a FANZINY : i a ———— oe .— __, \ an ; ‘N a . m ; a Fi a) tl 7 ‘SPA ay ~ Pe) 2 SS iN . a vAartzone SF CUPRINS + Schizzo 22 de Aurelius Belei - pag. 3 + Cu nasul in cari rubricé de Mircea CArbunaru - pag. 5 + Stirba de George Cosmin Bors - pag. 6 + Trei ape de Leila Sandra M. - pag. 10 + Laverne, in noapte de Mircea Stefan CArbunaru - pag. 12 + Ilustratori celebri: Frank Frazetta rubrica de Mircea Carbunaru - pag. 15 + De-a v-ati ascunselea de Adriana Burlacu- pag.16 + Experimentul de Fredric Brown - traducere de Mircea $tefan Carbunaru - pag. 18 + Premiile Nebula - nominalizéri roman - rubricd de Mircea Carbunaru - pag. 19 fads see pr ees a) Pee en CRC un cuprins dedicat povestirilor short-story: Tacs ire er eae Cee te RC Re rg DCM Ct ect) perspectiva spumoasa, tehno-rurala, Sc ae RC Cea ea] Pee aaa Rae ee OE et ON eee RIL] CeO ge Send Pecan en cae CCU ree cag eR rcs DI Re rar Mae debut (n.r. - in publicatia noastr3) cu textul Pw rR EC ey Mocanu (din Resita), care ne aduce aminte de universul wellsian al invaziei + De Peas a te Rec con Concer Cu mea Ree a ee DORs it ne eRe ST ema nllustratoricelebri-Frank Frazetta” * Premii Fan Cn ene Ee erate vets A(M.C) Pe eee estoy—Eunuma tem de nimic, suiera masivul Krack jn timp ce-si schimba artileria grea de pe tijele antebratului. libag pe totiin ma-sa! Peste tot, in bucataria facut ferfenita, in odiile arse de suflul grenadelor calorice, chiar siin bale, printre bucatile de marmura dislocate de explozii, abia vizibili prin ceata drogurilor fumigene, o adundtura de pustani, baieti si fete, unii asezati pejos, printre cutii si mobila calcinata, care lungiti pe podea, alii ascunsiin dosul scérilor putrezite, pretindeau nonsalant c& nu se tem de nimic. Vorbeau deschis. Sistemele de inregistrare nu maifunctionaudemult. ~ Babacii nostri sunt nebuni, zise cel care sedea tolanit in spalitor. O sa se curete cu totiiin r&zboiul asta al lor. Nici ei nu mai stiu cum si, mai ales, deceainceput. ~ Crapa ca prostii prin cdmpille Siberiei sau putrezesc aiurea in focul Saharei. Toti is neam de fraieri, rase o tipa ce saruta languros un tinerel imberb ce nu cunoscuse niciodat o femeie. in searaastao sate seduc, frumosule! NR.5/2023 artzone “sr. — CAnd or si ma anunte pentru inrolare, os le dau cu tifla-n nas, declar& cuprins de isterie un papitoi desirat cao scandurd. Erau linistiti in aceasta privint’. Distrusesera difuzoarele gi circuitele de anuntare. Nici tipenie de senzori. Faré supraveghere, libertatea suprema! Se simteau la adapost de orice scanare oritnregistrare. - Nau decat s& pofteascd cei de Afar’, adauga o pereche intinsd de dupa scheletul sfaramat al unui canapele si care urmarea, invidioasa, cum o alta pereche facea dragoste, dezlantuit8, pe podeaua dificilé a bali. Oricum, Krackne va apaira. Nu-iasa Krack? Uriasul cyborg dadu afirmativ din cap $i continua, nestingherit, munca aceea care, pe ei, oricum nu:jinteresa. - Natiunea ne apartine. Noi suntem natiunea, rosti un pletos ce avea mania si declame, printre sughituri bahice, subtile poeme erotice. Ador refrenele reusite, fratilor! Totul era al lor, totul le apartinea. Zbucium neputincios, suflul tineretii lor sfidaartzone SF iasmele inghetate si dureroase ale Razboiului. Si nimeni nu-i bagain seama. Traiau cu ideea firesc de nefireasca ca ei ‘ocupa un alt spatiu. Dintr-o alta viata sidintr-o cutotul alt realitate, unde daci nu deranjeaz’ pe nimeni, nici cei de Afari nu se sinchisesc prea tarede ei. Simplu ca logic fara de capat. Krack era pregitit. Terminase de aranjat, reglat, slefuit si uns servomecanismele. Arata canou. Pregatit ca pentru o parada cromata. Putin mai tarziu, spre sear§, interesantele lor discursuri fura intrerupte de vizita a trei barbati. Trei b&rbati, magi adevarati ai infernului de Afara, trei spirite tagnite parca din supapele technologice ale Razboiului, Unul din ei, printre calibrele tevilor ucigase, tinea stangaci, dar destul de poetic, un buchet de flori, Proaspete. Krack nufacunimicsé-iopreasca. Apocalipsa dintr-un apus sfidator cutremura dintrodata zidurile si resturile de amintiri ascunse printre ruine. O lumina orbitor de adanca sfasie felie cu felie ochii si uimirea lor. lar vuietul de motoare infernale, venit de undeva de Afar’, le blocase clipele acelei realitati cu alte spaime hidos suspendate peste mintile lor dejaimputinate. Tinerelul isteric incasé o palma barbateascd, grea, care-iinchise pe loc gura. O juna cu plete lungi, despletite, emanind de departe o aura carnal, cerefuzase sa se scoale din locul unde se afla, cpt o lovitur de bocanc. Manjind-o de cenuga rece de Afara. Tipa, fara sa crancneasca, lua pozitia de drepti. Pletosul cu poemele erotice, culcat alaturi deo bruna apetisanta printre fasii de tapet mucegait, primi un necrutator fascicul de interferente neuronale. Un potop de obscenitati i se topi, alunecindu-i delirant prin haosul mintii sia sufletului. Fura tara in picioare, lang ceilalti. Flacdul curajos ce pretindea cA babacii sunt nebuni facea acumin pantaloni. Incremenise adrenalina-n el. Atmosfera devenise apasatoare, chiar irespirabila, fortatd de neverosimil. Cu totii cSpatara cate o uniforma. Apoi li se injectara programe de instructie cu asimilare rapid’. Afar ji asteptau doua