. In caietul de sarcini speciale se va specifica în mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la
realizarea stratului de formă.
Art.6. Zgură granulată
6.1. Pentru stabilizarea stratului de formă din pământuri coezive, se va putea folosi şi zgura
granulată de furnal înalt, care însă trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în SR
648:2002, arătate în tabelul 5.
Tabel 5
Caracteristici chimice şi fizice Condiţii de admisibilitate Metoda de verificare

Reziduul nesolubil, în HCI, %
1,5
max
Oxid de magneziu (MgO), %
7,0
max
Oxid de mangan (Mn2O2), %
2,0
max
Modul chimic
SR EN 196-2:2006
CaO + MgO
1
---------------- , min
SiO2
Modul chimic
CaO
1,10
------- , min
SiO2
Densitate aparentă în grămadă,
1,1 SR 648:2002
în stare uscată, kg/dm3 max
Umiditate de referinţă, % 16,0 SR 648:2002
Structura granule sticloase
Impurităţi nu se admite prezenţa bucăţilor compactate: pământ, pietre,
nisip, etc. , zgura va fi lipsită de incluziuni metalice
Piese CertRom
6.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel încât procesul de execuţie a stratului de
formă să se desfăşoare fără întreruperi.
6.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgură granulată să fie însoţit de un certificat de
calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice şi fizice menţionate în tabelul 5 în condiţiile
SR 648:2002. Certificatul de calitate se va păstra în dosarul şantierului.
6.4. Se interzice folosirea zgurii granulate aprovizionată pentru o campanie de lucru, într-o
altă campanie de lucru viitoare.
6.5. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură sursă. Dacă Antreprenorul
propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru această soluţie este necesară obţinerea aprobării
Inginerului şi luarea măsurilor necesare pentru stabilirea de reţete distincte pentru fiecare sursă în parte şi
pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.
6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face în depozite deschise, separate de restul

materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
6.7. Zgura granulată va fi utilizată în ordinea aprovizionării ei, în care scop se va evita la
depozitare acoperirea zgurii mai vechi existentă în depozit.
6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie să fie asigurată în condiţii optime
pentru a preîntâmpina degradarea zgurii granulate.
Art.7. Ciment
7. l. La stabilizarea pământurilor coezive cu var şi ciment se vor utiliza lianţi hidraulici rutieri, care
trebuie să îndeplinească, condiţiile prevăzute în SR EN 13282:2002.
7.2. Depozitarea lianţilor hidraulici rutieri se va face în saci, în încăperi aerisite şi ferite de
umezeală sau în vrac în silozuri închise şi ferite de umezeală.
7.3. Controlul calităţii lianţilor hidraulici rutieri pe şantier se va face în conformitate cu

prevederile din tabelul 6.
Art.8. Apă
8.1. Apa utilizată la realizarea straturilor de formă poate să provină din reţeaua publică sau din
altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 1008:2003.
8.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
Art.9. Controlul calităţii materialelor
9.1. Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face în conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Piese CertRom
Tabel 6
FRECVENŢA MINIMĂ
Acţiunea, procentul de verificare Inainte Metode de determinare
Material La aprovizionarea
sau caracteristicile ce se verifică de conform:
materialelor
utilizare
Compoziţia granulometrică In funcţie de STAS 1913-5:1985
heterogenitatea
pământului însă cel
Indice de plasticitate STAS 1913-4:1986
puţin o încercare la
1000 mc
Pământuri SR EN ISO 14688-
Preliminar şi la
coezive Conţinut de substanţe organice şi 1:2004
schimbarea sursei de
humus SR EN ISO 14688-
aprovizionare
2:2005
O probă
Umiditate --- pe STAS 1913-1:1982
schimb
O probă la fiecare lot
Compoziţia granulometrică
aprovizionat
Rezistenţa la sfărâmare prin SR EN 13242:2003
Pământuri O probă pe fiecare
compresiune pe piatră spartă în
necoezive furnizor
stare uscată
sau
Din buletinul de la
deşeuri Coeficient de gelivitate pe piatră
furnizor
carieră
O probă
Umiditate --- pe STAS 4606:1980
schimb
Pământuri Compoziţia granulometrică O probă la fiecare lot
SR EN 13242:2003
necoezive Echivalent de nisip aprovizionat
sau
O probă
material
Umiditate --- pe STAS 4606:1980
pietros
schimb
aluvionar
Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot
certificatul de calitate aprovizionat
Fineţea La fiecare lot
Var
Densitatea aparentă a varului aprovizionat şi
SR EN 459-2:2003
hidratat în pulbere expirarea termenului de
Durata de stingere garanţie
Zgura Examinarea datelor înscrise la La fiecare lot
--- ---
granulată certificatul de calitate aprovizionat
Ciment Examinarea datelor înscrise la
La fiecare lot
certificatul de calitate sau --- ---
aprovizionat
Constanta de volum/stabilitate O determinare la ---
fiecare loc aprovizionat
dar, dar nu mai puţin de SR EN 196-3:2006
Timpul de priză ---
determinare la 100t, pe
o probă medie
Rezistenţe mecanice la 7 zile O probă la 100t sau la ---
fiecare siloz în care s-a
SR EN 196-1:2006
Rezistenţe mecanice la 28 zile depozitat locul ---
aprovizionat
Prelevarea de contra-probe care La fiecare lot --- ---
se pastrează minim 45 zile aprovizionat probele se
(pastrate în cutii metalice sau iau înpreună cu
Piese CertRom
pungi cu polietilenă sigilate) delegatul inginerului

O determinare la
Două
Starea de conservare numai dacă fiecare loc aprovizionat
determin
s-a depăţit termenul de sau la fiecare siloz în
ări pe SR EN 196-6:1994
depozitare sau au intervenit care s-a depozitat lotul
siloz (sus
factori de alterare aprovizionat (pe o
şi jos)
probă medie)
CAPITOLUL IV EXECUŢIA STRATULUI DE FORMĂ

Art.10. Pregătirea stratului suport
10.1. Execuţia stratului de formă va începe numai după terminarea execuţiei terasamentului
pe toată lăţimea platformei drumului şi recepţionarea preliminară a acestora, conform prescripţiilor
caietului de sarcini pentru terasamente.
10.2. Terasamentele în rambleu se vor executa şi recepţiona la cota patului minus grosimea
stratului de formă când acesta este realizat din pământuri necoezive, la cota patului când stratul de formă
este realizat, într-o singură repriză, din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată şi
var, sau la cota patului minus jumătate din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când
acesta se execută în două reprize.
10.3. Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lăţimea
platformei drumului sau autostrăzii.
Art.11. Execuţia stratului de formă din uri necoezive
11.1. În zonele de rambleu, deşeurile de carieră sau materialul pietros aluvionar din care se
realizează stratul de formă este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului pe
întreaga lăţime a rambleului. Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinări de 3...5% spre
exterior, iar suprafaţa patului la drumurile de clasa tehnică III - V va avea aceeaşi înclinare transversală ca
şi îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I şi II înclinarea transversală a patului drumului va fi de
3,5...4,0%.
11.2. Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă se alege în funcţie de mijlocul
de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. In funcţie
de grosimea prevăzută pentru stratul de formă şi de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se
realizează într-o repriză sau în două reprize de lucru.
11.3. În zonele de debleu, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat înainte de execuţia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea
apei pe suprafaţa patului.
11.4. Materialul se aşterne la profil şi se adaugă apa necesară realizării umidităţii optime de
compactare.
Piese CertRom
11.5. Stratul aşternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de min.
98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificată, conform
STAS 1913-13:1983, în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de
măsurare.
11.6. La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de execuţie a stratului de formă se

va realiza un tronson experimental lung de min. 30 m şi pe toată lăţimea platformei, prin care se vor
stabili:
- grosimea optimă de compactare;
- umiditatea optimă de compactare;
- componenţa atelierului de compactare;
- numărul optim de treceri şi intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la obţinerea

gradului de compactare menţionat la punctul 10.5.
Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de şantier şi aprobate de Inginer se vor respecta

întocmai la execuţia lucrărilor.
11.7. Stratul de formă se lasă în circulaţie pe o perioadă de min. 7 zile după care eventualele
denivelări sunt remediate (prin completarea cu material sau îndepărtare de material, umectare şi
compactare).
Art.12. Execuţia stratului de formă din împietruirea existentă
12.1. Stratul de formă din împietruiri existente, în cadrul lucrărilor de modernizări de drumuri se
execută prin scarificarea şi reprofilarea împietruirii pe toată lăţimea platformei. Grosimea stratului de
formă care se realizează, este în funcţie de grosimea şi lăţimea împietruirii existente, însă nu trebuie să
fie mai mică de 10 cm.
12.2. Compactarea se face cu adaos de apă necesară realizării umidităţii optime de

compactare până la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată
maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913-13:1983 în cel puţin 95% din
punctele de măsurare şi de min. 95% în toate punctele de măsurare.
Art.13. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat mecanic
13.1. Prin stabilizare mecanică a pământurilor se înţelege complexul de operaţiuni prin care se
realizează îmbunătăţirea granulozităţii acestora. Stratul de formă din pământ stabilizat mecanic este un
strat din pământ coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din împietruiri existente, balasturi ori
pietrişuri concasate sau resturi de carieră.
Amestecul realizat trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;

Piese CertRom
- echivalentul de nisip EN ≥ 30%;
- granulozitatea între 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7;
- umiditatea optimă de compactare Wopt conform STAS 1913-13:1983;
- conţinutul în elemente moi şi gelive, max 5%;
- să nu conţină bulgări de argilă, resturi organice sau alte impurităţi.
Tabel 7
Domenii de Limita Treceri prin site sau ciururi în % din masă

granulozitate Ochiuri pătrate conform SR EN 933-2:1998 (tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
0 - 63 min 6 8 12 18 31 53 65 100
max 12 20 28 43 67 98 100 100
13.2. Reţeta de lucru (procentele de amestec a materialelor) şi caracteristicile de compactare

conform STAS 1913-13:1983 prin încercarea Proctor modificat se vor stabili, înainte de începerea
lucrărilor, de către un laborator de specialitate.
13.3. Execuţia stratului de formă se va desfăşura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum,
în vederea asigurării unei productivităţi corespunzătoare.
13.4. Execuţia se va putea face într-o repriză sau în două reprize de lucru, în funcţie de grosimea
stratului de formă prevăzut în proiect şi de grosimea optimă de execuţie corespunzătoare utilajului folosit.
Grosimea optimă de compactare, componenţa atelierului de compactare şi numărul de treceri se va stabili
de către Antreprenor la începutul lucrărilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).
13.5. Materialele componente se vor aşterne în straturi cu grosime uniformă pe patul drumului, cu
ajutorul autogrederului
13.6. Materialele se vor amesteca până la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri însoţită de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent
umiditatea amestecului pe care o va corecta până la realizarea umidităţii optime de compactare, după
caz, fie prin stropire cu apă,fie prin întreruperea lucrărilor lăsând să se reducă conţinutul de apă prin
zvântare.
13.7. Nivelarea amestecului se face în lung şi în profil transversal cu autogrederul şi cu

rectificare manuală la şablon.
13.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri şi cilindrul compresor cu rulouri netede,

cu sau fără vibrare, respectând parametrii stabiliţi pe tronsonul experimental, până la realizarea unui grad
de compactare de minim 98% din densitate în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor
modificată, conform STAS 1913-13:1983, în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% în
toate punctele de măsurare.
13.9. Repriza a doua, în cazul straturilor de formă executate în două reprize de lucru, se va
Piese CertRom
realiza în aceleaşi condiţii ca şi prima repriză, luându-se măsuri ca pe ultimii 80 cm până la taluz să se
realizeze o pantă transversală de 10-12%.
13.10. În zonele din vecinătatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de formă se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
Art.14. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv tratat cu var
14.1. Dozajul de var pentru tratarea pământurilor coezive este de 2...4% raportat la masa
pământului uscat. Alegerea tipului de var şi a dozajului se efectuează conform tabelului 8, în funcţie
de umiditatea pământului în comparaţie cu umiditatea optimă de compactare Wopt determinată prin
încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, corespunzătoare domeniului umed.
14.2. Valorile date în tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum şi tipul de var se vor
stabili de către un laborator de specialitate, prin încercări, conform STAS 10473-2:1986 pe epruvete
cilindrice confecţionate din amestecuri de pământ şi var nestins măcinat sau var stins în pulbere.
Tabel 8
Dozaj în % din masa

Denumirea
Umiditatea pământului var nestins var stins
pământurilor var bulgări
măcinat pulbere
Pământuri De la Wopt +4...7% până la
4 4 ---
foarte coezive Wopt+12 ...15%
şi coezive Sub Wopt +4...7% 3 3 4
De la Wopt +4...7% până la
Pământuri 3 3 ---
Wopt+12 ...15%
slab coezive
Sub Wopt +4...7% 2 2 3
14.3. Dozajul de var nestins, bulgări sau măcinat, poate fi mărit faţă de cel prevăzut în tabelul
de mai sus în cazul tratării unor pământuri cu umiditate naturală mai mare decât umiditatea optimă de
compactare Wopt +10...15% contându-se pe o reducere a umidităţii de l ...2% pentru fiecare procent
suplimentar de var nestins utilizat.
14.4. Se interzice execuţia stratului de formă în perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi

atmosferice negative. In cazul în care execuţia stratului de formă se face în perioada imediat
premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea să nu fie date circulaţiei
de şantier decât după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
14.5. Execuţia stratului de formă se face prin amestecarea in situ a pământului cu var şi prin
compactarea amestecului astfel realizat până la obţinerea gradului de compactare prescris.
În funcţie de utilajele folosite şi de grosimea stratului de formă prevăzută în proiect, Antreprenorul

va stabili pe baza unei experimentări dacă execuţia se face într-o repriză sau mai multe reprize de lucru.
Piese CertRom
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel puţin 30 m lungime şi pe toată lăţimea

drumului şi care va avea ca scop determinarea în condiţiile execuţiei pe şantier a următoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pământ;
- grosimea optimă de execuţie într-o repriză a stratului stabilizat;
- umiditatea optimă de compactare;
- componenţa atelierului de compactare;
- intensitatea de compactare (numărul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obţinute pe porţiunea de drum realizată experimental, cu caracteristici

corespunzătoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, după aprobarea de către Inginer, se înscriu în
registrul de şantier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.
14.6. La execuţia stratului de formă, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu următoarele

operaţiuni:
a. scarificarea sau după caz, aşternerea pământului şi răspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanţi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât să se asigure dozajul de var stabilit
în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;
b.realizarea amestecului de pământ şi var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor
rotativ, freză rutieră sau grapă polidisc), până se realizează o fărâmiţare corespunzătoare a pământului şi
un amestec cât mai omogen de pământ şi var. Dacă se utilizează var bulgări, se continuă amestecarea
până la stingerea totală a varului;
Se consideră că fărâmiţarea pământului este corespunzătoare da¬că gradul de fărâmiţare al

acestuia este, în minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de fărâmiţare se determină
conform STAS 10473-2 :1986.
c. se determină umiditatea amestecului Wa şi în funcţie de valoarea acesteia se iau următoarele

măsuri:
- dacă: * Wa < Wopt – 3 % , se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează încă 2-3
treceri;
* Wopt – 3 % < Wa < Wopt + 3 % , se trece la operaţiunea următoare;
* Wa > Wopt + 3 % , se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul tratat să se usuce
până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.
d. se nivelează cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. în intervalul 8...28 h de la sfârşitul operaţiei de amestecare, se efectuează compactarea

