iadacieair etait es meee at 2 — ee ee Semne si simptome clinice psihiatrice eieiRebeete canbe Sy —_S 1. Introducere general Psihiatri igi dezvolta capacitatea de a depista conditiile mintale din teva motive: pentru a formula diagnostice exacte, pentru a prescrie tratamente eficiente, pentru a oferi prognostice fiabile, pentru a analiza problemele psihice intr-un mod edt mai complet si pentru a comunica Fructuos cu ali clinicieni. Ca sa igi indeplineasca toate aceste scopuri, psihiatritrebuie si devind experi in domeniu! imbajuluipsihiatrietrebuie si invefe si recunoasci gi si defineasca semnele sisimptomele comporta- mentale si emojionale; iar dupa toate acestea trebuie si devind maestri ai observarii riguroase si descrierii logice a fenomenelor mintale ale psihiatriei, Multe din semnele si simptomele psihiatrice igi au ridacinile in comportamentul normal si pots fie infelese ca puncte diferite de pe un speciru cate se intinde de la normal pana la patologic. ‘A, Semne, Observatiile si constatirile clinice obiective, cum ar fi con- stricia afectiva sau inhibitia psihomotorie a pacientului. B. Simptome. Experientele [trdrile] subicctive descrise de bolnavi, cum at fi dispozitia depresiva sau lipsa de energie. C. Sindrom. Grup de semne si simptome care formazi impreund 0 conditie ce poate fi recunoscuta; sindromul poate si fie mai echivoe decat o tulburare sau boala specifica. ays IL. Definifii ale semnelor si simptomelor psihiatrice® in continuare sunt definite, in ordine alfabetic, o serie de fenomene mintale legate de semne si simptome. <5 Abulie: Impuls redus de a actiona si gandi (cu alte cuvinte, absent voinfei), in asociere cu indiferenta fata de consecinte. Apare prin deficit | neurologic, in depresie, in schizofrenie. ‘Acalculie: Pierderea capacitafii de a efectua calcule; nu este cauzata de | anxietate sau de deficitul de concentrare. Apare prin deficit neurologic, | in tulburarile de invatare. Acrofobie: Teama de locuri inalte. ‘Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executa migcari alternative rapide. —-Afarie: Orice tulburare ainfelegerii sau exprimacii limbajului cauzatd de Oleziune cerebrala, Pentru tipurile de afazie, vezi fiecare termen specific. iatrilor europeni psihiatrice * Multe din definite incluse sic pot i suscite obieti din partea {inclusiv din partea celor romni). Pentru o mai bund cunoastere a semiologici recomanda folosirea uaor referinfe suplimentare.SEMNE SI SIMPTOMECLINICEPSIHIATRICE 31 Afect: Trairea subiectiva gi directa & emofici atasate ideilor sau reprezen- tirilor n tale ale obiectelor. Afectul are manifestiri exterioare care pot ficlasificate ca restrictionate, toc ate ca restr lc, tocite, aplatizate, largi, labile, adecvate sa inadeevate. V . fs ae Reducere a intensi mai Putin severd deciit cea din afectul tocit. Afect inadecvat: Ton emotional care nu se gaseste in armonie cu idea, giindul sau vorbirea care il insofeste, Se intalneste in schizofrenie, Afect labil: Expresie afectivi caracter 'izat prin modificdri rapide gi bruste, nelegate de stimuli extern? : Afect plat: Absenfa totala sau aproape total a oricdror semne de expresie afectiva tii tonului simtirii, care este Afect restrictionat: Reducere a intensitatii tonului simfirii care este mai putin severd decit in afectul tocit dar este clar prezenti, Vezi si afect constrictionat. Afect tocit: Tulburarea a afectelor manifestat& prin reducerea severdi a intensitiii tonului externalizat al simyimintelor; unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei, conform lui Eugen Bleuler. Agitatie: Anxietate severd asociati cu neliniste motorie. Agitatie psihomotorie: Hiperactivitate fizicd si mintalA care este, de obi- cei, neproductiva gi se asociaz cu o senzafie de furtund interioard, asa cum apare in depresia agitata Agorafobie: Frica patologici de locuri deschise sau de piisirea mediului familiar al locuintei. Poate si se insofeasci sau nu de atacuri de panic’. Agresivitate: Actiune energici, cu scop, verbala sau fizicd; corespondentul motor al afectului de furie, manie sau ostilitate. Apare in deficitul neurologir, tulburarea