transportoare, mari, spre care se indreptara tdcuti, cu lacrimi pe obrajl biciuiti acum de vanturi carbonice. Un a pluton de tineri cérora nu le era fric’ de nimic pe lumea asta! Exact cum cerea legea nescris a Razboiului. Dupé ce transportoarele furd inghitite de orizont, Krack seintoarse intre ruinele casei. Opri holomatul si casa aparu, mai inti stravezie ca un vis, ca © apa vrajita, apoi cuprins parci de valurile unui superb curcubeu, se ivi proaspata, curatd, strdlucind de puritate in lumina sinistra a Razboiulul. Modulele avertizoare, LED-urile de ‘inregistrare, panourile de control erau toate la locul lor, impodobind peretii digitali. Asez3 pe masé, cu gravitate, buchetul de flori proaspete primit personal de la unul din cei trei Generali. Asa era obiceiul. La casi noua. Lua setul de capsule-embrion, cel de-al doilea dar al Generalilor, il desficu si le imprastie darnic peste tot in casa. Viitorul contingent al Razboiului, pe care el, Krack-cyborgul, il va supraveghea, apara sicreste cu dragoste, asa cum cere legeanescrisa aRazboiului. Pe un panou digital forma calm codul de investire. Apoi deschise o caset sofisticat’, aparut& dintr-un perete, unde, pe o pernd de catifea rosie, perfect aliniate, tronau 21 de discuri strdlucitoare. Krack agez%, cu griji, alaturi de celelalte, ultimul dar al Generalilor, cea dea 22-8 decoratie a Cavalerilor. in pozitie de drepti, dar atat de fericit, pe cat ii permitea fluxurile emotionale, Krack-cyborgul, solemn avanpost al Razboiului, privind dincolo de marginile universului, depuse inc’ o data jurémantul de credinta. Si incd o data se pregati cu senindtate si infrunte Timpul. © NR.5/2023[Ye] CU nasul Ui aKe-[ae »Benedictiana” BOGDAN BOERU_ [peameacsaaabanoaied “< O carte precum ‘»Benedictiana” de Bogdan Boeru (Editura RAO, Bucuresti, 2022) las impresii_ puternice. Este atat de bine scrisa incAt iti doresti sd nu se termine atunci cand 0 citesti. Imi recunose slabiciunea pentru fictiunile istorice, mai ales cind acestea se conecteazi la genuri literare care descStuseaz’, imaginatia, precum fantastic sifantasy. Benedictiana este o cetate imaginara, contemporané cu evenimentele care au urmat s8ngeroasei batalii de la Hatin, c&nd armata crestin8 a fost decimata si lerusalimula fost ocupat de armata lui Salah ad-Din (Saladin). Bogdan Boeru imagineaz’ un loc unde se intalnesc marile intrebari esentiale ale omeniril, dar acestea nu au cum sa primeascd raspunsuri pentru ca trasaturile fundamentale ale epocii sunt invrajbirea, intoleranta, fanatismul religios si dezumanizarea indivizilor. Autorul construieste universul sau literar pe baza unei documentari vaste, dar descoperim cu uluire cum evenimente reale se intretaie armonios cu elemente fictionale conectate la firul istoric cunoscut. Lumea literari din ,,Benedictiana” este credibila fiindca este bine articulata si functionala prin toate elementele sale, Aici este talentul desvarsit al li Bogdan Boeru de a integra elemente fantastice printre evenimente reale consemnate de istorie, ct si printr-o scritura fluids, vizuald, bogats in constructiiliterare profunde gi sensibile. intelegem si acceptim lumea din secolul al XiL-lea din ambele perspective, crestina si araba, dar silucruriincredibile precum viziunea colectivaia Mantuitorului devorat de corbi; atacul unei aspide coborata parca direct din bestiarul mitologic medieval; aparitia unei entitati devoratoare de suflete, ori existenta unei clarvazatoare care poate céléitori mental, inainte si inapoi pe axa timpului. Cine poate refuza o lectur’ att de surprinzatoare situlburatoare? © NR.S/2023 BENEDBICTIANA artzone “'sF. »Amurgulelkilor” (9) ~ Ropica “> de Rodica Bretin BEI A m pus ochil pe \,,Amurgul elkilor” yo de Rodica Bretin (Editura Creator, Bragov, 2021) incd de anul trecut, dar atunci nu exista o rubricd specializat8 in fanzin. Dup& ce am citit volumul de proza, Lam agezat fara sa ezit printre c8rtile care trebuie si existe in biblioteca oricdruliubitor de SF&F. Povestirile cu personaje primitive, din lumea vag cunoscutd a Epoci Pietrei,ncranceneaza carnea sau 0 infioard. Gasim scene viscerale, dar si gesturi diafane, poate mai pline de umanitate dec&t la oamenii prezentului ide nebinuitlacivilizatile primitive. Lumea asprd de acum treizeci de mil de ani, sau mai mult, este cunoscut doar arheologilor, dar si esi fundamenteaz’ interpretérile pe anumite deduct $i presupuneri. Cu atat mai mult, pentru majoritatea dintre noi, Paleolitic, Mezolitic ori Neolitic sunt perioade amorfe, necunoscute, care ne fac s& percepem textele din ,,Amurgul elkilor” asemenea Uunor lumi fantasy imaginare, incat vom descoperi cu 0 coplesitoare pasiune inceputurileciviizatiei umane. Atmosfera este dominat’ de trisaturile Epoci Pietrel, ins distinsa scritoare Rodica Bretin surprinde cu energie descatusat aceastd lume veche de zeci de mii de ani si proiecteazd cu usurinté cititorul in maruntaiele i, construind 0 mitologie imaginara proprie. Constructii literare frumoase, sensibile sau rascolitoare, cuvinte mestesugite, slefuite cu meticulozitate redate cu un limbaj vizual curgitor, ne poarté de la un text la altul aproape far a constientiza actullecturi Referitor la gen, textele din volumul ,,Amurgul Elkilor” mi s-au parut