amestecului de pământ cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă compactori cu
pneuri statici autopropulsaţi.
Piese CertRom
14.7. Compactarea se va face până la realizarea, în cel puţin 95% din punctele de măsurare, a
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin
încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de
măsurare.
14.8. La execuţia stratului de formă în repriza a. doua, pământul adus de la sursă cu

autobasculanta, se descarcă, se împrăştie cu lama autogrederului, în strat continuu şi uniform şi se repetă
operaţiunile arătate mai sus.
14.9. Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de formă în urma

compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise
Art.15. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat cu zgură granulată şi
cu var
15.1. Dozajele de zgură granulată şi de var pentru stabilizarea pământurilor coezive se vor stabili
de către un laborator de specialitate prin încercări, conform STAS 10473-2 :1986 pe epruvete cilindrice,
confecţionate din amestecuri de pământ, zgură granulată în proporţii de 10...30% şi var nestins măcinat
sau var stins pulbere, în proporţie de 3...4%.
15:2. Rezistenţa la compresiune Rc la vârsta de 14 zile a pământurilor stabilizate cu zgură

granulată şi var trebuie să corespundă valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pământurilor conform SR EN ISO 14688-2:2005 Rc la 14 zile în N/mm2

min
Foarte coezive (argilă groasă, argilă) 1,2
Coezive (argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prăfos) 0,50
15.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de formă (densitatea uscată maximă şi

umiditatea optimă de compactare)vor fi determinate prin încercarea Proctor modificată conform STAS
1913-13:1983 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.
15.4. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să execute experimental un

strat de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi cu var pe un tronson de drum de circa 30 m
lungime şi pe întreaga platformă a drumului. încercările au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de
răspândire, amestecare şi compactare, personalul şantierului şi materialele aprovizionate, dozajul optim
de zgură şi var, umiditatea şi grosimea optimă de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin
prezentul caiet de sarcini.
15.5. Încercările trebuiesc repetate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare pentru

următoarele caracteristici:
- umiditatea optimă;
Piese CertRom
- omogenitatea amestecului;
- rezistenţa la compactare.
Cu ocazia acestor verificări se va stabili:
- numărul de treceri succesive necesare pentru obţinerea unui amestec omogen şi un grad de
fărâmiţare de minimum 70% în 95% din determinări efectuate conform STAS 10473-2 :1986;
- dacă stratul de formă prevăzut în proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucrează într-o
singură repriză de lucru sau în două şi care este grosimea optimă de compactare în acest din urmă caz;
- eventualele corecţii care trebuiesc aduse dozajului de zgură sau var stabilit în laborator;
- natura şi componenţa atelierului de compactare precum şi numărul de treceri necesar pentru

obţinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat în timpul experimentării în vederea verificării obţinerii
caracteristicilor cerate.
Rezultatele obţinute pe porţiunea realizată experimental, cu caracteristici corespunzătoare

prevederilor prezentului caiet de sarcini, după aprobarea de către Inginer, se înscriu în registrul de şantier,
respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execuţiei lucrărilor.
15.6. Se interzice execuţia stratului de formă în perioadele cu precipitaţii şi cu temperaturi

atmosferice negative. În cazul în care execuţia stratului de formă se face în perioada imediat
premergătoare îngheţului, sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea să nu fie date circulaţiei
de şantier decât după o perioadă de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
15.7. Execuţia stratului de formă se face într-o repriză de lucru sau două în funcţie de
rezultatele obţinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe şantier
15.8. La execuţia stratului de formă, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu următoarele

operaţiuni:
a. scarificarea sau după caz, aşternerea pământului şi răspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanţi chimici pe suprafaţa stratului, astfel încât să se asigure dozajul de var stabilit
în laborator şi confirmat de experimentarea pe teren;
b. se transportă cu autobasculante zgura granulată şi se aşează în grămezi, astfel încât, prin

împrăştierea acestora să se realizeze dozajul prescris;
c. se împrăştie zgura granulată, cu lama autogrederului, pe suprafaţa stratului de pământ şi apoi

se amestecă prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freză rutieră sau grapă polidisc) până
se realizează o fărâmiţare corespunzătoare a pământului şi un amestec cât mai omogen posibil de
pământ, zgură granulată şi var. Se consideră că fărâmiţarea pământului este corespunzătoare, dacă
gradul de fărâmiţare al acestuia, este, în minimum 95% din determinări, mai mare de 70%. Gradul de
fărâmiţare se determină conform STAS 10473-2 :1986.
Piese CertRom
d. se determină umiditatea amestecului Wa şi în funcţie de valoarea acesteia se iau următoarele

măsuri:
- dacă: * Wa < Wopt – 3 % , se adaugă cantitatea de apă necesară şi se efectuează

încă 2-3 treceri;
* Wopt – 3 % < Wa < Wopt + 3 % , se trece la operaţiunea următoare;
* Wa > Wopt + 3 % , se continuă operaţia de amestecare sau se lasă pământul tratat să se usuce
până când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.
e. se nivelează amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;
f. în intervalul 8...28 h de la sfârşitul operaţiunii de amestecare, se efectuează compactarea

amestecului de pământ cu zgură şi cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomandă
compactori cu pneuri statici autopropulsaţi.
unui grad de compactare de min. 98% din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea
Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare.
15.10. La execuţia stratului de formă în repriza a doua, pământul adus de la sursă cu

autobasculanta, se descarcă, se împrăştie, cu lama autogrederului, în strat continuu şi uniform şi se
repetă operaţiile arătate mai sus.
.15.11. Se corectează micile denivelări apărute pe suprafaţa stratului de formă în urma

compactării, prin tăieri cu lama autogrederului pentru a nu depăşi toleranţele admise.
Art.16. Execuţia stratului de formă din pământ coeziv stabilizat cu zgură granulată şi
cu var-ciment
16.1. Stabilizarea pământului cu var şi ciment se face în două reprize şi anume:
- tratarea iniţială cu var, în vederea obţinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) şi pentru a
obţine un amestec lucrabil;
- amestecarea pământului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.
16.2. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. a şi b.
16.3. Amestecarea pământului tratat cu var, cu cimentul se efectuează cu ajutorul

echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obţinerea unui amestec cât mai
omogen posibil.
Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face în funcţie de natura şi umiditatea
amestecului de pământ şi var, după efectuarea unor teste preliminare de laborator.
16.4. Dozajele finale de var şi de liant hidraulic rutier va fi stabilii după execuţia unui sector de
probă cu liant în procente de 2-6% din masa pământului cu var, şi interpretarea rezultatelor obţinute.
Piese CertRom
16.5. Umiditatea de amestec (pământ+var+ciment+apă) trebuie să se situeze în intervalul 1,15

WQpt...l,30 WQpt
16.6. Pentru alegerea atelierului de compactare şi a numărului de treceri corespunzătoare

pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de probă.
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin
încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913-13:1983, şi de minimum 95% în toate punctele de
măsurare.
Art.17. Controlul calităţii execuţiei
17.1. Operaţiunile de verificare a calităţii lucrărilor pe parcursul execuţiei şi frecvenţa cu care se

efectuează acestea sunt arătate, pentru fiecare tip de strat de formă, în tabelul 10.
Tabel 10
Tipul stratului de
Acţiunea, procedeul de verificare
Metoda de formă care se
sau caracteristicile care se Frecvenţa minimă
verificare verifica
verifică
A B C D E F
Respectarea proceselor permanent
--- x x x x x x
tehnologice
Umiditatea materialelor zilnic şi ori de câte ori
STAS 1913-1:1982 x
granuloase este necesar
Umiditatea pământului după zilnic şi ori de câte ori
STAS 1913-1:1982 x x x x
înprăştiere este necesar
Umiditatea amestecului de zilnic şi ori de câte ori
STAS 1913-1:1982 x x
pământ cu material granular este necesar
Granulozitatea amestecului de cel puţin 3 probe la 1000
STAS 1913-5:1985 x x
pământ cu material granular m3
Dozajul de var şi de ciment zilnic şi ori de câte ori
--- x x x
este necesar
Umiditatea amestecului de var, zilnic
STAS 1913-1:1982 x x
ciment şi pământ
Gradul de sfărâmare al cel puţin două probe la
pământului după amestecare cu 1000 m2 STAS 10473-
x x
var-ciment şi omogenizare a 2 :1986
amestecului
Dozajul de zgură granulată zilnic şi ori de câte ori
--- x
este necesar
Gradul de sfărâmare al în cel puţin două probe la
STAS 10473-
pământului după amestecare cu 1500 m2 x
2 :1986
zgură granulată şi var
Gradul de sfărâmare al în cel puţin două probe la
STAS 10473-
pământului după amestecare cu 1500 m2 x
2 :1986
var-ciment
STAS 1913-1:1982 x
pământ cu zgură granulată şi var este necesar
Piese CertRom

STAS 1913-1:1982 x
pământ cu var-ciment este necesar
Gradul de compactare al stratului în cel puţin două probe la STAS 10473-
de formă 1500 m2 2 :1986
x x x x x x
STAS 1913-
15:1975
Respectarea uniformităţii prin sondaj, cel puţin unul
--- x x x x x x
grosimii stratului de formă la 200 m de drum
Rezistenţa la compresiune la în cel puţin două serii a
STAS 10473-
vârsta de 14 zile a pământului trei epruvete la 1500 m2 x x
2 :1986
stabilizat
A - strat de formă din pământuri necoezive – deşeuri de carieră, material pietros de balastieră
B - strat de formă din împietruiri existente
C - strat de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic
D - strat de formă din pământuri coezive tratate cu var
E - strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var
F - strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu var-ciment
17.2. Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de formă şi a uniformităţii execuţiei

acestora se efectuează prin măsurări cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere
suple şi semirigide, indicativ CD 31/2002.
Conform Normativului CD 31/2002, capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de formă

se consideră corespunzătoare dacă valoarea admisibilă a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzătoare
vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult 10% din
punctele de măsurare.
Uniformitatea execuţiei se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie este

sub 40%.
17.3. Toate operaţiunile efectuate zilnic de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator,
care în afară de descrierea determinărilor şi rezultatelor obţinute va include şi:
- datele meteorologice privind temperatura aerului şi prezenţa precipitaţiilor
- măsurile tehnologice luate de constructor.
Art.18. Măsuri după execuţia stratului de bază
18.1. Straturile de formă se dau circulaţiei de şantier, cu excepţia sectoarelor cu straturi de formă
din pământuri coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgură granulată şi var, sau cu var-ciment, care au
fost executate în perioada imediat premergătoare îngheţului (vezi pct.14.4 şi 15.6).
Piese CertRom
18.2. În cazul în care prin circulaţie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă care
permite stagnarea apei din precipitaţii pe suprafaţa stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama
autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul
mecanic.
18.3. În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitaţii abundente şi care

au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicată darea circulaţiei de şantier a stratului
de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai circulaţiei strict necesare execuţiei stratului de
fundaţie.
18.4. În cazul straturilor de formă din pământ tratat cu var sau stabilizat cu zgură granulată şi
var, sau cu var-ciment, stratul de fundaţie se va executa după minim 14 zile de la execuţia stratului de
formă şi numai după verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de formă conform
pct.17.2 după recepţia pe fază a acestuia.
18.5. La straturile de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi var suprafaţa stratului se
va menţine în permanenţă în stare umedă prin stropire cu apă, până la execuţia stratului de fundaţie sau
cel puţin 14 zile dacă execuţia stratului de fundaţie se face mai târziu.
CAPITOLUL V RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art.19. Recepţia pe faze de execuţie
Recepţia pe fază a stratului de formă se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în
documentaţie sunt complet terminate. Verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.3, 9,10
şi 17.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calităţile

impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către
organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal de recepţie pe fază în care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de execuţie a acestora şi eventualele recomandări cu privire la
modul de continuare a lucrărilor.
Art.20. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară a stratului de formă se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări
conform normelor legale în vigoare.
Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă
de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmite în timpul execuţiei
lucrărilor.
Piese CertRom
Recepţia finală a stratului de formă se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de
verificare a comportării acesteia. Recepţia finală se va face conform prescripţiilor legale în vigoare.
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
I.Acte normative
Ordin comun MT/MI - Norme metodologice privind publicat în condiţiile de închidere a

circulaţiei şi nr. 411/1112/2000 de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în
zona MO 397/24.08.2000 drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

Ordin AND nr. 116/1999- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere,
II.Reglementări tehnice
CD 31:2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii

III.Standarde
SR EN 196-1:2006 -Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea

rezistenţelor mecanice.
SR EN 196-2:2006 -Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a

cimenturilor.
SR EN 196-6:1994 -Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.
SR EN 459-2:2003 -Var pentru construcţii.Partea 2. Metode de încercare.
SR 648:2002 -Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.
SR EN 13242:2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizarea în

pământurilor.
Piese CertRom
Partea 1: Identificare şi descriere.

pământurilor.
Partea 2: Principii pentru o clasificare.
STAS 1913-1:1982 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913-4:1986 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913-5:1985 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
STAS 1913-13:1983 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare, încercarea Proctor.
STAS 1913-15:1975 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 4606:1980 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali. Metode de încercare.
STAS 8840:1983 - Lucrări de drumuri. Straturi de fundaţii din pământuri stabilizate

mecanic. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 10.473-2:1984 -Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pământuri, stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.
STAS 12.253:1984 -Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiţii tehnice generale

de calitate.
SR ENV 13282:2002 -Lianţi hidraulici rutieri. Compoziţie, specificaţii şi criterii de

conformitate.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI ZIDURI DE SPRIJIN CU ÎMPINGERI IMPORTANTE
1. PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Prezentul Caiet de sarcini se aplicã la executia lucrãrilor de executie a zidurilor de sprijin cu
impingeri importante i.
1. Prevederi generale pentru executie
Executia lucrãrilor nu poate începe decât dupã ce Antreprenorul si-a adjudecat executia
proiectului, urmare unei licitatii si închirierii Contractului cu Beneficiarul.
Piesele principale pe baza cãrora Constructorul va realiza lucrarea sunt urmãtoarele:
- detalii tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrãrii ;
- Caiete de sarcini cu Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectivã;
- graficul de esalonare a executiei lucrãrii.
Având în vedere varietatea problemelor ce le ridicã realizarea unei lucrãri de artã, Antreprenorul
va trebui sã dovedeascã cã are experientã si dotarea corespunzãtoare pentru executia proiecutlui.
La executie Antreprenorul va respecta prevederile din Contract, din Proiect si Caietul de sarcini.
Se precizeazã cã nici o adaptare sau modificare la executie, fatã de documentatie, nu se poate

face decât cu aprobarea Beneficiarului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele în vigoare (o listã

minimã este precizatã în Anexã), precum si de Caietele de sarcini.
2. Prevederi generale privind receptia lucrãrilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrãrilor de artã, se va face receptia lucrãrilor pe faze de
executie si receptia finalã în conformitate cu prevederile Caietului de sarcini elaborat pentru lucrarea
respectivã.
Beneficiarul va organiza receptia finalã în conformitate cu legislatia în vigoare.
2. SCHELE SI ESAFODAJE
2.1 Prezentul capitol se referã la lucrãrile provizorii care constau în:
- esafodaje ce suportã structuri în curs de realizare;
- schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie împotriva cãderii de materiale, scule, etc.
Piese CertRom
2.2 Realizarea si utilizarea lucrãrilor provizorii.
Toate lucrãrile provizorii nedetaliate prin proiect se vor executa cu materiale si pe rãspunderea
Antreprenorului.
Aparitia unor defecte la lucrãrile definitive, datorate conceptiei, calittãtii materialelor sau executiei
lucrãrilor provizorii, de calitate necorespunzãtoare, nu absolva Antreprenorul de responsabilitate.
Calitatea materialelor, de inventar si materialelor noi trebuie sã corespundã standardelor în