de lob temporal, tulburdrile de control al impulsu- rilor, manie, schizofrenic. Akatizie: Senzatie subiectiva de neliniste motorie, manifestata prin nevoia intensa de a fi in miscare continua; poate si fie considerata un efect secundar extrapiramidal al medicafici antipsihotice, Poate fi confundat cu agitatia psihotica. ‘Alexitimie: Incapacitatea de a descrie sau de constientiza propriile emotii sau dispozitii, sau de a elabora asupra fanteziilor legate cu depresia, abuzul de sv’bstanfe 5 tulburarea de stres posttraumatic. Ambivalenti: Coexistenfa a doua impulsuri opuse in legiturd cu un acelasi lueru la aceeasi persoand si in acelasi timp. Se intalneste in schizofrenie, stirile borderline, tulburarea obsesiv-compulsiva. ‘Amnezie: Incapacitatea total sau partial de evocare a tririlor anterioare; poate fi de origine organica (tulburare amnezica) sau emofionali (amnezia disociativa). Anterograda (AA): Pierderea memorici pentru evenimentele care urmeazi debutului amnezieisfrecventd dupa traumatisme cranio-cerebrale ° Sau legate de stimuli externi miner,Pr | 32 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA Retrogradi (AR): Pierderea memoriei pentru evenimentele care precedi debutul amneziei Anergie: Lipsi de energie >Anhedonie: Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile obisnuite plicute. Se asociazi adesea cu depresia Anomie: Incapac‘tatea de evocare a numelor obiectelor. Anorexie: Pierderea sau descresterea poftei de mancare. in anorexia nervoasi, pofta de mancare poate si se pastreze, dar pacientul refuza si mina Anosognozie: Incapacitatea de a’recunoaste un defect somatic propriu (de ex., pacientul neaga paralizia unui membru). > Anxietate: Simyimint de aprehensiune cauzat de anticiparea unui pericol, care poate fi intern sau extern, Apatie: Ton emational tocit, asociat cu detasarea sau indiferenta; se intlneste in unel= forme de schizofrenie si depresie. Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitate motorie voluntard cu Scop; nu poate fi erplicata prin paralizie sau alti afectare motorie sau senzoriala. In apraxia de constructie, pacientul nu poate si deseneze forme bi- sau tridimensionale. Asociatii indepirtate: vezi Slabirea asociatiilor Asociafii prin asonanfi (asocia(ii clang): Asociatie sau vorbire determinatd de sunctul, sinu de sensul, cuvantului; cuvintele nu au legaturd Jogicd; asonanfele si rimele pot si domine comportamentul verbal. Se intalneste cel mai frecvent in schizofrenie sau in manie. ‘Ataxie: Lipsd de coordonare, fizica sau mintald. 1. in neurologie, se refera Ja pierderea coordonarii musculare. 2. in psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihied se refer’ la lipsa de coordonare dintre sentimente si ginduri®; se intalneste in schizoftenie si tulburarea obsesiv-compulsiva seve ‘Atentie: Concentrare; aspect al constienfei care se referi la cantitatea de fort exercitat in focalizarea asupra anumitor aspecte ale unei experiente, ti sau sarcini. Este afectata de obicei in anxietate si in tulburarile activi depresive. Autism: vezi Gandire autista Blocaj'": intrerupere brusca a sirului gandirii, inainte de terminarea unui ‘ind sau a unei idei; dupa o scurti pauza, persoana nu isi aminteste ceea ce se spunea sau era pe cale si se spund (mai este cunoscut gi ca furt al ‘ganduritor); freevent in schizofrenie gi anxietatea sever Catalepsie: Conditie in care persoana menfine pozitia corpului in care este pusa; se intélneste in cazurile severe de schizofrenie catatonica. Sinonima cu flexibilitas cerea sau flexibilitate ceroasd. Cataplexie: Pierderea temporara brusca a tonusului muscular, cauzind slabiciune si imobilizare; poate fi precipitatd de diferite stiri emotionale si este urmata frecvent de somn. Frecventd in narcolepsic. 