ANNICOLAE Derr: S a i, =e UNIVERSUL JURIDICume, in condifiile art. 254 NCC, 43, Porecla Porecla este cuvantul sau girul de cuvinte cu care alfii pot identifica 0 persoana de o maniera publici si constant’. Ca realitate de fapt, porecla este foarte des jntalniti, in multe dintre cazuri ea pornind de la calitati sau defecte ale persoanei, fizice, de caracter, mai mult sau mai putin reale. Exemplele abunda: »Pinocchio”, Morcov”, ,.Felinar”, ,,Gargamel”, ,,Papitica”. Porecla este atribuiti de alfii si nu are vreo valoare juridica civila, nefiind protejata legal”. c U toate acestea, ea este folosité uneori in documente oficiale, in special in caziere judiciare si rechizitorii — in formula ,,zis $i ...”. Sectiunea a Ill-a poo Domiciliul §1. Notiune, importanta, caractere si feluri 44, Notiunea domiciliului a. Sedes materize Reglementare principala: art. 25 din Constitutia Roméaniei; art. 86-97 si 496-497 NCC; O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de 37 Nu trebuie confundata folosirea pseudonimului cu ipoteza falsului privind identitatea, cand o persoan& se prezint&, fie si repetat, sub un alt nume. A se vedea Reghini, Diaconescu, Persoana fizica, 2013, p. 250. 38 Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 2015, p. 272. °° Se apreciaza ca identitatea celui care actioneazi sub pseudonim poate ramane secret, daca in joc nu sunt interege de ordine de ordine publica — ibidem, p. 272. “ E. Lupan, S. Sztranyiczki, Persoanele in concepfia Noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2012, p. 136. *! Chelaru, Persoanele, 2012, p. 111. * Cu privire la ideea c& porecla ar putea avea o semnificatie atunci ciind persoana semneazi sub porecla sa, v. Ph. Malaurie, L. Aynés, Les personnes. La protection des mineurs et des majeurs, 6° éd., Defrénois, Paris, 2012, p. 39. George-Alexandru llie= ivind protectia $1 promoy i 2/2004 priv! : area lor romani; Legea nF 27: iru apairarea drepturilor omulyj Sia Conventia european 4 aditional la aceasta conventie, identitate ale cetatenil um $i Protocolul nr. drepturilor copilului; libetstilor fundamentale, prec! b. Definitie ind abstractie de diferitele fel identificare loc avand aceas Juri de domiciliu, acesta poate fi definit, in a persoanei fizice care 0 individualiz cat in semnificatie juridica™. Ficd general, ca acel atribut de dicarea unui spatiu, prin in ¢. Terminologie ae: ee tt Notiunea de domiciliu provine din expresia latina domum colere™, care cas’ care i ineva. desemna o casa pe care o locuieste cine | a a Termenul acoper’ o arie semanticd ce cuprinde cele trei tipuri de domiciliy pe care le vom vedea, ultimul, domiciliul ales, departandu-se mult de la semnificatia domiciliului obignuit. Desi, in limbajul obisnuit, domiciliul ilustreaz’ ideea de locuint&*, nu trebuie confundat cu locuinta, intrucat o persoana poate avea mai multe locuinte, numai una dintre acestea avand semnificatia domiciliului, celelalte putand fi, eventual. resedinte. 45. Importanta domiciliului in dreptul civil, domiciliul persoanei intereseazi mai intai ca atribut de identificare a acesteia, impreund cu numele. In dreptul actual, importanta acestui element de identificare a scdzut in raport cu alte perioade ale istoriei. in trecut, in dreptul feudal, locul unde isi avea o persoana locuinta stabil insotea chiar numele persoanei in documente“®, __Legea civili leaga efecte importante de locul in spatiu care constituie domiciliul unei persoane, de exemplu: ~ in materie succesorald. Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului*’; —in materia plafii (obligafiilor). Ca regula, plata este cherabild, urmand a se face la domiciliul debitorului de la data incheierii contractului, conform art. 1.494 ee es eanbneete ee tvsnadETEOOSOREETTTEEE Beleiu, Drept civil, 2007, p. 406. 4 Tbidem. 6 Casa sau locul unde locuieste cineva i . ; ‘ste cineva in mos * locuints — Di P ; domicile (Institutul de Lingvistic \d statomnic; locuinfd. — Din lat. domicilium, f. 4 lorgu lordan - Alexandru i”, Academiz mand, Dictionarul explicativ al limbii romdi edi, Bd Unive Eaciape ee ai limbil romdne, ed. a Il-a revizutd si adugits, Ed. Univers Enciclopedic, © Barbu din Murgesti, Albu din Stoiceni ; i, toiceni etc, ini im si azi in cazul Pseudonime— Leo dela Strchaia, Jean de la Craiova eo [anne ane seeueenel Art. 954 alin. (2) NCC. " George-Alexandru leIdentificarea persoanei fizice 105 alin, (1) NCC**. Obligatiile banesti se executi, ca regula, la domiciliul creditorului de Ja data platii; — in materia casatoriei. Casitoria se incheie de cAtre primarul din localitatea de domiciliu sau resedinta a sotilor, conform art. 279 NCC”, De asemenea. domiciliul unei persoane intereseazA si legea de procedura civil. Astfel: i. reclamantul trebuie s@ indice in cererea de chemare in judecata domiciliul san si pe cel al pardtulu®, intrucdt, ca regula, comunicarea actelor de procedura se ya face la acest domicilin ii, domiciliul pdratului dé regula in materie de stabilire a competenjei reritoriale a instanjei. Cererea de chemare in judecat’ se introduce la instanta in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul pardtul, dacd legea nu prevede altfel'', De asemenea, multe dintre regulile speciale de competenti teritorialé prevad criteriul domiciliului reclamantului fie prin cazuri de competenti alternativa, fie de competent exclusiva’, 46, Felurile domiciliului in functie de modul de stabilire, domiciliul este considerat, prin traditie, de trei feluri: ~domiciliul de drept comun (denumit si voluntar); ~domiciliul legal; — domiciliul ales, numit si domiciliu conventional, care ins nu reprezinta un Veritabil domic: * Jn lipsa unei stipulatii contrare ori dac& locul plitii nu se Poate stabili potrivit naturii Prestatiei sau in temejul contractului, al practicilor statomicite intre parti ori al uzantelor: a) obligatiile banesti trebuie executate la domiciliul sau, dup’ caz, sediul creditorului de la data platii; b) obligatia de a preda un lucru individual determinat trebuie executata in locul in care bunul se afla la data incheierii contractului; ) celelalte obligafii se executi la domiciliul sau, dup’ caz, sediul debitorului la data incheierii contractului.”” © (1) Casdtoria se celebreazi de catre ofiferul de stare civila, la sediul primariei, (2) Prin excepjie, c&satoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de Stare civil de lao alt primarie decat cea in a cdrei raza tertorialt domiciliazé sau ii au resedinta Viltorii sofi, cu obligativitatea ingtiinjarii primariei de domiciliu sau de resedinfa a viitorilor soti, in vederea publicari,”” © Art. 148 alin. (1), art. 155 gi art. 194 NCPC, *' Art. 107 alin, (1) NCPC. © Spre exemplu, cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor gi institutiilor centrale Sau locale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanta de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanta de la sediul paratului (conform art. 111 NCPC). * asemenea, potrivit art. 113 alin. (1) pet. 1 NCPC, mai este competent instanja domiciliului ‘eclamantului in cererile privitoare la stabilirea filiatic.ON for categorii u tori le adauga si pe cea a domiciliulyj Profes; ionap’ in opit i de domiciliu ales. ; care, in opinia noastra, este o forma de d s ao Se ree sialte clasificari. Astfel, se poate discuta despre domiciliut in tary ‘i domiciliul in strainatate, legea putind lega anumite efecte diferite de distinctie™, 106 DREPT CIVIL, PERSOANELE cease, §2. Stabilirea, schimbarea si dovada domiciliului de drept comun 47. Aspecte generale Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitirii drepturilor si libertitilor sale civile, este acolo unde aceasta declara c& isi are locuinta principala, potrivit art, 87 NCC. Conform art. 27 din O.U.G. nr, 97/2005, domiciliul Persoanei fizice este acolo unde aceasta declara c& are locuinta principal, Cele doua definitii Jegale sunt asemanatoare, dar evidentiaza gi scopul fiecdreia miscarii_ populatiei si, in ceea ce Priveste mentiunea domiciliului in actele de identitate, proba acestuia, Din analiza definitiei legale ar rezulta ca singurul criteriu de luat in considerare este cel al i i i i i In absenta unei declaratii exprese in acest sens, stabilirea domiciliului va Presupune stabilirea intentiei parti de a avea locuinfa principala intr-un loc sau altul, Intentia este un fapt juridic care Poate fi dovedit cu orice mijloc de proba, ipoteza Care apare atunci cand Persoana omite si indeplineasca formalitatile administrative corespunzatoare®, 48, Stabilirea domiciliului de rept comun Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor speciale, NCC necuprinzand dispozitij aménuntite in acest sens. «, D: Lupulescu, A.-M, Lupulescu, op. cit.,p. 171 si um. ao oo 4 Unele incapacitai pot deriva din faptul c& persoana nu are domiciliul in Rominia; Potrivit art. 47 din Legea nr. 18/1991, in forma iniiala (in prezent abrogat, prin intrarea in Vigoare a Constitutiei din 1991), cetitenii Toméni cu domiciliul in striindtate nu Puteau dobandi terenuri in Rominia. De asemenea, locul situarii domiciliului poate interesa 134 DREPT CIVIL. PERSOANELE intr-un sens larg, toate izvoarele dreptului civil au legitura directa sau indireoys cu normele privitoare la capacitatea de folosinta a persoanei fizice, Teglemen raportul juridic civil, adicd drepturi si obligatii care intra in confinutul Capacititij gy folosinta a persoanei fizice, care, asa cum vom vedea, cuprinde totalitatea drepturilor ‘i obligatiilor care sunt recunoscute sau permise de ciitre lege, cu exceptia ingradirio, exprese. Normele care intereseazi capacitatea sunt, in general, norme imperative, fie de protectie a ordinii private, fie de protectie a ordinii publice. Partea general a materiei contractelor, dedicat incheierii acestora, cuprinde g dispozitie de principiu privitoare la capacitatea de a contracta $i 0 norma de trimitere la reglementarea general a capacitatii in materia persoanelor, in Cartea | q Noului Cod civil. Practic, capacitatea de a contracta nu este o categorie distincté, alaturata capacititii de folosina si capacitatii de exercitiu, ci se identifica total sau partial, dup caz’, cu fiecare dintre acestea. Art. 1.180. Capacitatea pirtilor. Poate contracta orice persoand care nu este declarati incapabila® de lege si nici oprita sB incheie anumite contracte. Art. 1.181. Reguli aplicabile. Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate in principal in cartea I 71. Delimitarea capacitatii civile a. Capacitatea civild vs. capacitatea juridica Capacitatea civild este o parte a capacit&tii juridice a persoanei. Curmand o controversd cu privire la existenfa sau nu a unei capacitii de ramura’, NCC vorbeste in terminis despre capacitatea civild (art. 28), categoria find respectati cu consecventa — capacitatea de folosint& priveste aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile (art. 34 NCC). Rezulti de aici c& regulile privind capacitatea altor ramuri de drept pot fi diferite, analiza noastra privind doar materia civila'®, * Beleiu, Drept civil, 2007, p. 311. 7 ,Capacitatea de a incheia acte civile” consta in aptitudinea (vocatia) generala si recunoscuti de legea civilf oricirui subiect de drept civil, de a deveni titular de drepturi si ol civile prin incheierea de acte juridice civile; prin urmare, aceast& capacitate (de a incheia juridice civile) este numai o parte a capacitiiicivile, reunind in structura sa o parte din capacitat de folosinga a persoanei, plus capacitatea de exercitiu a acesteia”. V., in acest sens, M. Nicolae, Anstityjii de drept civil. Curs selectiv pentru licenfé 2004-2005, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2004, p. 12. * Norma vorbeste despre incapacitate ca fiind o chestiune distinct de ,oprirea” de a incheia anumite contracte, ambele chestiuni pardind ins si priveascd chestiunea capacitiii ° V., pentru termenii acestei controverse, Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, 86. a Vocatia de aplicare a Codului civil este inst extinsd. V., in acest sens, M. Nicolae, Nou! Cod civil intre drept comun si dreptul privat comun, in vol. ,Jn honorem Comeliu Birsan” Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, pp. 29-113. George-Alexandru teCapacitatea civlé a persoanei fizice 135 De aici rezulta c intre cele doud notiuni existd o legitura de la gen (capacitatea juidic®) la specie (capacitatea civila). , Capacitatea civild vs. capacitatea procesuala civildé Capacitatea procesuala civila nu este definiti ca atare de Codul de procedura civila, Ea este insd reglementata ca 0 conditie'' a actiunii civile si nerespectarea ei se sancfioneazi cu nulitatea relativa sau absolut, dupa caz, a actelor de proceduré realizate de citre partea fird capacitate. $i in planul dreptului procesual civil vorbim despre capacitatea procesuald de folosinté si despre capacitatea procesuala de itiu, ca dou’ componente ale capacititi. in aceste conditii, a revenit doctrinei sarcina de a defini capacitatea procesuala, pomind de la dihotomia capacitate de folosinti-capacitate de exercitiu, prin analogie (spunem noi) cu definitiile celor dowd parti ale capacit&tii civile. Astfel, capacitatea de folosinta este aptitudinea de a sta in judecata, adica de a avea drepturi si obligatii in plan procesual’. Capacitatea de exercitiu ar fi aptitudinea de a angaja si conduce personal’ procesul, indeplinind obligatiile si realizdind drepturile procesuale, pentru avalorifica in justitie dreptul litigios"*. Art. 56 alin. (1) NCPC stabileste ca , poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinfa drepturilor civile”, iar actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinté sunt lovite de nulitate absoluta'’. Asadar, oricine are capacitate de folosinté civila are si capacitate de folosin{a procesuala civila. Solutia este fireasci, avind in vedere legatura stransa dintre cele dou ramuri de drept. Cu toate acestea, pot sta in judecata si asociatiile, societatile sau alte entitati, chiar fara personalitate juridicd, dac& sunt constituite potrivit legii [art. 56 alin. (2) NCPC]. Aceasta ipotezi excedeazi capacitatea civila substantiala. Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosint& sunt lovite de nulitate absolut, solutie similara cu cea din dreptul substantial. In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu al drepturilor procesuale, aceasta Pune in discutie modalitatea in care o persoand fizicd poate sta in proces. Sfera SS " Art. 32 NCPC: ,,(I) Orice cerere poate fi formulata si sustinuté numai dacé autorul “cesteia: a) are capacitate procesuala, in condifiile legii; b) are calitate procesual; c) formuleazi pretentc; d) justficd un interes”. Bueure i Tabared, Drept procesual civil, vol. 1, Teoria generald, Ed. Universul Juridic, cu eis 2013, p. 164, Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum) nu trebuie confundat i dentiaat calitate procesuali activa si pasiva (legitimatio ad causam), care presupune (chestunea rae Parti si subiectele raportului juridic litigios, asa cum acesta este dedus judecdiii Uebuie nici ae drepturile si obligatiile afirmate de citre parti exist este una de fond si nu confundatd cu calitatea procesuala si cu atét mai mult cu capacitatea procesuala). "Sian. 36 NCPC i weet hoi: si singur” 1s cA, op. cit., p. 169. coment vedea M, Tabarca, in V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedurd civila Sladnotat, Vol, I. Art. 1-526, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013, pp. 174-179. George-Alexandru tlie exert136 DREPT CIVIL. PERSOANELE ; i si in proces) se determing ersoanelor incapabile (care nu pot sta personal si singure i i potrivit Teaulilor de drept substantial, intrucat nici in acest a, Codul ae Procedure civila nu confine vreo dispozitie, dreptul procesual preseriind ¢ a region Juri exercifiului procesual al drepturitor. Astfel, partea care nu exercitil dept procedurale nu poate sta in judecata decdt daca es fe rep) fat, asistata op te de legile sau, dupd caz, de statutele care ii autorizata in conditiile prev A nbeare -eglementeazé capacitatea ori modul de organizare. : stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul Sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ins’ confirma toate sau numai o parte dintre aceste acte. Cand instanta constata c& actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu, va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui (art. 57 NCPC). Se observa si in cazul capacititii de exercitiu procesuale civile ca si incapabilul Poate sta in proces (pentru ca are folosinta drepturilor procesuale), ins nu personal (cl prin reprezentantul legal) si/sau singur (ci asistat de catre ocrotitorul legal). Daca ineapabilul realizeazi (reprezentat sau asistat) acte de dispozitie, acestea trebuie autorizate, potrivit legii'®. §2. Elementele capacitatii civile 72. Capacitatea de folosinta Capacitatea de folosinti!” este aptitudinea de a avea (deci si de a dobandi) drepturi si obligatii civile prin modurile concrete prin care acestea se pot dobandi — acte juridice si fapte juridice. ‘= 73. Capacitatea de exercitiu Capacitatea de exercitiu este aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi, Precum si de a dobandi si executa obligatii prin incheierea de acte juridice civile’ personal si sigur, Se discuta in doctrina”? gi despre asa-numita capacitate delictuala civild, ca parte @ capacitati civile. Problema se pune, conform art. 1.366 NCC, in legaturd cu minorit cine Au au implinit varsta de 14 ani si cu incapabilii (persoanele puse sub interdictie judecttoreasca), care raspund delictual numai dacd au actionat cu discernimént; s¢ ‘6 Art. 41 alin, (2) NCC. "'V. infra, ne. 76, "*V. infra, nr. 106. " Reghini, Diaconeseu, Persoana fizicd, 2013, p. 85. $i alfi autori discutd in ferminis despre Capacitatea delictuala. A se vedea C.T. Ungureanu, op. cit. p. 55. George-Alexandru tlieCapacitatea civilé a persoanei fizice 137 observa ci cele doua categorii sunt persoane care nu au capacitate de exercitiu, de unde tentatia tratiii probleme din perspectiva capacitai de exerciti. Capacitatea delictuala implica aptitudinea de a rispunde delictual, adicé, in esonta, de dobindi obligatii prin sivargitea de fapte juridice ilicite. Uni autori apropie capacitatca dlictualt de categoria capacititi de exerctiu, fri insi a 0 ‘Cgaaeemnrpel » implicit, trateaza incapacitatile delictuale ca limitari we capacititit de fol Cu toate acestea, in opinia noastri, ,in)capacitatea delictuala” nu reprezints o yeritabila (in)eapacitate. Potrivit art, 1.366 NCC, minorii sub 14 ani si interzisii i raspund, delictual daca se dovedeste c3 au actionat cu discernamant. Mai mult, chiar si afunei ednd au actionat fra discemdmint, ef rdspund pentru prejudiciul pe care I-au couzat. dar doar in subsidiar fafa de cel indatorat la a-i supraveghea, in condifiile art. 1368 NCC. Asadar, incapabilii rispund (deci sunt capabili), dar doar dacd au actionat cu discemamant. La argumentele de mai sus trebuie adiugat si acela cd raspunderea este inlituraté in toate cazurile in care s-a actionat fari discemamént {art 1.367 NCC), chiar dacd persoana nu facea parte din cele dou categorii vazute mai sus, ceea ce face ca efectul exonerator s& fie cauzat de absenta concret’ a discerna- mantului, care este o stare de fapt. Pentru cele aritate, apreciem c& nu suntem in prezenta unei probleme de capacitate, nici de folosint si nici de exercitiu, ci in fata unej alte conditii a raspunderii — discemaméntul, ca fatetd a vinovatiei persoanei fizice. In concluzie, nu exista o veritabild incapacitate delictuala, NCC reglementand doar un regim de prezumtii legale privitoare la proba discernaméntului. Astfel, cei lipsiti de ..capacitate delictuala” sunt prezumati relativ a nu avea discernamént, iar cei ~capabili delictual” sunt prezumati, tot relativ, a avea discernimént, iar discerna- mintul este o conditie de angajare a rispunderii delictuale. §3. Determinarea caracterelor juridice generale ale capacitatii civile 74, Enumerare?> Sunt caractere generale ale capacitatii civile: a) legalitatea; b) inalienabilitatea; ) intangibilitatea; 4) caracterul generic gi abstract. Maeiiet ciate * Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, pp. 84-85. * Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 2015, p. 188. ™ Dupa parerea noastra, aceast’ chestiune fine de capacitatea de folosing’ a persoanei fizice, Sinu de capacitatea de exercifiu, intrucdt a nu putea avea o obligatie implica si a nu putea dobandi © obligatie, iar problema reprezentatrii, specific absen{ei capacitatii de exercitiu, nu ar trebui sd se und in cazul faptelor juridice. * Am restrans caracterele capacitiii civile Ia acele caractere care sunt comune att Capacitayii de exercitiu, cat i celei de folosinsd. De aceea, spre exemplu, nu vom refine aici Caracterul generalitaii capacitafii civile, intrucdit acest caracter nu este propriu decat capacitatii de folosint, nu si capacitiii de exercifiu. George-Alexandru le138 DREPT CIVIL. PERSOANELE 75. Continut a. Legalitatea Toate normele privind instituirea, continutul vi sfarsitul capacitatii Civile supuse legii (vointa reglementirii apartine legiuitorului, tu Particularilor), Acest caracter rezulta din dispozitiile art. 29 NCC, conform carora nimeni nu Poate 4 ingradit in capacitatea de folosinti sau lipsit, in tot sau in parte, de Capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si condifiile expres preveizute de lege. 6. Inalienabilitatea In mod absolut, este interzisi orice atingere prin acte juridice a capacitagi civile, deoarece art. 29 NCC precizeazi ca nu se poate renunta, in tot sau in Parte, la capacitatea de folosinti/de exercitiu. Nu trebuie confundata inalienabilitatea drepturilor subiective civile care intra in continutul capacit&tii cu inalienabilitatea capacitatii insesi, care este aptitudinea abstract de a fi titular de drepturi si obligatii si de a le exercita/executa. Drepturile subiective, ca regula, pot fi instrainate si Pot constitui obiect de Trenuntare, Stirbirea capacitatii nu se Poate realiza nici prin act juridic unilateral, nici prin conventie, indiferent cd acestea ar fi acte cu titlu gratuit sau acte cu titlu oneros. c. Intangibilitatea Nimeni nu poate fi lipsit in tot de capacitatea sa de folosinfa (0 persoana nu Poate fi privata de calitatea de a fi subiect de drept civil, Pentru ci aceasta ar echivala cu moartea civila a persoanei). Cu toate acestea, capacitatea de folosinta poate fi ingradita, iar capacitatea de exercitiu inliturati sau Testransa, dar numai in cazurile gi in conditiile expres prevézute de lege. De aici rezulta ci Tegula este capacitatea, sinu incapacitatea™*. in ultima instant, inalienabilitatea si intangibilitatea nu sunt decat consecinte ale caracterului legalitatii capacitatii civile’>, d. Caracterul generic si abstract® Atat aptitudinea de a fi titular de drepturi si obligafii civile, cat si aptitudi exercita/executa aceste drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice civile si aptitudini generice si abstracte, neprivind drepturi, obligatii sau acte concrete, ci categoriile abstracte, de gen, cdrora acestea le apartin. * A se vedea, pentru jurisprudenfa anterioari. NCC, de exemplu: TS, s. civ., dec. nr. 273/197, in CD 1977, pp. 86-89, $i dec. nr. 1129/1987, in CD 1987, pp. 120-122. 25 Beleiu, Persoanele, 1987, p. 38. % Si alfi autori retin caracterul de aptitudine absiracta al capacitiii civile, A se vedea E. Lupan, S. Sztranyiczki, op. cit, p. 17. George-Alexandru lieCapacitatea civld a persoaneifizice 139 Sectiunea a Il-a Capacitatea de folosinfa a persoanei fizice §1. Nofiunea capacitatii de folosinta a persoanei fizice A. GENERALITATI 76. Definitie si terminologie NCC defineste printr-un text sintetic capacitatea de folosinta ca find aptitudinea persoanei de avea drepturi si obligatii civile (art. 34). Definitia impune cateva obser- vatii explicative. : Mai intdi, capacitatea de folosint4 este o parte a capacitafii civile a persoanei fizice. De aceea, in doctrina, capacitatea de folosinta a persoanei fizice a fost definita a fiind ..acea parte a capacitéfii civile care consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii civile””’. Apoi, ca si capacitatea civil’, capacitatea de folosinté este o aptitudine, o vocatie. Acest element al definitiei impune doua consecinte. Pe de o parte, se ilustreazi faptul ci nu se poate confunda capacitatea cu dreptul subiectiv civil, pentru c& 0 persoand nu are (un drept la) toate drepturile subiective civile posibile, ci doar aptitudinea generala si abstract de a le avea (de a fi titularul lor si de a le dobandi). La nivel teoretic, la un moment dat, o persoana poate sa nu aiba, in concret, niciun drept subiectiv civil si nicio obligatie civil, fara ca aceasta si insemne c nu are capacitate de folosinta. Pe de alta parte, capacitatea nu se confunda nici cu totalitatea drepturilor si obligagiilor civile aflate la un moment dat in patrimoniul unei persoane, Aceasti realitate este concretizarea capacititii civile la un moment dat, dar nu capacitatea insdsi, care nu este concreti, ci abstract’. Intr-un al treilea rand, observam ca legiuitorul vorbeste despre ,,a avea”, si nu despre ..a dobandi” drepturi si obligatii civile. Nuanta poate fi important’. Desigur, nu Se poate ,,dobandi” ceea ce nu se poate ,,avea”, dar, teoretic, se poate ,avea” si pastra ceva ce pe viitor nu s-ar mai putea ,,dobdndi”. Spre pilda, legea poate interzice Celétenilor straini si dobdndeascd terenuri in Roménia, ceea ce nu exclude Posibilitatea acestora de a pastra terenurile pe care le au in patrimoniu la data intrarii 'n vigoare a legii care ar confine o astfel de dispozitie, Dac& ins’ legea le interzice nee een inseamni ci ei le vor pierde si pe cele anterior > gil. Dobandirea de drepturi si obligatii se Poate face prin ed Beleiu, Drept civil, 2007, p. 310, * Exemplul este unul ipotet i il ae ipotetic, el putnd ridica probleme de compatibilitate cu alte norme > George-Alexandru lle> incheierea de acte sau sivarsirea de fapte ees si simplu i remeiul legi; ° ga de o anumitd situarie juridicd un efect achizitiv”. care aes ri folosin{a civilé priveste aptitudinea de fi titular de drepturi si obligatii civile, chiar acestea ar fi consacrate de alte norme juridice decat legea civil. Legivitorul nostru a optat pentru consacrarea unei capacitati. de ramura (art 34 NCC), ceea ce confirma si optiunea doctrinei majoritare sub vechea Teglementare. De aici se desprind doud idei esentiale: Continutul capacitatii de folosinta este dat de o aptitudine de a avea drepturi si obligatii in general si de caracterul ei de capacitate de ramura”, intrucat aceasta ,,generalitate” este limitats Ja Tamura drepralui civil, eventual, extins’ la acele domenii care sunt avute in vedere de litera si spiritul dispozitiilor Codului civil (art. 2 alin. (2) NCC]. Alegerea notiunii de capacitate de folosinfd, care si acopere categoria definiti mai sus. a fost criticatt‘' pe considerentul cd sugereazi mai degraba ideea de capacitate de exercitiu: folosinta tine de exercitiul drepturilor, si nu de titularitatea lor, De aceea. s-a propus notiunea de capacitate subiectivald”, de ersonalitate sau sea de personalitate juridicé', care ar fi folositd atat in dreptul intemational privat, cat si in conventiile intemationale™’, in ceea ce ne priveste, apreciem ci, de vreme ce | leguitorul nostru opereaza deja cu acest concept, avand in vedere si traditia notiunii | in dreptul nostru. adaugarea unor categorii paralele nu ar putea decat sa incurce, iar nu sa descurce. 