Războiul din Ucraina.

Cauze, efecte și
implicații geostrategice

Cotelea Ion- AF II (ID)

 1. Introducere
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului
ruso-ucrainean, care a început în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele
părți. Ea a provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război
Mondial încoace. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor
până la sfârșitul lunii mai, iar peste 7,9 milioane au fugit din țară până la 3 ianuarie 2023; în
termen de cinci săptămâni de la invazie, Rusia a cunoscut cea mai mare emigrație de la
Revoluția din Octombrie, în 1917.
După Revoluția ucraineană din 2014, Rusia a anexat Crimeea, iar paramilitarii
susținuți de Rusia au cucerit o parte din regiunea Donbas din sud-estul Ucrainei, formată din
oblasturile Luhansk și Donețk, declanșând un război regional. În martie 2021, Rusia a început
o amplă consolidare militară de-a lungul frontierei sale cu Ucraina, acumulând în cele din
urmă până la 190.000 de soldați și echipamentul acestora. În ciuda acestei acumulări, până în
ziua dinaintea invaziei, diverși oficiali guvernamentali ruși au negat că ar avea planuri de a
invada sau ataca Ucraina. La 21 februarie 2022, Rusia a recunoscut Republica Populară
Donețk și Republica Populară Luhansk, două cvasi-state separatiste autoproclamate în
Donbas. A doua zi, Consiliul Federației Rusiei a autorizat utilizarea forței militare, iar soldații
ruși au intrat în ambele teritorii.
Invazia a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când președintele
rus Vladimir Putin a anunțat o "operațiune militară specială" care urmărește "demilitarizarea"
și "denazificarea" Ucrainei. În discursul său, Putin a îmbrățișat viziuni iredentiste, a contestat
dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat în mod fals că Ucraina era guvernată de neonaziști
care persecutau minoritatea etnică rusă. Câteva minute mai târziu, au fost lansate lovituri
rusești și o invazie terestră de amploare pe un front nordic din Belarus spre Kiev, un front
nord-estic spre Harkov, un front sudic din Crimeea și un front sud-estic
din Luhansk și Donețk. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a decretat legea marțială și
o mobilizare generală. Trupele rusești s-au retras de pe frontul de nord până în aprilie. Pe
fronturile din sud și sud-est, Rusia a capturat Herson în martie și apoi Mariupol în mai, după
un asediu. La 18 aprilie, Rusia a lansat o nouă bătălie din Donbas. Forțele rusești au continuat
să bombardeze atât obiective militare, cât și civile aflate departe de linia frontului, inclusiv
sisteme electrice și de apă. La sfârșitul anului 2022, Ucraina a lansat contraofensive în sud și
în est. La scurt timp după aceea, Rusia a anunțat anexarea ilegală a patru oblasturi parțial
ocupate. În noiembrie, Ucraina a recucerit Hersonul.
Invazia a fost condamnată de numeroase grupuri și națiuni. Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și a cerut
retragerea completă a forțelor rusești. Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să
suspende operațiunile militare, iar Consiliul Europei a expulzat Rusia. Numeroase țări au
impus sancțiuni Rusiei, precum și aliatului său Belarus, afectând economiile Rusiei și ale
lumii, și au oferit ajutor umanitar și militar Ucrainei, în valoare totală de peste 80 de miliarde
de dolari din partea a 40 de țări până în august 2022. Au avut loc proteste în întreaga lume;
cele din Rusia au fost întâmpinate cu arestări în masă și cu o cenzură sporită a mass-mediei,
inclusiv interzicerea cuvintelor "război" și "invazie". Peste 1.000 de companii au părăsit Rusia
și Belarus ca răspuns la invazie. Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind
crimele împotriva umanității în Ucraina începând din 2013, inclusiv crimele de război din
timpul invaziei din 2022.
2. Prima fază: Invazia Ucrainei (24 februarie - 7 aprilie)
Invazia a început la 24 februarie, lansată din Belarus pentru a viza Kievul, iar dinspre
nord-est împotriva orașului Harkov. Frontul de sud-est a fost condus ca două vârfuri de lance
separate, din Crimeea și din sud-est împotriva Luhansk și Donețk.