40 pisocierea ideo-afectiva. § Spernung (Ib. germ). pe I2: SEMNE SISIMPTOME.CLINICEPSIHIATRICE 33 Agitatie (excitatie) eatatonied: Agitaic, impulsivitate gic resiv, de mare intensitate. Posturare catatonic: Asumarea voluntari a unei posturi nepotrivite sau bizare, menfinute in general pentru perioade indelungate de timp. Poate si alterneze pe neasteptate cu excitatia catatonic. Rigiditate catatonicd: Pozitie motorie fixa rezistenti la modificare, Circumstantistitate: Tulburare a proceselor asociative de gindire $i vorbire in care pacientul face digresiuni in amanunte nenecesare gi ginduri nepotrivite inainte de a comunica ideea centrali. Se intilneste in schizofrenie, tulburarea obsesiv-compulsiva gi unele cazuti de dementi Veci si tangeny Cognitie: Procescle mintale de cunoastere si consientizare; funetioneaza in strdnsa asociere cu judecata, ‘Comi: Stare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate fi trezit, asociata cu responsivitate minim’ sau nedetectabild la stimuli; se intélneste {in leziuni sau boli ale creierului, in conditi sistemice cum ar fi cetoacidoza diabetic’ sau uremia si in intoxicatia cu alcool si alte droguri, Coma poate sii apari iin starile catatonice severe gi in tulburarea conversiva. Compulsiune: Nevoia patologicd de a actiona conform unui impuls care, daci i se rezisti, produce anxietate; comportament repetitiv'? ca rispuns la 0 obsesie sau executat in conformitate cu anumite reguli, fara un alt scop in sine decat acela de a preveni producerea unui anumit Iueru in vitor. Confabutatie: Umplerea inconstient& a golurilor de memorie prin imagi- narea de trairi sau evenimente fara baz faptica, intalnita freevent in sindroamele amnestice; trebuie diferentiatd de minciun’, Confuzie (stare confuzionabi): Tulburiri ale constientei manifestate prin orientare dezordonati in raport cu timpul, spatiul sau persoana, Constien{a': starea de informare curenta (awareness) cu rispunsuri la stimuli externi.. Coprolalie: Utilizarea involuntara a unt. limbaj vulgar sau obscen. Se intalneste in unele cazuri de schizofienie si in Tulburarea Tourette, ‘Déja entendu: Deja auzit. Huzia c& cea ce aude persoana in cauza a mai auzit inainte. Déjapansé: Deja gandit. Conditie in care un gnd ne mai gindit niciodata este considerat in mod eronat ca o repetare a unui gind anterior. Déjat vu: Deja view". lluzie de recunoastere vizuald in care osituatie noua este consideratd in mod eronat drept o repetare a unei experiente anterioare, Delir: Certitudine' falsa, bazata pe inferenta incorectd despre realitatea si sustinuti, care este Ritual "8 Sau cunostinga; a nu se confunda cu constinta Convingere sau credingl, Belief.r larga si i congniente cu dispozi 34 KAPLAN& SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA extend, care este susfinuti ferm in pofida probelor sau dovezilor obiective si evidente in sens contrar si in pofida faptului ca alti membri ai culturi respective nu impartiigesc credinja respectiva. 7 Delir bizar: Certitudine falsa care este patent absurda sau fantastica (de ex., invadatori din spatiul cosmic au implantat electrozi in creierul pacientului). Frecvent in schizofrenie. in delirurile care nu sunt bizare, continutul se situeaza, de obicei, in domeniul posibilului, 7 Delir congruent cu dispozitia: Delir al cirui continut se potriveste cu dispozitia (de ex., pacientii depresivi care cred ca ei sunt raspunzatori de distrugerea lumii). Delir de control: Convingerea falsa ci vointa, géndurile sau sentimentele unei persoane sunt controlate de forte externe. Delir de grandoare: Conceptie exageratd despre importanta, puterea sau identitatea propriei persoane. Delir de infidelitate'’: Certitudinea falsi ci 0 persoandi iubiti nu este fidela; uneori se numeste gelozie patologicd. Delir de persecutie: Convingerea falsd de a fi hartuit sau persecutat; se constati adesea'® la pacientiilitigiosi, care au o tendinti patologica de a intenta actiuni in justitie din cauza raului tratament imaginar. Este cel mai frecvent delir. Delir de referinta: Credinfa falsa ci purtarea (comportamentul) altora se referd la persoana celui in cauza si cd evenimentele, obiectele sau alfi oameni au o semnificatie particulard si neobisnuiti, de regula de natura negativa; deriva din ideea de refering, cdind persoanele simt, in mod fals, cé alfii vorbesc despre ele (de ex., convingerea ci cei de Ia TV sau radio vorbesc despre persoana respectiva). Vzi si transmiterea