vigoare.
Antreprenorul are obligatia sã prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate

lucrãrilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât si când se refolosesc materiale vechi pentru care
trebuie sã se garanteze cã sunt corespunzãtoare calitativ.
Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizatã atât timp cât deformatiile lor sau efectele
oboselii nu riscã sã compromitã securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sã scrie planse numãrul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteazã sau se dau la reparat în ateliere de specialitate. In acest din
urmã caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fãrã ca aceastã justificare sã-i atenueze
responsabilitatea sa.
2.3 Executie, utilizare, controale
Tolerantele aplicabile la lucrãrile provizorii sunt stabilite în functie de tolerantele de la lucrãrile

definitive.
Deformatiile lucrãrilor provizorii se controleazã prin nivelmente efectuate de cãtre Antreprenori

fatã de reperele acceptate de Beneficiar.
Rezultatele mãsurãtorilor se transmit Beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate mãsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sã asigure întretinerea regulatã a lucrãrilor provizorii.
3. COFRAJE
3.1 Cofrajele sunt structuri provizorii alcãtuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în
lucrare, dau betonului forma proiectatã. In termenul de cofraj se includ atât cofraje propriu-zise cât si
dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea
realizãrii formei dorite. Ele trebuie sã fie astfel alcãtuite încât sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
- sã asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevãzute în proiect, pentru

elementele ce urmeazã a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevãzute în
normativul NE 012-99
Piese CertRom
- sã fie etanse, astfel încât sã nu permitã pierderea laptelui de ciment;
- sã fie stabile si rezistente, sub actiunea încãrcãrilor care apar în procesul de executie;
- sã asigure ordinea de montare si demontare stabilitã fãrã a se degrada elementele de beton

gofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sã permitã, la decofrare, o preluare treptatã a încãrcãrii de cãtre elementele care se decofreazã;
- sã permitã închiderea rosturilor astfel încât sã se evite formarea de pene sau praguri;
- sã permitã închiderea cu usurintã - indiferent de natura materialului din care este alcãtuit
cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, înainte de
începetea turnãrii betonului;
- sã aibã fetele ce vin în contact cu betonul curate fãrã crãpãturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcãtuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o

singurã turnre;
- cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la
un anumit numãr de turnãri.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:
- cofraje din lemn sau cãptusite cu lemn;
- cofraje metalice.
3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sã mai îndeplineascã si
urmãtoarele conditii specifice:
- sã fie prevãzute, dupã caz, cu urechi de manipulare;
- cofrajele metalice sã nu prezinte defecte de laminare, pete de ruginã pe fetele ce vin în contact
cu betonul;
- sã fie prevãzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când acestea
sunt înscrise în proiect;
- cofrajele pentru stâlpi sã fie prevãzute cu ferestre de betonare, dispuse câte min. 2 în sectiune
transversalã, iar între sectiuni sã fie max. 1,5 m.
3.3 Pregãtirea si receptia lucrãrilor de cofraje
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cât si numãrul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmãtoarelor operatiuni:

Piese CertRom
- curãtirea cu grijã, repararea si spãlarea, înainte si dupã refolosire; când spãlarea se face în
amplasament apa va fi drenatã în afarã (nu este permisã curãtirea cofrajelor numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor ce vin în contact cu betonul, cu o substantã ce trebuie sã usureze

decofrarea, în scopul desprinderii usoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substantele lubrefiante,
uleioase, nu este permis ca acestea sã vinã în contact cu armãturile.
In vederea asigurãrii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificãri etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucrãrile pregãtitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si

sustineri;
- în cursul executiei, verificându-se pozitionarea în raport cu trasarea si modul de fixare a

elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatãrilor în “Registrul de procese verbale, pentru

verificarea calitãtii lucrãrilor ce devin ascunse”.
3.4 Montarea cofrajelor va cuprinde urmãtoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- încheierea, legarea si sprijinirea definitivã a cofrajelor.
In cazurile în care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura

repartizarea solicitãrilor, tinând seama de gradul de compactare si posibilitãtile de înmuiere, astfel încât sã
se evite producerea tasãrilor.
4. ARMATURI
Prezentul Caiet trateazã conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armãturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
4.1 Oteluri pentru armãturi
Otelul beton trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice prevãzute în STAS 438/1,2, 3 - 80 si

STAS 6482/1, 2, 3, 4 -80.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate în tabelul de mai jos si corespund prevederilor din normativul NE 012-99 si C 21 -
85.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

1 2 3
Piese CertRom
Otel beton rotund neted STAS 438/1- OB 37 Armãturi de rezistentã sau armãturi
80 constructive
Sârma trasã netedã pentru beton Armãturi de rezistentã sau armãturi
armat STNB constructive;armãturile de rezistentã
STAS 438/2-80 numai sub formã de plase sau carcase
sudate.
Plase sudate pentru beton armat
STAS 438/3-80 STPB
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

1 2 3
Otel beton cu profil periodic (STAS Armãturi de rezistentã cu betoane de
438/1 - 80) PC 52 clasa cel putin BC 15
Armãturi de rezistentã la elemente cu
PC 60 betoane de clasa cel putin Bc 20
Armãturi pretensionate
SBP I. si Armãturi de rezistentã la elemente cu
Sârme netede STAS 6482/2 - 80] SBP II. betoane de clasa cel putin Bc 30.
Sârme amprentate STAS 6482/3 - 80 SBPA I. si
SBPA II.
Toroane TBP
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat otelul sau cea care asigurã desfacerea acestuia.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzãtor de otel din STAS 438 - 80 si STAS
6482 - 80, echivalarea fiind fãcutã prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul în care existã dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercãrilor de laborator si cu acordul scris al unui
institut de specialitate si dupã aprobarea Beneficiarului.
4.2 Controlul calitãtii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor în vigoare si însotitã de certificatul de

calitate. Receptionarea otelului se va face în conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitãtii
prevãzute în STAS 1799 - 81 “Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru
verificarea calitãtii materialelor si betoanelor destinate executãrii lucrãrilor de constructii din beton, beton
armat si beton precomprimat”. Otelul pentru beton precomprimat sub formã de sârmã SBP se va
aproviziona în colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârmã SPP va avea eticheta
metalicã, care sã continã printre altele numãrul colacului, al lotului, calitatea si personalul CTC al
fabricatiei, fiind însotit de certificatul de calitate al Furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numãrul de

îndoiri alternative pentru fiecare colac în parte, iar pentru 100% din numãrul colacilor determinarea limitei
Piese CertRom
de curgere tehnicã, a lungimii relative la supere si a numãrului de torsiuni la care se rupe sârma). Aceste
caracteristici se determinã pe câte o epruvetã luatã de la fiecare capãt al colacului.
Sârmele care prezintã corodãri pronuntate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcãtuirea
fascicolelor.
Cablele de sârmã usor ruginite vor fi curãtate de ruginî cu peria de sârmã înainte de a fi puse în
operã.
Pentru controlul calitãtii se vor lua în mod obligatoriu probe cu frecventele prevãzute în STAS
1799 - 81 si STAS 6482 - 80 si normativul C 21 - 85.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitãtii se
va face conform prevederilor din Anexa X.1 pct. A 5, din normativul NE 012-99si va consta în:
- constatarea existentei Certificatului de calitate sau de garantie;
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinând seama de reglementãrile din normativul NE 012-99
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
4.3 Transportul si depozitarea
Transportul otelurilor se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevãzute cu prelate;

aceste vehicule vor fi prealabil curãtate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau
murdãrirea otelului.
Pentru colacii si tamburele prevãzute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebitã la

transport, manipularea si depozitarea, ambalajul sã nu fie deteriorat; dacã s-a produs deteriorarea
ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armãtura neprotejatã.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua mãsurile necesare pentru a se

preveni:
- lovirea sau îndoirea;
- murdãrirea suprafetelor cu pãmânt, materii grase, praf, etc.;
- contactul de materialul incandescent provenind de la operatia de sudurã - tãiere sau încãlzirea

de la flacãra aparatelor de sudurã.
Depozitarea se va face pe locuri si diametre în spatii amenajate si dotare corespunzãtoare astfel

încât sã se evite contactul cu materiale corozive.
In mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de sârmã pentru beton precomprimat, tinând
seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul C 21 - 85, Cap. 3.
De asemenea, depozitarea se va face astfel încât sã asigure posibilitãti de identificare usoarã a

Piese CertRom
fiecãrui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate în forma rectilinie si vor fi depozitate cât mia drept, iar
eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzãtor.
3.4 Confectionarea armãturilor
a) Fasonarea armãturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armãturã se va face în strictã

conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armãturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinând

seama de posibilitãtile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de
betonare si compactare. Dacã se considera necesar se va solicita reexaminarea de cãtre Beneficiar a
dispozitiilor de armare prevãzute în proiect.
Armãturile care se fasoneazã trebuie sã fie curate si drepte; în acest scop se vor îndepãrta:
- eventualele impuritãti de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sârmã în special în zonele în care barele urmeazã a fi
înnãdite prin sudurã.
Dupã îndepãrtarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sã depãaseascã

abaterile limitã la diametru prevãzute în Anexa III.1 din normativul NE012-99
Otelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie sã fie îndreptat înainte de a se proceda la
tãiere si fasonare, fãrã a se deteriora însã profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maximã nu va depãsi
1 mm/m.
Barele tãiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât sã se evite
confundarea lor si sã asigure pãstrarea formei si curãteniei lor pânã în momentul montãrii.
In cazul în care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelului se recomandã montarea
si betonarea armãturilor în maximum 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armãturilor la temperaturi sub -10o C.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald.
La calculul armãturilor, fasonarea si montarea armãturilor se va tine sema de prevederile

constructive privind alcãtuirea elementelor din beton armat cuprinse în cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si în
cap.3 din normativul NE012-99
Piese CertRom
5. BETOANE
5.1 Prevederi generale
Prezentul Caiet de sarcini trateazã conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri.
De asemenea se vor avea în vedere si reglementãrile cuprinse în Anexele I.1 si I.2 din normativul
NE 012-99, în cap. 5 din normativul C 21-85 si prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799-81.
Calitatea betonului este definitã prin clase. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei
specifice a betonului, care este rezistenta la compreiune determinarea conform STAS 1275-81 pe cuburi
cu latura de 141 mm. sub a cãrui valoare se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezultate.
5.2 Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de

utilizare sunt precizate în normativul NE012-99.
Livrare si transport:
Cimentul livrat în vrac se transportã în vagoane tip cisternã, autocisternã, containere sau vagoane
închise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat în saci se face în vagoane închise sau camioane acoperite.
Depozitarea:
Depozitarea cimentului se va face numai dupã constatarea existentei certificatului de calitate sau
a garantiei si verificarea capacitãtii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau
în încãperile special amenajate.
Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
Pe întreaga perioadã de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate

în fiecare siloz, prin înregistrarea zilnicã a primirilor si livrãrilor.
Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încãperi închise. Sacii vor fi asezati în stive,
lãsându-se distanta liberã de 50 cm. de la peretii exteriori si pãstrând împrejurul lor un spatiu suficient
pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi. In fiecare stivã se va afisa data
sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depãsi 60 de zile de la data expedierii de cãtre producãtor pentru

cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fãrã adaosuri.
Cimentul rãmas în depozit un timp mai îndelungat nu se va întrebuinta la elemente de beton si de

Piese CertRom
beton armat decât dupã verificarea stãrii de conservare si în conformitate cu prevederile , normativul
NE012-99.
Verificarea calitãtii cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform NE012-99.
- înainte de utilizare, conform normativul NE012-99.
Metodele de încercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 si normativul NE012-99
5.3 Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentã cuprinsã între 2001 si 2500 daN/m3 se
folosesc agregate grele, provenite din sfãrâmarea naturalã sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le vor îndeplini agregatele sunt precizate în STAS 1667-76 Anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), având 0 - 3 mm., (2) cu 3...7 mm.; (3) cu
8....15 mm., si (4) cu 16-31mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separatã a diferitelor sorturi se vor crea compartimente având înãltimea
corespunzãtoare încât sã se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pãmânt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de

consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sã evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionãrii cu mijloace de cale feratã se va asigura un spatiu
(compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, conform normativ NE012-99.
Verificarea calitãtii agregatelor se va face:
- la aprovizionare conform NE012-99
- înainte de utilizare conform NE012-99.
Metodele de încercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4).
5.4 Apa
Apa utilizatã la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publicã sau altã sursã, dar, în
acest caz, vor îndeplini conditiile tehnice prevãzute în STAS 790 - 84.
5.5 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi în scopul:

Piese CertRom
- îmbunãtãtirii lucrabilitãtii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa;
- îmbunãtãtirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate în

medii agresive;
- obtinerii unor betoane de rezistentã superioarã;
- îmbunãtãtirii comportãrii la înghet - dezghet repetat;
- reglãrii procesului de întãrire, întârziere sau accelerare în functie de cerintele tehnologice.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate în Anexa V.3 din normativul
NE012-99 Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultanã a douã tipuri se admite numai pe baza
unor Caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.1.
5.6 Cenusa de termocentralã
Cenusa de termocentralã poate fi utilizatã la prepararea betoanelor în scopul îmbunãtãtirii

caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi, etc.).
Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I. poz. B.5, D.1, D.2, D.3 si D.4.
Verificarea calitãtii se va face conform normativului NE012-99/C 140 – 86/.
Utilizarea acesteia se va face numai cu acordul Beneficiarului.
5.7 Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitãti dotate cu una
sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu capacitate nominalã de productie mai mare de 10 m3 / orã sunt conduse de
un Sef de statie si functioneazã pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptatã de
Beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominalã de productie cel mult 10 m3 / orã sunt subordonate
direct Conducãtorului lucrãrii pe care o deserveste si va functiona cu acordul Beneficiarului.
Pentru lucrãrile de beton, beton armat precomprimat tipurile de beton se diferentiazã si se

noteazã în functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mãrimea agregatelor, gradul de
impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat.
In comanda de beton cãtre statie se vor înscrie tipul de beton, conform prevederilor pct. 5.10 din
normativul NE012-99, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structurã) unde se va folosi.
Pentru lucrãrile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul Antreprenorului în

conformitate cu Anexa 7.2.
Stabilirea compozitie se va face:

Piese CertRom
- la intrarea în functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizãrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregãtirea executãrii unei lucrãri care necesitã un beton cu caracteristici deosebite de

cele curent preparate, sau de clasa egalã sau mai mare de clasa C20/25(Bc 25.)
Compozitiile de betoane se vor aproba de cãtre Beneficiar, pe baza probelor preliminare.
In cazul constructiilor speciale, precum si în cazul utilizãrii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi
sau adaosuri, altele decât cele cuprinse în standardele mentionate în normaticul NE012-99. stabilirea
compozitiei betoanelor se va face pe bazã de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii
de cercetare.
In cursul preparãrii betonului reteta se va corecta de cãtre laboratorul statiei si cu acceptul