3. A doua fază: Frontul de sud-est (8 aprilie - 5 septembrie)

Până la 17 aprilie, progresul rusesc pe frontul de sud-est părea să fie împiedicat de
forțele ucrainene care se opuneau în combinatul siderurgic Azovstal, mare și puternic
fortificat, și în zona înconjurătoare din Mariupol.
La 19 aprilie, The New York Times a confirmat că Rusia a lansat un nou front de
invazie denumit "asalt estic" pe un front de 480 km care se întinde de la Harkov la Donețk și
Luhansk, cu atacuri simultane cu rachete îndreptate din nou spre Kiev în nord și Lviv în vestul
Ucrainei. La 30 aprilie, un oficial NATO a descris progresele rusești ca fiind "inegale" și
"minore". Un oficial anonim din domeniul apărării din SUA a calificat ofensiva rusă drept:
"foarte călduță", "minimă în cel mai bun caz" și "anemică". În iunie 2022, purtătorul de
cuvânt principal al Ministerului Apărării al Federației Ruse, Igor Konashenkov, a dezvăluit că
trupele ruse sunt împărțite între Grupurile de armate "Centru", comandate de generalul-
colonel Aleksander Lapin, și "Sud", comandate de generalul de armată Serghei Surovikin. La
20 iulie, Lavrov a anunțat că Rusia va răspunde la creșterea ajutorului militar primit de
Ucraina din străinătate ca justificând extinderea operațiunii sale militare speciale pentru a
include obiective atât în regiunea Zaporizhzhia, cât și în regiunea Kherson.
Forțele terestre rusești au început să recruteze batalioane de voluntari din aceste
regiuni în iunie 2022 pentru a crea un nou Corp al III-lea de armată în cadrul Districtului
Militar de Vest, cu un efectiv planificat estimat la 15.500-60.000 de persoane. Unitățile sale
au fost desfășurate pe front în jurul momentului contraofensivei ucrainene din 9 septembrie
din regiunea Kharkiv, la timp pentru a se alătura retragerii rusești, lăsând în urmă tancuri,
vehicule de luptă de infanterie și transportoare de personal: 3AC "s-a topit", potrivit lui
Forbes, având un impact redus sau chiar inexistent pe câmpul de luptă, împreună cu alte forțe
neregulate.

4. A treia fază: Contraofensive și anexări (6 septembrie -

prezent)
La 6 septembrie 2022, forțele ucrainene au lansat o contraofensivă surpriză în regiunea
Harkov, începând de lângă Balakliia. Până la 12 septembrie, un Kiev îmbărbătat a lansat o
contraofensivă în zona din jurul Harkovului, cu suficient succes pentru ca Rusia să recunoască
public că a pierdut poziții cheie în zonă. The New York Times a relatat la 12 septembrie că
succesul contraofensivei a afectat imaginea unui "Putin puternic" și a dus la încurajarea
guvernului de la Kiev de a căuta mai multe arme din partea Occidentului pentru a-și susține
contraofensiva în Harkov și în zonele înconjurătoare. La 21 septembrie 2022, Vladimir Putin
a anunțat o mobilizare parțială. El a mai spus că țara sa va folosi "toate mijloacele" pentru "a
se apăra". În aceeași zi, ministrul apărării, Serghei Shoigu, a declarat că 300.000 de rezerviști
vor fi chemați în mod obligatoriu. Mykhailo Podolyak, consilierul președintelui Ucrainei,
Volodymyr Zelenskyy, a declarat că această decizie era previzibilă și că a fost o încercare de a
justifica "eșecurile Rusiei". Ministrul britanic de externe Gillian Keegan a calificat situația
drept o "escaladare", în timp ce fostul președinte mongol Tsakhia Elbegdorj a acuzat Rusia că
îi folosește pe mongolii ruși drept "carne de tun".
La 8 octombrie 2022, Podul Crimeii s-a prăbușit parțial din cauza unei explozii. Ulterior,
Rusia a acuzat Ucraina pentru explozie și a lansat atacuri de rachetă de represalii împotriva
zonelor civile ucrainene. De la jumătatea lunii octombrie, Rusia a efectuat valuri de lovituri
asupra sistemelor electrice și de apă ucrainene. La 15 noiembrie 2022, Rusia a lansat 85 de
rachete asupra rețelei electrice ucrainene, provocând întreruperi majore de energie electrică în
Kiev și în regiunile învecinate. O rachetă, despre care inițial s-a raportat că ar fi fost rusească,
iar ulterior s-a afirmat că ar fi fost "de fabricație rusească", a trecut în Polonia, ucigând două
persoane la Przewodów, ceea ce a determinat liderii de vârf ai Poloniei să organizeze o
reuniune de urgență. A doua zi, președintele american Joe Biden a declarat că este "puțin
probabil" ca racheta care a lovit teritoriul polonez să fi fost lansată din Rusia. La 31
decembrie, Putin a ordonat un atac extins și de amploare cu rachete și drone asupra Kievului,
însoțit de declarația sa că intenționează să crească miza diplomatică și militară a operațiunii
sale militare speciale împotriva Ucrainei pentru toți rușii, pentru ca acum să fie o "datorie
sacră față de strămoșii și descendenții noștri".
5. NATO susține poziția Ucrainei privind armistițiul anunțat
de Putin: ”Războiul a fost declanşat de Rusia și îl poate opri
astăzi”
Rusia este cea care a declanşat războiul în Ucraina, iar preşedintele Vladimir Putin ”îl poate
opri astăzi”, retrăgându-şi trupele din ţara vecină, a reacţionat vineri, 6 ianuarie, NATO la
anunţul făcut în cu o zi în urmă de şeful statului rus privind instituirea unilaterală a unui
armistiţiu de 36 de ore, cu ocazia sărbătoririi Crăciunului pe stil vechi, potrivit EFE.