alcétuit, deopotriva, din fictiunt istorice, dar si din povesti fantasy, fara ca istoria s ne acapareze cu rigoarea ei cronologica sau prin dizertatii antropologice plictisitoare. Pur si simplu, Rodica Bretin ne ajut s& redescoperim fiinta umand, inainte ca ea 8 fie ,,devorata” de societatea evoluat’. Semenii nostri pe care i numim pe nedrept ,,primitivi” duc, cel mult, 0 existent& tribal, simpls, legatd de natura prin fiecare individ in parte, incat granitele dintre specii dispar. De fapt, cartea vorbeste despre libertate in forma ei pur’, limitata doar de credintele, bucurile i spaimele omului ancestral, 2) rubrica de Mircea|Carbunaru] 5artzone <1 F. Tena. de George Cosmin Bors tirba nu mai t8cea naibii din gurd. Zicea intr- una: — Pericol! Pericol! Pericol! A fost detectata o concentratie critic’ de gaz metan. Parasiti imediat zona! Nu utilizati niciun dispozitiv electric sau electronic! Serviciile de urgent’ au fost alertate. Pericol! Pericol! Pericol! Mardale nici nu intentiona s mai puna mana in viata lui pe un astfel de dispozitiv. Aga incepuse totul, aga se procopsise cu Stirba. Fusese marea prostiea vietiilui. Cu cAteva luni fn urma, 0 maging neagré oprise ‘in mocirla din fata portii sale. Barbatul care coborése din ea prea si fie cioplit numat in unghiuri drepte. Era chel, avea umeri lati ce ‘intindeau la maxim fesatura costumului inchis la culoare, maini ca nigte lopeti si maxilarul atat de patrat, incat i facea capul s8 semene cu piatra de pavaj. Purta ochelari de soare gi mesteca o gum cu miros teribil, de portocale putrezite. Se prezentase ca fiind reprezentantul unei companii importante. © companie de mare viitor, spusese, in timp ce flutura paginile unet reviste colorate. ,,Chestia asta © 8 va schimbe viata, domnule Mardale!”. Doamne, cata dreptate mai avea! Apoiti bagase sub has 0 pagin’ cu diagrame, turuind despre modernizare si tehnologie. Mardale intelegea din loc in loc cate un cuvnt disparat, in timp ce csca plictisit, admirandu-si reflexia in ochelarii de soare aiinterlocutorului sau. Vedea un barbat de aproape cincizeci de ani, slab, nebarbierit, imbrdcat cu un maiou vechi, primit candva de pomand. Un barbat care, ca prin magie, devenise foarte interesat de spusele agentului de vanziri, Si ce alt cuvant si poartein el mai multi magie decat bani? — Bani, aga? Pai si cam despre ce suma vorbim? intrebase Mardale ridicandu-si sprancenele stufoase. — Domnule Mardale, v8 rog sa ma credeti, avantajele utilizarii acestei drone de ul generatie depasesc orice aspecte — Da, da. Dar aga, ca idee, zic, Cam despre cat vorbim? — Pi, sa vedem, spusese barbatul revenind la revista lui, Compensatia rezervaté dumneavoastra pentru participarea in acest studiu esential se poate ridica gi la... oho... Cinci mii de euro! Putem discuta detalile privindintinderea contractului gi — Cinci mii de euro? il intrerupsese Mardale nerabdaitor. Adica pentru ce? Sa se plimbe o cutie pe lang mine cativa ani? Reprezentantul se strambase de parc guma pe care o mesteca avea gust de rahat, ceea ce nu era exclussa fieadevarat. — Nu ias spune tocmai cutie. Drona aceasta a fost construita special pentru a facilita implementarea celormainoirezoluti. — inteleg, inteleg. Dar banii pot s mani, da? ‘Acolo se terminase totul. Mardale_semnase cAteva hartii far8 a se obosi sa le citeasc8. In schimb, primise suma promis i, impreund cu ea, un dispozitiv sub forma unui mic cub negru, inconjurat de patrucercuridispusein cruce. —Ce trasnaie maie si asta? Zboara? se minunase Mardale dup ce drona se ridicase un metru de la pamént. — Leviteaz’, mai degraba, ranjise barbatul satisfacut. Vedeti? Nici vorba de elice. neni OP NR.5/2023 primese inp&trunde prin supapele de admisie si este dirijat in rotorul central. Evacuarea lui este cheia. Indicase unul dintre cercuri — Cel mai nou concept: dou’ propulsoare si doud stabilizatoare. Nu exist’ nimic maisilentios pe piat. in plus, motorul electric este alimentat numal sinumai cu energie solard. De-aiciculozrea.. — Pai gi se tine dupa mine peste tot? se nelinistise Mardale. — Inclusiv la toaleta, rase agentul lovindu amical peste umar. Glumesc, desigur. Nuglumise. Asa cum avea Mardale s8 constate, drona se incdpatna sd se tind dupa el ca scaiul. in beci, in pod sau la magazin, nu era niciodata singur. Drona tl urma tdcut, plutind in spatele su ca un nelipsit gardian. Nu cd asta Far fi cauzat lui Mardale prea multe nemultumiri. Din contr’. Dupi ce parafase contractul, incepuse o perioada de vis in viata li. Este drept, in gospodarie, lucrurile scartaiau in continuare. Cainii urlau de foame, porcii se agitau frenetic in cocina, iar vaca agoniza pentru ci nu catadicsise nimeni si o mulga si avea ugerul umflat cao mare minge de fotbal. In schimb, Mardale devenise vedeta barului localitatii, unde bancnotele faceau tuica si vinul si curga valuri- valuri. ,,Un rand la toat lumea, pe socoteala mea” sau ,Mi-a dat Dumnezeu femeie aga cum mi-am dorit mereu: nu mananc& si nu vorbeste” deveniser vorbe de duh apreciate de ceilalti siteni, ce isi dadeau coate privind stramb la cludatul dispozitiv ce arta in ochii lor cao musca supradimensionaté. Din pacate, toate lucrurile bune auun sférsit. La fel siperioada de zece zile de calibrare a sistemulul de monitorizare gi interventie al dronei. In seara unei oarecare zile de toamné, cu 0 intSrziere de patru minute fat& de ora stabilité, cateva lumini clipiser3 discret pe panoul de contro! al dispozitivului. Nimic mai mult. Nimeni nu stia inc, dar apocalipsa coborase din satelit pe spinarea undelor electromagnetic. ‘intamplarea facea ca tocmat atunci, Mardale, proaspat venit de la bar $! binigor cherchelit, s8 deschida usa cocinii in care lancezeau cei doi porci aisdi.