Beneficiarului, în functie de rezultatele încercãrilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparentã a betonului proaspãt;
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cântãrirea abaterilor înscriindu-se în urmãtoarele

limite:
- ± 3% la agregate;
- ± 2% pentru ciment si apã;
- ± 5% pentru aditivi;
- ± 3% pentru cenusa de termocentralã.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortatã sau betoniere cu
cãdere liberã.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonierã va respecta prevederile cãrtii

tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea urmãtorului component.
Durata de amestecare se va majora dupã caz în cazul utilizãrii de aditivi sau adaosuri, în perioade
de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusã.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparãrii betonului pe o duratã mai mare de 1 orã,
toba betonierei se va spãla cu jet puternic de apã si apoi golitã complet.
Piese CertRom
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm. se va face cu autoagitatoare, iar a

betoanelor cu tasarea de max. 5 cm. cu autobasculante cu bena amenajate corespunzãtor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe benzi transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sã fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsitã sau de ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de
3 km., suprafata liberã de beton se va proteja pentru a împiedica evaporarea apei si modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depãsi duratele de 45 - 60 minute, conform tabelului 5.1 din normativul
NE012-99.
5.8 Reguli generale de betonare
Executarea lucrãrilor de betonare poate începe numai dupã ce s-a verificat îndeplinirea
urmãtoarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptatã de Beneficiar, iar în cazul betoanelor de clasa

egalã sau mai mare de clasaC20/25(Bc 25) se dispune de încercãri preliminare suficiente;
- sunt realizate mãsurile pregãtitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare

(agregate, ciment, piese înglobate, etc.) si sunt în stare de functionare utilajele si dotãrile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrãrile de sãpãturi, cofraje si armãturi; dacã de la

montarea si receptionarea armãturii a trecut o perioadã îndelungatã se constatã prezenta frecventã a
ruginei neaderente, armãtura se va demonta, iar dupã curãtire si remontare se va proceda la o nouã
receptie calitativã;
- suprafetele de beton turnat anterior si întãrit nu prezintã zone necompactate sau

agregate si au rugozitatea necesarã asigurãrii unei bune legãturi între cele douã betoane;
- nu se întrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi

abundente, furtunã, etc.);
- suprafetele de beton care vin în contact cu betonul proaspãt au fost tratate conform
proiectului;
Respectarea acestor conditii se va consemna într-un act care va fi aprobat de Beneficiar.
Durata de punere în operã a betonului se va încadra în prevederile normativului NE012-99.
La turnarea betonului se va respecta urmãtoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidãriile, care vor veni în contact cu betonul
proaspãt, vor fi udate cu apã cu 2....3 ore înainte si imediat înainte de turnare, iar apa rãmasã în
denivelãri se va evacua;
- din mijlocul de transport betonul se va descãrca în bene, pompe, benzi transportoare,

Piese CertRom
jgheaburi sau direct în lucrare;
- dacã betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadreazã în limitele de

lucrabilitate admise sau prezintã segregãri va fi refuzat, fiind interzisã punerea lui în lucrare; se admite
îmbunãtãtirea lucrabilitãtii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul Beneficiarului;
- înãltimea de cãdere liberã a betonului nu va depãsi 3 m. pentru elementele cu lãtime

max. de 1 m., respectiv 1,5 m. înãltime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafatã de tip
placã;
- betonarea elementelor cofrate pe înãltimi mai mari de 3 m. se va face prin ferestre

laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub având capãtul inferior la max. 1,5 m. de zona ce se
betoneazã;
- betonul se va rãspândi uniform în lungul elementului, urmãrindu-se realizarea de straturi

orizontale de maximum 50 cm. înãltime;
- se vor lua mãsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armãturilor fatã de
pozitia prevãzutã îndeosebi pentru armãturile dispuse la partea superioarã a plãcilor în consolã; dacã
totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta în timpul turnãrii;
- se va urmãri cu atentie înglobarea completã în beton a armãturilor, respectându-se

grosimea stratului de acoperire prevãzutã în proiect;
- nu este permisã ciocãnirea sau scuturarea armãturii în timpul betonãrii si nici asezarea
pe armãturi a vibratorului;
- în zonele cu armãturi dese se va urmãri cu atentie umplerea completã a sectiunii;
- se va urmãri comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea

acestora, luându-se mãsuri imediate de remediere în cazul constatãrii unor deplasãri sau cedãri;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport în timpul betonãrii se va face pe podine,

astfel rezemate încât sã nu modifice pozitia armãturii; este interzisã circulatia directã pe armãturi sau pe
zonele cu beton proaspãt;
- betonarea se va face continuu pânã la rosturile de lucru prevãzute în proiect;
- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnãrii
este permisã numai dupã pregãtirea suprafetei rostului si cu acordul Beneficarului.
Compactarea
Compactarea mecanicã a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manualã (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocãnire cofraj) numai în cazuri
accidentale de întrerupere a functionãrii vibratorului (defectiune sau întrerupere de curent), caz în care
betonarea trebuie sã continuie pânã la pozitia corespunzãtoare unui rost.
Piese CertRom
Se pot utiliza urmãtoarele procedee de vibrare:
- vibrarea internã folosind vibratoare de interior (parvibratoare);
- vibrarea externã cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrarea de suprafatã cu vibratoare placã sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face în functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda)
si de posibilitatea de introducere pentru barele de armãturi.
La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul NE012-99. referitoare la

compactarea betonului.
In mãsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia astfel ca
betonarea sã se facã fãrã întrerupere pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia
lor se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de întãrire si a reduce deformatiile din contractie se va

asigura mentinerea umiditãtii betonului protejând suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodicã cu apã;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi îndepãrtatã dupã minimum 7 zile numai dacã între temperatura suprafetei betonului
si cea a mediului nu este o diferentã mai mare de 12o C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspãt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilenã, atât
timp cât prin cãderea precipitatiilor existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupã ce betonul a cãpãtat rezistenta necesarã cu respectarea

termenelor minime recomandate la cap. 6, tabelele 6.1, 6.2 si 6.3 din normativul NE012-99
In cazul utilizãrii unor tipuri de betoane (sau mortare) necuprinse în standardele cuprinse în
normativul NE 012-99, se vor respecta Caietele de Sarcini Specifice elaborate pentru aceste betoane.
5.9 Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrãrilor de beton si beton armat se vor

încadra în prevederile cuprinse în normativul NE012-99.
6. DESFACERI SI DEMOLARI
Prezentul capitol trateazã conditiile tehnice care trebuie respectate la îndepãrtarea pãrtilor
deteriorate din lucrare sau la desfacerea pãrtilor de lucrare care se modificã.
Piese CertRom
61 Demolarea betonului
Demolarea betonului degradat si a betonului din stratul de acoperire al armãturilor se va face cu

unelte de mânã sau cu scule de micã mecanizare. Indepãrtarea betonului degradat se va face pânã se
ajunge la betonul nedegradat. La spargerea betonului se va urmãri sã nu se deterioreze armãturile si sã
nu se fisureze sau sã se disloce betonul ce va rãmâne în lucrare.
In zonele unde, prin proiect. nu se prevede îndepãrtarea betonului existent, suprafata betonului
existent care vine în contact cu betonul nou se va buciarda sau spitui pânã se obtine o suprafatã rugoasã.
In finalul operatiei de demolare si buciardare se vor îndepãrta toate fragmentele de beton dislocate si se
va spãla cu jet de apã.
Armãturile care rãmân în lucrare se vor curãta de ruginã prin frecare cu peria de sârmã pânã la
luciu metalic.
6.2 Desfacerea lucrãrilor
Prezentul articol se referã la desfacerea sistemului rutier, a hidroizolatiei, betonului de pantã si

egalizare, parapetilor si trotuarelor.
Desfacerea lucrãrilor executate deasupra structurii de rezistentã (fâsii cu goluri) se va executa în

2 (douã) etape. In prima etapã se vor desface sistemul rutier si hidroizolatia. In etapa a doua se va
desface betonul de pantã si egalizare pânã la nivelul structurii de rezistentã. Pentru desfacerea betonului
de pantã si egalizare se vor utiliza unelte de mânã sau scule de micã mecanizare pentru a nu deteriora
betonul din fâsiile cu goluri.
La desfacerea celorlalte lucrãri se va urmãri recuperarea în bunã stare a parapetilor metalici si

bordurilor de trotuar.
La desfacerea trotuarelor se vor lua mãsuri de protectie si mutare provizorie a instalatiilor

existente.
7. RECEPTIA PRELIMINARA
7.1 Receptia preliminarã se efectueazã atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie sunt
complet terminate si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini si a normativului pentru verificarea calitãtii si receptia lucrãrilor C 56-85.
72 Comisia de receptie examineazã lucrãrile comparativ cu prevederile proiectului în ceea ce

priveste conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatãrile consemnate pe parcursul
executiei de cãtre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se încheie procesul verbal de receptie preliminarã.

Piese CertRom
8. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI

LUCRARILOR
Dupã terminarea lucrãrilor se vor lua mãsuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrãrilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajãrile aferente

organizãrii de santier proprii.
Cu aceastã ocazie se vor face amenajãrile necesare în vederea redãrii în folosinta anterioarã a
terenului pe care s-au realizat obiectele organizãrii de santier.
Se vor înlãtura în totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie,
ateliere de reparat si întretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintãrii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curãtirea locului din

ampriza lucrãrilor executate.
Întocmit,
Ing. T. Perju
Piese CertRom
CAIET DE SARCINI INSTALATII SPECIALE
Baza de proiectare
La baza elaborarii prezentei oferte si lucrarilor de executie stau:
Tema de proiectare
Discutii cu beneficiarul
I 18/1 – 01 Normativ pentru proiectarea si excutia instalatiilor interioare de curenti slabi aferente
cladirilor civile si de productie, aprobat prin Ordinul nr.1617/02.11.2001
I 18/2 – 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a

sistemelor de alarmare impotriva efractiei din cladiri
Regulament (MLPAT 5/N, MIC78, OPC 1/147 din februarie 2000) privind exercitarea controlului
calitatii materialelor, elementelor de constructie si produselor destinate constructiior
C 56 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii aferente
STAS 12604/5-1990 privind protectia impotriva electrocutariii la instalatiile electrice fixe; norme de
proiectare, executie si verificare
I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.
Continutul Proiectului
Prezenta documentatie cuprinde descrierea structurii logice de conectare, schemele de

amplasare a traseelor pentru sistemul de detectare si alarmare la efractie, sistemul de supravegher TVCI,
reteaua voce şi reteaua de date, lucrari de execuţie şi instalare.
Cablarea instalatiilor
Sistemul de cablare proiectat se incadreaza in denumirea de cablare structurata (conf.
ANSI/EIA/TIA 568/1991 ) si se executa conform pieselor desenate pentru fiecare subsistem.
Traseele de cablu prin interiorul cladirilor se vor realiza prin tubulatura din PVC cu diametrul de 36
mm, montata ingropat pentru toate traseele verticale si prin ancorare pentru toate traseele orizontale.
Traseele externe cladirii vor fi realizate ingropat in cazul sistemului de supraveghere TVCI prin
tubulatura din PVC cu diametrul de 36 mm ingropata subteran.
Este interzisa pozarea de cabluri in interiorul cladirii fara a fi protejate prin tub sau jgheab.
Piese CertRom
Ansamblele, materialele si echipamentele trebuiesc dimensionate, apoi vor fi instalate si finisate

de o maniera care sa asigure siguranta personalului operator si longevitatea de functionare a
echipamentului.
La amplasarea cablurilor de Cu (UTP/5e, semnalizare incendiu 4x1 mm2, cablu de telefon 4x0,22
mm2, cablu coaxial) se va considera pozitia lor in raport cu traseele de alimentare cu energie electrica.
Daca aceste trasee electrice transporta o putere mai mica de 1000VA, atunci traseele instalatiilor
electrice de curenti slabi pot fi pozitionate paralel, dar la o distanta de minim 30 cm. In caz contrar se va
evita amplasarea paralela a traseelor instalatiilor electrice de curenti slabi.
Alimentarea cu energie electrica a sistemului
Alimentarea cu energie electrica a sistemului va fi facuta din tabloul electric general, inaintea
intrerupatorului general al cladirii in care este amplasat printr-un circuit unic alocat sistemului. Acest circuit
unic va avea obligatoriu legatura la pamant. Este strict interzisa alimentarea altor consumatori din acest
circuit.
Instalatiile electrice pentru alimentarea echipamentelor vor respecta cerintele de calitate

prevazute de normativele in vigoare astfel incat sa permita:
Siguranta la solicitari statice si dinamice
Protectia impotriva incendiilor
Protectia operatorilor
a) Siguranta si protectia in exploatare a consumatorilor
b) Functionarea la parametri normali ai echipamentelor
Sursa principala de alimentare va fi reteaua electrica de tensiune (12V c.c. ± 0,4V), iar ca surse
secundare se vor folosi acumulatori (UPS) cu durata de functionare in asteptare de 24h si durata de
functionare in sarcina cu hupa de maxim 15 min.
Piese CertRom
Caietul de sarcini cuprinde urmatoarele:
I. Informaţii generale
II. Sistemul de detectare si alarmare la efractie
III. Sistemul de supraveghere TVCI
IV. Reteaua de voce
V. Reteaua de date
VI. Jurnal de cabluri
VII.Lucrari de executie si instalare
I. INFORMAŢII GENERALE
Instalatiile electrice de curenti slabi pentru proiectul CENTRU TRANSFRONTALIER DE AFACERI

SI PIATA AGROALIMENTARA COMUNA VALU LUI TRAIAN, JUD. CONSTANTA sunt destinate
domeniului public si contin patru tipuri distincte de retele specifice, integrate fizic si logic.
II. SISTEMUL DE DETECTARE ŞI ALARMARE LA EFRACTIE
Sistemul de detectare a spargerii şi de avertizare al Centrului are scopul de a asigura

supravegherea permanentă şi eficientă a întregii clădirii zona etaj si camera securitate şi de a arăta cât
mai exact şi mai repede posibil orice indiciu al unei posibile încercări de efracţie. Structura instalaţiei este
în întregime flexibilă, în sensul extinderii sau reducerii mărimii sale fizice şi logice, depinzând de cerinţele
beneficiarului la un moment dat. Structura este construită pe o arteră principală standardizată. Depinzând
de producător, numărul maxim de adrese disponibile pe o arteră poate varia, dar va trebui să fie suficient
de mare pentru început. În proiectul concret, există 18 senzori de spargere pentru faza iniţială, grupati in
doua categorii: senzori de prezenta si geam spart. echipaţi cu cel puţin 16 zone independente de
detectare, programabile local, potrivit standardelor actuale. Fiecare centrală este alimentată de propria
baterie de rezervă, cel puţin 4 Ah/12 Vcc, sursă de energie care asigură energia necesară senzorilor de
mişcare. Generatoarele de energie 12Vcc/1A sunt legate în paralel la o sursă de energie de 220 Vca,
venind de la panoul central, de la unul din circuitele alocate camerei de securitate.
Artera şi circuitul de 220 Vca vor fi protejate de un tub, amplasate deauspra tavanului fals şi fixate
cu un dispozitiv de fixare din plastic sau metal de tavanul dur: 2 bucăţi/ml. Extensorii de zonă sunt montaţi
in locuri asigurând accesul uşor din punctul de vedere al dotărilor viitoare.
Senzorii de mişcare vor fi echipaţi cu suporti de orientare reglabili, la o înălţime între 2.4 şi 3m
deasupra podelei. Locul se va alege astfel încât câmpul vizual al detectorului să acopere cât mai mult
posibil zona sensibilă la spargeri, adică ferestre, uşi, pereţi subţiri din gips, pereţi cu vecinătăţi mai puţin
Piese CertRom
controlabile, zone favorabile ascunderii etc.
Amplasarea cablului se face prin tubul de deasupra tavanului fals la elementul fix, tubul fiind
încorporat fie în zidărie fie în peretele din gips-carton. Conexiunea electrică, reţeaua şi transmisia la
centrală se face deasupra tavanului fals.
Amplasarea sirenelor de avertizare în caz de spargere se face în zona publică din faţa, respectiv
in interiorul unităţii protejate cu centrala de alarmare în caz de spargere, pe peretele vertical, cât mai
aproape de tavanul fals, pentru a limita accesul în scopul neutralizării / vandalizării echipamentului.
Coborârea cablurilor pentru elementele de mai sus se face printr-un tub de 12mm, îngropat în
zidărie sau inclus între straturile de gips.
Orice alarmă declanşată şi semnalizată de propria sirenă va fi transmisă şi biroului din camera de
securitate, de unde, cu ajutorul sistemului grafic de monitorizare, centrala alarmată şi chiar detectorul
tulburat va fi localizat, iar personalul de intervenţie va fi capabil să acţioneze operativ şi exact pentru
îndepărtarea motivului de alarmă.
Schiţele care arată dotarea şi poziţia arterei de comunicaţie şi a cablului de 220 Vca pe fiecare
etaj, ca şi amplasarea elementelor centrale şi de detectare în incintele Centrului Transfrontalier sunt
ataşate proiectului. Pe aceste schiţe se arată poziţia optimă pentru amplasarea elementelor de detectare,
dar poziţia lor finală va rezulta în etapa de execuţie după corelarea soluţiei cu instalaţia generală de
iluminat, instalaţia de iluminat de siguranţă, instalaţia pentru informaţii şi voce, instalaţiile de ventilare,
instalaţiile antispargere, controlul accesului, TVCI – televiziune cu circuit inchis, instalaţiile de apă rece şi
de apă caldă, hidranţi, încălzire centrală, etc. Poziţia finală se va stabili la momentul amplasării cablurilor.
Lucrările vor începe cu realizarea şi fixarea ţevilor, amplasarea cablurilor arterei, a cablurilor
sursei de energie, a cablurilor de semnalizare ale senzorilor de mişcare, a butoanelor de panică, a
sirenelor şi semnalelor luminoase, chiar din momentul amplasării tavanului fals şi a pereţilor din gips.
Lucrările vor continua cu amplasarea tuturor conexiunilor deasupra tavanului fals şi verificarea prezenţei
fizice, a continuităţii şi a rezistenţei minime de 2 MΩ în fiecare conductor şi între fiecare conductor şi
pământ. În etapa finală, panourile de concentrare vor fi amplasate pe fiecare etaj, şi se va asigura
conectarea arterei principale cu biroul de pază. Se va face verificarea fiecărui punct de control.
Computerul va fi instalat şi conectat la artera principală, pachetul de software va fi instalat, şi vor fi