140 DREPT CIVIL. PERSOANELE 77. Sedes materize Dispozitiile generale in materie de capacitate de folosinfa a persoanei fizice Sunt reglementate de NCC in art. 28-29 (aplicabile si pentru persoana juridica), art. 34-36, ant. 49 si urm. (aplicabile doar persoanei fizice). 78. Corelatii si vocatie 4 Corelatia capacitayit de folosiné a persoanei fizice cu capacitatea civila vi cu capacitatea de exercitiu Din definitia prezentata mai sus rezulti ci intre capacitatea de folo Capacitatea civila existd o legaturd de la parte la intreg, capacitatea de folosin - O specie a capacitatii civile, ————__ ~_ Pentru modurile de dobandire a proprietafii, a se vedea art. 557 NCC. Pentru izvoarele obligatiilor, a se vedea art. 1.165 NCC. 7 * Beleiu, Drept civil, 2007, p. 312. », Reghini, Diaconescu, Persoana fizica, 2013, p. 86. . 2 MLN. Costin, Marile instituyii ale dreptului civil romdn, vol. ll, Ed, Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 46. » Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 86. an . °* Art. 16 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de fara noastra prin Decretul nr. 212/1974, George-Alexandru illeCapacitatea civilé a persoanei fizice 141 Capacitatea de exercitiu este un element Structural al capacitatii civile, fiind o alta diferent’ specifica , alaturi de capacitatea de folosinta, a aceluiasi gen proxim — capactatea civili. Ea exprim’ posibilitatea valorificirii capacititt de folosinté a persoanel fizice prin incheierea de acte juridice personal si singura. Desi diferenta specifica este vizibila, elementele comune genului sunt incd prolix determinate de citre doctrina noastri. Se apreciazi, de regula, ci numitorul comun este aptitudinea de a dobindi drepturi si obligatii civile®, dar in acest caz capacitatea de exercitiu ar fi o specie a capacititii de folosinta; or, leg&tura dintre cele dou’ este alta. intre cele doua elemente (diferente specifice) ale genului capacitate civila existi, de asemenea, 0 corelatie — capacitatea de folosinta este premisa necesara, obligatorie’’, a capacit&tii de exercitiu, intrucat aptitudinea de a dobandi drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice personal si singur este de neconceput daca persoana nu are aptitudinea de a avea acele drepturi si obligatii. Dupa parerea noastri, capacitatea de folosinté rispunde la intrebarea dacd si ce se poate avea (dobandi), iar capacitatea de exercitiu la intrebarea cum se poate dobandi prin incheierea de acte juridice. b. Capacitatea civila si capacitatea juridicad Asa cum am anticipat deja®*, transnd o controversi mai veche®, NCC a subliniat (art. 34 NCC) vocatia de ramuri a capacititii civile, intre aceasta si capa- Citatea juridic& nepundndu-se semnul egalititii, relatia fiind una de la specie la gen. 79. Problema corelatiei dintre capacitatea de folosinta si personalitatea juridica aomului Referitor la raportul dintre capacitatea civila si personalitatea juridicd, desi acestea se pot lesne confunda™, se poate spune despre capacitatea civila de folosinta C4 este o componentd a personalititii juridice. intre notiunile de ,,capacitate civila” si oe * Beleiu, Drept civil, 2007, p. 70. biden, 1°24! CaPactii de exercitu adtugindu-se prin incheierea de acte juidice civil” idem, * Thidem, **Y. supra, nr. 76, ™ Prin at. 5 alin, 2 din Decretul nr, 31/1954 se dispunea: ,Capacitatea de folosinga este pyoacitatea de a avea drepturi si obligayt”, fark a se preciza natura civil a acestora, ceea ce a facut loc gi altor interpretari, “© ,,Trebuie 88 ne pazim a cont vedea Ungureanu, Munteanu, personalitatea juridica intocmai funda personalitatea juridicd cu capacitatea juridica”. A. se Persoanele, 2015, p. 9. Cu toate acestea, autorii definesc Mt ca si capacitatea juridicd. Se afirmA c& ,personalitatea juridica este ae ae dea Participa la viata juridicd, capacitatea precizeazé pentru fiecare ersoans aie es vot a, Participari” ~ ibidem, p. 11, Cu alte cuvinte, personalitates Juridica ‘eet de drept, iar capacitatea — masura concret a acestei calitati, George-Alexandru ileoN 142 DREPT CIVIL. PERSOANELE »Personalitate juridica’” (inteleasd ca aptitudinea de afi subiect ée drept Civil, pe Cate © are orice persoani) exist 0 suprapunere partial, o Sera re. Personalitatea juridicd este aptitudinea abstracté de a fi titular de dre isi obligatii, in general, fara a interesa continutul coneret al acestei aptitudini, Ea se apropie de notiunea de capacitate juridic’"', ins cu precizarea ci ne Teferim exe 5 Seameiet aarey lusiy la capacitatea de folosinta. Legea este cea care conferd Personalitate Juridica tuturor fiintelor umane, a le conferd alitatea de subiecte de drept . In dreptul actual este suficient ¢ fi sd existe pentru ca ea si dobandeasca in Mod automat si calita ubiect de drept’*. Capacitatea de folosinta este o méasura a aptitudinii generale si abstracte de a avea drepturi gi obligatii, Putand diferi de Ig ° persoana la alta, chiar daca fiecare dintre acestea are bersonalitate juridica, Cum am vazut, capacitatea civil, fiind 0 capacitate de Tamura, este o parte a capacitani juridice, de unde si corelatia cu personalitatea juridica, Care are vocatie de exprimare in toate ramurile de drept. Pe de o parte, Capacitatea civild este sectoriala (de ramura), iar personalitatea juridica este globala (priveste calitatea de subiect de drept_ in general). Pe de alti parte, capacitatea civild se divide in capacitate de folosinti si capacitate de exercitiu, diviziune care nu este proprie personalitatii lndice. institutie care imine indiferenta la categoria capacitatii de exercitiu, Aceasta intrucat personalitatea juridica este legati de biologic, de corpul omului, nu 8. CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITA Tll DE FOLOSINTA 80. Enumerare Sunt retinute drept caractere ale Capacitatii de folosinta caracterele comune ale capacitatii civile (legalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea), la care se adauga caracterul general, egalitatea, universalitatea. 81. Continutul caracterelor juridice ale Capacitatii de folosinta a persoanei fizice a. Legalitatea Toate normele privind instituirea, confinutul si sfarsitul epee awe Supuse legii (vointa reglementarii apartine legiuitorului, nu particularilor). 4! Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 87. ‘ * O. Ungureanu, C. Munteana Onervan rivind persoana fizicd si personalitatea Juridica, in PR nr. 4/2005, pp. 180-189, fF ‘ec * Potrivit art. 6 din Declaratia Universala a Drepturilor muta adopt in 1948: Fiecare are dreptul sa i se recunoasca personalitatea juridicd, orlundé Piers, 13° éd., Ed. Montchrestien, “G. Comu, Droit civil. Introduction. Les personnes, Les biens, Me Paris, 2005, pp. 214-215, : George-Alexandru IleCapacitatea civil a persoanei fizice ccaracter rezult& din dispozitiile art. 29 NCC, conform cérora nimeni nu poate fi §ngradit in capacitatea de folosin{a sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de xercitiv, deca in cazurile si conditiile expres prevéizute de lege. b. Generalitatea intruct capacitatea civil a persoanei fizice este o aptitudine, o vocatie, ‘bstracti, si mu concreta si determinata, se afirma*> ci ea prezinti si caracter de ceneralitate, in sensul ca priveste aptitudinea de a avea oricare dintre drepturile si obligafiile civile. Precizarea este important intrucat, sub imperiul reglementarilor erioare Noului Cod civil, persoana juridicd avea capacitatea de folosinti sumati asa-numitului principiu al specialitatii, puténd dobandi numai acele ‘ptuni si obligatii care erau in leg&tura cu obiectul sau de activitate. fn noua ementare, persoanele juridice fara scop lucrativ’* continua si aiba o capacitate tati la scopul propus’”. c. Inalienabilitatea in mod absolut, este interzis orice atingere prin acte juridice a capacititii civile, deoarece art. 29 NCC precizeazi ca nu se poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta/de exercitiu. Nu trebuie confundati inalienabilitatea drepurilor subiective civile care intra in continutul capacitatii cu inalienabilitatea capacitatii insesi, care este doar aptitudinea genericd, abstract’, de a fi titular de drepturi si obligatii. Stirbirea capacitatii nu se poate realiza nici prin act juridic unilateral, nici prin conventie, indiferent c& acestea ar fi acte cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, nici prin renunjare $i nici prin instrainare. Renuntarea sau instrainarea in tot a capacitatii de folosinté ar conduce la o moarte civila a omului, ceea ce nu poate fi conceput in societatea actual. Pe de alti parte, nici renunfarea sau instrdinarea unei pdrfi a capacitatii de folosinté nu este permisa, actul fiind lovit de nulitate absoluta. Ce inseamna ins o parte a capacitatii? Parte a capacitatii nu este un drept subiectiv civil determinat, ci 0 categorie genericd de drepturi subiective civile. Spre pild’, 0 persoand poate renunta la un drept subiectiv civil nascut din savarsirea unei fapte ilicite determinate, dar nu poate Tenunta la dreptul de a fi despagubita, generic, ca urmare a sivarsirii de fapte ilicite cate \-ar cauza prejudicii™; de asemenea, individul poate instriina dreptul sau de aera oe nen * Beleiu, Persoanele, 1987, p. 40. “V. infra, nr. 282-283, *7 Art, 206 alin. (2) NCC, flosng ne {ith venient ined, dar determinat, este considerat 0 parte a capacititii de ? Poti lui propus, el ar fi o parte a aptitudinii, dar, dupa parerea noastra, nu a linel aptitudini generice, ci a uneia concrete. De aceea, apreciem c& renunfarea sau instrdinarea prea ee ea freearea regullr privitoare la capacitatea de folosinja. De altfel, bunutile Conc tcc acy Sena gee et i ea ot fe ob Prejudecd solujia daa din unghil altar regal de cap, cate pote alee ee ept, care protejeazi alte exigente, cum ar fi George-Alexandru tleY DREPT CIVIL. PERSOANELE CREP ci. PERSONNE te renunta |; 1 poate renunfa la el, dar nu poat ‘ la dr 1 de proprietate asupra imobilelor* in general eptul proprictate asupra unui imobil sat de a mai dobandi pe viitor dreptul d. Imangibilitatea Nimeni nu poate fi ingradit in tot de capacitatea de losing (0 Persoana ny poate fi privata de calitatea de a fi subiect de drept civil, pentru ci aceasta ar echival, cu moartea civila a persoanei). Cu toate acestea, capacitatea de folosings Poate § ingradita. iar capacitatea de exercitiu inkaturata sau restransé, dar numai in Cazurile 5; in conditiile expres prevazute de lege. De aici rezultd cd regula este capacitatea, si ny incapacitatea, iar orice ingradiri trebuie prevaizute expres de lege si sunt de inter. neputand fi interpretate prin analogie”’. pretare stric e. Egalitatea Art. 30 NCC"! precizeaza ci normele capacitatii se aplica in mod egal oricdrej Persoane fizice, fara discriminari subiective. Rasa, culoarea, nationalitatea, originea mica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexuald, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, Precum $i orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii civile. Textul NCC este o aplicafie a regulii prevazute de art. 16 din Constitutie. Idea este. de asemenea, prezenta si in tratate si convenfii internationale la care Romania este parte™?. nevalabilitatea clauzelor