| se paruse c3 cineva vorbeain spatele su, aga cS ramase cu palma inclestat pe sérma ruginit ce tinealoc de incuietoare. Erao voce suav8, feminin’, fn total dezacord cu tonul autoritar ce solicita atentieimediat’. — Pericol! Conform Rezolutiei Europene numérul 2.05/779/2024, accesul in spatiile NR.5/2023 artzone “sr. repartizate cresterii suinelor se poate face numai purténd haine destinate special acestei activita Incdicarea acestei rezolutiireprezinta contraventie si se sanctioneaz cu o amend de doua sute de euro, platibilain sapte zile lucratoare. Pericol! Se intorsese brusc, dar in spatele sdu nu era nimeni. Mai-mai s8 rstoarne cu piciorul cildarea cu lsturi. Cine naiba vorbise? Avusese nevoie de cdteva zeci de secunde pentru a face legatura intre voce $i obiectul ce plutea linigtit in dreapta sa, pe care ajunsese aproape sé il ignore. Dupa ce igi revenise putin din uluire, pe Mardale il pufnise rasul. Oare auzise bine? Haine speciale pentru dat de mancare la porci? Madam, cine a mai pomenit o asemenea gogoménie? Trebuia si fie un soi de farsi, cu sigurant3. In ciuda faptului c& drona isi repetase ‘mesajul ca un disc de pick-up stricat, barbatul intrase {in cocina cu cdldarea plind de laturi balansandu-se in toate directille, Porcilorle era foame, iar luifiera sete. Doamne, ce sete fi mai era! Nu avea timp pentru prostii. Ziua urmatoare, insa, in aceeasi mocirla din fata portii sale, oprise o alt magind, avand de aceasta dat portiera din fat gravat cu litere mari si verzi Garda de Mediu. Cei doi inspectori, un barbat si o femeie, nuaveau chef de farse. Veniserd si dea viata peste cap. S8 scotoceasc§ prin toate ungherele si s8i traga de maneca atunci cand ceva nu le convenea. $i se dovedise c3 nu le convenea aproape nimic. Nu doarin cocina porcilor, dar siin hambare, in cotineata gainilor, in livada, pana si in custile celor trei cdini pe care Mardale uita si hr3neasc3. Apoi incepuser’ si solicite hartii: autorizatii, certificate de vaccinare, dovada ultimei deparazitairartzone SF aga. De unele dintre ele Mardale nici nu auzise vreodata. Statea in curte scrpinandu-si buricul, in timp ce inspectorii dideau din cap cu gravitate, in tandem. Nu era bine deloc. Amenda trebuia, intr- adevar, platits, iar gospodaria trebuia s& sufere modificari structurale pentru a se putea alinia noilor norme europeane. Ne vom intoarce, ‘-a transmis femeia, privind cusubinteles spre drona. Lucrurile nu se oprisera acolo. Dupé ce ticuse zile intregi, drona isi descoperise brusc apetitul pentru trancdneald. Macar si fizis ceva simpatic, ins’ tot ce faicea era 8 observe $i SA numeascd lucruri care nu:i erau pe plac. Mardale 0 poreclise Stirba. Cand era mic, avusese o matusé foarte batrand ce vorbea incontinuu, afisindus gingille partial populate de dint Palavragea gi jl tragea de obraji atat de tare dei dadeau lacrimile. Pentru ca observase cat de mult fi plac bomboanele cu aroma de ment3, Mardale avea mereu cateva prin buzunare cando vizita, in speranta c8 iva ramane vreuna in gt. Batrana si le indesa cu lacomie in gura, dar continua sa vorbeasca, saliva ei uleioas’ picurandu-i pe crestet. Doamne, cat de mult 0 urdse! Se bucurase sincer cand aflase c& se prapadise. WA murit”, ji spusese tatdlui su cand acesta din urma il gasise beat, pravalit lang’ butoiul cu vin din pivnita.,,Stirba a murit, taica, e ominune data naibii.” Desigur, Mardale nu luase toate amenint&rile in serios chiar imediat. A fost nevoie de inc’ o vizita a Garzii de Mediu, una din partea Autoritatii Fitosanitare gi doud ale unei comisii organizate de Primarie. Cand trasese linia, constatase cd platise pe amenzi o parte semnificativ’ din bani primiti de la barbatul cu ochelari de soare. Buzunarele i se golisers cu o vitez3 insp3imantatoare. Trebuiasi facaceva. Prima sa idee fusese sa arunce fn drona cu diverse obiecte, in speranta c& o va alunga. Mai intai ofarfurie, dar dispozitivul fandase elegant, avertizandul cu voce ferma cd tentativa de distrugere incdlca flagrant clauzele contractuale. Urmaser un scaun, un ciocan, 0 floare cu tot cu glastra, lama unei coase, si apoi menghina, care suferise stric&ciuni iremediabile la contactul cu zidul casei. Nu avea nevoie, oricum, de sculele alea vechi, mostenite de la babacul! Din pacate, drona rimasese pe pozitii. La propriu. Chiar si cand reusise si o ating, nu facuse altceva decat si se roteasc& ugor in bor gisaisi vad maideparte de critic. ‘A doua idee fusese sa il contacteze pe individul care adusese pe capul sdu aceasta urgie. Brbatul se arstase cu totul si cu totul indurerat de situatia creat8. Intelegea pozitia lui Mardale, absolut, desi il contraria faptul c& acesta nu reusise sa descopere si latura pozitiv’ a cooperSrii cu drona. El ar fi putut 88 0 ja oricand inapoi, numai