stabilite procedurile de acţiune şi intervenţie în caz de alarmă. De asemenea, se va face testul de
funcţionare şi rezistenţă, personalul de supraveghere va fi instruit privind procedurile zilnice şi procedurile
în caz de alarmă şi de situaţii neprevăzute.
Toate aceste lucrări şi operaţii se vor face în paralel cu celelalte activităţi necesare şi nu
condiţionează orice alte lucrări sau orice altă activitate, în orice moment. Constructorul de specialitate
trebuie să se integreze în ritmul general al lucrărilor şi să execute lucrările necesare realizării sistemului la
timp şi de bună calitate.
Sursa standard de energie este de +/- 12Vcc, şi curentul e de 0,1A. Alimentarea sistemelor de
Piese CertRom
sirenă/semnale luminoase şi a detectorilor de mişcare se face cu o energie de 12Vcc, şi curentul poate fi

de maxim 1A. În această situaţie, limitările fiind asigurate de centrală, nu se impun măsuri speciale de
siguranţă a muncii în timpul instalării sau exploatării.
II.1. Centrala de alarmare în caz de spargere cu 8-64 zone programabile
Caracteristici minimale
- 8 zone de intrare dublu EOL, simplu EOL sau NC, complet programabile
- 39 de coduri de acces
- 256 de evenimente memorate
- 34 de tipuri de zona, 8 optiuni de zona programabile
- 8 partitii
- 4 iesiri programabile (PGM1,PGM3,PGM4 max 50mA, PGM2 max 300mA)
- iesire de sirena 12V/700mA
- comunicator digital
Posibilitaţi de extindere
Pana la 64 de zone utilizînd:
- module de extensie cu 8 zone
- modul de extensie cu 8 intrari video
- interfata pentru dispozitive adresabile (maxim 32 dispozitive adresabile)
- modul de extensie pentru incendiu
- 8 tastaturi cu o zona de intrare pe fiecare
- modul de receptie radio sau tastatura
Conectare imprimanta utilizand:
- modul de interfata
Accesare si operare prin telefon utilizand:
- modul de interfata vocala
Interfata audio pentru interfon utilizand:
- post interior interfon si/sau post exterior interfon si/sau modul de interfata audio
Incarcare/descarcare date, teleservice utilizand:

Piese CertRom
- soft DLS si/sau conector PC- Link pentru conexiune locala si/sau modem pentru
conexiune dial-up
Specificatii pentru comunicatorul digital:
- suporta toate formatele de comunicare, inclusiv SIA si Contact ID
- 3 numere de telefon programabile
- 8 coduri abonat
- anuntare individuala a evenimentelor
II.2. TASTATURĂ
Caracteristici principale
Tehnologia de transmisie radio utilizand frecventa de 433MHz Spread Spectrum, ofera

caracteristici superioare ce previn interferenta cu alte frecvente; acest lucru confera o securitate ridicata
semnalului codat. Deasemenea, permite supravegherea permanenta a comunicatiei intre centrala si
echipamentul radio inrolat pe aceasta, asigurand astfel o mai mare siguranta in protectia de bunuri umane
si materiale.
- Tastatura cu modul de receptie radio încorporat
- Suporta pana la 32 zone radio
- Accepta inrolarea a max. 16 telecomenzi
- Frecventa de lucru 433.92 MHz
- Supravegheaza permanent echipamentele de detectie inrolate
- Se conecteaza pe 4 fire (combus) la centrala
- Include o zona de intrare conventionala
- 5 taste functionale programabile independent
- Ofera posibilitatea semnalizarii, cu LED-uri a starii sistemului: pregatit, armat, defecte
- Curent maxim absorbit 260 mA
- Compatibila cu centrale DSC, seria POWER sau altele
Dispozitive compatibile:
Modulul radio, incorporat, poate controla urmatoarele dispozitive:
- detector de miscare radio
- detector de fum radio

Piese CertRom
- contact magnetic radio
- detector de spargere de geam radio
- telecomanda radio
Baterii:
Dispozitivele radio sunt proiectate sa foloseasca bateri de tipul AAA Alkaline
II.3. SENZOR DE MIŞCARE PASIV CU INFRAROŞU, VOLUMETRIC CU SUPORT

AJUSTABIL
- modulul are propriul înveliş şi este conectat la centrală printr-o arteră pentru date
- asigură o extindere la distanţă a numărului de zone ale sistemului
- 8 zone cu doi poli sau EOL [prescurtare neinteligibilă] programabile
- 8 ieşiri cu curent de intensitate redusă (100mA) programabile
- ieşire auxiliară programabilă
- energie de funcţionare: 9-13,7Vcc
- umiditate maximă: 95%, fără condensare
II.4. SENZOR DE MIŞCARE PASIV CU INFRAROŞU, VOLUMETRIC CU SUPORT

AJUSTABIL
- tensiune de alimentare: 9.5Vcc - 14.5Vcc
- curent absorbit in repaus(nominal): 15mA
- curent absorbit in alarma: 18mA
- temperatura de operare: 0°C-50°C
- compensare termica
- viteza de detectie a miscarii: 0.15-3m/s
- numarator de impulsuri
- inaltimea optima de instalare 2.3m
- unghi deschidere: min 90°
- suprafata de acoperire 12.2m

Piese CertRom
- lentila interschimbabila
- contact alarma tip A
- protectie antisabotaj
Tipuri de lentile
- lentila coridor, 3x36,5 m
- lentila perdea, 16x1,3 m
- lentila "alee animale", 16x18 m
- protecţie împotriva alarmelor false
- imun la tulburări legate de frecvenţe radio: nu generează alarme false într-un câmp
electromagmetic cu o modulaţie de 30V/m, în domeniul de frecvenţă de la 150kHz la 1GHz
- imun la regim transitoriu: nu generează alarme false până la variaţii de 4kV
- suprafaţa standard acoperită: 12x18,9m2
II.5 Modul de extensie cu 8 zone şi 8 ieşiri
- modulul are propriul înveliş şi este conectat la centrală printr-o arteră pentru date
- asigură o extindere la distanţă a numărului de zone ale sistemului
- 8 zone cu doi poli sau EOL [prescurtare neinteligibilă] programabile
- 8 ieşiri cu curent de intensitate redusă (100mA) programabile
- ieşire auxiliară programabilă
- energie de funcţionare: 9-13,7Vcc
- consum de energie: nominal 65mA, stea, margaretă, lanţ sau orice altă combinaţie
- umiditate maximă: 95%, fără condensare
II.6 Sirenă internă
- sirenă internă piezoelectrică în înveliş de plastic
- sursă de energie: 12V

Piese CertRom
- putere acustică: maxim 115dB/1m
- consum mediu: 250mA
- baterie de rezervă închisă: 6V/280mA
II.7 Sirenă externă
- protejată de un înveliş dublu, rezistent
- la exterior – plastic rezistent la şocuri, foc şi vreme
- la interior – învelitoare din oţel
- aparat de fixare în perete
- difuzor de eficienţă mare, de 50W
- bec de iluminare puternică, de 18W
- protecţie internă pentru sabotaj
- autotestare hardware controlată de microprocesor
- proiectată pentru activarea pozitivă sau negativă a intrării
- efect crescut al semnalului sonor prin modulaţie de frecvenţă mare
- diferite funcţii de avertizare optică
- avertizare acustică cu volum redus când bateria lipseşte sau e descărcată
- testare permanentă a bateriei
- intrare de serviciu pentru instalare şi întreţinere
- consum mic de energie în stare de veghe
- moduri de funcţionare cu consum mic de energie
- funcţii de protecţie a consumatorului
- protecţie a intrării şi a ieşirilor
- diferite funcţii de avertizare acustică atunci când statutul sirenei este modificat
- diferite posibilităţi de conectare la centrala de alarmare
- dimensiuni: 293x197x97mm
- greutate: 2,7 kg fără baterie
- sursă de energie: 13,8-14,6Vcc

Piese CertRom
- baterie: 12V. 4Ah sau 7Ah
- tipul lămpii: 9,8V
- consumul de energie în stare de veghe: 15mA
- curentul mediu consumat de difuzor: 1.35A
- consum maxim de energie: 2,9A
- frecvenţa sunetului: 800 – 2100 Hz
- timp maxim de alarmă: În limitele de protecţie ale bateriei
- intrarea mecanismului declanşator: tip EOL [prescurtare neinteligibilă]
- tipul de contact anti-sabotaj: NC (normally closed) [în mod normal închis]
- putere acustică: 128dB
III. SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE TVCI
Instalaţia de supraveghere TV cu circuit închis este proiectată pentru supravegherea

perimetrală exterioară şi supravegherea zonelor de importantă ridicată (holuri din cladirea Centrului
Transrontalier în sistem local).
În interior au fost proiectate 8 camere de luat vederi tip DOME controlate prin intermediul unui
echipament software. Aparatele TVCI de interior vor utiliza o putere de 220 Vca. Din motive de siguranţă
ridicată, în cazul unei pene electrice a circuitului 220 Vca, se poate utiliza versiunea de rezervă cu bateria
12 Vcc. Ea va fi amplasată în camera de securitate.
S-au proiectat 8 camere pentru exterior. Scopul lor este să măsoare în mod precis toate zonele
care înconjoară clădirea şi să detecteze şi să înregistreze în condiţii bune orice incident suspect sau
ameninţări ale parcarii.
Camerele TV pentru exterior sunt amplasate în carcase cu temperaturi controlate pentru a fi

protejate de fenomene meteorologice (frig, căldură, ploaie, praf, etc.). Parametrii fizici şi chimici ai acestui
echipament foarte sensibil se vor menţine la valori constante.
Aceste dispozitive sunt proiectate astfel încât să reziste la condiţii grele în mediul extern şi se vor
amplasa pe stalpii de iluminat la o inaltime de minim 3,5m, pentru a asigura un câmp de vizibilitate destul
de larg (275 de grade pe orizontală şi 180 de grade pe verticală).
În plus, se va instala şi un reflector cu infraroşu. Scopul acestuia este să ilumineze pe timpul

nopţii câmpul vizual al camerei de luat vederi astfel încât, chiar şi pe timpul nopţii precizia vizuală a
aparatului să fie suficient de mare pentru a înregistra detalii semnificative din zona de interes.
Aparatele TVCI, atât cele de interior cât şi cele de exterior, sunt conectate prin cablu coaxial de
Piese CertRom
75 ohm cu pierderi reduse la sisteme de înregistrare digitală DVR.
Sistemul se bazează pe Inregistrator digital tip DVR de ultima generaţie.. Sistemul funcţionează
pe baza unui pachet software care coordonează, depozitează şi arhivează individual informaţiile care vin
de la camerele video. Sistemul are un spaţiu de stocare de minim 500 GB.
Telecomanda operaţiilor de poziţionare, zoom şi focus al camerelor TV pentru exterior, precum şi

alimentarea cu putere a reflectorului cu infraroşu se face din camera serverului sau la sistemele locale din
fiecare birou.
Din motive de siguranţă a serviciilor, s-a ales varianta cu alimentare la 220 Vca pentru cablurile
exterioare, echipamentul de rotire şi aplecare şi reflectoare, pentru că altfel distanţele lungi dintre server şi
punctul de amplasare a echipamentului ar putea cauza pierderi semnificative de putere.
Schiţele în care sunt indicate amplasarea camerelor TVCI şi rutele de alimentare cu putere,
comandă şi cabluri cu semnal video pentru fiecare cameră TVCI din cadrul Centrului Transfrontalier sunt
anexate proiectului.
Pe aceste schiţe se poate vedea poziţia optimă de amplasare a camerelor TV, însă poziţia lor
finală se va stabili în faza de execuţie, după corelarea acestei soluţii cu cele alese pentru iluminatul
interiorsi exterior general, iluminatul de siguranţă, instalaţiile conţinând informaţii legate de voce,
ventilaţia, controlul accesului, instalaţiile de apă caldă şi rece, ale hidranţilor, încălzirea centrală, etc.
Poziţia finală se va decide odată cu amplasarea cablurilor.
O atenţie crescută se va acorda rutelor pentru cablurile destinate camerelor TV de exterior şi