gndurilor. Delir de séracie!”: Convingerea falsi de a fi sdrac sau ca va fi deprivat de toate posesiunile materiale. Delir incongruent cu dispozitia: Delir bazat pe o refering’ incorecti la realitatea externd, al cArui confinut nu are legiturd cu dispozitia sau este nepotrivit cu dispozitia (de ex., pacientii depresivi care cred ef sunt noul Mesia). Delir nihilist (de negatie): Delir depresiv ci lumea si tot ceca ce are legiiturd cu ea au incetat si mai existe Delir paranoid: Include delirurile de persecutie $1 control si grandoare. i < Delir somatic: Delir referitor la functionarea propriul delirurile de referinta, corp. de gelozie; de fapt, de multe ori Se vorbeste despre deli Te eae ‘cide unul de infidelitate (adulter '5 fn general, in mod cur Eee lozie (adulter posibil), este vorba nu doar de un delir de gel ‘consumat). a i Clinie, delirul de persecufie este important in psihozele majore. - Clinic, delirul de netscrrt, paticulara a delrulu de rund, care este onogiune mat 17 Delirul de saracie este o tema par ru és en Dell de sic ee rept Int fn depres cu element pss L2: SEMNE $I SIMPTOME CLINICEPSIHIATRICE 35 Delirium: Tulburare mintala acuta reversibilé caracterizata prin confuzie $i 0 anumita afectare a constien{ei; se asociazd in general cu lvilitate emotional, halucinafii sau iluzii si cu comportament nepotrivit, impulsiv, irafional sau violent. Depersonalizare: Simtimant de nerealitate cu privire la sine, la parti ale Proptiei persoane sau cu privire la mediul inconjurator, care apare"* in conditi de stres extrem sau oboseal extrema, Se intalneste in schizofrenie, tulburarea de depersonalizare si tulburarea de personalitate schizotipal Depresie: Stare mintala caracterizata prin sim{iminte de tristete, singuritate, disperare, stima de sine scdizutd si auto-reproguri; semnele de insofire includ inhibitia psihomotorie sau, uneori, agitafia, retragerea din contactele interpersonale gi simptome vegetative cum ar fi insomnia si anorexia. Termenul se referd la dispozitia astfel caracterizat tulburare a dispozitie, Deraiere (derailment): Deviere treptata sau bruscd a sirului gindurilor, fra blocare; se foloseste uneori ca sinonim al s!tbirif asociaritlon Derealizare: Senzatie de realitate schimbata sau c& ceca ce este in jurs-a | modificat, Se intilneste de regula in schizofrenie, atacurile de panic, L tulburitile disociative, Dereism: Activitate mintalt care urmeazii un sistem logic total subicctiv | siidiosincratic si care nu iain considerare faptele realitiii sau experientei | Caracteristic pentru schizofrenie, Vezi si gfindire autisti. | Dezinhibitie: 1. inlturarea unui efect inhibitoriu, ca in reducerea functici inhibitorii a cortexului de catre alcool. 2. in psihiatrie, libertatea mai mare de a actiona tn conformitate cu pulsiunile sau simtmintele interne si cu 4 mai pujind grijé fata de restrictiile dictate de normele culturale sau de superego, Dezorientare: Confuzie; afectarea cunoasterii timpului, locului si persoa- nei (pozitia selfului in raport cu cealaltd persoana). Caracteristicd pentru tulburarile cognitive. Disforie: Simtdmant de neplicere sau disconfort; dispozitie de insatisfactie sineliniste general, Apare in depresie gi anxietate, inezie: Dificultate in efectuarea migcatilor Se intilneste in tulburarile extrapiramidale, Dispozitie: Ton pervaziv si sustinutal sentimentelor care este trait intern si care, in extremele sale, poate si influenteze nractic toate aspectele comportamentului si perceperii lumii de cdtre persoana respectiva. Se deosebeste de afect, expresia extern’ a tonului interior al simtirilor. Congruent cu dispozitia: in armonie, adecvat ct dispozitia; idei care se potrivesc cu dispozitia, frecente in tulburarea bipolara. Incongruent cu dispozitia: Nepotrivit cu dispozitia, idei care nu se armonizeazi cu dispozitia, frecvente in schizofienie. sau la 0 "8 Uncori a ici”r 36 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA Distonie: Tulburare motorie extrapiramidal constind din contra lente, susfinute, ale musculaturiaxiale sau apendicuare. desea preg omigcare, conducdind la devieri posturale