de neraspundere (art, 1.355 NCC). in aceste cazuri, interesul este cel de Protecti¢ @ debitorului si prin aceea ci se pune in discufie seriozitatea angajamentului, conditie de validitate a actului juridic civil; dupa nasterea dreptului, el ar putea face obiect de renunfare, in conditiile legii. Solutia trebuie sa fie identict si in cazul asa-ziselor drepturi eventuale”, menbonate de art. 2.370 NCC (in titlul articolului, fri ca textul si le mentioneze), adicd si depind’ de gradul de concretete/generalitate al renunfarii, Drepturile eventuale sunt cele care nut ab © justenta cerlé in viitor, lipsind un element al lor, necesar existenfei, dar find mai putt conturate decat drepturile modale; se apreciazi c&i ele nu ar trebui confundate eu drepturi conditionale si nici cu drepturile viitoare, dar, in lipsa unei reglementari legale, sfera lor Cuprindere rimane de discutat. fn orice caz, sunt mai mult decdt simple speranfe (V. Pentru © {core @ drepturilor eventuale, N. Titulescu, Esew despre o teorie generalé a drepturitor eventual, Fa CH. Beck, Bucuresti, 2009). Pentru a forma obiectul actului juridic. drepturile eae trebuic sa respecte cerinjele generale ale obiectului contractului gi ale obiectului obligatic, adic in principal, sa fie determinate sau, dupa caz, determinabile, problema incté de cea @ capacitafii _ ® A. lonascu, in Colectiv, Tratat de drept civil roman, vol. , Partea generald Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1967, p, 170, %° Art. 10 NCC. | Egalitatea in faja legii civile. acu *V. art. 14 din Conventia europeana a drepturitor omului, art. 3 din Pactul internation privire la drepturile civile si politice (Decretul nr. 212/1974). Goorge-Alexandru Ile «aa> Capacitatea civil a persoane/ fizice 145 s-a spus, in legatura cu acest caracter, ca egalitatea inseamna ca orice persoana e 0 capacitate de folosinta egala cu a celorlalti, heexistand incapacitati jale de folosint’, ci doar regimuri juridice ale drepturilor, functiilor® etc. Asa speci vedea, continutul concret al Capacitatii de folosinté poate diferi de la o ae vat la alta, fri ca aceasta s constituie o discriminare, caté vreme exist un alt Pere de deosebire pentru tratamentul diferit. fizicd ar f Universalitatea Potrivit art. 28 NCC, capacitatea civili este recunoscuta tuturor®* persoanelor fzice. respectiv orice persoana are capacitate de folosinta. Pe de alti parte, se apreciaz’ c&, daca orice persoanii fizicd are capacitate de folosinta, aceasta este $i unicd', neputndu-se accepta o multiplicare a personalitatii juridice a individului. g. Caracterul generic si abstract® intrucét am refinut ci prin capacitate infelegem o aptitudine abstracta si generic”, ar trebui sa retinem si acest caracter al capacitatii. Ea nu priveste drepturi si obligatii determinate, concrete, ci generice, prin raportare la categoria din care fac parte. §2. inceputul Capacitatii de folosinfa a persoanei fizice A. REGULA DOBANDIRII CAPACITATII DE FOLOSINTA DE LA DATA NASTERII 82. Consacrarea regulii de art. 35 din Codul civil Capacitatea civili de folosinta a persoanei fizice incepe, in Principiu, de la data hasterii. Art. 35 NCC dispune c& aceasta incepe la nastere si inceteazi la moarte. Cele dou’ momente sunt evenimente (fapte juridice) care nu depind si nu trebuie ae a © Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 90. Pentru critica acestui punct de vedere, ¥. infra, nr, 93, * Beleiu, Persoanele, 1987, p. 43. +, Reehini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, pp. 88-89, “ Se accentueaza de c&tre uni autori si caracterul abstract al cay flind mai elocvent decat cerinfa generalitéii — v. Reghini, Diaconescu, P- 87. Pentru ali autori, pacitatii de folosinta, ca Persoana fizicé, 2013, generalitatea pare a implica si caracterul abstract (v. Beleiu, Drept civil, AUT. 313). In ceea ce ne prvest, credem ch tfaitura care se inna a fi subliniata este aceea 7 ae si obligate la care se referd aptitudinea intereseaza in calitatea lor generica, si tu ncreti (spre exemplu, de uzufruct in general, ee Constructesitut in st. §, ae " . HM Navfuetl asupra imobiluui “GENERIC, -A, generici, -ce, adj. Care apartine unei cate Categorie intreagi (de fiinje, obiecte, fenomene); care ‘cupring (Institutul de Lingvistica wlorgu Jordan - Alexandru Rosetti” cat al limbii romdne, ed, a U-a revizutd si adtugita, Ea Borii intregi, privitor la o de toate cazurile ‘de acelasi fl » Academia Romana, Dictionarul Univers Enciclopedic, Bucuresti, George-Alexandru llie- ~ 146 DREPT CIVIL. PERSOANELE confundate de/cu intocmirea actelor de stare civila corespunzatoare (actul de Nastere si actul de deces). De aceea se gi recunoaste persoanei fizice Posibilitatea dea actiona in sensul obtinerii statutului de stare civilé corespunzator, chiar cand actele de stare civil nu ar fi fntocmite sau ar fi intocmite neconform cu realitatea, altminter ps ajunge la un cere vicios inacceptabil. Este adevarat ca nasterea si Moartea se dovedesc prin actele de stare civila corespunzatoare, dar nu data intocmirii acestora este relevanta, ci data mentionaté in cuprinsul lor ca fiind data naster ad ‘ wii Sau data decesului, acestea fiind reperele adevarate ale capacitatii de folosinta a omului, 8. EXCEPTIA DOBANDIRII CAPACITATII DE FOLOSINTA DE LA DATA CONCEPTIUNII 83. Consacrarea exceptiei de art. 36 din Codul civil De la regula dobandirii capacitatii de folosint& prin nastere exist’ o exceptie, in sensul ca drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ins numai dac§ el Se va naste viu — infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eius Qgitur (art. 36 NCC). Este vorba numai despre capacitatea de a dobandi drepturi civile, nu si de a dobandi/asuma obligatii civile. Textul ne spune doua lucruri: primul — c& este recunoscutd Capacitatea de folosinta anticipata chiar de la conceptiune, iar nu de la nastere; al doilea, poate un truism, dar nu lipsit de utilitate practicd si cu o »istorie” in spatele sdu, este acela ca nu au capacitate de folosinta persoanele viitoare, neconcepute inca. Spre exemplu, daca la data deschiderii_succesiunii copilul nu este conceput, dar este conceput. ulterior, pana la dezbaterea succesiunii, el nu are capacitate succesorala; un alt cxemplu ar fi acela in care testamentul ori donatia se fac in favoarea unei persoane nendscute si neconcepute. Ordinea publica opreste ca bunul (sau patrimoniul) si ramana fara titular, macar si o perioada scurti de timp, si in aceste cazuri absenta capacitatii de folosinta este cea care explica absenta vocatiei succesorale. 84. Reglementarea timpului legal al conceptiunii de art. 412 din Codul civil Potrivit art. 412 NCC: (1) Intervalul de timp cuprins intre a trei Suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al concepfiunii. El se calculeazA zi cu zi. . 2) Prin mijloace de proba stiinfifice se poate face dovada conceptiunii Copilului intr-o anumité perioada din intervalul de timp prevazut la alin, (1) sau chiar in afara acestui interval”, soit ents @ usura stabilirea momentului conceptiunii, legea prevede o prezumtic Privind timpul legal al conceptiunii, ca find intervalul inte «300-4 sia 180-47 dinaintea nasterii copilului. Desi la prima vedere textul pare a stabili_ o singu® Prezumfie, in realitate el instituie dou prezumtii, cum vom ‘edea imediat"® “*Y. infra, nr. 86, George-Alexandru llie iCapacitatea civilé a persoanei fzice {47 Legea prevede doua condifii pentru functionarea exceptiei — copilul sa se fi nascut viu si sa fie vorba despre drepturile acestuia®, in dreptul nostru actual, prima conditi i je este aceea ca persoana sa se nasca vie, spre deosebire de alte sisteme de drept, care impun si condita viabilitatii — fetusul si aiba infatisare umana (asa cum se cerea in dreptul toman), fiind apt a supravietui. Un copil care Se naste vin poate fi neviabil, find lipsit de functia unui organ ecenfial, astfel incat este si mort rtit inevitabil unui deces ulterior rapid; desi se naste viu, el este sorvcit dj ninente. Alegerea legiuitorul nostru este liberala, simplifica lucrurile, findnd cont gi de evolutia rapidi in domeniul medicinei, multe dintre dificultatile existente azi putand fi surmontate maine. Traditional, doctrina noastra retinea drept criteriu al nasterii vii pe acela ca pruncul sa fi respirat macar o data (aspect care se stabileste prin verificarea prezentei aerului in plimani — testul docimaziei)™, Potrivit legii, este indiferenti insi varsta reala a gestatiei, aceasta putand fi, teoretic, oricat de scurti. S-ar putea pune problema daca aceasta prima conditie este una suspensiva sau una rezolutorie™', dar miza distinctiei s-a diluat semnificativ odat cu reglementarea termenului de acceptare a mostenirii la un an (vechea reglementare prevedea un termen de 6 luni®). De altfel, NCC prevede expres ci termenul pentru acceptarea mostenirii in astfel de cazuri incepe sa curga /a data nasterii copilului*. A doua conditie priveste ceea ce se poate dobandi, adica trebuie sa fie vorba de crepturi, si nu despre obligatii® ale minorului. Apare ca evident preocuparea pentru protectia minorului. * Nu vom refine si o a treia condifie, ca la data actului sau faptului generator al dreptului copilul s& fie conceput, intrucét aceasta priveste chestiunea concreti a dobndirii dreptului, si nu capacitatea insdgi ® Beleiu, Drept civil, 2007, p. 320. Potrivit Ordinului nr. 359/2012 privind criteriile de ‘nregistrare si declarare a nou-ndscutului, publicat in M. Of. nr. 237 din 9 aprilie 2012, produsul % concepjie expulzat sau extras complet din organismul matern, indiferent de durata amenoreei or varsta de gestajie, este declarat ndscut viu daca prezinté dupa expulzie sau extragere unul dintre urmdtoarele semne de viajd: respiratie spontand, activitate cardiaca (pulsatii ale cordo- ‘nulul ombilical) ori contracia voluntaré a unui muschi (art. 1). in acest caz se va intocmi act de hustere 51 capacitatea de folosin{a este consideratd dobanditi. Dimpotriva, potrivit art. 4 din acelasi “Ct hormativ, produsul de concepfie ftir semne de viata expulzat din organismul matern dupa “asta de gestajie de 28 de siptamani (pana la aceastt viirsti expulzia este considerati avort) este declarat ft nascut mort, caz in care nu se va intocmi act de nastere. | “ Se sustine indeobste c& formula care vede in nasterea copitului viu sursa unui efect (touctiv de recunoastere a capacitéjii (deci nasterea pruncului viu functioneazi ca 0 conditie SusPensiva) este preferabilA, intrucait se ‘compatibilizeazi mai bine cu dreptul femeii de a decide, in “onditile legii, asupra intreruperii cursului sarcinii. A se vedea Chelaru, Persoanele, 2012, p. 17. Art 1.103 NCC, «AML. 700 C. civ. 1864, o AM 1.103 alin, (2) lit, a) NCC. : +i doontisi Surven: Sub imperiul vechii reglementari, s-a exemplificat cu ipoteza povocei onatiei pentru “nienfa de copil. Daca la data donatiei copilul era conceput, dupa nastere se mai putea revoca George-Alexandru lle0 jL. PERSOANELE ; pREPT CIV 2 a acestei exceptii este dat de voor ! iunii si ia de aplicare so ' Domeniul prediechisd antre momentul conceptiunii si cel al na lao mostenire des cul si nu aib& vocatie la mostenireg nendscut 12.0 rept ca pruncul si a intr-adevar. profund ce n m acest caz inst se pune 0 problema tehnica a accange ante de nag {ntrucdt principiul indivizibilitatij tran. Pei i, Ar tatily; 5 decedat in sae ; r smi 7 ar eare implied gi da : Misi magni ae si dobindirea acestora, or, la prima vedere, CAP cite suocesorale at § fi depisiti. Raspunsul, partial, la problemg = de 14 nu s-ar putea ca minorul s& Taspund, day Pentry Osten iy folosinti special’, anticipata, ar ch it e succesoral cn : de aceea ci fn materie “e netival dobineit, inmucht acceptarea pasivul mostenitii dincolo de a ae caine cisternal NCC se face intotdeauna numat in ‘mit ni ' = Optiunea succesorali este un drept, si nu o obligatie, deci nu EXIStE nig, biectie aici: ceea ce se recunoaste persoanei concepute este doar un rept, Dar en ae . * Oy ‘rebuie tinut cont si de faptul ci prin optiunea in sensul acceptari mostenig considera transmis’ mostenirea c&itre minor atat in ceea ce priveste drepturil, obligatiile defunctului. Apoi, acest efect translativ se realizeaza inca de la data deschiderij find de neconceput ca obligatiile sa aiba existenta suspendata pang copilului, chiar daca acceptarea se realizeazd dupé nastere. Credem ca, in raport cu formularea Noului Cod civil, not inlerpretata extensiv, pentru a o putea include si pe cea activului®” se Cat gi SUuccesiunii | naserea iunea de drept ar trebuj de mostenire in limita i activ-pasiv, care este Ste principala ipotezi de interes a Tecunoasterea capacititii anticipate, or, a o exclude inseamna nu numai 4 nega o traditie de sute de ani necontestata de nimeni, ci sj justi: és : meni, ci si a domeniului textului la j 1 $1 0 nejustificatd restringere ipoteze aproape rarisime, in care se transmit i a it doar drepturi. |. un alt argument de interpretare {1 Ve I acelasi sen: i 4 celui « Feeunoaste expres capacitaten 4 lasi sens ar fi si faptul c interesul copilutui ciate “An Teal ea icuti sa il protejeze iat I 1 a Spek © bun rope ey sched reglementre, aceptarea pur gi simpli pa 1954), ei accer Mind fre’ lorii erau Protejati expres t. 19 din Dect Tra de dep eta Mmoxentea umes ye cere eae fe, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003, nr. 53% Pourivit ant. 1.114 + i, Spund entry a NCC, mosteniton activulyy per ePOntional cx eoig fea inile Most Fr. Dez ae 350 inca mos PeSCu, Tratar do und’ oy 5 “ as rept unurile proprii. V., pentru 14, p. 99, Pt succesoral. . pen "i: Beleiu, Persoanele, 1987 a * NOL TIL, ed. a 3-a, Ed. Univers Bali si legatarii universali sau cv til! itit numai cu bunurile din pal it ‘ . le ior SE raspy nd wt ei rspunderea dinclo de iiCapacitatea civilé @ persoanei fizice speciale ale art. 987 alin. ay NCC, care trimit expres” la art. 36 NCC, aratand c& cesta este aplicabil, tocmai pentru a preveni o discutie precum cea de mai sus. sadar, prin vointa expresa a legiuitorului, capacitatea de a mosteni este recunoscutd li conceput, urménd a se interpreta cd aceasta se intémpla chiar dac& din yostenire fac parte $1 datorii. Drepturile la care se refera textul ar putea fi, in lipsa unei inctii, atat drepturi atrimoniale, cat si drepturi nepatrimoniale, dar ultimele sunt mai greu de conceput. Uneori legea prevede expres ci un anumit drept poate fi dobandit doar de catre o pessoa eare exist fart, 704 alin, (2) NCC]. 