înălţimii optime de instalare pentru fiecare cameră în parte. De asemenea, va trebui să se construiască
suporturi speciale care se vor fixa pe colţurile imobilului astfel încât să se poată amplasa pe ele o
greutate de aproximativ 10 kgf de echipament TVCI la o distanţă destul de mare de balustradă pentru a
permite vizualizarea perimetrului in condiţii bune.
În stadiul final al construcţiei, panourile de concentrare se vor plasa pe fiecare etaj şi se va

asigura conectarea cablului de semnal cu biroul de siguranţă. Cablurile se vor conecta la echipamentul de
rotire şi aplecare, zoom şi focus, iar reflectoarele vor fi conectate la o sursă de putere şi la panoul de
comandă. Se va face verificarea fiecărui punct de control.
Echipamentul DVR se va instala şi conecta la cablurile coaxiale care vin de la toate camerele
TVCI. Se va instala pachetul de software şi se va instala baza de date conţinând o descriere a structurii
instalaţiei. Se vor stabili procedurile de acţiune şi intervenţie în caz de alarmă. De asemenea, se vor
executa testele de funcţionare şi rezistenţă, personalul de supraveghere va fi instruit în privinţa
procedurilor de zi cu zi şi a procedurilor în caz de alarmă sau de situaţii neprevăzute.
Procedurile de lucru cu sistemul DVR vor fi mai complexe şi exigente pentru operatori, cel puţin la
început, decât procedurile de lucru cu alte echipamente, de aceea este necesară o perioadă mai lungă de
studiu şi formare pentru a atinge o performanţă maximă..
Piese CertRom
Toate aceste lucrări şi operaţii se vor face în paralel cu celelalte activităţi necesare construirii
Centrului, dar nu condiţionează în nici un moment alte lucrări sau activităţi. Constructorul de specialitate
trebuie să se integreze în ritmul general al lucrărilor şi să execute lucrările necesare pentru construirea
sistemului la timp şi de bună calitate.
Sursa standard de putere este 1V de la un vârf la altul, iar alimentarea cu putere se face la 12
Vcc pentru camerele TV de interior.
Cablurile de comandă a rotirii/aplecării, sursa de putere pentru camerele TVCI de exterior,

carcasele cu temperatură controlată şi reflectoarele cu infraroşu utilizează 220 Vca şi, deci, trebuie luate
toate măsurile de siguranţă a muncii în ceea ce priveşte lucrul cu curentul electric.
III.1 Inregistrator Digital DVR
Caracteristici tehnice minimale
- standard compresie: MPEG4
- triplex: inregistrare, redare, transmisie a datelor simultan
- intrari video: 16, semnal composit 1Vp-p 75 Ohm BNC
- audio: 4 intrari RCA/minim 1iesire RCA
- HDD: minim 500Gb, sa permita montarea mai multor HDD si a minim un DVD- RW
- mod inregistrare: continuu sau la miscare
- sa permita controlul de la distanta
- prevazut cu interfata web
- telecomanda IR şi butoane de comanda frontale
- jurnal: evenimente stocate in fisierele jurnal
- sa suporte conexiuni IP statice si dinamice
- 16 intrari de alarma, 1 iesire de alarma NO/NC
- iesire VGA si port USB incluse
III.2 Camera de supraveghere pentru exterior
- element imagine:1/3 SONYCCD

Piese CertRom
- definitie orizontala: 530 linii TV

- frecventa de scanare: 50 Hz
- iluminare minima: 0Lux/F1.2
- ACE, AGC, AWB

- nivel semnal video: 1.0Vp-p/75W
- temperatura de lucru: -20 ~ +50 oC (carcasa termostata)
III.3 Camera de supraveghere tip DOME pentru interior
Cameră trebuie sa fie de înaltă calitate şi numai pentru utilizări interioare.
- element imagine:1/3 SONYCCD

- definitie orizontala: 420 linii TV
- frecventa de scanare: 50 Hz
- iluminare minima: 0Lux/F1.2
- ACE, AGC, AWB

- nivel semnal video: 1.0Vp-p/75W
- temperatura de lucru: -10 ~ +50 oC
III.4 UPS 2500 VA
- inclusiv echipament software pentru monitorizare şi comandă.
- capacitatea curentului la ieşire: 980 Watts / 2500 VA
- puterea configurabilă Maximă: 980 Watts / 2500 VA
- voltaj Nominal la ieşire: 230V
- distorsiunea voltajului la ieşire: mai puţin de 5% la o încărcătură întreagă
- frecvenţa la ieşire (de la sync la principale) 47 - 53 Hz pentru 50 Hz nominal, 57 - 63 Hz pentru

60 Hz nominal
- factor de vârf până la 5 : 1
- tip de undă: undă sinusoidală
- durata tipică a efectuării protecţiei de rezervă : la jumătate de încătcătură:26.5 minute (490

Watts) la încărcătură întreagă: 7.4 minute (980 Watts)
- aprobări de reglementarea C-tick,CE,EN 50091-1,EN 50091-2,TUV,VDE

Piese CertRom
- garanţie standard de 2 ani pentru reparaţii sau înlocuiri, opţional se pot cumpăra garanţii la faţa
locului, de asemenea şi alte garanţii mai extinse.
II.3. Infrastructura pentru retaua de cablu TV
Luand ca exemplu obiectivul A1 (scoala P+2), in clădire există 3 nivele, dintre care numai în 5
camere (secretariat administrator, secretariat contabilitate, director, cancelarie şi cabinet medical) vor fi
amplasate prize TV. Se va ţine cont de faptul că se doreşte insularizarea şi detectarea rapidă a clienţilor
ce introduc distorsiuni în reţea şi se doreşte ca atenuarea/amplificarea pe cale inversă să fie reglabilă. De
asemenea se va realiza o structură ce va introduce o atenuare cât mai mică posibil. Pentru cablare va fi
utilizat cablu coaxial de 75 Ω care va fi pozat în aceeaşi structură de tuburi PVC (sau jgheaburi) ca şi în
cazul infrastructurii sistemului de detecţie şi alarmare incendiu – deci în mod evident aceasta este o
lucrare ulterioară celei anterior menţionată.
Distribuitoarele şi amplificatoarele vor fi montate în locuri convenabil alese, de-a lungul

canalizaţiei verticale.
Reteaua de cablu TV trebuie sa aiba priza de pamant separata cu rezistenta de dispersie

de minim 4 ohmi, iar celelalte tipuri de instalatii pot fi conectate la priza de pamant a instalatiei electrice. In
continuare vor fi prezentate caracteristicile tehnice minime ale echipamentelor retelei de cablu TV.
II.4. Antena satelit
Caracteristici tehnice:
Dimensiune: 0,85 m
Materialul de fabricatie: Aluminiu
Culori: vopsire prin procedeu special (pulverizare) pe ambele parti
F/D: 0,67;
Greutate: 2,9 kg;
G/T: 17,2 dB/k (LNC 1,0 dB max.)
Castig: 38,2 dB (la 11,3 GHz)
Unghiul offset: 21 grade
Suport antena: aluminiu, tip AZ/EL, cu suruburi speciale (imbus).
Suportul este special creat pentru o montare rapida si usoara.

Piese CertRom
II.5. LNB Universal
Caracteristici generale:
Prezintă: - construcţie solidă;
- stabilitate mecanică;
- frecvenţă foarte stabilă;
- decuplarea polarităţilor înalte
Conexiuni: - 4 ieşiri
Recepţie: - în legătură cu unul sau mai multe multiswitch-uri
- canale digitale şi analogice
- în intervalul 10.70-12.75 Ghz
Frecvenţa de ieşire: - pragul minim (Lower Band) 950-1950 Mhz
- pragul maxim (High Band) 1100-2150 Mhz
LOF: - pragul minim (Lower Band) 9.75 Ghz (+/-3) Mhz
- pragul maxim (High Band) 10.60 Ghz (+/-3) Mhz
Amplificare: - minim 50 dB şi maxim 65 dB.
Nivel zgomot: - pentru frecvenţe joase 0,5 dB max.
- pentru frecvenţe înalte 0,5 dB max.
Alimentare: - tensiune de 11.5 – 19 V
Consum: - maxim 190 mA
II.6. Receptor TechniSat
Modalităţi de recepţie:
DVB-S: Tv şi radio prin satelit

Piese CertRom
II.6. Alte echipamente
Adaptor 40 mm pentru Satman AZ/EL
Gigaswitch 11/20 G
Gigaswitch 11/20 K
IV. Reteaua de voce

Prezenta documentaţie cuprinde descrierea structurii logice de conectare, schemele de
amplasare a traseelor retelei de voce, precum şi cerinţele minime necesare pentru echipamentele utilizate
(centrala telefonică, posturile interioare etc.) şi pentru lucrările efectuate.
Traseele de cablu prin interiorul şcolii se vor realiza prin tubulatură din PVC montata îngropat.
Tuburile orizontale vor fi amplasate la nivelul planşeului superior a fiecărui etaj. Traseele externe clădirilor
vor fi realizate prin tubulatură îngropată subteran.
Este interzisă pozarea de cabluri în interiorul şcolii fără a fi protejate prin tub sau jgheab din PVC.
Ansamblele, materialele şi echipamentele trebuiesc dimensionate, instalate şi finisate de o manieră care
să asigure siguranţa personalului operator şi longevitatea de funcţionare a echipamentului.
IV.1. Infrastructura retelei de voce
Inrastructura de voce cuprinde birourile toate birourile de la etaj ale Centrului

Transrontalier, respectiv 8 camere si camera de securitate ehipate cu prize simple de telefon. Pentru
cablare se va folosi cablu de telefon 4 x 0,22 mm2 care va fi pozat în aceeaşi structură de tuburi PVC
(sau jgheaburi) ca şi în cazul infrastructurii instalaţiei de cablu TV – deci în mod evident aceasta este o
lucrare ulterioară celei anterior menţionată.
Se va avea in vedere ca centrala telefonica se racordeaza la reteaua externa de telefonie

(furnizorul care poate fi RomTelecom, RDS etc).
IV.2. Centrala telefonică
Tip: Analogica
Numar linii: Standard 6/ Pana la 8
Numar extensii: Standard 16/ Pana la 24

Piese CertRom
Functii: DISA - standard 1canal/180sec extensibila la 2 canale /360sec;

Transmisie semnal Caller ID pe extensii digitale si analogice - standard. Cartela detectie Caller ID pt. CO
– optional;
Modem – standard;
Operator automat (Auto Attendant) cu trei nivele de adancime;
Software programare – standard;
Cartela 60 min. mesagerie vocala – optional;
Detectie semnal fax – standard;
Conferinta cu maxim 5 participanti – standard;
Interfata: Interfata RS232 si USB – standard
IV.3. Terminal simplu
- Tip: Analogic
- Afisaj LCD: 3 linii
- Agenda telefonica (nr.): 50
- Speaker: Da
- Caller ID: Da
- Robot: Da
- Meniu: simplu
- Redial: Da
- Tasta MUTE: Da
- Data/ ora: Da
- Dimensiuni (mm): 165 x 91 x 220
- Greutate (g): 700
V. RETEAUA DE DATE
Infrastructura transfer date realizată va fi conform cu standardele internaţionale în

vigoare:
TIA/EIA-569A (Pathways and Spaces for Premises Cabling)
TIA/EIA-568B (Comercial Building Telecommunications Cabling Standard)
TIA/EIA-606 (Administration)
ISO/IEC 11801 (Generic Cabling for Customer Premises)

Piese CertRom
Această abordare ne asigură o cablare structurată de categorie 6e, pe cupru, care asigură
suficientă lărgime de bandă (până la 1000 MBps), modularitate, scalabilitate şi utilitate pentru
Centru. Mai mult decât atât, existenţa unui singur tip de cablu, cablu torsadat de 8 fire categoria 6e, ne
asigură o flexibilitate totală a porturilor din prize, ele putând fi atât prize de date cât şi prize de voce.
IV.1. Infrastructura retelei de date
Datorită structurii clădirii, cotelor sale de gabarit, modului de amplasare a încăperilor, apare
ca soluţie facilă amplasarea unui singur Rack pentru întreaga infrastructură în camera de securitate.
Rack-ul (MDF- Main Distribution Facility) va fi poziţionat pe podea, va avea o înălţime de 28U, păstrându-
se la o distanţă de minim 1,5 m de perete. Traseele orizontale se vor termina în MDF, în patchpanel-uri de
8 porturi de categorie 5e. Pe cât posibil traseele se vor instala în fiecare incintă în perete prin tub îngropat
sau aparent în jgheab PVC, iar prizele duble se vor monta aplicat în doze de aparat sau aplicat pe
tencuială. Pe cât posibil traseele de cabluri se vor monta la 200 mm de linia de frontieră dintre peretele
curent şi planşeul superior al nivelului (etajului) curent. Trecerile între nivele se vor face prin planşeu; se
va executa o canalizaţie de trecere verticală, de la parter până la ultimul etaj, în dreptul laboratorului
(cabinetului) de informatică al şcolii. Orice traversare de planşeu sau de perete va fi manşonată cu tuburi
PVC Ø32 mm îngropate în acesta.
În total se vor amplasa un număr de 10 de prize duble de internet.
În partea de echipamente active se vor folosi switchu-ri care vor avea capacitate
de trunking+mirroring şi vor implementa QoS şi prioritizare a traficului la nivel de port.
Conexiunea la furnizorul de date extern se va realiza prin intermediul unui megaconvertor

ce are rolul de a converti semnalul optic (fibră optică) în semnal analogic (cablu UTP categoria 5e). Se va
asigura o soluţie de alimentare pentru cazul întreruperii cu energie electrică, care să permită alimentarea
echipamentelor timp de cel puţin 30 de minute. De asemenea, rack-ul (cutia de conexiuni) va fi echipat cu
bară de alimentare cu prize shuko (cu contact de protectie) de 230V. In continuare vor fi prezentate
caracteristicile tehnice minime ale echipamentelor retelei de date.
V.2 Server Aplicatii
Caracteristica Cerinta Tehnica Minimala

Arhitectura Intel IA64 SMP
Procesor (Tip) Intel Xeon E5504 (2.0GHz, 4M Cache, 4.86 GT/s QPI)
I/O Backplane Mixt, PCI-X si PCI Express (3 bus-uri PCI Express
independente si 3 bus-uri PCI-X independente)
Memorie – tip instalata 6GB Memory for 1CPU (3x2GB Dual Rank UDIMMs) 1333MHz
2 x 146GB SAS 15k 3.5" HD
Functionalitati Management Procesor de management independent, cu interfata Ethernet
Piese CertRom
10/100TX si interfata seriala RS232, consola de acces web.

Interfata Grafica Chipset Intel® 5500 chipset
Controler RAID SAS 6/iR RAID Config: C3 Cabled ASS R0 with SAS 6/iR, Min.
2 Max. 6 SAS/SATA Cabled Drives
Device Optic 16X DVD+/-RW ROM Drive SATA with SATA Cable
Grafica Matrox G200eW w/ 8MB
Interfete I/O – sistem Rear: 2 x RJ45, serial, 4 x USD 2.0, VGA Front: 2 x USB 2.0;
Internal: 2 x USB 2.0
Sloturi 4 x PCIe x8, 1 x PCIe x16
Surse alimentare Non-Redundant Power Supply (1 PSU) 525W
Format carcasa Rack-mount, standard 19 ", inaltime maxima 8U
Accesorii carcasa Kit montare in rack standard 19 " (adaptat rack-ului ce va fi
ofertat)
Certificari si standarde europene RMN : RSVLA-0405
Interferente Electromagnetice : EN55022 Level A
Siguranta in exploatare : Marcaj TUV GS, IEC60950, EN60950,
UL 60950
IV.3. Mediaconvertor
Standard IEEE802.3 10BASE-T Ethernet

IEEE802.3u 100BASE-TX/FX Fast-Ethernet
IEEE802.3z/ab 1000BASE-FX/TX 1000M-Ethernet
IEEE802.3x
Rata transfer (Mbps) 10/100/1000
Lungime de undă (nm) 1310T/1550R
1550R/1310T
Tip fibră (µm) Single mode 9/125
Tip conector SC/PC sau ST/PC
Distanţa maximă (Km) 20, 40, 60, 80
Tensiune alimentare 85 ~265 Vac 50/60 Hz
Temperatura de funcţionare - 10 ºC ~ 50 ºC
Temperatura de depozitare - 20 ºC ~ 70 ºC
Umiditatea relativă 5% - 90%, fără condens
IV.4. Switch (distribuitor) 8-Ports 10/100
Numar porturi: 8
Piese CertRom
Management 3Com Local/ Central Configuration Managers and Location Mapping utility included;
Supports SNMP, IEEE 802.1Q VLANs, IEEE 802.1p traffic prioritization/QoS, IPv4, TOS/DifServ;
3Com Network Supervisor recommended

Viteza de transfer: 10/100 MB/s
Tip conectori: 4 x RJ45
Standarde suportate: IEEE 802.1D (Bridging);
IEEE 802.1p (CoS);
IEEE 802.1Q (VLANs);
IEEE 802.1X (Security);
IEEE 802.3 (Ethernet);
IEEE 802.3af (Power over Ethernet);
IEEE 802.3i (10BASE-T);
IEEE 802.3u (Fast Ethernet)