relativ sustinute; reaction nice acute (grimase facial, torticolis) s terapiei medicamentoase antipsihotice Distractibilitate: Inabilitatea de ai focalizaatenia; pacientul nu rispun- de la sareina pe care o are de efectuat, ci di atentie unor fenomene rele vante din medi Distractibititat ‘a funotie de st Dizartri vorbire a sunetelor emise, dar nu si in gisirea cuvintelor sau in gramatic, Ecolalie: Repetarea psihopatologica a cuvintelor sau frazelor unei } persoane de catre alta; tinde si fie repettiva gi persistenta, Se intalneste in unele forme de schizofrenie, in special in tipul catatonic. Elatie (elation): Aect ce consti din simaminte de bucurie, euforie, triumt, intensi satisfactie de sine sau optimism. Apare in manie, situafe in care niu are o bazi in reaitate, Enuforie: Simtimént exagerat de bund-stare, care este nepotrivit eu eveni nentele reale, Poate si aparat in uzul de drogur, cum ar fi opiaceele, amfetaminele si alcoolul. Exaltare: Simfimént de intensi elatie si grandoare Flexibilitate ceroasi: Conditie in care pacientii mentin pczifia corpului in care au fost pugi, Se mai numeste si catalepsie. Fobie: Frici persistent patologica, nerealistasiintensa de un obiect sau de o situajie; persoana fobied poate si infeleaga ca frica este irational dar, cu toate acestea, nu poate si o risipeasca. Formicatie (formication): Halucinatie tactii ce implica senzatia ed ine | secte mici umbla pe piele sau pe sub piele. Se intélneste in adictia Ia cocaina si in delirium tremens. Fried: Stare emotional neplicuti, constind din modificari psihofizio- logice ca rispuns la 0 ameninfare sau Ia un pericol real. Comparayi cu anxietate. Fuga de idei: Succesiune rapid’ a gindurilor sau vorbiii fragmentare care continutul se schimba bruse iar vorbirea poate sie incoerent®. Se Ineste in manic. in care bolnavul trece de la un subiect la altul muli interni sau externi; se intilneste in manie Dificultate in articulare, in activitatea motorie de modelare ca n Gandire caracterizatd prin abilitatea de a sesiza carac~ teristicile esentiale ale intregului, de a desface intregul in parfi componente si de a discerne proprietiile comune. Gandirea simbolicd. Giindire autist’: Gandire in cere gindurile sunt in mare masuri narcisice si egocentr'ce, cu accent asupra subiectivitati si nu obiectivitajii si Fira preocupare pentru realitate; termentul se foloseste ca sinonim pentru -wtism sidereism. Se intalneste in schizofrenie, tulburarea autist GAndire concret&: Gandire caracterizata nu de abstractizare, ci de lucruti si evenimente reale si de experienja imediati; se intlneste la copiit mic2: SEMNE SI SIMPTOMECLINICEPSIHIATRICE 37 ta cei care au pierdut sau nu au dezvoltat abilitatea de a generaliza (ca in tunele tulburari mintale cognitive) gi la persoanele cu schizoftenie. A se compara cu gindire abstracti, Gindire ilogici: Gindire care conjine concluzii eronate sau contradictii interne; este psihopatologics numai daca este marcati si daci nu este cauzati de valori culturale sau de deficitul intelectual. Gindire magica: Forma de gandire dereisti; gindire aseminatoare cu ea din faza preoperajionala la copii (Jean Piaget), in care gindurile, cuvintele sau actiunile dobandesc putere (de ex., puterea de a cauza sau impiedica un eveniment), Grandiozitate (grandoare)": Simjiminte exagerate despre importanta, puterea sau cunostinjele dejinute sau despre identitatea proprie. Se intalneste in tulburarea deliranta, stirile maniacale, Halucinafie: Percepjic senzorial falsi ce apare in absenta oricdrei stimu- Jiri externe relevante in modalitatea senzoriala implicata Halucinatii auditive: Falsd perceptie sonord, dé regula voci dar si alte sunete, cum ar fi muzica. Sunt cele mai frecvente halucinatii in tulburirile psihiatrice Halucinafii congruente cu dispozitia: Halucinayii cu conjinut care se potriveste cu dispozitia depresiva sau cu cea maniacal (de ex., pacientii depresivi care aud voci care le spun cd sunt niste persoane rele; pacientii maniacali care aud voci care le spun c& au valoare, putere sau cunoastere inflationate). Halucinatii gusfative: Legate de