86, Prezumtiile stabilite de art. 412 din Codul civil si natura lor Stabilirea datei concrete a conceptiunii, necesara verificarii capacitatii, poate sidica probleme evidente, rezultate din natura lucrurilor. De aceea, legiuitorul nostru ‘a reglementat un set de prezumtii in materia stabilirii patenitatii din cAsatorie. Aceste reguli, considerate anterior Noului Cod utile si in materia capacitatii, sunt aplicabile, potrivit NCC, in mod direct, printr-o norma de trimitere (art. 36 teza a doua NCC). Vom analiza aceste reguli in continuare. Prima, usor de decantat, pretinde cA intervalul intre a 300-a si a 180-a zi Ginaintea nasterii copilului este cel in care copilul putea fi conceput. Prezumtia este bazatl pe experienta medicala si surprinde ceea ce este tipic, previzibil. Prezumtia ins mu este absoluté, putand fi combatuta prin dovada stiintificd contrara (potrivit careia conceptiunea a avut loc in afara intervalului), noua reglementare fiind, sub acest aspect, mai flexibila decat cea anterioara, unde prezumtia era considerata indeobste absoluta gi irefragabila (juris et de iure, ceea ce insemna c& proba contrara nu era permisa)”°, chestiunea fiind doar la dispozitia legiuitorului, nu si a judecatorului. Cea de-a doua prezumtie, mai greu sesizabili, are in vedere plasarea momen- tului conceptiunii in interiorul termenului. Daca retinem faptul conceptiunii prezumat in acest interval, automat se va activa prezumtia potrivit careia conceptiunea s-a putut realiza in oricare dintre cele 121 de zile. Astfel, daca ziua in care tatal a decedat este Macest interval, nu are nicio importanfa daca este a 180-a sau a 300-a zi. $i aceast4 prezumtie este tot relativa. Partea interesati va putea insi dovedi freee numai intr-o anumité zi sau intr-o anumita perioadé a intervalului, cu luderea celorlalte. In acest sens, dacd pretinsul tata a decedat in a 290-a zi a ervalului, s-ar putea dovedi cd, in fapt, in primele 11 zile ale intervalului conceptia Nua fost posibi Se doarey a daca legea nu prevede cd dispozitile ar. 36 se vor aplica in mod corespunzator, ci rivest de a ', aplicarea art. 36 se face aga om acest text este formulat, adica in cea ce 3utonom, foe ie celui conceput, lati de ce nu glsim in acest text un argument decisiv si a0 y-, © doar un argument in interpretarea impreund cu celelalte mai sus expuse. Beleiu, Persoanele, 1987, p. 48. George-Alexandru llie150 DREPT CIVIL. PERSOANELE §3. Confinutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice ‘A. NOTIUNEA, REGULILE $I CRITERIILE DE DETERMINARE A CONTINUTULYy CAPACITATII DE FOLOSINTA 87. Notiunea continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice Confinutul capacititii civile de folosinjé a persoanei fizice este dat de aptitudinea persoanei fizice de a avea toate drepturile subiecti ve si obligatiile Civile, cu exceptia ingradirilor legale. Acest continut se obtine din reunirea a doug latur: latura activa, adic’ aptitudinea persoaneifiice de a avea drepturi subiectvegivie latura pasiva, adic aptitudinea persoanei fizice de a avea obligatii civile, " Desi, de regula” definijia confinutului capacitafii de folosints este pusg jy legatura cu trisitura generalititii acesteia, in sensul c& are in vedere ca Punet de plecare toate drepturile si obligatiile civile, in ceea ce ne priveste, © completim cy precizarea privind ingradirile legale ale capacitafii de folosinté. Intinderea reals ¢ continutului capacitatiicivile de folosingé a persoanei fizice se determin prin harea| in considerare a ingradirilor acestei capacititi, astfel cum acestea sunt Stabilite prin diverse acte normative. Asadar, in continutul capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice nu intr, drepturile interzise prin ingridirile capacitafii de folosinf& si nici cele apartinand altor ramuri de drept, Ingradirile capacitatii civile de folosinta a persoanei fizice nu pot exista decat in cazurile si conditiile previzute expres de lege (chestiune impusi de legalitatea capacitatii civile), putind fi calificate ca incapacitati (speciale) de drept civil, Find vorba despre excepfii de la regula capacititi, excepfile sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse prin analogie. Asadar, incapacitatile nu pot fi deduse pe cale de interpretare. Facem precizarea ca cele de mai sus nu sunt aplicabile si capacititii de folosinta anticipate, caz in care continutul este dat doar de aptitudinea de a dobandi drepturi subiective civile. 88. Regulile de determinare a continutului capaci fizice de folosinta a persoanei Determinarea continutului capacititii de folosinfi nu se face pozitiv, prin aditionarea drepturilor si obligatiilor civile reglementate. Ar fi un efort atit complicat”, cat si inutil”?, 7 Beleiu, Drept civil, 2007, p, 319. ” Daca drepturile reale si cele personal nepatrimoniale sunt consacrate de lege, drepturile de creanfi sunt nelimitate ca numar si tipologie, putdnd fi create de cAtre parti, cu respectarea, desigur, a limitelor libertatii de a contracta/incheia acte juridice. 7 Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 93. George-Alexandru lieCay pacitatea civil a persoanei fice 151 ao intinderea reala a continutului Capacititii civile de folosinta a persoanei fizice se determina negativ prin luarea in considerare a ingradirilor acestei capacititi, astfel cum acestea sunt stabilite prin diverse acte normative, toate celelalte posibile drepturi siobligaticivile intrind in confinutul capacitaii de folosing’, Evident, continutul capacitatii variaza in Spafiu (de la un sistem legislativ la altul) si in timp (fafa de normele in vigoare la un moment dat), Pentru stabilirea capacititii de folosintai izvoare decat cele ale dreptului civil. Astfel, in; rezulta din legislatia penala”*, in fine, cum am aratat, capacitatea civili este o capacitate de ramurd; prin urmare, confinutul su este dat de drepturile si obligatiile civile. Stabilirea _ continutului se face cu luarea in considerare numai a aptitudinii de a avea drepturi si _ obligatii civile*’, nu si drepturi si obligafii din alte ramuri de drept. Astfel, spre exemplu, drepturile si obligatiile nscute in legaturi cu contractul de munc& privesc ramura dreptului muneii. in concluzie, asa cum s-a aratat in doctrina”, regulile de determinare a conti- nutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice se pot exprima in doua propozit 1—continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice este dat de aptitudinea omului de a avea toate drepturile i obligatiile civile: 2 ~ in acest continut nu intra drepturile interzise prin ingridirile capacitatii de ‘olosinta si cele aparfinand altor ramuri de drept, trebuie luate in considerare si alte gradiri ale capacitatii de folosinta pot 89. Criteriile de determinare a Confinutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice in prezentarea sistematizati a continutului capacititii de folosinta a persoanei fizice se Poate apela la anumite criterii. Dintre acestea, doua sunt mai importante, find afirmate in doctrina”’, si anume: ~ criteriul naturii drepturilor civile: patrimoniale si nepatrimoniale; "V. infra, ne. 92. . tro incercare de clasificare, drepturile si obligatilecivile pot fi: A. dupa natura: ~ Patrimoniale (drepturi reale gi de creanfi); dreppy ge aPatrimoniale (drepturile personalitifii, drepturile de individualizare a Persoanei, “pturile morale de Proprietate intelectuala); B. dupa sursa legislativa: rep, P™°VAzute de izvoare interne — toate legile civile, dar si izvoare ce aparfin altor ramuri de Dt; oar ~ Prevaizute de izvoare externe — tratate, convenjii, pacte internationale la care Romania este le, % Bote: 7 Beleiu, Drept civil, 2007, p. 321. Beleiu, Drept civil, 2007, p. 322. George-Alexandru Ille—~ DREPT CIVIL. PERSOANELE 152 1 sursei lor legislative, adica cel al actului normatiy care Je riul ‘st criteriu poate fi disjuns in: consacrarea interna (nationala) i Consacrare, acest € 5 : F ; i see ageaia (pacte, conventii) a drepturilor civile gi a obligatiilor civile, in a . Cele dou critenii pot fi utilizate separat, dar au fost utilizate in combin; cu celalalt”. Consacry. atic unyy 8. INGRADIRILE CAPACITATH DE FOLOSINTA 90. Notiunea incapacitatilor speciale de folosinta Incapacitatea de folosinta este opusul capacititii de folosints simu este definitg td in aceea ca, potrivit art, 28 NCC, Capacitateg » jar orice Persoana are recy capacitatea de folosinté i Prevazute de catre lege. Potrivit art. 29 NCC, capacitatea civil de folosinta poate fi doar limitata si aceasta numai in cazurile si conditiile expres prevazute de le; ‘ge. Interpretarea gramaticala a textului releva faptul ca atat pentru capacitatea de i itu limitérile sunt permise. Ele vor fi ins Situatii de exceptie (webuind a fi prevazute expres), deci nesusceptibile de a fi deduse Pe cale de interpretare, find exclusa o int capacitatii de folosingaés a Persoanei CUO moarte civild a omului, subiect individual de drept Societatea moderna, Din economia celor dous articole mentionate rezulti faptul ci incapacitatea de folosints a Persoanei fizice nu fizice, cum am vazut mai Sus. Aceasta ar echivala ‘ivil, inacceptabila in Poate fi niciodata totalg (general), ci doar partial (speciala); de aceea, trebuie Vorbit despre incapacitatile speciale de folosinti. Incapacitatile Speciale de folosinta pot fi abordate ¢; incapacitate, care intereseaza si capacitatea de exercitiu, in sensul Propriu si restrang al termenului, it 1, Bele, Drepr civil, 2007, p, 322, v. sinota 3, ” A se Nedea MIN. Costin, M.C. Costin, Dioy il, Ed. Lumina Lex. Bucuresi, 2007 6 ctionar de drept civil, George-Alexandry ieCapacitatea civid a persoaneifizice 153. a incapacitatilor, asa-numita teorie a incapacitatilor"? fiind rezultatul unei sinteze si al juarii in seama a unor reglementari raspandite in legislatia civila. Definirea incapacitatii de folosinta (evident, speciale) suscit& interesul intrucdt ea imi poate fi realizata prin identificarea opusului exact al capacitaqii. in cea ce ne ariveste, considerim ca, fiind 0 stirbire a capacitatii, o incapacitate speciala trebuie s& vy ease’ situafia in care legea interzice unei persoane, special, dar abstract, } anuamit categorie de drepturi saw/si de obligatii, de regula, prin interzicerea unui ‘at juridic civil care le-ar genera, asadar, de regulli, si in considerarea izvorului jor concret. re De de alta parte, circumscrierea confinutului capacitafi de folosinté a persoanei fizice presupune si luarea in considerare a ingradirilor legale prevazute de Codul civil, de legislatia civild sau de reglementarea care intereseazA in principal alte ramuri de drept (asa cum vom vedea la clasificarea incapacitatilor speciale de folosinta), dar cu efecte in planul capacitiii civile, De asemenea, materia incapacititilor de drept civil are legiturd directa cu dreptul bunurilor, cu obligatiile, cu succesiunile etc.®!, Se poate retine ins ca incapacitafile intretin cele mai apropiate raporturi cu dreptul persoanelor, pentru ca prin incapacitate este atins’ chiar persoana, personalitatea sa, chiar in sistemul NCC, fiind cursul Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013. . Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 2015, pp. 183-184. Ibidem, p. 184, inter George-Alexandru lioDREPT CIVIL. PERSOANELE 154 a stein sensul late menfionat pot | folosinfa, pentru ci in categoria interdictiei in s " ra von avea in vedere forme ce manifestare a interditilor preeyas | exercitit, incompatibilitafile, inalienabilitatile, autorizirile Prealabile a avea pretentia epuizarii categoriilor incadrate mult folosinta. As incapacititile de t oare si cele eventuale, f% drepturile viitoare si ce’ Ic ret putandu-se adauga, eventual, si alte forme de interdictii®, b. Delimitarea incapacitajilor speciale de folosinfa de incapacitaile de exercitiu in esent’, distinctia dintre cele doud categorii priveste opunerea aptitudinii de g fi utular de drepturi si obligatii (inclusiv prin incheierea de acte Juridice civile, cci aceasta chestiune este, in mod eronat, asociati uneori cu Capacitatea de exercitiy) aptitudinii de a exercita drepturile/exercita obligatiile sau de a incheia acte juridice personal si singur (capacitatea de exercitiu). Asadar, ori de cate ori, volens nolens, actul va putea fi incheiat prin Tepre- zentare sau/si cu abilitarile cerute de lege, nu suntem in prezenta unei incapacititi speciale de folosinta, intrucat dreptul sau obligatia poate sta” in patrimoniul Daca insa, potrivit legii, individul nu poate incheia personal si/sau singur actul care genereaza drepturile si obligatiile, dar o poate face prin reprezentarea ori cu autorizarile corespunzatoare, atunci suntem in prezenta unei incapacititi de exercitiu. Juridice (de regula, de Protectic) care descriu cum se formeazi valabil vointa juridic a individului, si nu aptitudinea de a incheia acte juridice. Imprejurarea c& incapacitatile speciale de folosinta privesc incapacitatea de dobandi anumite drepturi si obligatii ca urmare a incheierii unor acte juridice civile, . deci sunt incapacitati de a Contracta, nu justificd incadrarea lor in categoria mnca- pacitatilor de exercitiu®, dup cum nu toate incapacitatile speciale de folosint’ sunt incapacitati de a incheia acte juridice®®, ee ® Pentru o prezentare comparativa a incapacitiilor si a altor nofiuni invecinate: lips de Putere, protectia si vulnerabilitatea, v. Ungureanu, Munteanu, Persounele, 2015, pp. 202-203 “CT. Ungureanu, op. cit., p. 65, ** Ungureanu, Munteanu, "Persoanee, 2015, p. 185. Totusi, autorii trateazi pee ~incapacitatii” delictuale (p. 188), desi gisim greu de conceput cum aceasta ar putea fi 0 fav. Pacitate de exercitiu. In ceea ce ne priveste, am considerat ed ma existd o incapacitate deliowi ate i 73). Desi este evident ci domeniul predilect al incapacititilor este acon al ine ang lundice civile, intucat nici fatal ict si nici cel licit, ea rzvoare de obligati m4 Lanner snc Capacitifi speciale, nu eredem cd este prudent excluderes de plano a altor Pon ai, Speciale (e.g., dobandirea de ctre cetatenii straini a proprietitii asupra terenurilor in Ro prin wzucapiune),— 8s Civiia a persoanei fizice us OOO Ox gf s$| c. Corelatia dintre incapacitétile Speciale de folosinta si incompatibilit fi Prin incompatibilitate se intelege imposibilitatea legala de a cumula anumite functii publice, mandate elective cu anumite ocupafii sau situatii de drept privat ori chiar doua activitati de drept privat*®, in aceste cazuri, suntem in Prezenfa unor reguli speciale asociate ocuparii sau exercitiului unei funcfii sau calitati, care Ppresupun excluderea unui conflict cu ocuparea sau exercitiul unei alte functii sau calitati, care ar putea presupune dobandirea de drepturi si obligatii civile sau chiar incheierea anumitor acte juridice. jntr-o interpretare strict’, capacitatea de folosinfé nu este ins afectati automat, jntrucat persoana are vocatia nestirbiti de a ocupa oricare dintre functii si de a detine oricare dintre calitati ori de a incheia actele juridice, interdictia privind doar cumu- larea acestora: or, aceasta interdictie este generali*”, Este de ajuns ca persoana si nu mai detina functia sau calitatea care activeazi incompatibilitatea pentru a putea din nou redobandi aptitudinea de a avea dreptul sau obligatia opriti ori de a incheia un anumit act juridic, aferent unei activitati. Distinctia dintre incapacitati si incompatibilititi (macar si sub aspectul cA nu orice incompatibilitate inseamna si o incapacitate) rezulti ins’ ca posibilé si din reglementarea pozitiva. Art. 211 NCC interzice administrarea si controlul persoanei juridice de cdtre ,,incapabilii” si ,,incompatibilii” prevazuti de text. calificate si ca incapacitati, stadiul actual al reglementarii noastre incurajand o astfel de concluzie**. d. Delimitarea intre incapacitatile speciale de folosin{a si inalienabilitagi Inalienabilitatea desemneaza calitatea juridicd a unui bun sau a unui drept care nu poate fi obiect de instrainare, fie in puterea legii, fie a vointei omului, in acest din urma caz tot in conditiile prevazute de lege. Desi cele doua figuri juridice sunt asemanatoare™, prin ideea de interdictie, Prezenta in ambele cazuri, prin caracterul legal strict si limitativ al cazurilor in care Pot fi afirmate (cu deosebirea ca inalienabilitatea poate fi si voluntara — dar in con- ——_ “G. Comu, Vocabulaire juridique, PUF, Paris, 2007, p. 478, Problema incapacititii apare ndiile in care activitatile desfigurate implica dobandirea de drepturi si obligatii. fae Capacitatea civilé de folosinfi ar trebui_ asociata statutului persoanei. Interactiunea anus tt Persoanei fizice cu regimul juridic al unei funcfii sau calitaji ori cu regimul juridic al drept subiectiv civil va putea conduce la solufii de calificare diferite, dupa cum accentuim “nul sau celglalt dintre factori. Mate di De altfel, in doctrina franceza se discut& de incapacitati de suspiciune, V. infra, nota 102, unui act we iteapacitaile stabilite in materie de vanzare au in vedere tocmai o incompatibilitate a ‘sJuridic civil cu o calitate sau funcfie, in sens larg (v. art. 1.654-1.655 NCC). imobit Ase vedea M. Nicolae, Discufii privind interdictiile legale de instrainare a unor bunuri “res III, in Dreptul nr. 7/2001, pp. 44-59. incorS 156 DREPT CIVIL. PERSOANELE 5 impuse de lege, ceea ce este complet exclus in materie de cap. Seay mu trebute confundste, avand atat premise diferite, ct si regim Jutidie ai practicd, formulirile generale sau ambigue ale he aU ridicat probleme de interpretare, unele interdictii de instrainare ae ee fie cq incapacitii, fie ca inalienabilitati, Astfel, art. 9 alin. (8) din Legea nr. 112/1995 interzicea instrainarea apartamentelor achizifionate de catre chiriasi timp de 10 anj de la data cumpararii, In mod analog, art, 32 alin, (1)"" din Legea nr. 18/199] interzis alienarea prin acte inter vivos a terenurilor obiect al constituirii (nu si al reconstituirii) dreptului de proprietate tot pe un termen de 10 ani’? Inalienabilitatea legala, ca interdictie in sens larg, este legata de bun, si nu de Persoana, ea flind o limitare generaldé pentru toate persoanele in legdtura cu bunurile care ii delimiteaza obiectul, aspect care o delimiteazA net de o incapacitate speciala, care este personala, cu consecinfa cd alte persoane, capabile, pot actiona. Aceste ‘imitari sunt, de regula, cazuri de inalienabilitate propter rem, care reprezinta simple ingradiri ale dreptului de dispozitie juridicd si se analizeaza drept cauze de nevala. bilitate a objectului actului juridic civil”, Asadar, asa-zisa interdictie urmireste bunul, si nu persoana. Pe cale de consecinta, tinand cont de faptul ca inalienabilititile privesc, ca reguli, doar actele inter vivos, dupa o transmisiune mortis causa a bunului, inalienabilitatea va subzista 8! pe capul achizitorului, céti vreme persoana este indifercnta, fn schimb, incapacitatile, fiind situatii Personale, nu privese decat persoana declarata de lege ca alare si nu se transmit succesorilor, Inalienabilitatile privese obiectul actului juridic civil, conditie generala distinct de cea a capacitatii civile. Unele drepturi subiective civile sunt prin esenta lor, ca regula, inalienabile. Este cazul drepturilor personal nepatrimoniale. Astfel, dispozitiile legale privitoare la celule, tesuturi si organe umane interzic instrainarea acestora cu titlu oneros sau in alte conditii decat cele expres prevazute de citre lege. in aceste cazuri nu credem c& suntem in prezenta unei incapacitati, ci in prezenta unei probleme de obiect al actului juridic civil (operatiunea Juridica este interzis’ de lege). ee 3, prezent abrogat prin Legea nr. 71/2011, gy 1 Prezent abrogat prin Legea nr. 71/2011. : * Ambele ni se par doug forme de inalienabilitate, legiuitorul referindu-se expres la butt iar aaane. Nimic nu ar fi impiedicat legiuitoral sf prevadi ch (dost) benefc Constituiri, respectiv chiriayii Cumparatori, nu pot instraina imobilele in termenele aratate, Este drept insi c4, cel putin, dispozitile din Legea fondului funciar sunt neinspirate in interpretarea daté, de inalienabilitate, faa de scopul urmatit de legiuitor, fiind indoielnic, daca nu chiar putin probabil, ca mostenitorii celor improprietarif s8 fie interesati in cultivarea terenurilor, implinind in felul acesta rafiunea legii, So ° Asupra comparaiei dintre incapacititile de instrainare sau dobandire instituite intuitu Personae $i interdictiile legale de instrainare instituite propter rem, v. M. Nicolae, op. ult. cit., pp. 44-47. *Y. art, 1.225 alin. (1) $i 2) NCC. of George-Alexandru lieCapacitatea civil a ‘persoanei fizice 157 e, Delimitarea incapacitatilor speciale de folosinté in raport cu autorizarile prealabile Legea prevede cu titlu general in materia persoanei juridice ci anumite acti- vititi pot fi desfagurate doar pe baza unei autorizatii (art. 207 NCC), sub sanctiunea ii absolute aplicabila actelor si operatiunilor suspuse autorizari. $i alte jsemenea activitaiti speciale pot fi reglementate ca necesitand autorizarea. : Desi pana la obfinerea autorizatiei (daca legea nu prevede altfel) operatiunea sau actul nu poate fi incheiat (deci drepturile si obligatiile derivate din acestea nu sunt accesibile juridic), situafia nu corespunde, in opinia noastra, unei incapacitati. Persoana are aptitudinea abstracta de a desfasura activitatea, prin obtinerea auto- rizatiei, conditionarea neechivaland cu o incapacitate. Numai dac& statutul persoanei nu ii permite insdsi autorizarea”® suntem in prezenta unei veritabile incapacitati. f Corelatia incapacitatilor speciale de folosinga cu drepturile eventuale si viitoare Necesitatea stabilirii unei corelatii intre drepturile viitoare si capacitatea de folosinta rezult din imprejurarea ci un drept viitor nu este decdt 0 virtualitate, o potentialitate. Problema s-a pus in legatura cu renuntarea la drepturile nendscute inca (viitoare), intrucdt renuntarea la ceva ce incd nu exist ar putea insemna, in acest caz, o renuntare la aptitudinea de a dobandi ,,acel ceva”, adica o figura juridicd care se apropie de capacitate (si ea 0 aptitudine de a dobandi, intre altele, un drept generic). in optica noastra, renunfarile la un drept viitor nu reprezinté ins per se 0 stirbire a capacitatii de folosinta, catd vreme au un obiect determinat, concret, care nu prezinta trasaturile de generalitate si abstractiune pretinse de capacitate. Numai 0 renuntare la aptitudinea de a dobandi generic, abstract un drept este inacceptabila juridic, stirbind capacitatea de folosinta. Renunfarea la un drept subiectiv civil, care presupune elemente suficiente de determinare, exclude ingridirea capacitatii. Reamintim cA dreptul subiectiv civil nu se confunda cu capacitatea, trebuind a fi evitaté confuzia dintre a fi titular si aptitudinea a de a Ji titular, dupa cum, pentru acelasi motiv, nici totalitatea drepturilor din patrimoniul unei persoane nu reprezinta © parte a capacitatii acesteia. Traditional, se foloseste in aceasta chestiune exemplul renunfirii la 0 mostenire nedeschisa inca”, care este nul, intrucat ar privi un drept eventual la care nu se poate renunta. Desi coneluzia este corect, argumentul il gasim discutabil. Persoana nu Tenunt& la o aptitudine generala si abstract, ci la ceva concret, la o mostenire determinata. Poate nu la un drept determinat deocamdata prin toate elementele sale, dar, in orice caz, la un drept coneret, Ratiunile interdictiei de a renunfa la o parte din capacitate nu se regasesc aici. Dimpotriva, renuntarea la o succesiune nedeschisa inca % Spre exemplu, o anumiti activitate ar putea fi desfaisurati numai de citre 0 persoand juridica — societate pe actiuni ~ sau numai de catre o persoana fizicd etc 9% A se vedea Reghini, Diaconescu, Persouna fisied, 2013, p. 90, nota | » George-Alexandru le ri “~,>. 58 DREPT CIVIL. PERSOANELE 1 ie de acte al caror numitor comun este obiectul unei SUCCesiunj » " ste 0 P a ct ce ridicd problema moralitifii si a oportunitatii Tecung 7 : nedeschise, a prin aceea c& poate trezi dorinfa, dac nu chiar intentia, mor aun oon ae moravurilor societatii actuale. Alta a A oa in care o : soana renunta la dreptul de a mai accepta mosteniri in general : na si az Tenuntar, Priveste o aptitudine generala si abstract’, si nu un drept concret, lerminat, &. Regimul juridic al unor drepturi Trasarea limitelor sau a regimului unor drepturi nu este sinonima cy incapa. citatea*” cata vreme limitarea este generala. Dreptul exista, dar Mai general, nu vom Pune semnul egalitatii intre ince ele) si limitele legale ale dreptului de proprietate!