c& aceasta presupunea returnarea sumelor compensatorii deja platite, Mardale inghitise in sec gi intrerupsese convorbirea. Nefiind un izvor nesecat de idei, nu durase mult pan’ cind resemnarea pusese stSpanire pe Mardale. Mai ales dup’ ce observase cd oamenii, consatenii alaturi de care traise toatd viata, incepuserd sa il evite. Barfa ircula prin localitatile mici cu viteza luminii, asa c3, pind mal ieri 0 curiozitate local, drona devenise un simbol de rau augur, unspectru primejdios de care era mai convenabil s3 fugi mancand pAmantul. Nimeni nu dorea controale si inspectii pe capul sdu, mai ales atunci cand obignuia si ascund lucruri sensibile sub pres. larinmicul sat, multi oameni ascundeau scheleti sub pragulcasel. Ce era de facut, agadar? Mardale tsi c3lcase pe inima si largise tarcul gainilor, cumparase hrand de calitate superioara dela magazinele specializate si vanduse unul dintre porci unui vecin. Cel ramas se bucura acum de un nivel de confort mai mare decat avusesera Mardale si frati lui in copilérie. Trocul sclipea, paiele erau noi, iar apa limpede. igi cdlcase inca o data pe inima si diduse pomii fructiferi cu var, t8iase corzile neproductive ale viteF-de-vie, ridicase un nou staul din lemn pentru vitics si platise 0 firma s& care din curte butoaiele vechi de ierbicide si celelalte gunoaie stranse in decursul anilor, isi cumparase pana si o salopet oranj fosforescent cu care se imbrica numai atunci <&nd intra in ograda. li venea greu, strangea din dinti de fiecare data cand isi trecea bretelele peste umeri, dar nu avea ce face. Drona stitea cu bunghiul peel. Cu toate acestea, eforturile sale erau in van. Departe de a fi imbunata, drona se ambitiona s& {i gaseasc3 nod in papurd ca un tartor. Parcé simtise c& nu o suport’ de nicio culoare si nu renunta la nicio ocazie pentru a+ face observatie si ameninta cu noi $i noi Va NR.S/2023controale. ,,Pericolt”, incepea vocea de matroana intransigentd. ,,Pericol!, structura de rezistent3 a locuintei trebuie verificata.” ,,Pericol!, hrana gainilor este contaminat3.” ,,Pericolt, unul dintre caini are glezna luxata.”,,,Pericoll, fungicidul folosit are concentratie prea mare sau prea mica si toata cultura de rogii a fost nipadita de coropignite.” Sau de molil. Sau de omizi. Intotdeauna trebuia si existe o problema mai micd sau mai mare. ,,Pand cand?”, se intreba Mardale posomorat, stand aplecat deasupra paharului cu rachiu but pe jumétate. ,,Pan3 cand poate un omsaigitot calce pe inima?” Raspunsul nu intarziase prea mult. Cand sa plece spre cas8, Mardale fusese oprit de proprietarul barului, un om matahalos caruia fi lipsea o ureche. Acesta incercase s8 se pozitioneze cat mai departe posibil de locul unde plutea Stirba gi fi spusese cu vocejoasa: —imi pare ru, Mardale. imi plac, s8 stil. Aifost un client, vorba vine, de aur. Dar nu pot s& te mai primesc s& bei la mine la local. Dac scapi de problemi... Facuse un gest discret cu barbia in sus. Dacé scapi, te astept inapoi, dar altfel nu mai pot s& risc. Maintelegi Mardale intelegea, cum s& nu inteleag’? Ti strnsese m&na proprietarului si luase pe datorie trei sticle de vodcd. Odat ajuns acasd, se apucase vartos de baut, pahar dupa pahar. Fusese un om bun, nui aga? Nu suparase niciodata pe nimeni. Ce dacd mai bause uneori? Toti barbatii beau, c3 de-ai sunt barbati. $i babacul bause la vremea lui, de erau nevoiti copii sa il ridice dimineata din sant. Dar nu suferise asemenea ocar8, sub nicio forma. Nu ajunsese un paria giun proscris de care sa se fereasc’ toata lumeade parcd arficiumat. Cnd incepuse sa fi vajSie capul, Mardale mersese in sopron, de unde luase cateva piroane si ciocanul cel greu. Intrase cu ele in chicineta ce servea drept spatiu pentru gatit. Drona fi urmase ‘indeaproape pagii leganati, de om beat. Cand o vazuse intrand in chicineta, plutind imediat sub tavanul jos, se repezise s& tncuie singura ug. Cheia scragnise ingrozitor, nu o mai folosise de ani buni. Apoi ridicase tablia mesei vechi, picioarele ei descleiate ciz8nd unul peste altul. Fixase cu maini tremuratoare tablia in dreptul ferestrei gi o blocase acolo cu ajutorul piroanelor. Cand lovise cu ciocanul, simtise cdtitre mura creierulin cap, dar meritase. ,,Tu sicumine acum, scumpo”, gandise Mardale, inainte s8 roteasc& butonul aragazului, fra s3_aprind’ flacira. Gazul metan tasnise cu un guierat subtire. »Tugicumine, panala capat.” NR.5/2023 artzone “sr. ‘Atunci incepuse Stirba s3 0 ia razna. Se colorase toatd in rogu gi albastru si incepuse sa se roteasc in jurul cémarutei, strigind din toti bojocii ca nimeni, vezi Doamne, sa nu foloseasca dispozitive electrice sielectronice. — Bun sfatul, rénji Mardale, scurgand ultimele picaturi de pe fundul sticlei de vodea. Pacat c& a venit un pic prea tarziu, nucrezi? Drona nu il baga in seam, ocupata si repete acelasi mesaj tembel, dar Mardale era convins ca il auzise. Nenorocitei era fricd de moarte, pesemne. Macar el o sé ajungs pe lumea cealaltd cu constiinta curata, dar ea 0 sa sfarseasca in iadul robotilor. Totul se va termina intr-o secunds, fs zise, stramband din nas, siaprinse bricheta. Lumea se destrama instantaneu intr-o explozie de lumina si zgomot din care nu putea s8 priceap’ nimic, Bulgéri incingi fi zburau prin cap. Totul se cutremura siurla. Durerea eraimposibil de intensa, 0 bild de foc ce’linghitea in totalitate. Apoiintunericul incepu s& se lase peste toate, definitiv, atotcuprinzator. Inainte, insd, ca ultima faclie s3 se sting, un sunet pulsd catre el din neantul tot mai prezent. O voce hérditd, inconfundabil8. Cu cea din urma fSrama de constiint’, Mardale recunoscu vocea matusii sale de mult disparut3. Stirba spunea: — Pericol! Conform Rezolutiei Europene 3R22/2025, distrugerea sau tentativa de distrugere a echipamentelor de monitorizare voluntar acceptate reprezinta infractiune si se pedepseste conform legii Sis tea dracu’, Mardale, cu bomboanele tale dementacutot! €)= artZone (SF. lacdrile focului_ proaspat Ee aruncau scantei stralucitoare spre cerul instelat. Noaptea aceea s-a dovedit a fi mai linistita ca de obicei. Poate ‘jin urméa cu ceva ani ar fi visat la asta, insi acum linistea nu ‘insemna altceva decat moarte sicolectori. Barbatul cu p&rul grizonant siinceput de barbé s-aridicat de pe buturuga si sia mijit ochii pana ce au ajuns doar o linie subtire. Iiera dificil si vada pana pe celsilalt mal, dar experiental- a invatat c&, uneori, linistea nu eraunsemn bun. A fost acolo cand s-a ‘intémplat totul. Cand oamenii o luaser& razna, cand cerul sa inrosit ca para focului si cand sunetele metalice au acaparat orasele. Toata nenorocirea a cazut peste omenire pe neasteptate. A avut noroc sau poate cd nu gresea cdnd spunea cd urbea nu reprezentaun locsigur. Sia luat toporul, aga cum obisnuia deja de atata timp si, cupasiatenti, s-aindreptat spre Bl de Leila Sandra M. golful ascuns unde isi tinea ancorate barcile. Vantul adia usor, far s8 deranjeze prea tare frunzele copacilor care se intindeau deasupra capului sdu, iar apaera precum ooglinds. 1's-a pus un nod in stomac si sttea cu inima stransé in timp cese stréiduia sa mai audi ceva, ins’ codrul n-a scos vreun sunet. Cel mai probabil colectorii isi terminasera deja treaba si au intrat inapoi, in depozitul din bara} Barbatul a oftat adanc si sa intors la foc. Voia sa uite tot ceeace vazuse, darintamplirile ‘ilbantuiau. Cu aproape zece ani in urm&, pe la fnceputul verii, barbatul isi pregatea proviziile, asa cum o facea in fiecare an, pentru a porni spre Tre Ape. O az de liniste pe care a creat-o cu propriile sale maini, in mijlocul p8durii incdrca duba care avea sé-l ducé la munte, cand a pornit prima siren in oras. S-a oprit pentru o secundé din ceea ce facea doar si observe cum, la ctiva metri distant de el, dou’ masini s-au ciocnit frontal. Pe partea cealalta a bulevardului, ‘oamenii fugeau care incotro, isterici. — Poate nu ar trebui sé pleci... La sfatuit fiica sain timp puneain brateo cutie. —Mbhi, plec oricum! —Lumea oiarazna, nu vezi? Nu esti normal! Chiar vrei si mori de unul singurin padure? Privind in urma la ziua aceea, il m&cina c3 n-a luat-o cu el. Arfi trebuit sa insiste pana ar fi convins-o, dar de unde s&-si imagineze ce-ivaastepta? Sia turnat un pahar de palincd imbatranita si s-a adancit dinnouin ganduri. Lucrurile au luat-o razna la scurt timp dupa ce a ajuns in padure. Tot atunci a vazut pentru prima oar’ colectori. Niste masinarii_gigantice nemaivazute. Erau inalte cat un bloc cu patru etaje si se deplasau pe senile. in partea frontal’ se evidentiau o insiruire de fierstrai rotative cu electrice NR.5/2023XE EP iverson sf€rtecau totulin calea lor. Le-anumitsimplu Colectori. Ti observa de la distanta, fiindcd se afla pe drumul principal, iar colectorit undeva in varful dealurilor. Spre norocul sdu, acestia nu tau inregistrat prezenta. in primele douad sdptamani de c4nd se instalase la locul su, linistea pe care a asteptat-o cu atétea ardoare a fost spulberat de primii vizitatori. A auzit cateva focuri de arma si tipete venind de pe celélalt mal. Temator, a aruncat undita din mini, a ingfScat grabit toporul si si-a indreptat pasii spre golful micut care-| permitea si vad’ dincolo de lac. Cineva seindreptainotspreel. — Aicit a strigat, g8ndindu-se c3 omul poate aveanevoie deajutor. Aregretatmultezile decizialuat’. Celcareaiesit din apa, avea alte intent. Gafaia siil privea direct tn ochi. Apoi, privirea turbatd ia cSzut pe vanatul care se perpelea deasupra focului. ,,Putem impérti...” ia propus batranul, rmndnd in garda. Intrusul n-a vorbit. Arta ca un animal sélbatic a crui viaté depindea de acea halcd de carne. ,,intoarce-te de unde ai venit!” Ia indemnat batranul pe unton grav. De parcanicinu ar fi auzit, barbatul a tasnit spre el urland ca un nebun. S-a ferit, ins intrusul nu parea c3 vrea si renunte. ,,Opreste-te!” |-a implorat. Strainul n-a vrut sil asculte. S-a prins de haina lui cu intentia dea pune la pamant, ins batranul nu era atat de firav pe cat lisa impresia. S-a rasucit si, cuo arcuire abratului, taigularapusatacatorul. Dupa incident, a incercat sa-si contacteze familia, din nou f8r& niciun rezultat. Apoi, vocea dezarmant3 a unui barbat care rasuna din difuzorul radioului su, mic si vechi, rostise anuntul. wEste sfarsitul! Nu stim de ce s-au pornit masinériile, ins un singur lucru pare clar. Nu exist sc&pare. Jumatate din populatia planetet a fost anihilat3. Nu mai avem timp! Nu mai aver unde sé fugim! Puterile...” Batranul a oprit radioul cu inima grea. Stia in adancul lui c3 nu avea s&-i mai vada vreodat’ pe cei dragi. Sia sters lacrimile din barba cu dosul palmei sia incercat s8 0 sune din nou pe fiica sa. Voia doar sa-i auda vocea. Sa-I mai certe macar 0 data sisi chemeacasa. ,Abonatul apelat are telefonul inchis sau nuse NR.5/2023 artzone “'sF. afl n aria de acoperirea retelei. Terugim si...” A lsat mobilul s&-i cada din mand si a ramas cupprivirea in gol. Lacul si pdurea erau singurele care fl protejau de masinarille ucigase, iar el... doar un martoral sfarsitului, fara drept de apel. ttps:/;www.facebook.com/groups/ArtZONE.SF IBLIOTECA SUDETEANA ,PANAIT RTRATFERALA https:/www.bjbraila.ro/program/ ASOCATIA CULTURALA ARTZONE BRAILA https:|iwwwfacebook.com/Asociatia-Culturala-ART- ZONE-693493974115208/artzone (SF in noa de Mircea $tefan Carbunaru Nn camera de interogatoriu intra un barbat jnalt, imbracat intr-un palton lung ca al unui cioclu. Nemultumirea i se citea pe fata. Cutele pielii de deasupra radacinil nasului formau un unghi ascutit cu varful in jos. Era indispus de faptul c& fusese convocat la sectia numérul cincidin Rindollo, la ora tarzie. ~ Ai venit sa ma descosi, domnule Crouch? tntreb’ interogatul cu miainilelegate la spate. = Am venit, domnule Benjamin, pentru c& ai intrat prin efractie tn casaluiLeverne White. Suspectul presupunea cd interogatoriul avea s8 degenereze, dupa cum inspectorul isi daduse jos paltonul si isi suflecase mansetele cAméasii botite. Se lipi de speteaza scaunului in care fusese abandonat treisferturi de ceas, gata si se apere, dar metoda de interogare folosita de inspector aducea mai mult cu ‘intepatura unei viespi far ac, ori cu mugcatura unui vipere fara colti, cel putin atunci,lainceput. — Bineinteles ci sunt vinovat, continua Benjamin. In ochiivostritoti suntem vinovatit — Nu te-am mai vazut pana acum. gasca lui Boyle? ~ Fratele meu este. Eu n-am nicio legaturat Blade Crouch aprecie incercarea t8n3rului de a parea sincer, dar pana nui testa limitele, nu putea trage concluzii. = Da, da, da, spuse nepasator inspectorul. ~ Ca sa stii, nam intrat_ prin Es efractie, mam trezitacolo. - Atunci pentru ce te-au arestat colegi mef? Nu pentru furt? Doar n-o am dat de pergament, am inceput s&-|citesc cand... Cand a dat Leverne peste tine. Te-a inchis in birou, iar ela fugit in dormitor 8 sune la politie. Dupa ce a sunat, a auzit un zgomot ciudat din camer, mai exact, din dulapul inchis chiar de el cu cheia, Cand ba deschis, ai cSzut peste el gi amandoi v-ati lovit destul de ru. Cand politia a intrat in s&-mi spui c& ai uitat de pergamentul gdsit in buzunar. = Sa fie clar, insist cel retinut, c&nd m-am trezit pe podea, incamerd.. ~ Imi poti descrie incSperea terog? — Pff, era inalta... Pe peret erau carti, multe c&rti. Pejos era un covor mare $i rosu, cei drept, cam prafuit. Cred c& era rotund. Avea un insemn ciudat fesutinel, nul-amretinut. casi, Leverne isi revenise de ~Eraopentagrama. ceva vreme. Ia condus la tine. OX Erai inca intins pe jos. Spune- =Continu’. mi, cum se face c& odata ce ai ~ Din tavan parea ca ploua | fost inchis in biroul lui, buf, ai cu lumina. Tare ciudat. Licurici | aparut intr-un dulap care se galbeni coborau si se topeau | putea inchide doar din afars? deasupra capului meu. Am | Pareunnumarbundemagie. vézut si un glob pamantesc ~Nupotsd explic. vechi, biroul, nigte obiecte — Dac n-ar fi fost vorba de ciudate din alama, probabil un | casa lui Leverne White, telescop mic si 0 busold si mai | Membru al consiliului eraovitring cuuncraniuinea oragenesc, ag fi considerat Uncraniudehimers. aparitia ta, dintr-un loc in altul, ~Adicd? un lucru straniu. Vezi tu, casa - Ti-au scépat multe | domnului White nu este una ciudatenit, dar din ce-ai descris | Oarecare. Are peste tot pot spune caivazut destule. Pe | sisteme de protectie impotriva urmice-aifacut? puterilor piticilor, garguilor, ~ Mam pipait s8 vid dacé | hallequinilor, sprigganilor gi sunt intreg, Abia atunct cénd | varcolacilor; dar mai ales in biroul lui, exact am bagat mana in buzunar $i NR.5/2023unde ai aterizat. Stiai c& doar oamenii pot avea o sans8 pentru ca nu au puteri? Nu esti o exceptie, team verificat. Esti doar un golan care a reusit s& enervezi toat sectia cinci cu mica sascamatorie. Cumaireugit? = Nu stiu, jur. Pur si simplu m- amtrezitacolo. Suspectul nu mai apucase s& rosteascd vreun un cuvant. Pumnul bine strans al inspectorului ji lovi obrazul cu boxul rece pe care purta ascuns inbuzunar. ~ S8 nu mai pronunti cuvintele alea! se rasti Blade la el. Nu te mai ascunde. Spune, ce esti? Cu cine lucrezi? Ce cButaiin casa?! ~Nimic. Spunadevarul! Tandrul vorbea cu dificultate. Putea simti cu limba fragmentele ascutite ale dintilor care inca nu: cSzuser8 gi gustul metalic al s4ngelui, poate chiaral boxului. ~ Esti sigur? Inspectorulillovise din nou, de data aceasta in stomac. Reflexul de vom se intrepatrunse cu durerea arzStoare care-i umpluse abdomenul si care coborase, pret de cateva clipe, spre picioare. Desi era abuzat de cel care reprezenta legea si dreptatea, Benjamin gisise ceva amuzant in tot acel interogatoriu. Incepu s& radi, destul de nefiresc pentru unulin situatiasa. - Te-a gadilat? il intreba inspectorulin batjocurs. =Tis-a dus vestea in tot oragul,