Alte functii Supports any IEEE 802.3af-compliant source, including 3Com endspan switch and midspan
solutions; supports nonstandard Cisco 3000/4000//6000 Series Power Switches and Power Patch Panel
Dimensiuni: 75 x 70 x 28 mm
Temperatura de operare: 0 - 35 °C
Umiditate: 10 - 90%
IV.5. Switch (distribuitor) 16 (10/100)
External power adapter
Standard: IEEE802.3/IEEE802.3u
Cable: 100Base-TX-UTP/STP category 5| 10Base-T-UTP/STP category 3 or 5
Conector: 4/8 port STP RJ-45 port for 10/100Mbps
TXLED indicator: System-Power OK LED Individual port-link/activity, speed| Full duplex

and collision LEDs
Temperatura(ºC): 0-50 (Operating)|-20-70(Storage)
Umiditate(%): 10-90 relative Humidity *
Alimentare: 12VDC, 1A Adapter
Dimensiuni: 162 x 82 x 28
Piese CertRom
V.6. Smart UPS 1KVA
1. Intrare: - tensiune nominala de 110 si 230V c.a.
- domeniul de tensiune: 77-152V pentru low voltage
154-288V pentru high voltage
- frecventa de 50Hz
2. Iesire- pentru reglarea tensiunii folosite avem -10% pana la +6% din tensiunea nominala;
- pentru reglarea tensiunii bateriei avem +/- 5%RMS
- forma undei de tensiune este sinusoidala
3. Bateria - tipul: sigilata, plumb-acid, intretinere simpla
- timp de incarcare: 3 ore
- permite pornirea UPS-ului pe baterie
4. General - cand este alimentat testeaza intregul sistem
- nu are bypass
- timpul de transfer este de 2-4ms
5. Comunicarea - panou frontal de comanda pentru utilizator
- prezinta alarme sonore pentru diferite stari (baterie slaba, supraincarcare, functioneaza
pe baterie, UPS fault)
6. Alte specificatii - temperatura de functionare: de la -15º pana la +50ºC
- umiditatea relativa: de la 0% pana la 95% fara condens
- nivelul sursei de energie: 480 J
- zgomotul este mai mic de 40 dBA
V.7. Cabinet metalic Rack 19” 28U
Caracteristica Cerinta Tehnica Minimala
Dimensiuni Latime EIA 19 " / exterior 800 mm x adincime

1000 mm x inaltime 28U
Constructie Rigida, metalica, demontabila, usi fata/spate

Piese CertRom
detasabile si cu inchidere securizata (cheie), laterale

detasabile. Usa fata – sticla/plexiglass.
Incarcare Min. 200 Kg
Sustinere Roti (cu blocare) + sistem blocare pe

pardoseala
Ventilatie Echipat cu sistem de ventilatie fortata in

partea superioara, comandat de termostat.
Iluminare Echipat cu sistem de iluminare fluorescenta

pentru partea din fata.
Alimentare Echipat cu blocuri de alimentare rack-mount

echipamente 19" : min doua blocuri de alimentare de 16 A, cel putin
8 prize / bloc. Blocurile de alimentare vor avea
conectori IEC 13 pentru conectare la UPS.
Accesorii Echipat cu seturi de fixare a achipamentelor

(surub + piulita) pentru cel putin 40 de puncte de
fixare.
Garantie Garantie pe o perioada de 3 ani de la

instalare.
VI. JURNAL DE CABLURI
Pentru realizarea instalatiilor speciale de curenti slabi se vor folosi urmatoarele tipuri de cabluri:
Pentru sistemul de detectie si avertizare efractie: Cablu alarma 6 x 0,22mmp
Pentru reteaua de surpaveghere TVCI Cablu coaxial RG 6, 75Ω
Pentru reteaua de voce (telefonie): Cablu de telefon 4 x 0,22 mmp
Pentru reteaua de date (calculatoare) Cablu UTP categ. 6e, 8 fire
VII. LUCRARI DE EXECUTIE SI INSTALARE
Generalităţi
Toate cablurile de suprafaţă trebuie pozate cu atentie, pentru evitarea deteriorarilor mecanice, si
pe trasee de regula orizontal, după cum indică proiectul. Nu se permit aranjări în diagonală. Toate
cablurile trebuie protejate adecvat împotriva oricărui risc de deteriorare mecanică la care pot fi supuse în
Piese CertRom
condiţii normale de funcţionare prin adoptarea unuia dintre mijloacele următoare:
- trecerea prin jgheaburi, suporturi, canale, tuburi PVC
- protejarea prin armură
- protejarea cu teacă din PVC sau metal.
La executia instalatiilor speciale de curenti slabi, conform normativului I18-01 si I18-02, se va tine
seama de urmatoarele aspecte:
- atunci cand avem paralelism pe trasee comune, distanta minima intre instalatiile electrice si cele
de curenti slabi trebuie sa fie de 25 cm, atat aparent cat si ingropat;
- daca lungimile de paralelism nu depasesc 30 m, atunci distanta minima intre traseele celor doua
instalatii poate fi de minim 15 cm;
- traseele instalatiilor de curenti slabi se monteaza sub traseele instalatiilor electrice;
- se evita instalarea cablurilor instalatiilor de curenti slabi in tunele sau canale tehnice in care se
gasesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V; in caz contrar, traseele se vor monta pe peretii
opusi sau pe aceeasi parte, dar la o distanta de cca. 40 cm, sub cele elctrice;
- la stabilirea traseelor se evita trecerile prin spatii cu pericol de explozie, medii corozive;
- golurile pentru trecerea cablurilor prin planseu sau pereti se vor proteja cu materiale care sa
asigure o etanseitate corespunzatoare;
- reteaua telefonica interioara se realizeaza dupa o schema radiala;
- locurile de priza pentru telefon se prevad la 20...40 cm fata de pardoseala;
tuburile si jgheaburile vor fi prevazute cu sarma de tragere a cablurilor/conductoarelor;
- daca traseele exterioare sunt lungi sau cu mai mult de doua coturi, atunci se prevad doze
intermediare de tragere a cablurilor prin tuburi;
- traseele verticale trebuie sa aiba bride de fixare pentru a nu fi solicitate la elongatie de propria
greutate;
- razele de curbura la traseele de cabluri trebuie sa fie minim de 5 cm;
- fiecare cablu se marcheaza cu cel putin 3 inscrisuri de identificare, la fiecare capat, pe o distanta
de 1,5 ....2 m;
- etichetarea se face vizibil, lizibil si diferentiat cromatic conform EIA/TIA 606;
- lungimea cablurilor din fibra optica este de maxim 3000 m;
- cablarea orizontala a retelei de date va avea o topologie stelara, adica fiecare priza de
comunicatii are propria ei terminatie fizica in panoul de conectare din concentrator;
- lungimea cablurilor orizontale este de maxim 90 m;

Piese CertRom
- cablarea verticala a retelelor de date va avea o topologie stelara ierarhizata, adica fiecare
concentrator din cladire se conecteaza la cel principal (camera tehnica);
Toate cablurile utilizate pentru instalaţia electrică trebuie susţinute astfel încât să fie sigure din
perspectivă electrică. Îmbinările din cablurile ne-flexibile se vor face prin lipire moale, lipire tare, sudare
sau clame mecanice sau se poate face prin compresie. Toate clamele mecanice şi îmbinările prin
compresie trebuie să cuprindă toate firele conductorului.
Orice conectare la terminalul sau îmbinarea unui cablu trebuie să fie foarte bine realizată din
punct de vedere mecanic şi electric. Îmbinările din cablurile ne-flexibile se vor face prin lipire moale, lipire
tare, sudare sau clame mecanice sau se poate face prin compresie. Toate clamele mecanice şi îmbinările
prin compresie trebuie să cuprindă toate firele conductorului.
Se vor asigura manşoane din oţel sau PVC prin care cablul va trece prin perete sau podea.
Spaţiul dintre manşon şi cablu trebuie sigilat cu spumă aprobată rezistentă la incendiu.
Toate cablurile trebuie să fie verificate cu atenţie în privinţa mărimii şi lungimii înainte de a fi
introduse în ţevi. Cablurile îndepărtate nu trebuie instalate în altă parte fără permisiunea inginerului.
Cablurile din fiecare subcircuit trebuie colectate, legate şi tăiate împreună înăuntrul jgheabului cu bandă
sau curele din plastic (coliere).
In locurile in care se va folosi suport pentru cabluri, acesta trebuie instalat pe suprafaţa clădirii, fie
vertical sau orizontal de-a lungul pereţilor, însă în nici un caz diagonal.
Echipamentele vor avea anexate obligatoriu fisele tehnice de la producator si marcaj CE.
Întocmit,
S.C. WinTech Group S.R.L. Iasi
Ing. DONOSE ANDREI

Piese CertRom
BREVIARE DE CALCUL
ANEXA T1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMOENERGETICE ÎN CENTRALA

TERMICĂ
A. Necesar temic pentru încălzire :

- parter şi demisol : 95190 W
- etaj : 48984 W
Qtotal = 144174 W
B. Dimensionare echipamente
B1. Cazan
Determinare sarcină termică - cazan funcţionînd cu peleţi (în baza indicaţiilor furnizorilor de echipamente):
Q= 144174 W x 1,2 = 173010 W
Se propune montarea unui cazan funcţionînd cu combustibil solid (peleţi din lemn), avînd sarcina termică
utilă de 180 kW, pentru producerea agentului termic utilizat în instalaţia de încălzire (apă caldă ttur/tretur = 90/700C,
presiune maximă admisă în instalaţie = 4bar).
B2. Pompă circulaţie retur cazan
D=(180000x 0,86) /(20 x 974) =7,94 ≈ 8 m3/h
H= Hcazan + Hvfl + Hv3c + Hct + Hrez =1,2+1+1+3,5+1=7,7 mCA ≈ 8 mCA
Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe returul cazanului,
avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=8m3/h,H=8 mCA.
Înălţimea de pompare se va corecta în funcţie de pierderile de presiune ale echipamentelor ce se vor
achiziţiona: pe circuitul de apă al cazanului (Hcazan), pe vana cu trei căi (Hv3c), pe vana fluture (Hvfl).
B3. Pompe circulaţie agent termic pe ramuri
Ramură instalaţie parter şi demisol:
D=(95190x1,2x 0,86) /(20 x 974) =4,20 ≈ 5 m3/h
H= Hinst + Hct + Hrez =3+1,5+1,5=6 mCA
Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe conducta de tur a
racordului termic, avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=5m3/h,H=6 mCA.
Ramură instalaţie etaj:
D=(48984x1,2x 0,86) /(20 x 974) =2,60≈3 m3/h
H= Hinst + Hct + Hrez =2+1+1,5=4,5≈5 mCA
Se propune montarea unei pompe duble (funcţionare una activă şi una de rezervă) pe conducta de tur a
racordului termic, avînd (pe treapta medie de funcţionare): D=3m3/h,H=5 mCA.
B4. Sistem de expansiune
V inst. = (30 /1000) x 180000x 0,86 =4644 litri
Δ V =4644x [(1,0290/1,0004)-1] =133 litri
Piese CertRom
Vutil = 1,2 x 133 =160 litri

V0 = 1,3 x 160=208 litri
Se propune montarea unui vas de expansiune deschis avînd capacitatea totală de 550 litri, (LxlxH =
1,1x1,0x0,5), amplasat în spaţiul tehnic de la cota + 8,00, peste cota celui mai înalt punct din instalaţia interioară de
încălzire, prevăzut cu: conductă siguranţă ducere, conductă siguranţă întoarcere, conductă de legătură cu
atmosfera, conductă preaplin, conductă circulaţie, conductă semnalizare.
B5. Echipament pentru umplerea instalaţiei

Pentru umplerea instalaţiei se propune o staţie de dedurizare monobloc avînd debitul mediu de 0,6 m 3/h.
C. Coşul de fum
Se propune un coş de fum dublu perete (perete interior inox, termoizolaţie, perete exterior inox) avind
diametrul interior de 450 mm şi înălţimea totală de 16 m (din condiţii constructive). Dimensionarea coşului s-a făcut
în ipoteza funcţionării cazanului cu combustibil solid şi cu înălţimea utilă de 14m.
Diametrul interior este informativ întrucît tipul şi datele tehnice ale cazanului se vor stabili după licitaţie.
Toate datele se vor stabili după licitaţie în funcţie de datele tehnice ale cazanului ce se va achiziţiona
(existenţa sau nu a exhaustorului, pierderi de presiune pe circuitul de gaze arse, etc.).
D. Depozitul de combustibil
- consum orar de combustibil : (180000 W x 0,86) /(0,8 x 4053kcal/kg) =48 kg/h
- consum lunar de combustibil: 48 kg/h x 16h/zi x 31zile x (18 - 0,5)/(18 +12) = 13888 kg/lună
- volum necesar depozit combustibil : 13888/ 650kg/m 3 ≈ 21,4 m3 /lună
Spaţiul disponibil alocat pentru depozitarea combustibilului solid (peleţi) este o încăpere alipită centralei
termice, avînd S=15 m2 şi Hliber ≈ 3m.
Pentru consumul zilnic, cazanul este echipat cu rezervor (buncăr) propriu pentru peleţi.
Alimentarea rezervorului cazanului se va face manual din spaţiul amenajat pentru depozitarea peleţilor.
Întocmit ,
ing. A . Popa
Piese CertRom
ANEXA T2 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII TERMICE INTERIOARE ŞI

INSTALAŢII CLIMATIZARE
Ipoteze de calcul, conform SR 1907/1-97 :
zona climatică I te = - 12 0 C
zona eoliană II v=5m/s ; v4/3 = 8,55
Temperaturile interioare de calcul (conform SR 1907/2-97)
-birouri 20 0 C
-spaţiu meeting 18 0 C
-holuri 150 C
-grup sanitar 18 0 C
- spaţii vânzare produse alimentare 16 0 C
-grup electrogen 5 0 C
-centrală termică 15 0 C
Temperatură sol pentru te = - 120 C; tp = 110 C
Dimensionarea corpurilor de încălzire s-a efectuat conform normativelor în vigoare.
Radiator aluminiu :
Tip Sarcina
termică/element
(w)
350 129
500 166
800 234
M180 327
Dimensionarea conductelor se va realiza conform literaturii de specialitate pentru Δt =200 C -conducte din cupru.
Unităţi tip monosplit :
Tip Bucăţi
7000 BTU/h 1
9000 BTU/h 3
17000 BTU/h 1
Unităţi tip split duale :
Tip Bucăţi
2x9000 BTU/h 4
2x11500 BTU/h 3
2x17000 BTU/h 1
Întocmit,
ing.G.Nicolau
Piese CertRom
ANEXA S1 BREVIAR DE CALCUL INSTALAŢII SANITARE

1. Necesar de apă rece
qsp × N
Qn zi mediu = kp x ks x = 3,2 m3/zi
1000
Qn zi max. = kzi x Qzi,med = 3,7 m3/zi
Qnzi max
Qn orar max. = k0 x = 0,8 m3/h
n
qiint = 2,5 l/sec
qiext = 10, l/sec
2. Debite evacuate menajere

Q u zi med = Qn zi mediu = 3,2 m3/zi
Q u zi max = Qn zi max = 3,7 m3/zi
Q u orar max = Qn orar max = 0,8 m3/zi
3. Determinarea debitelor de calcul apă rece
Ob. sanitar Echivalent/ Nr. ob. Echivalenţi totali