Într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu, s-a

referit la răspunsul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensiki, care a acuzat Rusia că vrea
să ”folosească Crăciunul ca acoperire” pentru a opri înaintarea armatei ucrainene în Donbas şi
pentru a aduce echipamente şi muniţii mai aproape de poziţiile sale.

”Preşedintele Zelenski a clarificat poziţia Ucrainei cu privire la această aşa-zisă încetare a

focului. Acest război a fost declanşat de Rusia, iar preşedintele Putin îl poate opri astăzi,
retrăgându-şi trupele din Ucraina. În schimb, am văzut cum forţele ruse lansează de mai multe
luni atacuri cu rachete şi drone asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina”, a spus
Lungescu.

6. Implicare militară străină

Deși NATO și UE au adoptat o politică strictă de „fără bocanci la sol” pentru a sprijini
invazia rusă în Ucraina, Ucraina a căutat în mod activ voluntari din alte țări. La 1 martie,
Ucraina a ridicat temporar obligativitatea vizelor pentru voluntarii străini care doreau să se
alăture luptei împotriva forțelor rusești. Măsura a fost luată după ce Zelenski a creat Legiunea
Internațională de Apărare Teritorială a Ucrainei și a făcut apel la voluntari să „se alăture
apărării Ucrainei, Europei și lumii”.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat că, până la 6 martie,
aproximativ 20.000 de cetățeni străini din 52 de țări s-au oferit voluntari pentru a lupta. Cei
mai mulți dintre acești voluntari s-au alăturat Legiunii Internaționale de Apărare Teritorială a
Ucrainei, recent creată. La 9 iunie, Republica Populară Donețk a condamnat la moarte trei
voluntari străini. Doi dintre ei erau cetățeni britanici, iar unul era cetățean marocan.
Prizonierii străini au fost ulterior eliberați.
La 3 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a
avertizat că mercenarii nu au dreptul la protecție în temeiul Convențiilor de la Geneva, iar
luptătorii străini capturați nu vor fi considerați prizonieri de război, ci urmăriți penal ca
infractori. La scurt timp după aceea, însă, la 11 martie, Moscova a anunțat că 16.000 de
voluntari din Orientul Mijlociu erau gata să se alăture altor luptători străini pro-ruși alături de
separatiștii din Donbas. O înregistrare video încărcată online arăta paramilitari înarmați din
Africa Centrală care chemau la arme pentru a lupta în Ucraina alături de trupele rusești. La 5
mai, un oficial american a confirmat că SUA a oferit „o serie de informații” (inclusiv
informații de țintire în timp real pe câmpul de luptă) pentru a ajuta la scufundarea
crucișătorului rus Moscova.
La 21 octombrie, un comunicat de presă al Casei Albe a afirmat că trupe iraniene se aflau
în Crimeea, ajutând Rusia să lanseze atacuri cu drone împotriva civililor și a infrastructurii
civile. La 24 noiembrie, oficialii ucraineni au declarat că armata a ucis zece iranieni și că va
viza orice altă prezență militară iraniană în Ucraina.

7. Care este poziția UE față de invadarea Ucrainei de către

Rusia?
UE condamnă cu fermitate agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei
împotriva Ucrainei și anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson ale
Ucrainei. UE condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a
Rusiei.