gust. Halucinatii haptice (tactile): Legate de senzajile de atingere. Halucinafii hipnagogice: Halucinayii care apar atunci cand persoana adoarme; de obicei nu sunt considerate patologice Halucinafii hipnopompice: Halucinatii care apar atunei cand persoana se trezeste din somn, de obicei nu sunt considerate patologice. imperative: Perceperea falsi a unor ordine ciirora petsoana se poate simi obligati sili se supund sau cZrora i este ineapabila sili se opund. Halucina(ii incongruente cu dispozitia: Halucinafii care nu sunt asociate cu stimuli externi reali, al cdror conjinut nu se potriveste cu dispozitia depresiva sau cu cea maniaeala-(de ex., in depresie, halucinatii care nu implica teme cum ar fi vinovatie, pedeapsa meritati sau inadecvarea; in manie, halucinatii care nu implica teme cum ar fi valoarea sau puterea inflationate). Halucinati liliputane: Percepjia falsi cd obiectele sunt mult mai miei decat in realitate; se mai numese i halucinatii micropsice. A se com- para cu macropsie. "In mod traditional, grandoarea se refera la importanta exagerata acordati proprici persoane, Grandiozitatea poate si aibi un context mai larg, cum ar fi temavcile delrante ccosmice, de reformé universal, salvare a lumii, invenn/Soluji miraculoase ale marilor probleme ale zit sau ale omeniri ete (uneor, pacienii de acest Fel nu prezinti un delir de igrandoare propriu-zs, ei nu ist acorda deeat in subsidiar o important exager38 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA Halucinatii olfactive: Halucinatii care implic& primar olfactia/mirosurile apar cel mai frecvent in tulburirile medicale, in special in cele care afec- teazi lobul temporal, Halucinafii somatice: Halucina{ii care implica perceptia unei trairi fizice i interiorul corpului. Halucinafii vizuale: Halucinatii care implica primar simul vazului, Hiperactivitate: Activitate muscularé crescuté. Termenul este folosit frecvent pentru a descrie o tulburare constatata la copii, care se manifesti prin neliniste constanti, hiperactivitate, distractibilitate gi dificultati de invatare. Se intalneste in tulburarea prin deficit atentional/hiperactivitate, Hipermnezie: Grad ridicat de retinere si evocare. Poate fi indusi prin hipnoza si se poate intilni la unele persoane supradotate; poate si constituie, de asemenea, un element al tulburarii obsesiv-compulsive, al unor cazuri de schizofrenie si al episoadelor maniacale din tulburarea bipolara I. Hipervigilenta (hipervigilitate): Atentic si concentrare excesiva asupra tuturor stimulilor interni si extemi; se intilneste de obicei in stile delirante sau paranoide. Hipomanie: Anormalitate a dispozitiei cu caracteristicile calitative ale maniei, dar ceva mai pufin intensd. Se intalneste in tulburiirile bipolara II si ciclotimica, Idee prevalenta (overvalued): Convingere sau idee falsi sau nerezonabil care este sustinutd dincolo de limitele ratiunii, Este mai putin intensi sau de mai scurta durata decat delirul, dar se asociazi de obicei cu boala mintal Idei de referinfa: Interpretarea incorecti a incidentelor si evenimentelor din lumea exterioari ca dejindnd o referinté directa, personala, la propria persoani; ideile de referin{& se pot constata ocazional la persoane nor- male, dar apar frecvent la pacientii paranoizi. Dac sunt prezente cu frecventd sau intensitate suficienti sau dacd sunt organizate sau sistematizate, ideile de referin{a constituie deliruri de refering’. Iluzie: Intexpretatea perceptuala incorecta a unui stimul extern real. A se compara cu halucinatie, Incoeren{a: Comunicare lipsita de conexiuni, dezorganizaté sau incomprehensibild. Vezi si salati de cuvinte. Incorporare: Mecanism primitiv de defensa inconstienta in care reprezentarea psihic& a unei alte persoane sau aspecte ale unei alte persoane sunt asimilate in propriul self printr-un proces figurativ de ingestie orala simbolici; reprezinti o form’ speciali de introiectie si este cel mai timpurt mecanism de identificare. : Insertia gndurilor: Delirul cd in mintea cuiva se implanteazi ginduri, de ctre alti oameni sau forte. Insight (in{elegere/constientizare, ,,critica