E
ob. asemene
a
WC 0,5 4 2
Lavoare 0,35 5 1,75
Spălotoare inox 1 9 9
Pisoare 0,17 4 0,68
Total 13,43
qc = abc E a = 0,15 ; b = 1; c = 1,6
qc = 0,15 x 1 x 1,6 13,43 = 0,82 l/sec = 2,95 m3/h
4. Determinarea debitelor de calcul apă caldă

qc = abc E a = 0,15 ; b = 0,7; c = 1,6
qc = 0,15 x 0,7 x 1,6 3,8 = 0,43 l/sec = 1,54 m3/h
5. Determinarea debitelor de canalizare

Piese CertRom
Ob. sanitar Nr. ob. Es

asemenea pe obiect total
WC 4 3,5 14
Lavoare 5 0,5 2,5
Spălătoare inox 9 1 9
Pisuare 4 0,15 0,6
Total 26,1
Qc = Qs + qs max.
Qs = a x 0,7 x E = 0,35 x 0,7 26,1 = 1,16 l/sec.
qs max. = 1,15 l/sec.
Qc = 1,16 l/sec. + 1,15 l/sec. = 2,31 l/sec = 8,32 m3/h.
Constructiv se propune o reţea de canalizare de incintă cu Dn = 250 mm din PVC.
Debite de canalizare pluvială

Qpl = m . S . Φ . i Φ = 0,9
S = 0,43 ha
m = 0,8
130
t = 12 min + = 98 min. şi f = 1/1 ⇒ i = 40 l/sec. ha
1,5
Qpl = 0,8 x 0,43 x 0,9 x 40 = 12,38 l/sec = 44,56 m 3/h .
Dimensionarea bazinului de retenţie

Debitul de apă menajeră zilnic maxim fiind de 3,7 m 3/zi rezultă un debit lunar de 111 m3. În ipoteza în care
apa nu va fi utilizată pentru diferite lucrări de salubritate (stropit spaţii verzi,spălat platforme, etc) ci va trebui
evacuată cu ajutorul unei vidanje, se dimensionează bazinul de retenţie pentru acumularea apei pe un interval de o
lună de zile. Rezultă astfel un volum de apă (menajeră şi pluvială) de 111 + 44,56 = 155,56 m3. Se propune
realizarea unui bazin cu dimensiunile de 10,0 m x 5,0 m x 3, 0 m = 150 m 3.
Întocmit,
Ing. E. Hasmaţuchi
ANEXA E1 BREVIAR DE CALCUL INSTALATII ELECTRICE
A. CALCULUL NIVELURILOR DE ILUMINARE CU AJUTORUL PROGRAMULUI DIALUX
A.1 Exemplu de calcul pentru incaperea BIROU CENTRU TRANSFRONTALIER

Piese CertRom
FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA FIRI-03-418 SP V1 9L
Domeniu de utilizare: Iluminat general de interior.

Descriere: Armãturã din tablã de oþel vopsitã cu pulbere epoxipoliestericã în camp electrostatic.
Reflector din tablã de aluminiu oglindatã, cu coeficient de reflexie >0.85, în varianta
- (SP) simplu parabolic : varianta de baza la 18w-9 lamele.
- (V1) reflectorul se monteaza pe armatura prin intermediul a 4 arcuri
La cerere poate fi echipat cu balast electronic, reglaj de flux si aparataj pentru iluminat de
siguranta.
Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1230V/50Hz IP40 IK07
Clasa I 960C CE.
IZOLINII PLAN UTIL ŞI REZULTATE FOTOMETRICE

Piese CertRom
LISTA DE COORDONATE CORPURI DE ILUMINAT

Piese CertRom
A.2 Exemplu de calcul pentru incăperea MINIMARKET
FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA PSFL-04-226 d
Domeniu de utilizare : Iluminatul general de interior

Descriere : Subansamblu rama alba metalica PSFL 02,de plastic alb PSFL 04 pe care culiseaza glisoarele,
toate din otel
Reflector din material plastic, aluminizat, fatetat (PSFL 02,04)
Poate fi cu : dispersor inelar sau circular si distantiere(PSFL 02), dispersor din material plastic , gratar din PC
aluminizat (PSFL 04)
Montaj incastrat in tavan fals cu decupaj de :
- O 155-165 mm grosimea tavanului de 5-40 mm(PSFL 01),
- O 200 mm,distanta tavan-tavan fals de min.175mm (PSFL 02,04)
La cerere poate fi echipat cu balast electronic
Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1 230V/ 50Hz, IP 20
Piese CertRom

Piese CertRom
A.3 Exemplu de calcul pentru incăperea SALĂ MEETING

Piese CertRom
FIŞA CU DATE CORPURI DE ILUMINAT ELBA PSFL-04-226 d
Domeniu de utilizare : Iluminatul general de interior

Descriere : Subansamblu rama alba metalica PSFL 02,de plastic alb PSFL 04 pe care culiseaza glisoarele,
toate din otel
Reflector din material plastic, aluminizat, fatetat (PSFL 02,04)
Poate fi cu : dispersor inelar sau circular si distantiere(PSFL 02), dispersor din material plastic , gratar din PC
aluminizat (PSFL 04)
Montaj incastrat in tavan fals cu decupaj de :
- O 155-165 mm grosimea tavanului de 5-40 mm(PSFL 01),
- O 200 mm,distanta tavan-tavan fals de min.175mm (PSFL 02,04)
La cerere poate fi echipat cu balast electronic
Produsul este fabricat si validat conform standardului SR EN 60598-1 230V/ 50Hz, IP 20

Piese CertRom
Piese CertRom

Piese CertRom
B. CALCULUL CURENTILOR DE CALCUL
Exemplu de calcul pentru incaperea Minimarket:
. B.1 Determinarea curentului de calcul al circuitului
În cazul circuitelor monofazate pentru receptoare de:
a) iluminat (Ic il) ;

b) prize (Ic p) ;
c) forta, alimentat de la priza (Ic f)
curentul de calcul se poate determina cu relaţia:

Piese CertRom
Piil
a) Ic il = [A]
U f * cosφ
Pip
b) Ic p = [A]
U f * cos φ
Pif
c) Ic f = [A]
U f * cos φ *η
1700
a) Ic il = = 8.13 [A]
220 * 0.95
Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect
Id = 30 [mA], In = 10 [A].
Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea
maximă de curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru).
Curentul maxim admisibil pentru secţiunea Cu 1,5 mm2 :
Imax admisibil. =35A/mm2 x 1,5mm2 = 52,5 A
Conform catalog pentru curba B de declanşare la scurtcircuit
Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 10 = (30 ÷ 50) A rezultă
Ir max. = 50 A sub 52,5 A admis
2000
b) Ic p = = 11.36 [A]
220 * 0.8
Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect

Id = 30 [mA], In = 16 [A].
Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea maximă de

curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru)
Imax admisibil. =35A/mm2 x 2,5mm2 = 87.5 A
Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 16 = (48 ÷ 80) A rezultă
Ir max. = 80 A sub 87,5 A admis.
2300
c) Ic f = = 14.52 [A]
220 * 0.8 * 0.9
Se adoptă curentul nominal pentru întrerupator automat cu protectie la curenti de defect Id = 30

Piese CertRom
[mA], In = 16 [A].
Alegerea curbei de declanşare a întrerupătorului automat la cupru = intensitatea maximă de

curent D max. = 35 A/mm2 (conductor cupru)
Imax admisibil. =35A/mm2 x 2,5mm2 = 87.5 A
Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 16 = (48 ÷ 80) A rezultă
Ir max. = 80 A sub 87,5 A admis.
B.2 Calculul coloanelor de alimentare în regim trifazat :
C c * Pi
Ic = [A]
3 *U * cos φ *η
0.66 *12000
Ic = = 16 [A]
3 * 380 * 0.92 * 0.8
Conform Normativ I7-2002 tabel 4.8 şi 4,9 se alege :
- curentul nominal pentru intrerupatorul automat pentru protectia la suprasarcina si supracurent
IN = 20 A ;
- sectiunea nominala a cablului este de 4 mm 2 cu Imax adm = 34 A
Se verifică :
Ir =(3÷5) x I = (3÷5) x 20 = (60 ÷ 100) A rezultă
Curentul maxim admisibil pentru secţiunea Cu 4 mm2 :
Imax admisibil. =35A/mm2 x 4 mm2 = 140 A
Ir max. = 100 A sub 140 A admis.
C. CALCULUL INSTALAŢIEI DE PARATRĂSNET ŞI A PRIZEI DE PĂMÂNT:
Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet este realizat conform normativ

I20/2000 (Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului), dupa cum urmeaza :
a) Determinarea parametrilor Nd - frecvenţa loviturilor directe de trăsnet şi N c - frecvenţa anuală

Piese CertRom
acceptată de lovituri de trăsnet
Nd = Ng x Ae x C1 x 10-6 [lovituri/an]
Ng = 0,04·Nk1,25 [nr. impact/km2an] ⇒ Ng = 0,04· 24,8 1,25 = 2,21 [nr. impact/km2an]
Ae = L x l + 6H(L + l) + 9 π H2 (m2)
Ae =33 x 27 + 6 x 9 x (33 + 27) + 9 π x 92 = 6421 (m2)
Ae =7 x 7 + 6 x 11 x (7 + 7) + 9 π x 112 = 4394 (m2)
C1 = 1
Nd = 2.21 x 10815 x 1 x 10-6 = 0.023 [lovituri/an]
5,5 x10 −3
Nc = [lovituri/an]
C
C = C2 + C3 + C4 + C5 ⇒ C = 1x 1 x 1 x 5 = 5
5,5 x10 −3
Nc = = 0,0011 [lovituri/an]
5
- Cum Nd > Nc (0,023 > 0.0011) ⇒ este necesară instalarea unei IPT a cărei eficacitate se
determină cu relaţia:
Nc
E ≥1 −
Nd
Cu ajutorul valorii E se determina nivelul de protectie al IPT.
0.0011
E ≥1− ⇒ E ≥ 0,95 ⇒ nivelul de protectie Intarit II cu urmatoarele
0.023
caracteristici :
I = 5,2 (kA) ;
Raza sferei fictive R = 30 (m);

Piese CertRom
Dimensiuniel retelei de capatare : 10 x 10 (mxm) ;
Unghiul de protectie α = 35 ;
Distanta medie intre conductoarele de coborare : 15 (m).
b) Calculul prizei de pamant :
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant complexe se determina cu relatia :
( R po * R pv )
Rp =
( R po + R pv )
- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant multiple orizontale :
rpo
R po =
(u o * no )
ρ 2a 2
- singulare: rpo = 0.366 * lg
a bq
- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant multiple verticale :
rpo
R pv =
(u v * n)
ρ 2l 4q + 3l
- singulare: rpv = 0.366 * lg
l d 4q + l
- numarul de electrozi verticali (n) :
( rpo * rpv )
- n=
[u ( rpo + rpv ) * R pnormata ]
- numarul de electrozi orizontali (no)se determina astfel :
+ asezare pe contur : no = n
Piese CertRom
ρ = 80 (Ωm)
l = 3 (m)
d = 2 ½“ = 0.0635 (m)
q = 1,1 (m)
a = 2*l = 6 (m)
b = 0.04 (m)
80 2*3 4 *1.1 + 3 * 3
rpv = 0.366 * lg = 20.53 (Ω)
3 0.0635 4 *1.1 + 3
80 2 * 62
rpo = 0.366 * lg = 15.68 (Ω)
6 0.04 *1.1
(15.68 * 20.53)
n= = 15.87 ~ 16 ⇒ n = 16
[0.7 * (15.68 + 20.53) * 0.8]
Cum n = 16 si electrozii verticali sunt asezati pe contur ⇒ no = 16 electrozi orizontali.
20.53
R pv = = 1,60 (Ω)
(0.8 *16)
Piese CertRom
15.68
R po = = 1.30 (Ω)
(0.75 *16)
(1.60 *1.30)
Rp = = 0.71 (Ω).
(1.60 +1.30)
Întocmit,
Ing. A. Pavăl

Caiet de Sarcini Complet Compress

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Sarcini Complet Compress

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Piese CertRom

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI

DIRECTOR GENERAL Ing. Adrian Iurcan

STRUCTURĂ Ing.V.I.Zaharia Ing.D.Danţuş ING. V . AUR

TERMICE+VENTIL Ing.A.Popa Ing.G.Nicolau

ELECTRICE Ing. A.Pavăl Ing. V.Bădărău ING. V. POPARDA

SANITARE Pr.pr. C.Alexandriu Ing.E.Hasmaţuchi ING.C. HARNAGEA

APĂ - CANAL Pr.pr. C.Alexandriu Ing.E.Hasmaţuchi ING. C. HARNAGEA

S.C. WINTECH GROUP S.R.L.

7. CONDIŢII PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENABILITATE............................................................................................161

CAPITOLUL XVII BORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE....................................................................................................315

SEF PROIECT, ING. V. BĂDĂRĂU

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI

CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

01 Caiet de sarcini nr. 1 - ZIDARII BCA

02 Caiet de sarcini nr. 2- GIPSCARTON

03 Caiet de sarcini nr. 3 - HIDROIZOLATII

04 Caiet de sarcini nr. 4 - TERMOIZOLATII

05 Caiet de sarcini nr. 5 - TENCUIELI

06 Caiet de sarcini nr. 6 - VOPSITORII PE GLET DE IPSOS

07 Caiet de sarcini nr. 7 - VOPSITORII PE METAL

08 Caiet de sarcini nr. 8 - PERETI FAIANTA

09 Caiet de sarcini nr. 9 - PLAFOANE SUSPENDATE

10 Caiet de sarcini nr.10 - PARDOSELI GRESIE

11 Caiet de sarcini nr.11 - PARDOSELI CIMENT SCLIVISIT

12 Caiet de sarcini nr.12 - PARDOSELI PARCHET LAMINAT

13 Caiet de sarcini nr.13 - TERMOSISTEM

14 Caiet de sarcini nr.14 - PERETE CORTINA

15 Caiet de sarcini nr.15 - COPERTINA

16 Caiet de sarcini nr.16 - TAMPLARIE METALICA

17 Caiet de sarcini nr.17 - USI DE ACCES SI VITRINE CU TAMPLARIE DIN ALUMINIU

18 Caiet de sarcini nr.18 - TAMPLARIE DIN ALUMINIU

19 Caiet de sarcini nr.19 - GEAMURI

CAIET DE SARCINI nr. 1

F. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile şi modul de executare al lucrărilor de zidării

- P2 - 85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie.

- P 100 - 91 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social

- STAS 10109/1 - 82 - Lucrări de zidărie. Calcul şi alcătuirea elementelor.

- C17 - 82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.

Materialele care intră în alcătuirea zidăriilor sunt :

- BCA 20cm / BCA 25cm;

- armătură utilizată la armarea zidăriei conform STAS 438/1 - 80 marca OB 37.

Betonul Celular Autoclavizat este un material pentru constructii cu o structura poroasa,

Zidăria de umplutură, la clădirile cu structură de beton armat, va fi bine împănată la

Protecţia anticorozivă a barelor de ancorare se va realiza prin înglobarea lor în mortar

Dimensiunile, marca şi calitatea blocurilor de BCA, precum şi marca mortarului de zidărie

Un sac de 25 kg de mortar MZ-BCA se amestecă cu cca. 4,75 - 5,5 litri apă. La 1 kg de

Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu ştrepi.

Detaliile de alcătuire a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi intersecţii sunt conform P2-85.

Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii (stâlpii sau diafragmele de beton

Înainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau

Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele

F. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică

rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.

La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în "Normativ

CAIET DE SARCINI nr. 2

F. Controlul calitatii si receptia lucrarilor.

1. subansabluri din gips-carton:

pereti de compartimentare interiori

placare la interior – pt pereti exteriori

2. fixarea placilor din gips-carton: - gips-carton fixat cu suruburi pe structura metalica