Din februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au reunit periodic
pentru a discuta despre situația din Ucraina din diferite perspective.
Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să
retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe
deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și au felicitat
poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.

Ca răspuns la agresiunea militară, UE a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând

un număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și adoptând măsuri fără
precedent.

UE a dat dovadă de unitate și de putere și a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic,

financiar și militar.

UE s-a angajat să continue să își manifeste solidaritatea și să ofere sprijin în ceea ce privește

refugiații care fug din calea războiului din Ucraina, precum și în ceea ce privește țările care îi
găzduiesc. De asemenea, UE se coordonează cu partenerii și cu aliații, în cadrul ONU, al
OSCE, al NATO și al G7.

În mai multe rânduri, Consiliul European a condamnat atacurile fără discriminare ale

Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și a reiterat faptul că dreptul internațional
umanitar trebuie respectat. Liderii UE au subliniat că Rusia, Belarusul și toți cei responsabili
de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru
acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional.
UE și cetățenii săi sunt pe deplin solidari cu Ucraina și cu poporul ucrainean. UE a
luat măsuri concrete pentru a sprijini Ucraina și țările învecinate acesteia care oferă protecție
persoanelor ce fug din calea războiului. Aceste măsuri includ:

 primirea refugiaților prin intermediul mecanismului de protecție temporară

 ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova
 sprijin în materie de protecție civilă
 sprijin pentru statele membre care găzduiesc refugiați
 asistență macrofinanciară pentru promovarea stabilității
 sprijin acordat forțelor armate ucrainene
 sprijin pentru investigarea și urmărirea penală a crimelor de război

Cum răspunde UE la impactul războiului asupra pieței?

Invadarea Ucrainei de către Rusia are un efect perturbator asupra piețelor mondiale. Prețurile
mondiale pentru principalele mărfuri, cum ar fi combustibilii și îngrășămintele, au crescut la
niveluri record.

Războiul a provocat, de asemenea, incertitudine în ceea ce privește securitatea

aprovizionării cu energie. Rusia, care este în mod tradițional unul dintre principalii furnizori
de combustibili fosili ai UE, a suspendat livrarea de gaze către o serie de state membre ale
UE, determinând UE să reacționeze rapid pentru a asigura aprovizionarea tuturor țărilor.

Atacurile Rusiei asupra culturilor agricole și infrastructurii de transport au afectat capacitatea

Ucrainei de a-și exporta producția agroalimentară, ceea ce a agravat și mai mult o criză
alimentară la nivel mondial.

Criza energetică
În martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat dependența UE de importurile de
combustibili fosili din Rusia. În plus, țările UE lucrează împreună pentru:

 a garanta aprovizionarea cu gaze, reducând în același timp cererea de gaze

 a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor
 a accelera tranziția către o energie curată

În decembrie 2022, liderii UE au subliniat importanța unei mai bune coordonări la nivelul

UE pentru a face față viitoarelor anotimpuri reci și au solicitat Consiliului să finalizeze
lucrările legate de propunerile privind:

 o mai mare solidaritate energetică

 accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie
 un mecanism de corecție a pieței pentru prețurile gazelor

La 19 decembrie 2022, Consiliul a convenit asupra stabilirii unui mecanism de corecție a

pieței pentru a limita episoadele de creștere excesivă a prețurilor gazelor.
Criza alimentară
Țările UE reacționează la criza alimentară la nivel mondial prin:

 furnizarea de ajutor de urgență celor care au cea mai mare nevoie

 sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru ca producția lor de alimente să devină
mai durabilă
 sprijinirea comerțului deschis și fără bariere
 colaborarea strânsă cu partenerii mondiali

Datorită așa-numitelor culoare de solidaritate facilitate de UE, aproximativ 18 milioane de

tone de cereale și semințe oleaginoase au fost exportate din Ucraina începând din mai 2022.
Alimentele ajung în țările aflate în dificultate, în Africa, Orientul Mijlociu și Asia.

În septembrie 2022, președintele Consiliului European, Charles Michel, a coprezidat

un summit privind securitatea alimentară mondială, în marja săptămânii Adunării
Generale a ONU, în cursul căreia liderii mondiali au emis o declarație în care subliniază
necesitatea de a consolida cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat.
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_Rusiei_
%C3%AEn_Ucraina_(2022%E2%80%93prezent)#
2. https://ziare.com/razboi-rusia-ucraina/nato-armistitiu-ucraina-vladimir-putin-1781634
3. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion/