Lee strassberg e Sa inspirat din Stanislavky: actorul trebuie safir atent si concentrat la ce vede in jurul lui e Trebuie sa te relaxezi e Nucrede in daca, nu poti sa ajungi la trairiea veridica, uneori se ajunge la imitatie e Trairea absoluta nu te face sa uiti de indicatiile regizorale, dicteaza doar reactiile si actiunile e Trebuie sa fii receptiv la stimulii externi e Astii= a face, dar nu e corect, pt ca trebuie sa actualizezi ce stii si sa simti e Cum faci sa fie real? Bulesofski 3 spectacole: spdctacol comercial (sa faci frumos), teatrul francez (te impresioneaza, dar nu ajunge la sufletul tau) teatrul rusesc ( traire, emotie adevarata, sentiment) e Nu traiesti o data de doua ori pa voiaintamplarii, trebuie sa simti de fiecare data Antrenarea memoriipot afective= memoria analitica (construirea unui personaj)+ memoria afectiva 3 etape in prepararea actorului: pregatire constienta cu rezultat inconstient; dezvoltarea diversatatii in actul creator: corpul, energia, actiunea si adaptarea la spatiu: rezultatul prepararii final Magicul "Daca" vine cu intrebarea Ce ar trebuie sa se intample ca sa ma motiveze pe mine, actorul, sa ma comport in felul respectiv. Nu creeare emotiei este problema, ci creearea emotiei adecvate Shakespeare, Moliere se joaca stilizat dar fara sa ne pierdem justificarile, masca trebuie umpluta 1948 Lee devine director de teatruunde incepe exercitii cu studentii lor De alungul anilor, invatam cum sa reactionam fals din cauza normelor societatii, astfel ca nu mai stim reactiile noastre naturale, le uitam Lui Lee strasberg ii era frica sa nu ei uite textul, actorul trebuie sa inteleaga situatia, textul vine de la sine Doua tipuri de actori: actorii care au crescut in medii in care erau incurajati sa se exprime, si cei care au fosy inhibati Scopul pregatirii: antrenarea cat maj profunda a instrumentului uman Ca actorul sa inteleaga ce se intampla ce scena, el trebuie sa inteleaga tiate evenimente petrecute si toate motivatiile personale cu scopul de a creea subtext, senzatii si emotii ca scena Sa fie reala, actorul trebuie sainteleaga modalitatea de gandire a perso, n o faci doar intelectuala, actorul trebuie sa se gandeasca in ce sitiatii ar face el asta, trebuie sa o ia personal ( ce ar trebui sa se intample ca eu sa ajung sa omor pe cineva) Textul e deja amuzant, actorul nu trebuie sa joace amuzantul. Comica e situatia, nu actorul