You might also like

• Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  

  Document17 pages

  Ok. V MARCULET VASE BIZANTINE PE DUNARE VI - XII Final Si Bun

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Stelian Brezeanu o Istorie A Imperiului Bizantin - Compress

  

  Document311 pages

  Stelian Brezeanu o Istorie A Imperiului Bizantin - Compress

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  

  Document138 pages

  F.A. AV-1 Regulamentul Pentru Zbor Al Aviatiei Militare

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Revista Muzeelor 2004 03

  

  Document8 pages

  Revista Muzeelor 2004 03

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  

  Document20 pages

  Prezentare - Mass Media - EWoS - Romania

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  

  Document20 pages

  FanzinArtZONE Nr4 2022 One Page

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• FanzinArtZONE Nr2 2021 One Page

  

  Document20 pages

  FanzinArtZONE Nr2 2021 One Page

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  

  Document2 pages

  Plan Tehnic Standuri Expozanti Gaudeamus 2022 11nov

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  

  Document1 page

  Newsletter Romania Be Active Nr. 1

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  

  Document2 pages

  Pliantul Olimpic Tokyo 2021

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Fanzin ArtZONE SF Nr1 2021 One Page

  

  Document20 pages

  Fanzin ArtZONE SF Nr1 2021 One Page

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet
• Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  

  Document15 pages

  Revista Sportul Brailean Nr01 - 2009

  Mircea Carbunaru

  No ratings yet