boli ‘stient& a propriei conditii. In psihiatrie se refer la constient [cunoasterea] 5i intelegerea propriei psihodinamici sia propriilor simptome Recunoasterea con- tizarea2: SEMNE SI SIMPTOME CLINICE PSIHIATRICE 39 de comportament maladaptativ; este foarte important pentru facilitarea modificarilor personalitatii si comportamentului persoanei respective. intunecarea constienfei: Orice tulburare a constienfei in care persoana nu este pe deplin treaza, alert si orientatd. Apare in delirium, dementa si tulburarea cognitiva, Alterare a orientirii, perceptiei, $i atenfiei; se intalneste in disfunctiile cerebrale. Iritabilitate: Excitabilitate anormal ‘sau nerabdare usor declangate. Jamais yu; Fenomen paramnezic caracterizat de senzatia falsi de nefamiliaritate a unei situajii reale care a mai fost trait’ anterior. Judecati: Actul mintal de comparare sau evaluare a optiunilor din cadrul unui set de valori dat, cu scopul alegerii unui curs de actiune. Daca cursul de actiune ales este consonant cu realitatea sau cu standarde comporta- mentale adulte mature, se spune ci judecata este intact sau normal; se t spune ci judecata este afectati daci aetiunea aleasé este clar maladaptativa, daca rezultd din decizii impulsive bazate pe nevoia de gratificare imediata sau dacd este in alt mod nepotrivita cu realitatea masuraté potrivit standardelor mature ale adultului. La belle indifférence: Literal inseamna ,frumoasa indiferenté*; atitudine nepotrivita de calm sau lipsi de preocupare in legdturd cu dizabilitatea proprie. Se poate intalni la pacienfiicu tulburare conversiva. Logoree: Vorbire bogati (rapida), sub presiune, coerenti, vorbitul incontrolabil, excesiv; se intalneste in episoadele maniacale ale tulburdrii bipolare I. Se mai numeste $i tahilogie, verbomanie, volubilitate.” Macropsie: Perceptia falsa ca obiectele sunt mai mari decdt in realitate; ase compara cu micropsie. Manie: Stare a dispozitiei caracterizatd prin elatie (euforie), agitatie, hiperactivitate, hipersexualitate si gandire si vorbire accelerate (fuga de idei). Se intalneste in tulburarea bipolara I. Vezi si hipomanie. Manierism: Miscare involuntard de nesters, habituali. Memorie: Proces prin care ceea ce se triieste sau se invati devine o inscriere in sistemul nervos central (Inregistrarea), unde persist cu un grad variabil de permanenfa (refinerea) si poate fi reamintit sau regasit din depozit dupa dorinta (evocarea). Memorie imediata (pe termen scurt): Se referd la retinerea imediata (a evenimentelor din ultimele citeva momente);, mai este cunoscuta ca memorie de lucru $i memorie tampon (buffer). se referd la evenimentele ultimelor cteva zile. Memorie indepiirtati (pe termen lung): Se referd la evenimentele trecu- tului {personal indepartat Micropsie: Perceptia falsi cd obiectele sunt mai mici decat in realitate. Uneori se numeste halucinagie liliputand. A se compara cu macropsie. au excesiva, cu mnie, enervare 29 Se maai mumeste si fahifemie, iar volubilitatea nu este considerata >atolog priny 40 KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA a facultatit vorbitii, Veei gi Mutism: Absenfa organic’ sau functional stupor. Negativism: Opozitia sau rezistenta verbald sau non-verbala la sugestiile si indemnurile din afi init frecvent in schizofrenia catatonicé, in care pacientul rezisti oricdror eforturi de a fi migcat sau face opusul a cea ce i se cere. Neologism: Cuvant sau grup de cuvinte noi, a ciror derivare nu poate fi infeleasd; intalnit frecvent in schizofrenie, Termenul a fost folosit si pentru adesemna un cuvant care a fost construit incorect, dar ale cdrui origini ima, totus, inteligibile (de ex., pantof de cap, insemnand paldrie), dar constructiile de acest fel sunt denumite mai corect aproximdri verbale, Obsesie: Idee, gand sau impuls persistent si recurent, care nu poate fi eliminat din constienf’ prin logicd sau rafionament; obsesiile sunt involuntare si ego-distonice. Vezi si compulsiune. Orientare: Starea de cunostinfé de sine si despre locul inconjurator in termenii timpului, locului si persoanei. Panicd: Atac de anxietate acut gi intens, asociat cu dezorganizarea personalitatii; anxietatea este coplesitoare gi se insojeste de senzayia de catastrofa iminenta, Parapraxie: Act eronat (ratat), cum ar fi un /apsus linguae sau ratacirea unui obiect. Freud atribuie parapraxiile unor motivafii inconstiente. Perseveratie: |. Repetarea patologicé a unui acelasi raspuns in fata unor stimuli diferit, cain repetarea aceluiasi rdspuns verbal la intrebati diferite, 2. Repetarea persistent a unor cuvinte sau concepte specifice in procesul vorbirii, Se intalneste in tulburarile cognitive, schizofrenie si alte boli mintale. Vezi si verbigeratie. Retardare [inhibitie”] psihomotorie: incetinire a activitayii psihice, motorii, sau a ambelor; se intdlneste in depresie, schizofrenia catatonica Poate si survind si opusul ei ~ agitatia psihomotorie, Retragerea (furtul) gindurilor): Delirul c& propriile ginduri sunt indepartate din minte de catre alti oameni sau forte. Vezi si transmiterea gandurilor. Salat de cuvinte: Amestec incoerent, in esen{a incomprehensibil, de cuvinte si grupuri de cuvinte, intalnit frecvent in cazurile foarte avansate de schizofrenie. Vezi si incoerent Saracia vorbirii: Utilizarea limitati a vorbiri; se intdlneste autisti, schizoftenia catatonicd, tulburarea depresiva majord. Slabirea asociatiilor (asociatii indepartate): Tulburare de gandire sau vorbire caracteristica schizofreniei, implicadnd o tulburare a progresiunii | logice a gndurilor, manifestatd ca incapacitatea de a comunica verbal mod adeevat; idei nefnrudite si rd legaturd ‘ntre ele trec de la un subiect la altul. Vezi sé tangentialitate. tulburarea 21 Fenomenul clinic la care se refer ,retarcarea* psihomotoric este bradikinezia/ bradipsiiavbradilaia In limba romana este, probabil, ma porivit sine referim la inhibit sau Ientoare psitomotorie, si nu la ,intarzicre*, ~~, (ee lige2: SEMNE $I SIMPTOMECLINICE PSIHIATRICE 41 Semne vegetative: in depresie, simptome caracteristice cum ar fi tulbu- area somnului (in spec ‘iderea poftei de mancare, Constipatia, scdderea in greutate gi pierderea rispunsului sexual Stare confuziva: Perturbarea orientirii in timp, spafiu, sau la persoand, Stereotipie: Repetarea mecanici continu a unor activitati verbale sau fizice; se intilneste in schizofrenia catatonic, Stupor: 1, Stare de reactivitate deserescuta la stimuli i de constienta ‘mai putin decat deplin’ faja de mediul inconjurdtor; ca tulburare a constienfei, indict o conditie de coma partial sau semi-coma. 2. in Psihiatrie, se foloseste sinonim cu mutism si nu implici neaparat o tulburare a constientei; in stuporul catatonic, pacientii sunt, de obicei, constienti de ceca ce fi inconjoara, ‘Tangentialitate: Mod de a vorbi indirect, digresiv sau chiar irelevant, in care nu este comunicata ideea centralé, ‘Transmiterea gandurilor: Senzatia ci propriile ginduri sunt transmise sau proiectate in mediu, Vezi si retragerea (furtul) gindurilor. ‘Tulburare de gindire: Orice tulburare a gandirii care afecteaza limbajul, comunicarea sau continutul gindirii; elementul principal al schizofteniei. Manifestarile se intind de la simplul blocaj si circumstantialitatea usoera ‘pani la slabirea profunds a asociatiilor, incoerenti si deliruri; se caracte tizeazi prin nerespectarea regulilor semantice si sintactice, in dezacord cu educaria (instructia), inteligenta sau originea culturali a persoonei. ‘Tie: Migcare muscular’ involuntara, spasmodic, stereotipi a unor grupuri mici de muschi; se observa in special in momente de stres sau de anxietate, rarcori ca rezultat al unei boli organice. Trans: Stare de reducere a constienjei gi activitatii, asemanitoare somnului Verbigeratie: Repetarea stereotipa si lipsité de sens a unor cuvinte sau propozitii, asa cum se vede in schizofrenie, Se mai numeste si catafacie. Vezi si perseveratie, Vorbire sub presiune (pressured speech): Crestere cantitativa a vorbirii spontane; vorbire rapid’, zgomotoasi, accelerati, asa cum poate si apart ‘in manie, schizofrenie si in tulburatile cognitive. Penira 0 discutie mai smanunjté a acestu subicet vezi: Signs and Symptoms in Psychiatry, Sec 7.3, p 677, in CTP/VI