™ j ‘apacitati (sau una dintre » intrucat acestea privesc regimul Juridic al unui bun, fra @ avea relevanta titularul creptului de Proprietate. 92. Clasificarea incapacititilor Speciale de folosinta in doctrina sa incercat 9 tipologizare!! 4 incapacitatilor speciale de folosinti, dupa mai multe criterii de clasifi icare, @. O prima clasificare are in vedere criteriu] Scopului urmarit de cétre legiuitor atunci cand a instituit incapacitatea, » intre incapacitatile instituite cu titlu de Protectia unui interes individual (ocrotirea neori, a unui interes general, ¢, Ungureanu, Munteany Persoanele, 201 , Persoanele, 2015, p, 185, op Vat 20 din Constitutia nici, ‘omar ” Ungureanu, *. | Munteanu, Persoane le, 2015, p. 185, Contra, Chelaru, Persoanele, 1° Pentra 0 analizssprofundag 4 limitelor dreptului de proprietate, a se vedea C. Birsan, Drept civil. Dreprurile reale pring 5 adauga si categoria incapacitajilor de suspiciune, asimilata de doctrina noastra incapacitayii de «au droit, Ed. Litec, Paris, 1996, P.405, Coe ion & Protectic. A se vedea B, Starck, H. Roland, L. Boyer, Introduction _Capacitatea civilé a persoaneifizice 159 (i) Ingradiri-sanctiune ; Incapacititile cu caracter de sanctiune, asa cum le spune si numele, sunt acelea jnstituite in mod preponderent cu scop de sancfionare. Unele dintre ele sunt prevazute de legea civila, altele de legea penali, Din categoria incapacitatilor preva- ite de legea civild sunt furnizate traditional'®’ urmatoarele exemple: 1, deciderea din exercitiul drepturilor parintesti, reglementata de art. 508-509 Nc! (corespunzitoare art. 109 din fostul Cod al familie). in ceea ce ne priveste, apreciem ca aceastd incapacitate este, prin natura ei, una de folosinta, dar legiuitorul a dorit-o 0 incapacitate de exercitiu, prin formularea legal care 0 consacra (decd- derea priveste doar exercitiul, si nu drepturile parintesti propriu-zise). Deciderea din exercitiul drepturilor parintesti este analizatd, in genere, ca 0 pacitate speciala de folosin(a stabilita cu titlu de sanctiune (pedeapsa civila)'*. NCC vorbeste ins despre exercifiul puterii parintesti. Mai intai, observim ca mu este vorba despre un drept, ci despre o putere, categorie chemata si exprime exercitiul unor prerogative apartinand altei persoane in numele $i pe seama acesteia. Apoi, legea vorbeste explicit despre exercitiu, si nu despre titularitatea puterii (pentru ca tutorele care se substituie parintilor nu devine parinte), ceea ce ar sugera ca doar capacitatea de exercitiu este in joc aici. Cel mai probabil, legiuitorul a avut in vedere faptul cA, virtual, parintele pistreazi in germene un potential in a redobandi excicitiul drepturilor, prin ridicarea masurii decdderii. {n acest caz, puterile nu ii vor fi acordate, ca si cum ar actiona asemenea unui tutore, ci exercifiul lor ii va fi redat in calitate de titular firesc, parinte. O astfel de optic ni se pare intru totul justificata, Cu toate acestea, fafa de diferenta stabilité intre cele doua categorii (incapacitatea de exercitiu si incapacitatea de folosinti), ni se pare c& aceasti decadere se apropie de incapacitatea de folosin\a, neavand nimic in comun cu capacitatea de exercifiu, pentru c& cel decazut nu ramane titularul a nimic, iar tutorele nu actioneazA in numele si pe seama lui; incay "© Beleiu, Persoanele, 1987, p. 54 10 Art. 508, Condifii (1) Instanga de tutel la cererea autoritjilor administrafiei publice cu atribuji in domeniul protectiei copilului, poate pronunfa deciderea din exerciul drepturilor Périnteti dacd parintele pune in pericol viata, sinitatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziva, prin oe grava in indeplinirea obligatiilor p&rintesti ori prin atingerea grava a interesului superior copilului, (2) Cererea se judecd de urgenfa, cu citarea parintilor si pe baza raportului de anchetd psihosociald. Participarea procurorului este obligatorie. Art, 509. Intiteres deciderii, (1) Decdderea din exercifial drepturilor parintesti este ‘tal i sind supra tutor eopilornisuf la data pronunfarii hotararii. ey perpen Poate dispune deciderea numai cu privire la anumite drepturi im vata si pregitirea pro fesionala acy io in acest fel, nu sunt primejduite cresterea, educarea, * Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 2015, ivi 2015, p. 200; Beleiu, Drept civil, 2007, p. 320. > George-Alexandru ileDREPT CIVIL, PERSOANELE 160 2 acceptarea fortatd a mostenirii. Aceasta este prevazutd de art, 1 119 Negi | (art. 712.C. ew ee utabili calificarea doctrine’ majoritare'”, care vede aici g ine special de folosin(&. Prin caracterul concret aplic i au ee itate de folosint’ ni se pare improprie, De data aceasta, gg} sanctionat pierde un drept determinat si ndscut deja (deci sunt chiar mai puting argumente contra calificarii ca decidere decat ar putea fi sustinute in cazul nedemnititii), fara a fi privat de aptitudinea general si abstract de a Opta succesoral in general. Apoi, sanctiunea, 0 pedeapsa civila, nu functioneazi de plin drept, ci doar la cererea celor interesafi!*, ceea ce este, de asemenea, incompatibil cu calificarea corespunzatoare incapacitatii, care poate fi doar de domeniul legii. | in fine, la momentul aplicaii pedepsei, dreptul de optiune succesorala s-a nascut, doar exercifiul siu este limitat, inliturandu-se posi ilitatea de a renunta (ba chiar putindu-se reveni, in anumite condifii, asupra limit i), In coneluzie, credem ci decdderea este institutia care explicd cel mai bine gi aceasta ipoteza, fara a se face apel la o incapacitate speciala de folosinta; 3. nedemnitatea succesorald. Aceasta este Prevazuta de art. 958 NCC (art, 655 C. civ. 1864), In ceea ce ne priveste, exprimdm indoieli in legtura cu natura nedemnititii de a fio incapacitate de folosinta veritabila. Consider rém ca mult mai apropiati de realitate este calificarea ei doar ca un caz de decadere! (pedeapsé civila). Nedemnitatea produce efecte telative la o mostenire, intrucat faptele care atrag sanctiunea sunt sivarsite de catre ,incapabil” fats de un defunct determinat, astfel c& dreptul asupra caruia se aplica sanctiunea decdderii este unul concret, Cel decdzut pastreazi vocatia de a mosteni alte persoane. Interdictia la care este supus succesibilul nedemn al defunctului este punctual (fat de acel defunct), si nu generala si abstract (pentru toate drepturile de a mosteni, adica fata de alti defuncti in raport cu care ar avea vocatie general la mostenire). abil al sanetiunii eee 6 Art. 1.119. Acceptarea forfata. (1) Succesibilul care, cu rea-credinti, a sust ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns 0 donatie supusi raportului ori redu este considerat ci a acceptat mostenirea, chiar dac anterior renuntase la ea, El nu va avea f hiciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va fi obligat si raporteze of 84 reduc donajia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat. f (2) Mostenitorul aflat in situafia previzuta la alin, (1) este finut si pliteascd datorile gi Sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cu proprile sale bunuri, a " Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 92; Beleiu, Drept civil, 2007, p. 32% G. Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed, All Beck, Bucuresti, 2002, p. 359. Ulimii doi autori aveau in vedere textele corespondente din Codul civil din 1864. '*D. Chiried, op. cit., p. 466. 1° Ibidem. : ''° Decdderea si incapacitatea nu se exclud de plano, deciderea putind induce o star incapacitate, daca priveste o categorie abstract de drepturi (adicd nu drepturi concrete).- Capacitatea civid a persoanefizice 161 fmprejurarea ca, la data la care faptele care atrag nedemnitatea au fost savarsite, ul de a mosteni nu era nascut inca (cea ce ar exclude, in aparenta, decdderea $i ar pleda pentru incapacitate, pentru ca efectul este afectarea vocafiei de a dobandi i nu stingerea dreptului) nu trebuie si conducd automat la ideea de Este suficient si observim ci, la data nasterii dreptului de optiune, nedemnul este automat decdzut, pentru a explica situatia juridicd creat. Desigur ca, Ja limit’, se poate obiecta mereu chestiunea tehnica a decdderii, care presupune mai jntai nasterea dreptului (in cazul nostru nu ar exista nici micar un interval de o terea dreptului si decddere). Dreptul pierdut aici nu este ,,moste- secunda intre nast nirea”, ci. dreptul de optiune succesorali, nedemnul pierzind insusi dreptul de optiune, intrucat el nu are vocatie la mostenire'!". Nici constructia incapacitatii nu este lipsita de dificultati, admitand ca aceasta ar trece de obiectia de mai sus, intrucdt defunctul ar fi putut inlatura sanetiunea prin yointa sa expresd, in conditiile legii H2. or, nu este specific capacitatii sa fie jnfluentat’ de voinfa privata, incapacitatea puténd fi hotirati de catre defunct (desigur, prin vointa indirect a legii, care permite aceasta)'"*. ati vreme capacitatea sau incapacit ace! arept, $1 incapacitate. tatea se verificd la data deschiderii mostenirii, putem vorbi si in acest caz despre o decddere din dreptul de a mosten. Cum corect s-a observat'’, nu suntem in prezenfa unei pierderi a vocatiei de a mosteni, cdci numai legea poate lua si da aceasti vocatie. in acelasi sens pledeaza si argumentul potrivit céruia descendentii pot mosteni pe defunct prin reprezentare''’. Legiuitorul trateazi insd nedemnitatea succesoralé la capitolul consacrat capacititii de a mosteni!!S, cea ce sugereazi c& suntem in prezenta unei calificari legale, care nu ar trebui contrazisé, chiar dacd am exprima rezerve cu privire la acuratetea ei; 4 alte incapacitafi. $i legi civile speciale sau complementare Codului civil pot institui incapacitati speciale de folosint&. Spre exemplu, art. 5 alin. (3) din Legea ee 1 Este de discutat dact cea ce se pierde este tru acceptare. 12 Apt, 961. inkiturarea efectelor nedemnitAtii. (1) Efectele nedemnitatii de drept sau juiciare pot fi inkaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de cAtre cel care asa mostenirea, Fara o declarafie expres, nu constitule inliturare a efectelor nedemnitatii legatul lisat nedemnului dupa svarsrea fapti care atrage nedemnitatea, (2) Efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului, amnistic interveniti dupa condamnare, graftere Sau prin prescriptia executarii pedepsei penale. 1S Gi in acest caz s-ar putea aduce contraargumentul ci incapacitatea este de protectie, or, cel protejat poate renunfa in cunostinfa de cauza. 4D, Chirics, Tratat de drept civil. Succesiuni si liberalitayi, 2014, p. 30. a Ibidem. 'V. art. 957 NCC (,,Capacitatea de a mosteni”): ,,(1) O persoand poate mosteni dac& =e ae Coral mostenirii, Dispozitile art. 36, 53 si 208 sunt aplcabile, (2) Daca, aan ie x ma ee eae se poate stabili cd una a supraviefuit alteia, acestea nu au George-Alexandru Ile LL > i reptul de optiune sau dreptul de a opta Ed. C.H. Beck, Bucuresti,DREPT CIVIL. PERSOANELE 162 vind accelerarea privat | nr, 137/2002_ privind nel romine oi straine, care au mai incheiat coma Vanzare de actiuni cu oricare institufie publica imple eomacte cae ‘ e din cauze imputabile acestora si participe Ta Ce privatizare!7 a a ititi sunt previizute de legea penal - de obicei, ste Vorba deg pedepse “comnplementare si accesorii constind in intern ea avea aNumite drepturi (de exemplu, de a deveni tutore/curator) cum rea vir unr fa penale. Potrivit art, din Codul penal, pedepsele sun 7 Pritcip le, acceso Ff complementare. Sunt incapacitifi cu caracter de pedeapes penala numaj Pedepsee complementare si pedepsele accesorii. Pedepsele compl lementare care intereseay dreptul civil, potrivit art. 66 alin. (1) lit. e) si f) din Codul penal, Sunt interzicereg exercitarii drepturilor parintesti si interzicerea exercitarii dreptului de a fi tutore say, curator: celelalte pedepse complementare intereseazii alte ramuri de drept!"*, persoanelor fizice sau juridi Gi) Ingradiri cu caracter de protectie . Incapacitatile cu caracter de protectie (in vederea ocrotirii /persoanei sau a bunurilor sale) ar trebui si fie ipoteza tipicd dreptului civil. In mod aparent paradoxal, desi o ingridire apare ca fiind o restrangere impovaritoare, in realitate ea este realizati in interesul persoanei, dati fiind conditia special a acesteia, Este de mentionat aici incapacitatea minorului de a dona si de a garanta obligatiile altuia, reglementati de art. 988 NCC: ,,Cel lipsit de capacitate de exercitiu Sau cu capacitate de exercifiu restransd nu poate dispune de bunurile sale prin ‘iberalitai, cu exceptia cazurilor previzute de lege” (alin, (yy. Aceste incapacititi, reglementate de art. 988 si art. 146 alin. (3) NCC, sunt in mod gresit apreciate ca incapacitati de exercitiu (fie si , speciale”), chiar dacd ele Sunt corelate cu o persoand care nu are capacitate de exercitiu deplin’. Minorului fi este interzis cu desivarsire s4 incheie astfel de acte, chiar cu acordul si autorizagiile cerute de lege pentru actele de dispozitie, cea ce ilustreazi c suntem in prezenta a ,mai mult” decat 0 incapacitate de exercifiu, fie ea si special. Marca specifics pentru capacitatea de exercitiu nu este posibilitatea de a incheia acte juridice, ci de a o face personal gi singur, Or, minorul nu poate incheia aceste acte deloc, nici personal, nici prin reprezentare si nici asistat, Este motivul Peniru care ne raliem in aceasts privinf’ teoriei traditionale!!, insa eu motivarea de mai sus. Asemenea incapacititi” sunt prevazute de art, 990 NCC: ,,(1) Sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in "" Chelaru, Persoanele, 2012, pp. 47-48, ‘ ‘"* Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 20 + O incapacitate asemandtoare este insti "" Reghini, Diaconescu, Persoana fizic, 2 Pp. 201 8 si de art. 146 alin, (3) NCC. 013, p. 91, in special nota 4. George-Alexandru ile f- od direct sau indirect, ii acordau ing ne este cauzd a decesului. 5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) liberalitatile fAacute sofului, rudelor in linie dreapté sau colateralilor Capacitatea civil a persoanei fizice 163 le specialitate dispunatorului pentru boala privilegiall ~ pb) liberalitatile Ricute altor rude pand la al patrulea grad inclusiv, daca, la data dispunatorul nu are sof si nici rude in linie dreapté sau colaterali iberalita privilegiati” Tot incapacitate de protectie trebuie considerata si incapacitatea cetatenilor patrizilor de a dobandi terenuri in Romania, prevazuta de art. 44 din Constitutie, dacd acestia nu pot fii incadrati in categoriile pentru care aceasta incapacitate a fost ridicata’™, adevarat cd aceasta reglementare nu protejeaza un interes indiv jidual, asa cum am vazut mai sus, ci un interes general, obstesc, fara a avea caracterele unei sanefiuni ee Potrivit art. 44 alin. (2) teza a Il-a din Constitutia Rominiei (2003), cetdfenii ini gi apatrizii pot dobdndi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in sid »cultate din aderarea Roméniei la Uniunea Europeand si din alte tratate conditiile re ‘nrernationale la care Romédnia este parte, pe bazd de reciprocitate, in condititle la. prevazute prin lege organicd, precum si prin mostenire legal Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor de catre cetitenii sudini si apatrizi, precum $1 de cdtre persoanele juridice | Uniunii Europene si apatridul cu domi- strdine stabileste cA cetteanul membru al | intr-un stat membru sau in Romania pot dobandi dreptul de proprietate asupra sini sia a ciliul prevazute la art. 990 NCC era evidentiat de faptul c8, pe de o pare, Gispundtorului, avand in vedere caitatea donatarului si contextul in tonal se gaseste intr-o stare excepfionald, in care are o predis- ddincolo de ceea ce ar insemna o remuneratie normal pentru activitatea celor gratificati); pe de alta parte, se aprecia c norma protejé st prestigiul unor profesii, eco oe matamenr’ o cheatiune de cnioe pubic’ conainos publics pinfesie de Werte, farmacist) Dupa natura sanctiunii alese de catre legiuitorul nostra in cazul citat, nulitatea relativa, putem concluriona ea, in ciuda amestecului de rafiuni, ceea ee a contat, in optica legiuitorului, a fost ideca de proteotie a donatorului. '23 art. 6. din Legea nr. 3 terenurilor de catre cetajenii straint 51 apat dispune cai (J) Cetajeanul strain, apatridul 1 persoana juridica apartindnd statelor terfe pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile mentate prin tratate intemationale, pe bari de reciprocitate. (2) Cetajeanul strain, apatrit dreptul de proprietate supra terenun cetijeanului unui stat membru gi persoan stat membru” | 124 jy doctrina francezai, acest tip de incapacitate este apreciat ca nefiind unul de protectie, ci de ,oportunitate”. A se vedea, pentru amanunte, Q. Lngurean C. Munteanu, Privire generalas tasupra incapacitailor de drept civil, in RRDP nt. 372015, p. 208. Goorge-Alexandru lie gn a incapacitatilor similare celor se tinde la protejarea vointei care gratificarea are loc (dispuni pozitie pentru gesturi extreme, dreptului de proprietate privata asupra 12/2005 privind dobandirea de cite persoanele juridice straine trizi, precum $i dul si persoana jurdict aparfindnd statelor terfe nu pot dobandi flor in condifii mai favorabile decét cele aplicabile nei juridice constituite in conformitate cu legislatia unuiDREPT CIVIL. PERSOANELE 164 itenii romanj!25 . {erenurilor in aceleasi condifii prevazute de lege pentru cetitenii roma, - Debi ferenu —™~ ie terenurilor construibile pentry Teseding, eee Tae fizice $1 juriice nerezidente mentionate Mai sus ee See ‘ea unui termen de $ ani! de la A iaierai Romane; ia Uniunes Eure } in sfirsit, in conformitate cu a A a i £ ) din Lege nr. 312/200, persoanele fizice si juridice mentionate Pe ° EY 4 eptl de Bro. ietate asupra terenurilor agricole, Padurilor si terenuri Or forestiere Ja implinireg tna fermen de 7 ani de la data aderairii Roméniei la Uniunea Europeana, b. Oa doua clasificare se poate realiza in functie de modul in care perearg incapacitérile. ; tn Din acest punet de vedere, se distinge intre!2’. , _ : 1. incapacitatile care opereaza de plin drept, ope legis, prin Simpla incadrare a Persoanei fizice in ipoteza normei. In aceasta categorie se incadreaza majoritatea incapacitatilor, ©. A treia clasificare Poate fi fa bilitate!29 Aceast§ clasificare Priveste intinderea Testrangerij Posibilitatii de a incheia actul Prohibit de catre cel ingradit in Taport cu celelalte Subiecte de drept. Din acest punct de vedere, se distinge intre: Le incapacitéyi absolute, prin Care este interzisx ‘incheierea actului intre incapabil si toate celelalte persoane — spre exemplu, incapacitatea Cettenilor straini (atunci cand este cazul) de a dobandi terenuri in Romania; incapacitatea minorilor de tuia; icuta prin Yaportare Iq Sradul de opoza- 7 incapacitegi relative, Prin care este int $1 0 categorie determinats de Persoane!30 erzis& incheierea actului intre incapabil art. 1.655 NCC!31, ~ Spre exemplu, incapacititile Prevazute de wes sana oe zs. ‘cela principiu opereaza si penta Persoanele juridice, tas Beleiu, Drepr eis, 2007, p, 323, " Tbidem, ; 15 LG. Boroi, op Cit, p. 358, a Si aceasta categorie are caracter Art. 1, in in. (1) c ; AD Persoanele prevazute la art. 1,654 alin ( Pot, de asemenea, 4 vanda bunurile Proprii pentru un See ‘nro sum de Provenita din vanzarea ori exploatarea bunului say Patrimoniului pe care il administreazd 01 carui administrare 0 Supravegheaza, ups caz, ( Dispozitiile alin, (1) se aplica in mod cor Punzator si contractelor in care, Zn schimbul une Prestatii promise de persoanele Prevazute 8N- 1.654 alin. (1), cealats pare ‘¢ obliga s& plateasca ¢ sumd de bani George-Alexanc.. 9... / Beneric, 4aa Capacitatea civil 8 persoanei fizice 165 Nu trebuie confundate cele doua tipuri dk trebu a ‘ uri de incapacita i juni lor. constand in ae absolut sau nulitatea relat aan caper “sar inte oece ee absolute si sanctiunea nul Fatt wpe dons epitaile relative si nulitatea relativa, Pe de alta, anal oa tensa ia ind nerelevanta. Pot exista, teoretic, incapacititi relative sar ni cumulates si incapacitati absolute sanctionate cu nulitatea relative eats NCO a 1. alta clasificare poate avea la baza iz 40 , izvorul incapacité Astfel, dupa sursa legislativa, distingem intre: Pectatlor 1. incapacitafi prevazute de legea civild. Este vorba despre mai toate inca- pacitatile analizate in aceasti sectiune, prevazute fie de Codul civil, fie de legislatia civila special’; 2 incapacitati prevazute de legea penalé ~ spre exemplu, pedepsele accesori si complementare constand in interzicerea unor drepturi civile, Sunt incapacitati cu caracter de pedeapsa penali numai pedepsele comple- mentare si pedepsele accesorii, Reamintim ca, Potrivit art. 66 alin. (1) lit. e) si f) din Noul Cod penal, sunt pedepse complementare care intereseazi dreptul civil interzi- cerea_exercitaril drepturilor parintesti si a dreptului de a fi tutore sau curator, ele aducnd atingere capacitatii de folosinta a condamnatului. Doctrina a propus insi si alte criterii de clasificare a incapacitatilor in general'*>. 93. Controversa actuala asupra existentei incapacitatilor speciale de folosinta Legea reglementeaza implicit categoria incapaci speciale de a contracta, de vreme ce admite ci anumite persoane, desi capabile, nu pot incheia anumite contracte. in aceste conditii, punerea in discutie a categori cazul unei neconformitati a acesteia cu norme juris u Codului civil. Vom prezenta in continuare termenii unei controverse iscate in doctrina romana in legatura cu caracterul acceptabil din punct de vedere juridic al insesi categoriei de incapacitati speciale de folosinta. a. Teoria clasica in mod traditional, doctrina a fost permisiva cu categoria incapacititilor speciale de folosinta!8, De altfel, legea civil’ opereazd expres cu notiunea in anumite materii (a se vedea art. 1.653, 1.654, 1.655 NCC) si o antivipeaza, aga cum am vazut, in art. 1.180 NCC 52 V,, pentru o prezentare mai ampla, O. Ungureanu, C. Munteanu, Privire general supra incapacitiqilor de drept civil, op. cil. p- 197 si urn. In doctrina franceza au fost afirmate si alte categorii. Astfel, se discuti despre incapacitati remediabile (care permit subiectului si actioneze prin altul sau alituri de altul) si ineapacitatiitemediabile (care nu cunose remedi). 3 Beleiu, Drept civil, 2007, p. 322 si urm, George-Alexandru lie _ ay,166 DREPT CIVIL. PERSOANELE \ a b. Teza contestatoare Sub vechea reglementare si recent, inclusiv in lumina Noului Cod civil, Sa sustinut’“ si ideea c& nu sunt de acceptat ingradiri ale capacitatii de folosinya, fata de imprejurarea cA © astfel de categorie ar contrazice art 15 alin. a > art, 16136 | art. $3) din Constitutia Romaniei, cu privire la egalitatea cetitenilor 51 Nediscrimj. narea, precum si sub aspectul cd, in cazul incapacititilor veritabile, drepturile si libertatile sunt atinse in existenta lor, si nu doar restranse'*, Am fi in Prezenta unor Posibile ngradin ale capacitatii de folosin{A numai atunci cénd, cu titlu de Sanctiune, | © anumita persoana este lipsita de unele drepturi pe o perioada de timp determinaty sau nedeterminata Ideea a fost reluata intr-o forma atenuata si cu argumentarea suplimentarg ca aphcarea Conventici europene a drepturilor omului impune ca limitarea adusa unui cirept trebuie si respecte cerinta existentei unui raport rezonabil de Proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul avut in vedere!2?, Mai mult. cu privire la domeniul veritabil de aplicare a categoriei, se sustine <& doctrina noastra confunda incapacititile de folosinta cu alte categorii juridice, care Privesc fie capacitatea de exercitiu, fie regimul juridic al unui drept sau al unei Profesii, ceea ce este altceva, aspect care a condus la o nejustificati extindere a calegoniei incapacitatii la sfera care priveste, de fapt, nu persoana, ci bunul (regimul jundic al unui bun) sau functia ori calitatea (regimul juridic al functiei sau al calititii)'*°. De asemenea, si in doctrina francezi a fost contestata pertinenta acestei disunctii, care ar fi confuza si lipsita de efecte practice!*!, — Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 93. « ~Cetitenii beneficiazé de drepturile si de libertitile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.” he “ .Cetajenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fii disc mindri” (alin. (1)]. © (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertaji poate fi restrdns numai prin lege si numai daci se impune, dup’ caz, pentru: apararea securititii nationale, a ordinii, a sinatatii ori a moralei Publice, 2 drepturilor si a libertitilor cetafenilor; desfisurarea instructiei_penale; prevenirea Consecinfelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusi numai dacd este necesar’ intr-o societate democratic’. Misura tebuie 8 fie proportionala cu situatia care a determinat-o, si fie aplicata in- mod nediscriminatoriu si fra a aduce atingere existenjei dreptului sau a libertiqii.” ' JIntrebarea este judicioasd gi merité a fi dezbatuta mai_amplu” (O. Ungureanu, \ ©. Munteanu, Privire generald asupra incapacitajilor de drept civil, op. cit., p. 195, nota 12). Chelaru, Persounele, 2012, p. 45. Autorul nu neagi insi categoria incapacititilor \ speciale de folosinja, ci urata ca acestea trebuie sf respecte si regulile de conformitate cu : Conventia europeana a drepturilor omului. '* Reghini, Diaconescu, Persoana fizicd, 2013, p. 92. ‘A se vedea J. Houin, Les incapacités, in Revue trimestrielle de doit civil, 1947, p. 4pud Ungureanu, Munteanu, Persoanele, 2015, p. 187, nota 2. Goorge-Alexandru ile